COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.7.2021
COM(2021) 554 final/2
2021/0201(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
(Text cu relevanță pentru SEE)
{SEC(2021) 554 final} - {SWD(2021) 551 final} - {SWD(2021) 609 final} - {SWD(2021) 610 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•
Temeiurile și obiectivele propunerii
Comunicarea privind Pactul verde european a lansat o nouă strategie de creștere pentru UE, care urmărește să transforme UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă. Comunicarea reafirmă ambiția Comisiei de a-și spori obiectivele climatice și de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În plus, scopul său este de a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii, Pactul verde european a devenit cu atât mai necesar și important.
Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o provocare urgentă. În conformitate cu constatările științifice ale Raportului special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), trebuie să se atingă un nivel al emisiilor nete de CO2 egal cu zero la nivel mondial în jurul anului 2015 și neutralitatea pentru toate celelalte gaze cu efect de seră ulterior în cursul secolului. Această provocare imperioasă impune UE să își intensifice acțiunile și să dea dovadă de spirit de lider la nivel mondial, devenind neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Acest obiectiv este stabilit în Comunicarea „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”.
Pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului, Comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” a propus creșterea nivelului de ambiție al UE și a prezentat un plan cuprinzător de creștere a obiectivului obligatoriu al Uniunii Europene pentru 2030 către o reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor nete, într-un mod responsabil. Creșterea nivelului de ambiție pentru 2030 contribuie în prezent la asigurarea certitudinii factorilor de decizie și a investitorilor, astfel încât deciziile luate în anii următori să nu depindă de niveluri de emisii incompatibile cu obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Obiectivul pentru 2030 este în conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii globale la un nivel cu mult sub 2 °C și de a continua eforturile de menținere a acesteia la 1,5 °C.
Comunicarea propune trecerea la o contribuție mai strictă din partea sectorului LULUCF și, ca un pas înainte, combinarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de agricultură, altele decât cele de CO2, cu sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, creând astfel un sector al terenurilor nou reglementat (care să acopere emisiile și absorbțiile rezultate din agricultură, silvicultură și alte tipuri de terenuri). Acest lucru poate promova sinergii între acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor și poate facilita elaborarea și punerea în aplicare mai integrate a politicilor la nivel național și la nivelul UE. Analiza care stă la baza comunicării arată că sectorul terenurilor ar avea potențialul să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2035, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, și, prin urmare, ar genera mai multe absorbții de CO2 decât emisii de gaze cu efect de seră.
Consiliul European a aprobat noul obiectiv obligatoriu al UE pentru 2030 în cadrul reuniunii sale din decembrie 2020. De asemenea, Consiliul a invitat Comisia „să evalueze modul în care toate sectoarele economice pot contribui cel mai bine la obiectivul pentru 2030 și să prezinte propunerile necesare, însoțite de o examinare aprofundată a impactului de mediu, economic și social la nivelul statelor membre, ținând seama de planurile naționale privind energia și clima și analizând mecanismele de flexibilitate existente”.
În acest scop, Legea europeană a climei face ca obiectivul UE privind neutralitatea climatică să devină obligatoriu din punct de vedere juridic și crește nivelul de ambiție pentru 2030 prin stabilirea obiectivului de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
Pentru a urma calea propusă în Legea europeană a climei și pentru a atinge acest nivel ridicat de ambiție pentru 2030, Comisia a revizuit legislația în vigoare în domeniul climei și al energiei, care se preconizează că va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40 % până în 2030 și cu 60 % până în 2050.
Acest pachet legislativ „Pregătiți pentru 55”, astfel cum a fost anunțat în Planul Comisiei privind obiectivele climatice, reprezintă elementul cel mai cuprinzător în eforturile de punere în aplicare a noului obiectiv ambițios climatic pentru 2030, necesitând contribuția tuturor sectoarelor și a politicilor economice.
Cadrul de reglementare inițial pentru sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF), astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/841, a fost adoptat în 2018 și vizează emisiile și absorbțiile de CO2 și emisiile de gaze cu efect de seră de CH4 și N2 rezultate din gestionarea terenurilor, a pădurilor și a biomasei în perioada 2021-2030. Cadrul de reglementare contribuie la obiectivul anterior al Uniunii de reducere a emisiilor cu cel puțin 40 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, prin asigurarea faptului că suma emisiilor totale nu depășește suma absorbțiilor totale generate de sector după aplicarea normelor de contabilizare și a flexibilității în sectorul care face obiectul „partajării eforturilor” (sau ESR) prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842.
Propunerea de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 ca parte a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” urmărește să consolideze contribuția sectorului LULUCF la creșterea nivelului global de ambiție în materie de climă pentru 2030. În acest scop, propunerea: stabilește obiectivul global al Uniunii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF la 310 milioane de tone de CO2 echivalent în 2030; consolidează obligația statelor membre de a prezenta planuri integrate de atenuare a schimbărilor climatice pentru sectorul terenurilor și consolidează cerințele de monitorizare cu ajutorul tehnologiilor digitale; aliniază obiectivele la inițiativele de politică conexe în materie de biodiversitate și bioenergie; stabilește obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică pentru 2035 în sectorul terenurilor (care combină sectorul LULUCF și sectorul agricol care generează alte emisii decât cele de CO2); și angajează Comisia să prezinte până în 2025 propuneri de contribuții naționale la obiectivul pentru 2035.
Modificarea propusă introduce doar modificări minore, nesubstanțiale, ale cadrului de reglementare LULUCF pentru prima perioadă de conformitate, și anume 2021-2025. În schimb, are loc o modificare semnificativă la începutul celei de a doua perioade de conformitate 2026-2030. Pentru a simplifica punerea în aplicare și conformitatea, normele de contabilizare a terenurilor inspirate de Protocolul de la Kyoto nu vor mai fi aplicate după 2025, iar flexibilitatea dintre LULUCF și sectoarele „partajării eforturilor” va fi ajustată, în conformitate cu Legea europeană a climei. Obiectivul global al Uniunii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră de 310 milioane de tone de CO2 echivalent va fi distribuit între statele membre sub formă de obiective naționale anuale pentru perioada 2026-2030 și se va baza pe emisiile și absorbțiile raportate în inventarele gazelor cu efect de seră și pe suprafețele de terenuri gestionate. Va fi introdus un nou sistem de guvernanță a respectării obiectivelor, iar mecanismul de flexibilitate privind exploatarea terenurilor care abordează riscul de nerespectare de către statele membre va fi ajustat. Începând din 2031, domeniul de aplicare al regulamentului va fi extins pentru a include și alte emisii decât cele de CO2 generate de sectorul agricol, acoperind astfel întregul cadru pentru sectorul terenurilor pentru prima dată cu un singur instrument de politică în domeniul climei.
•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat
Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” privind clima și energia reprezintă o etapă cuprinzătoare în revizuirea legislației Uniunii pentru a o alinia la ambiția sporită a UE în materie de climă. Toate inițiativele din pachet sunt strâns legate între ele.
Prezenta propunere legislativă vine în completarea propunerilor din pachet și menține coerența cu:
(a)Revizuirea Directivei 2003/87/CE privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS);
(b)Regulamentul (UE) 2018/842 privind partajarea eforturilor;
(c)Modificarea Directivei (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile pentru a pune în aplicare ambiția noului obiectiv pentru 2030 privind clima;
Există, de asemenea, o strânsă legătură cu alte inițiative ale Comisiei privind protejarea și îmbunătățirea absorbțiilor de carbon bazate pe natură, îmbunătățirea rezilienței pădurilor din UE la schimbările climatice, refacerea terenurilor degradate și a ecosistemelor, reumidificarea turbăriilor și promovarea bioeconomiei, inclusiv utilizarea produselor lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea:
(a) Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030;
(b) Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic;
(c) [Strategia UE pentru păduri];
(d) [Obiectivele UE de refacere a naturii];
(e) Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice;
(f) Strategia UE de reducere a emisiilor de metan;
(g) [Strategia UE privind solul];
(h) O bioeconomie durabilă pentru Europa;
(i) Planul de acțiune pentru economia circulară pentru o Europă mai curată și mai competitivă;
(j) Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării;
(k) O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.
•Coerența cu alte domenii de politică a Uniunii
Propunerile din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” ar trebui să fie în concordanță cu toate acțiunile și politicile UE și să contribuie la atingerea obiectivului mai ambițios al UE pentru 2030 și să realizeze o tranziție de succes și echitabilă către obiectivul neutralității climatice până în 2050, astfel cum a declarat Comisia în Comunicarea privind Pactul verde european. Ca atare, această inițiativă este legată de multe alte domenii de politică, inclusiv de politicile externe ale Uniunii.
Comisia își îmbunătățește orientările privind o mai bună reglementare și instrumentele de sprijin, cu obiectivul ca toate inițiativele UE să respecte legământul verde de a nu face rău.
Instrumentul de sprijin tehnic sprijină statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. Sprijinul este furnizat la cerere și acoperă o gamă largă de domenii de politică, inclusiv planurile de redresare și reziliență, tranziția verde și aspecte legate de LULUCF.
Sectorul LULUCF este conectat cu toate ecosistemele și activitățile economice care se bazează pe terenuri și pe serviciile pe care acestea le furnizează. Prin urmare, Regulamentul LULUCF prezintă sinergii cu alte politici ale UE care vizează activitățile legate de terenuri, în special politica agricolă comună, politicile de mediu și politica energetică, în special în ceea ce privește energia din surse regenerabile.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temeiul juridic
Temeiul juridic al propunerii îl constituie articolul 192 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În conformitate cu articolul 191 și cu articolul 192 alineatul (1) din TFUE, Uniunea Europeană contribuie la îndeplinirea, printre altele, a următoarelor obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului; promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice.
•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)
Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră care nu poate fi rezolvată doar prin luarea de măsuri la nivel național sau local. Se impune coordonarea politicilor climatice la nivel european și, dacă este posibil, la nivel mondial. Acțiunea UE este justificată pe baza principiului subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Începând din 1992, Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a dezvolta soluții comune și a impulsiona acțiunile la nivel mondial în vederea combaterii schimbărilor climatice. Mai exact, acțiunile la nivelul UE vor asigura îndeplinirea eficientă din punctul de vedere al costurilor a obiectivelor de reducere a emisiile până în 2030 și pe termen lung, asigurându-se totodată corectitudinea și integritatea de mediu. Articolele 191193 din TFUE confirmă și menționează competențele UE în domeniul schimbărilor climatice.
O extindere a obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 va avea un impact asupra majorității, dacă nu asupra tuturor sectoarelor din întreaga economie a UE. Extinderea acestui obiectiv poate necesita, de asemenea, răspunsuri politice în multe domenii, inclusiv în afara politicii privind clima, silvicultura și exploatarea terenurilor. Acțiunile întreprinse de statele membre în temeiul cadrului de reglementare LULUCF au legături strânse cu alte politici, în special cu cele în domeniul agriculturii, biodiversității și protecției habitatelor, al adaptării la efectele schimbărilor climatice, precum și cu politica energetică, având în vedere aspectele legate de energia din surse regenerabile. Interdependențele dintre diferitele politici implicate au un impact transnațional, obiectivele de reducere și absorbție a emisiilor sunt stabilite pentru fiecare stat membru, iar principiile pe baza cărora statele membre vor raporta cu privire la realizările lor și își vor măsura progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor individuale și obiectivelor UE în ansamblu sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999. Acțiunea la nivelul UE este indispensabilă, iar politicile coordonate ale UE au o șansă mult mai mare de a conduce la o adevărată transformare către o economie neutră din punctul de vedere climatic până în 2050.
•Proporționalitate
Prezenta propunere respectă principiul proporționalității, deoarece aceasta nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor privind îndeplinirea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, asigurând totodată corectitudinea și integritatea de mediu.
Legea europeană a climei stabilește obiectivul obligatoriu al Uniunii pentru 2030 privind clima pentru o reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Prezenta propunere acoperă o mare parte a acestor emisii de gaze cu efect de seră și revizuiește Regulamentul LULUCF în vederea atingerii acestui obiectiv.
•Alegerea instrumentului
Obiectivele prezentei propuneri pot fi urmărite cel mai bine printr-o modificare a Regulamentului LULUCF existent, introducând modificări ale cadrului legislativ stabilit pentru a atinge nivelul mai ridicat de ambiție climatică a Uniunii și asigurând, în același timp, aplicabilitatea directă și uniformă a dispozițiilor la nivelul Uniunii.
3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI EVALUĂRII IMPACTULUI
•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente
Regulamentul LULUCF a intrat în vigoare în 2018, însă se aplică de la începutul anului 2021 și, prin urmare, până în prezent au fost parcurși doar primii pași pentru a pregăti punerea sa în aplicare; aceste activități au evidențiat unele provocări legate de punerea în aplicare. În special, analiza planurilor naționale integrate privind energia și clima (PNEC), astfel cum au fost prezentate de statele membre la sfârșitul anului 2019, a arătat că sectorul LULUCF nu a fost încă tratat ca o componentă integrată a strategiilor statelor membre în domeniul climei. Procesul de stabilire a nivelurilor de referință pentru păduri pentru fiecare stat membru a evidențiat provocările legate de punerea în aplicare a acestei norme complexe de contabilizare, iar activitățile de consolidare a capacităților pentru a sprijini un număr mare de state membre în pregătirea pentru punerea în aplicare a Regulamentului LULUCF au evidențiat provocările legate de lacunele din sistemele naționale de monitorizare și raportare.
•Consultări cu părțile interesate
Evaluarea inițială a impactului a fost publicată pentru feedback la 29 octombrie 2020 timp de patru săptămâni și a primit în total 93 de răspunsuri. În plus, pentru a colecta dovezi și a asigura un nivel mai mare de transparență, Comisia a organizat, în perioada 13 noiembrie 2020-5 februarie 2021, o consultare publică pentru fiecare propunere; la consultarea privind revizuirea Regulamentului LULUCF au participat 235 de respondenți. Aceștia au indicat o preferință pentru obiective mai ambițioase în materie de absorbție pentru sectorul LULUCF, o opțiune selectată de 45 % dintre respondenți (în principal, mediul academic, cetățeni ai UE și ONG-uri). În al doilea rând, 35 % dintre respondenți, mare parte fiind din sectorul privat, și-au exprimat preferința pentru obiective integrate pentru sectorul terenurilor. Consolidarea flexibilității cu ESR a fost opțiunea preferată de 20 % dintre respondenți, în principal autorități publice. Un rezumat detaliat al feedbackului la evaluarea inițială a impactului și al rezultatelor consultării publice este prezentat în anexa 2 la evaluarea impactului pentru prezenta propunere.
•Obținerea și utilizarea expertizei
Evaluarea cantitativă a consecințelor economice, sociale și de mediu se bazează pe modelarea economică integrată a exploatării terenurilor de către IIASA cu GLOBIOM și G4M. Scenariul de politică (MIX) ia în considerare cererea probabilă de biomasă din alte sectoare și urmează ipotezele scenariului 1.5TECH al strategiei pe termen lung a UE,. Potrivit estimărilor din scenariul MIX, capacitatea netă de absorbție din sectorul LULUCF până în 2030 va înregistra niveluri similare cu cele din perioada 2016-2018. Impactul măsurilor specifice de reducere a emisiilor sau de intensificare a absorbțiilor a fost modelat cu ajutorul curbelor costurilor marginale de reducere a emisiilor. Această analiză a demonstrat că se pot obține creșteri semnificative ale absorbanților de tipul terenurilor la costuri relativ scăzute (5-10 EUR/tonă de CO2). De asemenea, analiza a arătat că reducerile de emisii eficiente din punctul de vedere al costurilor impun necesitatea unor măsuri cu privire la toate tipurile de exploatare a terenurilor, cum ar fi îmbunătățirea gestionării pădurilor, împădurirea, evitarea despăduririlor pentru terenurile forestiere, scoaterea din circuitul agricol a solurilor organice și îmbunătățirea strategiilor de gestionare a terenurilor cultivate pe terenurile agricole.
Informațiile privind contribuția sectorului LULUCF la Pactul verde au fost obținute prin intermediul unui contract de servicii executat de un consorțiu de experți externi, care s-a axat, printre altele, pe problemele, obiectivele și opțiunile pentru revizuirea Regulamentului LULUCF și analiza rapoartelor prezentate de statele membre în temeiul Deciziei LULUCF (529/2013).
Au fost colectate informații suplimentare prin intermediul a numeroase studii externe, cum ar fi studiul de conformitate LULUCF, Consolidarea capacităților pentru inventarele gazelor cu efect de seră, Studiul-pilot privind sechestrarea carbonului în solurile agricole etc.
•Evaluarea impactului
Evaluările impactului pentru diferitele inițiative se bazează pe scenarii de modelare integrate care reflectă interacțiunea diferitelor instrumente de politică cu operatorii economici, pentru a asigura complementaritatea, coerența și eficacitatea în atingerea obiectivelor ambițioase în materie de climă pentru 2030 și 2050.
Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere completează analiza efectuată în cadrul evaluării impactului din 2020 care sprijină Planul privind obiectivul climatic pentru 2030. Aceasta a constituit baza analitică pentru stabilirea obiectivului unei reduceri nete de cel puțin 55 % a emisiilor de GES până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, a obiectivului neutralității climatice în sectorul terenurilor pentru 2035 și a obiectivului neutralității climatice la nivelul Uniunii până în 2050.
În plus, evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere a fost pregătită și elaborată în conformitate cu orientările aplicabile privind o mai bună reglementare și cu recomandările Comitetului de analiză a reglementării, care a emis un aviz pozitiv cu rezerve la 19 aprilie 2021. Îmbunătățirile recomandate sugerate de comitet au fost abordate în versiunea finală.
Probleme și obiective
Evaluarea impactului a identificat trei probleme principale, cu factorii și obiectivele corespunzătoare.
Prima problemă este că absorbțiile de carbon din sectorul terenurilor au scăzut în ultimii ani: din cauza creșterii indicilor de recoltare legate de cererea de lemn și de îmbătrânirea pădurilor, a emisiilor permanente generate de solurile organice, a dezastrelor naturale și a lipsei de politici și de stimulente financiare. Astfel, primul obiectiv al prezentei propuneri este de a opri și de a inversa această tendință, în conformitate cu obiectivul ambițios de a realiza neutralitatea climatică a sectorului terenurilor până în 2035.
Cea de a doua problemă este integrarea insuficientă a sectorului terenurilor în politicile climatice, din cauza faptului că sectoarele agricol și LULUCF nu au un obiectiv integrat, sunt reglementate de două acte legislative diferite și sunt legate de norme de flexibilitate care prezintă unele limitări. Obiectivul corespunzător este de a asigura un cadru de politici climatice echitabil, flexibil și integrat, care să stimuleze elaborarea și punerea în aplicare eficace a politicilor și să consolideze acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice sinergice și eficiente din punctul de vedere al costurilor în sectorul terenurilor. Acest lucru este deosebit de important având în vedere potențialul ridicat de sporire a sinergiilor dintre măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și măsurile de protecție a mediului legate de gestionarea terenurilor atât în zonele agricole și forestiere, cât și în zonele naturale și seminaturale. Refacerea ecosistemelor bogate în carbon, precum și utilizarea durabilă a solurilor și a pădurilor vor contribui la combaterea crizei climatice și a celei privind biodiversitatea.
Cea de a treia problemă este reprezentată de faptul că normele de contabilizare, monitorizare și raportare, astfel cum sunt prevăzute în actualul Regulament LULUCF, prezintă anumite provocări în ceea ce privește punerea în aplicare: în special, procesul de stabilire a nivelurilor de referință pentru păduri s-a dovedit a fi împovărător și există încă multe lacune în ceea ce privește acuratețea estimărilor LULUCF. Această problemă corespunde unui obiectiv de simplificare a normelor de contabilizare și de exploatare a oportunităților create de tehnologiile existente de monitorizare a terenurilor și de seturile de date pentru o mai bună monitorizare a performanței climatice a sectorului LULUCF.
Opțiuni de politică
În urma acestei analize și a elementelor prezentate în Comunicarea intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”, evaluarea impactului a descris trei opțiuni.
Prima opțiune analizează modalități alternative de a concepe obiective LULUCF naționale, presupunând că nu există niciun canal de flexibilitate între sectorul LULUCF și sectoarele ESR. O modalitate propusă în acest sens este de a simplifica criteriul de referință contabil pentru terenurile forestiere gestionate prin utilizarea unei medii istorice în locul nivelului de referință pentru păduri. O altă modalitate este de a stabili un obiectiv unic privind absorbția bazat pe toate emisiile și absorbțiile raportate în inventar și de a-l distribui în rândul statelor membre în funcție de emisiile și absorbțiile recente și de suprafața terenului gestionat; obiectivul UE este stabilit în conformitate cu o traiectorie către un sector al terenurilor neutru din punct de vedere climatic în 2035.
Cea de a doua opțiune stabilește, de asemenea, un obiectiv unic privind absorbția bazat pe emisiile și absorbțiile raportate, dar propune un obiectiv UE inferior pentru 2030 corespunzător performanțelor recente ale sectorului LULUCF (și anume media pentru perioada 2016-2018); prin adăugarea posibilității de a genera credite LULUCF pentru respectarea obiectivelor ESR, această opțiune creează stimulente pentru depășirea obiectivelor LULUCF, care ar putea atinge un nivel de absorbții în concordanță cu o traiectorie către neutralitatea climatică a sectorului terenurilor până în 2035.
Cea de a treia opțiune combină emisiile din sectorul agricol și emisiile și absorbțiile din sectorul LULUCF în cadrul unui singur pilon denumit „sectorul terenurilor” și cuprinde trei elemente: un proces de planificare pentru a asigura neutralitatea climatică bazată pe exploatarea terenurilor până în 2035, obiective naționale obligatorii pentru sectorul terenurilor în 2030 și obiective naționale obligatorii pentru sectorul terenurilor în 2035.
Opțiunea preferată este de a combina obiective naționale simplificate și mai ambițioase privind LULUCF în 2030 (la fel ca în cazul opțiunii 1.2 sau al opțiunii 2, în funcție de obiectivele ESR) cu un obiectiv de atingere a neutralității climatice la nivelul UE bazată pe exploatarea terenurilor, până în 2035. Opțiunea preferată include, de asemenea, un proces de planificare pentru atenuarea schimbărilor climatice bazată pe exploatarea terenurilor, obiectivele naționale privind terenurile pentru 2035 care urmează să fie stabilite într-o etapă ulterioară, și cerințe îmbunătățite de monitorizare și raportare.
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
În conformitate cu angajamentul Comisiei pentru o mai bună reglementare, propunerea a fost elaborată într-un mod incluziv, în condiții de transparență și cu implicarea permanentă a părților interesate.
•Drepturi fundamentale
Propunerea respectă drepturile fundamentale și este conformă cu principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Mai exact, propunerea contribuie la atingerea obiectivului de atingere a unui nivel înalt de protecție a mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum se prevede la articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Implicațiile bugetare pentru statele membre sunt legate de posibilitatea comercializării surplusurilor atunci când se depășesc obiectivele, precum și de necesitatea unei monitorizări și raportări de înaltă calitate în sectorul LULUCF care implică, de exemplu, reutilizarea programelor UE (de exemplu, Copernicus) și a surselor de date utilizate deja pentru alte politici.
Prezenta propunere prevede o revizuire cuprinzătoare, în 2025, a datelor din inventarele naționale prezentate de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 („Regulamentul privind guvernanța”). Revizuirea va permite Comisiei să stabilească obiectivele anuale LULUCF ale statelor membre pentru perioada 2026-2030, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecărui stat membru în anii 2021, 2022 și 2023. Revizuirea va actualiza, de asemenea, traiectoria nivelului de emisii alocate pentru 2030 pentru ESR și va revizui alocările anuale pentru anii 2026-2030. În plus, revizuirea cuprinzătoare din 2027 în scopul asigurării conformității, prevăzută în Regulamentul privind guvernanța, va fi menținută. Aceste sarcini vor necesita sprijinul unui contractant extern, la un preț estimat de 2 milioane de EUR pentru fiecare revizuire (2025, 2027).
Va fi necesară, de asemenea, adoptarea unei legislații secundare care să stabilească norme detaliate privind LULUCF în registrul Uniunii, precum și monitorizarea și raportarea emisiilor și verificarea rapoartelor de conformitate. Punerea în aplicare va necesita evoluții informatice detaliate în registrul Uniunii pentru abordarea noilor tipuri de certificate legate de flexibilitatea LULUCF-ESR, precum și a noilor operatori (statele membre).
În plus, ca urmare a modificării, în 2026, a mecanismului de raportare și de asigurare a conformității, punerea în aplicare va necesita asigurarea unei monitorizări actualizate și consolidate prin intermediul Agenției Europene de Mediu și al serviciilor de date conexe din cadrul programului Copernicus.
Implicațiile pentru bugetul UE sunt prezentate în fișa financiară legislativă anexată. Opțiunile de dezvoltare și achiziții în materie de tehnologia informației vor face obiectul aprobării prealabile de către Consiliul pentru tehnologia informației și securitate cibernetică al Comisiei Europene.
5.ELEMENTE DIVERSE
•Planurile de implementare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare
O raportare transparentă, periodică a obligațiilor statelor membre, asociată cu verificări robuste ale conformității, reprezintă elemente fundamentale pentru obținerea de progrese în direcția îndeplinirii angajamentelor de reducere pe termen lung a emisiilor din UE. Inițiativa se bazează pe procesul care constă în elaborarea de planuri naționale integrate privind energia și clima și pe un cadru solid în materie de transparență a informațiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră și alte informații privind clima, prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice. Comisia va utiliza, de asemenea, informațiile raportate de statele membre în temeiul Regulamentului privind guvernanța ca bază pentru evaluarea periodică a progreselor înregistrate. Acestea includ informații privind emisiile de gaze cu efect de seră, politicile și măsurile, prognozele și adaptarea. De asemenea, Comisia va utiliza aceste informații pentru evaluările punerii în aplicare a politicilor de mediu și pentru monitorizarea programelor de acțiune pentru mediu. Informațiile obținute de la statele membre pot fi însoțite de observații atmosferice sistematice, atât observații in situ, cât și observații obținute prin teledetecție, cum ar fi cele furnizate de Copernicus.
Îmbunătățirea calității monitorizării și raportării emisiilor și absorbțiilor în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii devine mai importantă odată cu introducerea obiectivului UE de reducere a emisiilor nete pe baza cifrelor raportate în inventarele gazelor cu efect de seră. Coerența cu alte politici ale UE care se bazează, de asemenea, pe monitorizarea terenurilor – cum ar fi politica agricolă comună, politicile privind biodiversitatea și Directiva privind energia din surse regenerabile – are, de asemenea, o importanță deosebită, oferind sinergii administrative și de costuri importante. Datorită evoluției tehnologiilor de monitorizare a terenurilor, există numeroase oportunități de monitorizare a schimbărilor destinației terenurilor la costuri reduse și în timp util (de exemplu, prin utilizarea unor abordări bazate pe teledetecție, inclusiv prin sateliții Sentinel ai serviciilor Copernicus sau prin serviciile disponibile pe piață). Astfel de date geografice digitale furnizate în timp util de către UE nu numai că vor facilita raportarea GES, ci vor orienta, de asemenea, acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice către zonele cu cel mai mare potențial de reducere a emisiilor și, la un nivel mai general, vor facilita acțiunile de mediu, protejarea biodiversității și a naturii și amenajarea teritoriului. Modernizarea abordării de monitorizare din Regulamentul LULUCF, introducând astfel condiții de concurență echitabile pentru toate statele membre în ceea ce privește utilizarea unor abordări comparabile și standardizate în conformitate cu instrumentele și tehnologiile disponibile, are, prin urmare, o importanță majoră și va asigura adoptarea celor mai bune practici de monitorizare.
•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii
Cele mai importante modificări ale cadrului juridic LULUCF care contribuie la atingerea obiectivului mai ambițios în materie de climă al Uniunii se referă la următoarele articole:
Articolul 2 – Domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare inițial care stabilește „categoriile de contabilizare a terenurilor” se aplică numai pentru perioada 2021-2025 în regulamentul modificat. Noțiunea de „zone umede gestionate” este inclusă în domeniul de aplicare al modificării pentru perioada 2021-2025 numai pentru statele membre care au notificat intenția de a o include până la 31 decembrie 2020 (selectată de doar două state membre).
Domeniul de aplicare pentru perioada 2026-2030 se bazează direct pe emisiile și absorbțiile raportate pentru inventarul gazelor cu efect de seră în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 și reflectă exact categoriile de raportare stabilite în formatul comun de raportare în conformitate cu orientările CCONUSC privind raportarea (de exemplu, turbăriile și extracția turbei sunt incluse în categoria de raportare Zone umede).
Domeniul de aplicare pentru un sector agricol combinat, bazat pe exploatarea terenurilor și cu alte emisii decât cele de CO2, începând cu anul 2031, este introdus la ultimul paragraf, reflectând, de asemenea, categoriile de raportare stabilite în formatul comun de raportare.
Articolul 4 – Angajamente și obiective
La articolul 4 inițial, termenul „angajamente” a fost utilizat pentru a exprima obligația fără un obiectiv numeric specific. Noul articol 4 „Angajamente și obiective” va fi revizuit pentru a reflecta cele trei perioade:
Angajamentele pentru perioada 2021-2025
În temeiul normelor actuale, statele membre se angajează să se asigure că emisiile de gaze cu efect de seră nu vor depăși absorbțiile, calculate ca sumă a emisiilor totale și a absorbțiilor totale din categoriile de contabilizare, astfel cum sunt definite în domeniul de aplicare [articolul 2 alineatul (1)]; „angajamentul privind bilanțul neutru sau pozitiv”. Aceste angajamente vor fi limitate doar la prima perioadă de aplicare a regulamentului modificat, și anume perioada 2021-2025.
Obiectivele statelor membre pentru perioada 2026-2030
Pentru perioada 2026-2030, obiectivul stabilit al Uniunii va fi de a atinge nivelul de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent până în 2030, pe baza inventarului gazelor cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018. Obiectivul Uniunii de a realiza absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent va fi repartizat între statele membre pentru a stabili obiective naționale obligatorii privind absorbțiile nete minime care trebuie realizate până în 2030, conform unui tabel din anexa IIa.
Utilizarea datelor recente este preferabilă având în vedere două considerații. Prima, punctul de plecare al traiectoriei ar trebui să fie cât mai apropiat posibil de perioada de conformitate – acest lucru are un impact tehnic care elimină necesitatea stabilirii unei valori de referință precum nivelul de referință pentru păduri. A doua, inventarele LULUCF începând cu datele transmise în 2023 vor fi primele care vor fi vizate de condițiile Regulamentului privind guvernanța și, prin urmare, vor avea un standard mai ridicat. În 2025, pe baza rezultatelor unei revizuiri cuprinzătoare a inventarului gazelor cu efect de seră raportate, Comisia va adopta un act de punere în aplicare care va stabili obiectivele anuale pe baza emisiilor și absorbțiilor verificate din anii 2021, 2022 și 2023 pentru fiecare stat membru. Prin urmare, cele mai recente date revizuite vor servi drept bază pentru stabilirea traiectoriei obiectivelor anuale pentru perioada 2026-2029 în vederea atingerii obiectivelor naționale de absorbții nete pentru 2030.
Obiectivul pentru 2030 va fi punctul de plecare al traiectoriei sectorului terenurilor în perioada 2030-2050 pentru atingerea neutralității climatice la nivelul întregii economii și va permite monitorizarea progreselor către zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050.
Angajamente privind atingerea neutralității climatice până în 2035
Începând din 2031, sectorul LULUCF va include și alte emisii decât cele de CO2 din sectorul agricol, iar regulamentul modificat va urmări atingerea obiectivului de a realiza neutralitatea climatică în ceea ce privește emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele combinate cel târziu până în 2035; reducerea emisiilor nete la zero până la data menționată și generarea de emisii negative ulterior. Statele membre sunt obligate să contribuie la atingerea obiectivului colectiv și trebuie să prezinte, până în iunie 2024, modul în care intenționează să atingă acest obiectiv în planurile lor naționale integrate privind energia și clima actualizate. Ținând cont de planurile prezentate, Comisia va propune, până la sfârșitul anului 2025, obiective individuale la nivelul statelor membre și măsuri la nivelul UE pentru perioada de după 2030. Obiectivele individuale pentru perioada de după 2030 pentru statele membre vor face obiectul unei evaluări a impactului și al unei noi propuneri legislative.
Începând din 2036, sectorul combinat va trebui să genereze absorbții suplimentare de carbon pentru a echilibra emisiile rămase în alte sectoare, pe baza unui sistem solid de certificare a absorbțiilor de carbon. Acest cadru de politică ar putea începe să combine treptat sectorul terenurilor cu alte sectoare (în afară de agricultură) care și-au epuizat posibilitățile de reducere a emisiilor sau care au realizat, de exemplu, reduceri ale emisiilor de peste 90 %. Astfel, ar fi menținut un stimulent pentru creșterea constantă a absorbțiilor de carbon în sectoarele combinate pentru perioada rămasă până în 2050.
Articolul 9 – Norme de contabilizare privind produsele lemnoase recoltate
Comunicarea intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” indică inițiative privind sechestrarea carbonului în solurile agricole și certificarea absorbțiilor de carbon care ar trebui să fie implementate din ce în ce mai mult până în 2030. Prin urmare, trebuie promovate astfel de noi modele de afaceri pentru creșterea gradului de sechestrare a dioxidului de carbon și, în același timp, utilizatorii de terenuri trebuie să depună eforturile necesare pentru a evita epuizarea în continuare a stocului lor de carbon, în special în soluri.
Propunerea va introduce o cale mai explicită către noi produse (materiale de construcții, fibre/polimeri) și va redirecționa sensul articolului pentru a acționa ca o parte introductivă pentru certificarea privind absorbțiile de carbon/sechestrarea carbonului în solurile agricole, integrând produsele forestiere recoltate ca un exemplu.
Articolul 12 – Flexibilități generale
În temeiul regulamentului modificat, statele membre nu vor mai fi în măsură să „reporteze” absorbțiile excedentare la sfârșitul perioadei 2021-2025. Cu toate acestea, modificarea asigură alocarea unei cote din absorbțiile excedentare ale statelor membre la sfârșitul perioadei 2021-2025 unui mecanism de flexibilitate instituit în cadrul celei de a doua perioade 2026-2030 (a se vedea articolul 13b nou introdus).
În plus, statele membre vor fi obligate să raporteze cu privire la utilizarea veniturilor din comercializare și se preconizează că vor reinvesti aceste venituri în proiecte climatice.
Articolul 13 – Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate
Domeniul de aplicare al actualului articolul 13 se va limita la perioada contabilă 2021-2025, flexibilitatea totală disponibilă ridicându-se la o parte din excedentul de flexibilitate, care a fost neutilizat de statele membre în perioada 2021-2025 în temeiul articolului 13.
Se preconizează că va exista un excedent după prima perioadă, având în vedere că, în prezent, absorbțiile nete din silvicultură din principalele state membre sunt semnificativ mai mari decât nivelurile de referință adoptate pentru păduri. Prin urmare, aproape toate statele membre care dețin suprafețe mari de păduri își vor îndeplini probabil angajamentele pentru perioada 2021-2025 în temeiul Regulamentului LULUCF, fără a fi nevoie să își utilizeze flexibilitatea. Prin urmare, este probabil ca acest lucru să lase neutilizată o parte semnificativă din flexibilitatea disponibilă, care poate fi preluată de mecanismul nou instituit pentru redistribuirea oricăror compensări neutilizate pentru terenurile forestiere gestionate pentru statele membre afectate de perturbări naturale.
În plus, dispoziția actuală privind flexibilitatea specială pentru Finlanda va fi eliminată și înlocuită cu articolul 13a din regulamentul modificat.
Articolul 13a – Compensări suplimentare
În mod similar cu articolul 13, aplicarea acestui articol se va limita la contabilizarea primei perioade de conformitate, 2021-2025, iar principala motivație pentru existența sa este de a evita orice ambiguitate în interpretarea flexibilității speciale atribuite Finlandei.
Modificarea va specifica valoarea compensării disponibile la 5 milioane de tone de CO2 echivalent, adică jumătate din cuantumul actual, deoarece se aplică numai până la sfârșitul anului 2025. În plus, compensările pentru terenurile forestiere raportate ca fiind transformate în alte tipuri de terenuri vor fi limitate până la sfârșitul anului 2017. Compensarea va putea fi utilizată numai în scopul respectării angajamentului pentru perioada 2021-2025, asigurându-se că niciun credit nu se utilizează pentru tranzacționare și nici nu este reportat în a doua perioadă 2026-2030.
Articolul 13b – Mecanismul de flexibilitate privind exploatarea terenurilor pentru perioada 2026-2030
Întrucât trecerea la obiectivul național bazat pe raportare face ca actualele articole 10 (Perturbările naturale) și 13 (Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate) să devină redundante din 2025, în regulamentul modificat se introduce un nou mecanism de flexibilitate pentru perioada 2026-2030, pentru a ajuta statele membre să facă față incertitudinilor din sector, în special din cauza calamităților naturale. Acesta va funcționa în conformitate cu principii similare cu cele ale actualului articol 13, extinzând domeniul de aplicare de la terenuri forestiere la toate tipurile de teren relevante pentru respectarea obiectivului. Mecanismul ar aborda apoi orice scădere neașteptată a absorbțiilor nete pentru toate categoriile de terenuri, nu numai pentru păduri, cauzate de dăunători, incendii și furtuni, cu condiția prezentării unor dovezi clare care să fie prezentate de statele membre în conformitate cu criteriile existente (anexa VI).
Noile elemente (comparativ cu articolul 13 inițial) vor fi:
În perioada 2026-2030, unitățile din cadrul mecanismului de flexibilitate pot fi utilizate pentru a acoperi întregul domeniu de aplicare dintre obiectiv și raportare în fiecare stat membru, nu doar pentru terenurile forestiere.
Accesul la mecanismul de flexibilitate, în 2032 pentru perioada 2026-2030, este stabilit la jumătate din cuantumul maxim stabilit în anexa VII, și anume la 178 de milioane de tone de CO2 echivalent.
Orice cuantum neutilizat ar putea fi realocat printr-o decizie a Comisiei și prin intermediul registrului statelor membre în cazul în care necesitatea acestora, în special în ceea ce privește perturbările naturale, este demonstrată în conformitate cu principiile din anexa VI, iar aceasta a depășit nivelurile predefinite pentru fiecare stat membru din anexa VII.
Articolul 13c – Guvernanța obiectivelor
Odată cu trecerea la obiectivele naționale anuale privind absorbțiile nete în perioada 20262030, vor fi introduse principii similare, astfel cum există în cadrul de conformitate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 privind partajarea eforturilor, cum ar fi o sancțiune de neconformitate de 8 % pentru decalajul față de conformitate în 2030, în raport cu stabilirea ulterioară a obiectivului/alocării după 2030. În cazul în care un stat membru nu își îndeplinește obiectivul pentru 2030 la sfârșitul celei de a doua perioade de conformitate, în pofida opțiunii de transfer de la un alt stat membru și a cotei relevante din mecanismul de flexibilitate, decalajul dintre obiectivul său pentru 2030 și reducerea emisiilor nete realizată cu adevărat în 2030 va fi adăugat la obiectivul stabilit pentru 2031.
Modificarea Regulamentului (UE) 2018/1999
Motivul pentru care Regulamentul (UE) 2018/1999 este modificat împreună cu Regulamentul (UE) 2018/841 este că acesta include norme pentru monitorizarea și raportarea emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră și pentru monitorizarea progreselor înregistrate de statele membre în direcția îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/841.
Modificarea articolului 4 din Regulamentul (UE) 2018/1999 se reflectă în planurile naționale privind energia și clima obiectivele naționale stabilite pentru perioada 2026-2030 și angajamentul privind neutralitatea climatică până în 2035. Modificarea articolului 38 facilitează efectuarea unei revizuiri cuprinzătoare a datelor din inventarele naționale în 2025, pentru a putea stabili obiectivele naționale anuale ale statelor membre în perioada 2026-2030. În plus, modificarea anexei V, partea 3, a introdus măsuri de creștere a preciziei monitorizării și raportării emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF.
2021/0201 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C peste nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială.
(2)Abordarea provocărilor legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării privind Pactul verde european, adoptată de Comisie la 11 decembrie 2019. În contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii, Pactul verde european a devenit cu atât mai necesar și important.
(3)Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030, în cadrul angajamentului actualizat de reducere stabilit la nivel național, transmis Secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 2020.
(4)Prin intermediul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului, Uniunea a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, inclusiv în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent. În contextul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia și-a reafirmat într-o declarație corespunzătoare intenția de a propune o revizuire a Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului, în conformitate cu obiectivul ambițios de a crește absorbțiile nete de dioxid de carbon până la niveluri de peste 300 de milioane de tone de CO2 echivalent în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii până în 2030.
(5)Pentru a contribui la creșterea obiectivului ambițios de a reduce emisiile nete de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii în perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului], având drept rezultat un obiectiv de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent la nivelul întregii Uniuni până în 2030. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității.
(6)Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului modificării metodologiei asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.
(7)Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” a subliniat o opțiune de a combina emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, altele decât emisiile de CO2, cu absorbțiile nete din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, creând astfel un sector al terenurilor nou reglementat. O astfel de combinație poate promova sinergii între acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor și poate facilita elaborarea și punerea în aplicare mai integrate a politicilor la nivel național și la nivelul Uniunii. În acest scop, ar trebui consolidată obligația statelor membre de a prezenta planuri integrate de atenuare a schimbărilor climatice pentru sectorul terenurilor.
(8)Sectorul terenurilor are potențialul de a deveni rapid neutru din punct de vedere climatic până în 2035 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și, ulterior, de a genera mai multe absorbții de gaze cu efect de seră decât emisii. Un angajament colectiv care vizează realizarea neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035 la nivelul UE poate oferi certitudinea necesară în materie de planificare pentru a stimula acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor pe termen scurt, având în vedere că astfel de acțiuni pot necesita mulți ani pentru a obține rezultatele dorite în materie de atenuare. În plus, se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Prin urmare, este deosebit de important ca acest sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul colectiv de neutralitate climatică în sectorul terenurilor la nivelul UE în 2035. Pe baza acestor planuri, Comisia ar trebui să propună obiective naționale care să garanteze că emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și emisiile din sectoarele agricole, altele decât cele de CO2, sunt cel puțin echilibrate până în 2035. Contrar obiectivului UE de atingere a neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035, astfel de obiective naționale vor fi obligatorii și executorii pentru fiecare stat membru.
(9)Normele de contabilizare prevăzute la articolele 6, 7, 8 și 10 din Regulamentul (UE) 2018/841 au fost concepute pentru a stabili măsura în care performanța în materie de atenuare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii ar putea contribui la obiectivul UE pentru 2030 de reducere cu 40 % a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, care nu includea sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Pentru a simplifica cadrul de reglementare pentru acest sector, normele de contabilizare actuale nu ar trebui să se aplice după 2025, iar respectarea obiectivelor naționale ale statelor membre ar trebui să fie verificată pe baza emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate. Acest lucru asigură coerența metodologică cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, cu Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului și stabilirea noului obiectiv de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 %, care include, de asemenea, exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura).
(10)Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii sau administratorii de păduri au nevoie de un stimulent direct pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor și în pădurile lor. Noile modele de afaceri bazate pe stimulente pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pe certificarea absorbțiilor de carbon trebuie să fie implementate din ce în ce mai mult în perioada rămasă până în 2030. Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Prin urmare, ar trebui introduse noi categorii de produse de stocare a dioxidului de carbon în plus față de produsele lemnoase recoltate. Modelele de afaceri emergente, practicile agricole și de gestionare a terenurilor, menite să sporească absorbțiile, contribuie la o dezvoltare teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale. De asemenea, ele creează oportunități pentru noi locuri de muncă și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante.
(11)Având în vedere particularitățile sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii din fiecare stat membru, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii, o serie de flexibilități ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, inclusiv comercializarea excedentelor și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.
(12)Eliminarea normelor actuale de contabilizare după 2025 creează necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau ca urmare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun, să pună în aplicare măsuri adecvate de reducere a vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură să fie finalizată.
(13)Odată cu stabilirea unor obiective naționale anuale obligatorii privind absorbțiile de gaze cu efect de seră pe baza emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate începând cu 2026, ar trebui stabilite norme pentru respectarea obiectivelor. Principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să se aplice mutatis mutandis, cu o sancțiune pentru neconformitate calculată după cum urmează: 108 % din decalajul dintre obiectivul atribuit și absorbțiile nete raportate în anul respectiv se va adăuga la cifra emisiilor de gaze cu efect de seră raportată în anul următor de către statul membru.
(14)Pentru a asigura existența unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2018/841 de stabilire a alocărilor anuale de obiective pentru statele membre, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
(15)În vederea stabilirii obiectivelor privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru statele membre pentru perioada 2026-2030, Comisia ar trebui să efectueze o revizuire cuprinzătoare pentru a verifica datele din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023. În acest scop, ar trebui efectuată o reexaminare cuprinzătoare în 2025, pe lângă revizuirile cuprinzătoare pe care Comisia trebuie să le efectueze în 2027 și 2032, în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
(16)Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic, Strategia UE pentru păduri, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune. Monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale.
(17)Schimbările antropice preconizate în ceea ce privește utilizarea mediului marin și de apă dulce, de exemplu prin extinderea planificată a surselor de energie offshore, creșterea potențială a producției de acvacultură și creșterea nivelurilor de protecție a naturii în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei UE în domeniul biodiversității, vor influența emisiile de gaze cu efect de seră și sechestrarea acestora. În prezent, aceste emisii și absorbții nu sunt incluse în tabelele standard de raportare către CCONUSC. Ulterior adoptării metodologiei de raportare, Comisia va lua în considerare raportarea cu privire la progresele, fezabilitatea analizei și impactul extinderii raportării la mediul marin și de apă dulce pe baza celor mai recente dovezi științifice ale acestor fluxuri atunci când efectuează revizuirea în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.
(18)Prin urmare, este adecvat ca Regulamentele (UE) 2018/841 și (UE) 2018/1999 să fie modificate în consecință,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE) 2018/841 se modifică după cum urmează:
(1)Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește norme privind:
(a)
angajamentele statelor membre pentru sectorul de exploatare a terenurilor, schimbare a destinației terenurilor și silvicultură, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris și la atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2025;
(b)
contabilizarea emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură și verificarea respectării de către statele membre a angajamentelor menționate la litera (a) pentru perioada 2021-2025;
(c)
un obiectiv al Uniunii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii pentru perioada 2026-2030;
(d) obiective pentru statele membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii pentru perioada 2026-2030;
(e)
angajamente ale statelor membre de a lua măsurile necesare pentru realizarea colectivă a neutralității climatice în Uniune până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, inclusiv emisiile din agricultură altele decât cele de CO2.”;
(2)articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 2
Domeniu de aplicare
1. Prezentul regulament se aplică în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și care se produc pe teritoriile statelor membre în perioada 2021-2025 în oricare dintre următoarele categorii de contabilizare a terenurilor:
(a) terenuri declarate ca având destinația de terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, transformate în terenuri forestiere («terenuri împădurite»);
(b) terenuri declarate ca terenuri forestiere transformate în terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri («terenuri despădurite»);
(c) terenuri declarate ca fiind de oricare dintre următoarele tipuri («terenuri cultivate gestionate»):
(i)
terenuri cultivate care rămân terenuri cultivate;
(ii)
pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, transformate în terenuri cultivate;
(iii)
terenuri cultivate transformate în zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri;
(d) terenuri declarate ca având oricare dintre destinațiile următoarele («pajiști gestionate»):
(i)
pajiști care rămân pajiști;
(ii)
terenuri cultivate, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, transformate în pajiști;
(iii)
pajiști transformate în zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri;
(e) terenuri declarate ca terenuri forestiere care au rămas terenuri forestiere («terenuri forestiere gestionate»);
(f)
în cazul în care un stat membru a notificat Comisiei intenția sa de a include astfel de terenuri în sfera de aplicare a angajamentelor sale în temeiul articolului 4 alineatul (1) până la 31 decembrie 2020, terenuri declarate ca având oricare dintre destinațiile următoarele («zone umede gestionate»):
—
zone umede care rămân zone umede;
—
așezări sau alte tipuri de terenuri, transformate în zone umede;
—
zone umede transformate în așezări sau în alte tipuri de terenuri.
2. Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre în perioada 2026-2030 în oricare dintre următoarele categorii și/sau sectoare de raportare a terenurilor:
(a) terenuri forestiere;
(b) terenuri cultivate;
(c) pășuni;
(d) zone umede;
(e) așezări;
(f) alte terenuri;
(g) produse lemnoase recoltate;
(h) altele;
(i) depuneri atmosferice;
(j) percolarea și scurgerea azotului.
3. Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre începând cu 2031, în oricare dintre categoriile de terenuri enumerate la alineatul (2) literele (a)-(j) și în oricare dintre următoarele sectoare:
(a) fermentație enterică;
(b) gestionarea gunoiului de grajd;
(c) cultivarea orezului;
(d) soluri agricole;
(e) incendierea programată a savanelor;
(f) arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil;
(g) stropire cu var;
(h) aplicarea ureei;
(i) alte îngrășăminte cu conținut de carbon;
(j) altele.”;
(3)articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 4
Angajamente și obiective
1. Pentru perioada 2021-2025, luându-se în considerare flexibilitățile prevăzute la articolele 12, 13 și 13a, fiecare stat membru se asigură că emisiile de gaze cu efect de seră nu depășesc absorbțiile de gaze cu efect de seră, calculate ca sumă a emisiilor totale și a absorbțiilor totale provenite de pe teritoriul său din toate categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1).
2. Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018.
Fiecare stat membru se asigură că, ținând seama de flexibilitățile prevăzute la articolele 12, 13 și 13b, cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor sale de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), în fiecare an din perioada 2026-2030, nu depășește limita stabilită de o traiectorie liniară, care se încheie în 2030 cu privire la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa IIa. Traiectoria liniară a unui stat membru începe în 2022.
3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc obiectivele anuale pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre se stabilește în aceste acte de punere în aplicare. În sensul respectivelor acte de punere în aplicare, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 16a.
4. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(j) urmăresc să atingă valoarea netă de zero până în 2035, iar ulterior Uniunea să realizeze emisii negative. Uniunea și statele membre iau măsurile necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului pentru 2035.
Până la 31 decembrie 2025 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 30 iunie 2024, Comisia prezintă propuneri privind contribuția fiecărui stat membru la reducerea netă a emisiilor.”;
(4)la articolul 6, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:
„1. Statele membre reflectă în conturile lor emisiile și absorbțiile provenite de pe terenuri împădurite și de pe terenuri despădurite, calculate ca totalul emisiilor și totalul absorbțiilor pentru fiecare dintre anii din perioada 2021-2025.
2. Prin derogare de la articolul 5 alineatul (3) și cel târziu până în 2025, în cazul în care terenurile au fost transformate din terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri în terenuri forestiere, un stat membru poate, după 30 de ani de la data respectivei transformări, să schimbe clasificarea terenurilor respective din terenuri transformate în terenuri forestiere în terenuri forestiere care rămân terenuri forestiere, în cazul în care o astfel de modificare este justificată în mod corespunzător pe baza Orientărilor IPCC.”;
(5)la articolul 7, alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„1. Fiecare stat membru contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenurile cultivate gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada 2021-2025, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin de pe terenuri cultivate gestionate în perioada sa de referință cuprinsă între 2005 și 2009.
2. Fiecare stat membru contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din pajiștile gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada 2021-2025, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin de pe pajiști gestionate în perioada sa de referință cuprinsă între 2005 și 2009.
3. În perioada 2021-2025, fiecare stat membru care include zone umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor sale contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din zonele umede gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada respectivă, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin din zone umede gestionate în perioada sa de referință cuprinsă între 2005 și 2009.”;
(6)articolul 8 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. Fiecare stat membru contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenurile forestiere gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada 2021-2025, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a nivelului de referință pentru păduri al statului membru în cauză.”;
(b)la alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:
„Statele membre transmit Comisiei planurile lor de contabilizare a pădurilor la nivel național, inclusiv un nivel de referință propus pentru păduri, până la 31 decembrie 2018 pentru perioada 2021-2025.”;
(c)alineatele (7), (8), (9) și (10) se înlocuiesc cu următorul text:
„7. Dacă este necesar, pe baza evaluărilor tehnice și, dacă este cazul, pe baza recomandărilor tehnice, statele membre comunică Comisiei nivelurile lor de referință revizuite propuse pentru păduri până la 31 decembrie 2019 pentru perioada 2021-2025. Comisia publică nivelurile de referință propuse pentru păduri comunicate acesteia de către statele membre.
8. Pe baza nivelurilor de referință propuse pentru păduri transmise de statele membre, a evaluării tehnice efectuate în temeiul alineatului (6) din prezentul articol și, după caz, a nivelului de referință revizuit propus pentru păduri transmis în temeiul alineatului (7) din prezentul articol, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 de modificare a anexei IV în vederea stabilirii nivelurilor de referință pentru păduri care urmează să fie aplicate de statele membre pentru perioada 2021-2025.
9. În cazul în care un stat membru nu transmite Comisiei nivelul său de referință pentru păduri până la termenele stabilite la alineatul (3) din prezentul articol și, acolo unde este cazul, la alineatul (7) din prezentul articol, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 de modificare a anexei IV în vederea stabilirii nivelului de referință pentru păduri care urmează să fie aplicat de statul membru respectiv pentru perioada 2021-2025, pe baza eventualelor evaluări tehnice efectuate în conformitate cu alineatul (6) din prezentul articol.
10. Actele delegate menționate la alineatele (8) și (9) se adoptă până la 31 octombrie 2020 pentru perioada 2021-2025.”;
(7)articolul 9 se modifică după cum urmează:
(a)titlul se înlocuiește cu următorul text:
„Produse de stocare a carbonului”;
(b)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produse lemnoase recoltate, care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.”;
(8)articolul 10 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„La sfârșitul perioadei 2021-2025, statele membre pot exclude din conturile lor pentru terenuri împădurite și pentru terenuri forestiere gestionate emisiile de gaze cu efect de seră generate de perturbări naturale care depășesc nivelul mediu de emisii generate de perturbări naturale în perioada 2001-2020, excluzând valorile statistice excepționale (denumit în continuare «nivelul de fond»). Respectivul nivel de fond este calculat în conformitate cu prezentul articol și cu anexa VI.”;
(b)la alineatul (2) litera (b), „2030” se înlocuiește cu „2025”;
(9)articolul 11 se modifică după cum urmează:
(a)titlul se înlocuiește cu următorul text:
„Flexibilități și guvernanță”;
(b)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
(c)„1. Un stat membru poate utiliza:
(a) flexibilitățile generale prevăzute la articolul 12; și
(b) pentru a respecta angajamentul de la articolul 4, flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută la articolele 13 și 13b.
Pe lângă flexibilitățile menționate la primul paragraf literele (a) și (b), Finlanda poate utiliza compensările suplimentare în temeiul articolului 13a.”;
(10)articolul 12 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (3) se elimină;
(b)se adaugă următoarele alineate (5) și (6):
„5. Statele membre pot folosi veniturile generate de transferurile efectuate în temeiul alineatului (2) pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe și informează Comisia cu privire la orice astfel de măsuri luate.
6. Orice transfer efectuat în conformitate cu alineatul (2) poate fi rezultatul unui proiect sau program de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră pus în aplicare în statul membru care vinde și remunerat de către statul membru beneficiar, cu condiția evitării dublei contabilizări și a asigurării trasabilității.”;
(11)articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 13
Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate
„1. În cazul în care, în perioada 2021-2025, emisiile totale depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) [contabilizate în conformitate cu prezentul regulament] într-un stat membru, respectivul stat membru poate utiliza flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută în prezentul articol pentru a respecta dispozițiile articolului 4 alineatul (1).
2. În cazul în care, în perioada 2021-2025, rezultatul calculului menționat la articolul 8 alineatul (1) este o valoare pozitivă, statul membru în cauză are dreptul să compenseze emisiile rezultate din calcul, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) statul membru a inclus, în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere; și
(b) emisiile totale din Uniune nu depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament pentru perioada 2021-2025.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b), Comisia se asigură că dubla contabilizare este evitată de către statele membre, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) sau articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842.
3. Compensarea menționată la alineatul (2) poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu nivelul de referință pentru păduri al statului membru respectiv și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru respectivul stat membru prevăzut în anexa VII pentru perioada 2021-2025.
4. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale calculat în conformitate cu anexa VI pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu nivelul lor de referință pentru păduri, până la valoarea totală a compensărilor neutilizate acordate de alte state membre, stabilite în anexa VII pentru perioada 2021-2025. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.”;
(12)se introduce următorul articol 13a:
„Articolul 13a
Compensări suplimentare
1. Finlanda poate compensa până la 5 milioane de tone suplimentare de CO2 echivalent de emisii contabilizate în cadrul categoriilor de contabilizare a terenurilor terenuri forestiere gestionate, terenuri despădurite, terenuri cultivate gestionate și pajiști gestionate, în perioada 2021-2025, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) Finlanda a inclus în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere;
(b) emisiile totale din Uniune nu depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament în perioada 2021-2025.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b), Comisia se asigură că dubla contabilizare este evitată de către statele membre, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolele 12 și 13 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) sau articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842.
2. Compensările suplimentare se limitează la:
(a) cuantumul care depășește flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate de care dispune Finlanda în perioada 2021-2025 în temeiul articolului 13;
(b) emisiile generate de transformarea istorică din terenuri forestiere în orice altă categorie de terenuri, care a avut loc cel târziu la 31 decembrie 2017;
(c) conformitatea cu articolul 4.
3. Compensările suplimentare nu pot face obiectul unui transfer în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842.
4. Compensările suplimentare neutilizate din cuantumul de 5 milioane de tone de CO2 echivalent menționate la alineatul (1) se anulează.
5. Administratorul central aplică alineatul (2) litera (a) și alineatele (3) și (4) din prezentul articol în registrul Uniunii instituit în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) 2018/1999.”;
(13)se introduce următorul articol 13b:
„Articolul 13b
Mecanismul de flexibilitate a utilizării terenurilor pentru perioada 2026-2030
1. În registrul Uniunii se înființează un mecanism de flexibilitate a utilizării terenurilor care corespunde unei cantități de până la 178 de milioane de tone de CO2 echivalent în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) 2018/1999, sub rezerva îndeplinirii obiectivului Uniunii menționat la articolul 4 alineatul (2). Mecanismul de flexibilitate este disponibil în plus față de flexibilitățile prevăzute la articolul 12.
2. În cazul în care, în perioada 2026-2030, diferența dintre cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat membru și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul corespunzător este pozitivă, contabilizată și raportată în conformitate cu prezentul regulament, statul membru respectiv poate utiliza flexibilitatea prevăzută la prezentul articol pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit în temeiul articolului 4 alineatul (2).
3. În cazul în care, în perioada 2026-2030, rezultatul calculului menționat la alineatul (2) este pozitiv, statul membru în cauză are dreptul de a compensa emisiile excedentare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) statul membru a inclus în actualizarea planului său național integrat privind energia și clima, prezentat în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale;
(b) statul membru a epuizat toate celelalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842;
(c) diferența în Uniune dintre cuantumul anual al tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul Uniunii [de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2] echivalent este negativă în perioada 2026-2030.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (c), Comisia stabilește dacă include 20 % din absorbțiile nete nereportate de statele membre din perioada 2021-2025 pe baza impactului perturbărilor naturale și aplicând informațiile transmise de statele membre în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol. În evaluarea respectivă, Comisia se asigură, de asemenea, că statele membre evită dubla contabilizare, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842.
4. Cuantumul compensării menționate la alineatul (3) din prezentul articol poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul statului membru din anexa IIa la prezentul regulament și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru statul membru în cauză prevăzut în anexa VII pentru perioada 2026-2030.
5. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale, calculat în conformitate cu anexa VI, pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul unui stat membru în cauză stabilit în anexa IIa, până la valoarea totală a compensării neutilizate de alte state membre, stabilită în anexa VII pentru perioada 2026-2030. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.”;
(14)se introduce următorul articol 13c:
„Articolul 13c
Guvernanța obiectivelor
În cazul în care emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru în 2032 depășesc obiectivele anuale ale statului membru respectiv pentru orice an specific din perioada 2026-2030, ținând seama de flexibilitățile utilizate în temeiul articolelor 12 și 13b, se aplică următoarea măsură:
O cantitate egală cu cuantumul exprimat în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră raportată de statul membru respectiv în anul următor, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.”;
(15)la articolul 14, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. Până la 15 martie 2027 pentru perioada 2021-2025 și până la 15 martie 2032 pentru perioada 2026-2030, statele membre prezintă Comisiei un raport de conformitate care să conțină bilanțul emisiilor totale și al absorbțiilor totale pentru perioada relevantă privind fiecare din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(f), pentru perioada 2021-2025, și la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), pentru perioada 2026-2030, aplicând normele de contabilizare stabilite în prezentul regulament.
Raportul de conformitate include o evaluare a:
a) politicilor și măsurilor privind compromisurile;
b) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;
c) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și biodiversitate.
Un astfel de raport conține, de asemenea, după caz, detalii privind intenția de utiliza flexibilitățile menționate la articolul 11 și cuantumurile aferente, sau privind utilizarea unor astfel de flexibilități și cuantumuri aferente.”;
(16)la articolul 15, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament pentru a completa prezentul regulament în vederea stabilirii normelor privind înregistrarea și efectuarea cu precizie a următoarelor operațiuni în registrul Uniunii instituit în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) 2018/1999:
(a) cantitatea de emisii și de absorbții pentru fiecare categorie de contabilizare și raportare a terenurilor din fiecare stat membru;
(b) exercitarea corecției tehnice în temeiul articolului 4 alineatul (3) din prezentul regulament;
(c) exercitarea flexibilităților în temeiul articolelor 12, 13, 13a și 13b și
(d) respectarea obiectivelor în temeiul articolului 13c.”;
(17)se introduce următorul articol 16a:
„Articolul 16a
Procedura comitetului
1. Comisia este asistată de Comitetul privind schimbările climatice instituit prin articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”;
(18)la articolul 17, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„2. Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în termen de șase luni de la [...] evaluarea la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv, dacă este relevantă, o evaluare a impactelor flexibilităților menționate la articolul 11, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune, și formulează propuneri, dacă este cazul.
În urma raportului, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile stabilesc obiective anuale și guvernanța care vizează atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2035, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (4), politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, precum și un cadru post-2035, inclusiv în domeniul de aplicare al regulamentului privind emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din sectoare suplimentare, cum ar fi mediul marin și cel de apă dulce.”;
(19)anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament;
(20)textul din anexa II la prezentul regulament se introduce ca anexa IIa.
Articolul 2
Regulamentul (UE) 2018/1999 se modifică după cum urmează:
(1)la articolul 2, se adaugă următoarele puncte 63 și 64:
„63. «sistem de informații geografice» înseamnă un sistem informatic care permite captarea, stocarea, analizarea și afișarea informațiilor georeferențiate;”
„64. «cerere cu informații geospațiale» înseamnă un formular electronic de cerere care include o aplicație informatică bazată pe un sistem de informații geografice care le permite beneficiarilor să declare, prin situarea în spațiu, parcelele agricole ale exploatației și suprafețele neagricole pentru care solicită plăți.”;
(2)la articolul 4 litera (a) punctul 1, subpunctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:
„angajamentele și obiectivele naționale ale statului membru privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/841 și contribuțiile acestuia vizează atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2035 și, ulterior, obținerea de emisii negative în temeiul articolului 4 alineatul (4) din regulamentul respectiv;”;
(3)Articolul 38 se modifică după cum urmează:
(a)se introduce următorul alineat (1a):
„În 2025, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale prezentate de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din prezentul regulament, pentru a stabili obiectivele anuale de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră ale statelor membre în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/841 și pentru a stabili nivelurile anuale de emisii alocate ale statelor membre în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/842.”;
(b)la alineatul (2), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„Revizuirea completă menționată la alineatele (1) și (1a) include:”
(c)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„La finalizarea revizuirii cuprinzătoare efectuate în temeiul alineatului (1), Comisia determină, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, suma totală a emisiilor pentru anii relevanți, care rezultă din datele de inventar corectate, pentru fiecare stat membru, separate în date privind emisiile relevante pentru articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/842 și date privind emisiile menționate în partea 1 litera (c) din anexa V la prezentul regulament, și determină suma totală a emisiilor și a absorbțiilor relevante pentru articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841.”;
(4)anexa V se modifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European,
Pentru Consiliu,
Președintele
Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
CUPRINS
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI5
1.1.Titlul propunerii/inițiativei5
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)5
1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:5
1.4.Obiectiv(e)5
1.4.1.Obiectiv(e) general(e)5
1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)5
1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate5
1.4.4.Indicatori de performanță5
1.5.Motivele propunerii/inițiativei5
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei5
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea care ar fi fost creată prin simpla intervenție a statelor membre.5
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare5
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare5
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor5
1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei5
1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)5
2.MĂSURI DE GESTIUNE5
2.1.Norme privind monitorizarea și raportarea5
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control5
2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse5
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor5
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)5
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor5
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI5
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)5
3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor5
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale5
3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale5
3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative5
3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual5
3.2.5.Contribuțiile terților5
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor5
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)
Politici climatice
Rubrica 3 „Resurse naturale și mediu”
Titlul 9 – Mediu și politici climatice
1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:
◻ o acțiune nouă
◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare
✓ prelungirea unei acțiuni existente
◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune
1.4.Obiectiv(e)
1.4.1.Obiectiv(e) general(e)
Modificarea Regulamentului LULUCF 2018/841 în mod proporțional cu obiectivul ambițios în materie de climă pentru 2030 de a ajunge la o reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 sub nivelurile din 1990 și cu o traiectorie treptată și echilibrată către neutralitatea climatică până în 2050, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și coerent, ținând seama totodată de necesitatea unei tranziții echitabile și de necesitatea ca toate sectoarele să contribuie la eforturile UE în domeniul climei.
1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)
Obiectivul specific nr. 1
Un sector al terenurilor neutru din punct de vedere climatic până în 2035: Comunicarea Comisiei din 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți” clarifică faptul că este nevoie ca absorbțiile de carbon să crească semnificativ dacă se dorește atingerea neutralității climatice până în 2050. Astfel, pentru a fi pe calea cea bună în ceea ce privește neutralitatea climatică în 2050, UE trebuie să inverseze recenta scădere a absorbțiilor bazate pe exploatarea terenurilor și să înceapă să pună în aplicare măsuri de creștere a absorbțiilor încă din acest deceniu, pentru a ține seama de perioadele îndelungate de atenuare a schimbărilor climatice bazată pe exploatarea terenurilor.
Obiectivul specific nr. 2
Un cadru de politici privind clima echitabil, flexibil și integrat pentru sectorul terenurilor: Întrucât oportunitățile de creștere a absorbțiilor de carbon sunt distribuite inegal între statele membre, iar multifuncționalitatea terenurilor creează sinergii și compromisuri, revizuirea Regulamentului LULUCF va trebui să asigure un cadru de politică echitabil, flexibil și integrat, inclusiv specificarea alocărilor anuale pentru perioada 2026-2030 atât în sectorul LULUCF, cât și ESR.
Obiectivul specific nr. 3
Simplificarea normelor LULUCF: Normele LULUCF actuale sunt adesea complexe și nu mai sunt necesare, având în vedere noua formulare a obiectivului de -55 %; pe baza lecțiilor învățate, în special în ceea ce privește stabilirea nivelurilor de referință pentru păduri, o serie de concepte contabile pot fi optimizate și simplificate. Acest lucru poate reduce costurile de punere în aplicare și poate îmbunătăți integrarea sectorului LULUCF în strategiile naționale globale privind clima. În plus, sistemele de monitorizare și de raportare trebuie să reflecte mai bine performanțele sectorului în materie de climă.
1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.
Cel mai important impact al revizuirii va fi o creștere a absorbțiilor LULUCF, pentru a spori contribuția sectorului la obiectivul mai ambițios al UE pentru 2030 privind clima, anunțat în Planul privind obiectivele climatice (-55 %). Acest lucru are legătură cu primul obiectiv al prezentei evaluări a impactului, un sector al terenurilor neutru din punct de vedere climatic până în 2035. Acest impact afectează autoritățile statelor membre, care vor trebui să elaboreze politici ambițioase privind terenurile pentru a îndeplini aceste obiective, inclusiv pe administratorii de terenuri (fermieri, gestionari de păduri), care vor fi actorii de pe teren; la nivel mai general, acest impact îi afectează pe toți cetățenii din Europa și din lume, deoarece politicile climatice reprezintă un bun public cu caracter transfrontalier.
1.4.4.Indicatori de performanță
A se preciza indicatorii pentru monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.
Indicatorul nr. 1: nivelul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE în 2030 (obiectivul de reducere netă cu 55 % comparativ cu nivelurile din 1990, astfel cum este prevăzut în Legea europeană a climei).
Indicatorul nr. 2: nivelul absorbțiilor de gaze cu efect de seră din sectoarele LULUCF în 2030 (obiectivul de eliminare a emisiilor de 3XXMtCO2eq în 2030)
Indicatorul nr. 3: Obiectivul de neutralitate climatică în sectorul combinat al terenurilor (sectorul LULUCF și agricol care generează alte emisii decât cele de CO2) în 2035.
Nivelurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE sunt raportate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 și al altei legislații secundare referitoare la monitorizare și raportare în temeiul Regulamentului LULUCF.
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentului regulament, iar Comisia elaborează măsurile de punere în aplicare relevante. Prin urmare, statele membre pun în aplicare politici, măsuri și dispoziții juridice și administrative necesare la nivel național pentru a se conforma propunerii.
În acest sens, Comisia va revizui și va adopta un număr limitat de acte legislative secundare, inclusiv o revizuire cuprinzătoare a datelor de inventar până în 2025. Revizuirea – atât a sectorului LULUCF, cât și a sectorului ESR – va permite Comisiei să determine media emisiilor de gaze cu efect de seră a fiecărui stat membru în anii 2021, 2022 și 2023, să actualizeze traiectoria emisiilor alocate pentru 2030 și să revizuiască alocările anuale pentru anii 2026-2030.
Va fi necesară, de asemenea, adoptarea unei legislații secundare care să stabilească norme detaliate privind LULUCF în registrul Uniunii, precum și monitorizarea și raportarea emisiilor și verificarea rapoartelor de conformitate. Punerea în aplicare va necesita evoluții informatice detaliate în registrul Uniunii pentru abordarea noilor tipuri de certificate legate de flexibilitatea LULUCF-ESR, precum și a noilor operatori (statele membre).
În plus, ca urmare a modificării, în 2026, a mecanismului de raportare și de asigurare a conformității, punerea în aplicare va necesita asigurarea unei monitorizări actualizate și consolidate prin intermediul Agenției Europene de Mediu și al serviciilor de date conexe din cadrul programului Copernicus.
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea care ar fi fost creată prin simpla intervenție a statelor membre.
Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră, iar acțiunile UE pot completa și consolida în mod eficace acțiunile la nivel regional, național și local. Creșterea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 va avea un impact asupra multor sectoare din întreaga economie a UE și, prin urmare, acțiunea coordonată la nivelul UE este indispensabilă și are o șansă mult mai mare de a duce la transformarea necesară, acționând ca un motor puternic pentru o schimbare eficientă din punctul de vedere al costurilor și pentru o convergență ascendentă.
Pe lângă capacitatea lor de a stoca și de a sechestra carbonul, terenurile furnizează multe alte produse și servicii importante: aprovizionează sectoarele bioeconomiei cu alimente, hrană pentru animale și materii prime, oferă habitate pentru biodiversitate și numeroase servicii ecosistemice vitale pentru viață (de exemplu, purificarea apei și a aerului) și ne protejează de unele dintre consecințele schimbărilor climatice (de exemplu, inundații și deșertificare). Interdependența dintre aceste funcții și capacitatea sectorului LULUCF de a sechestra carbonul din atmosferă necesită o abordare integrată a politicilor climatice în sectorul terenurilor, pentru a optimiza planificarea utilizării terenurilor și pentru a identifica practici reciproc avantajoase.
Potențialul de creștere a absorbțiilor de carbon bazate pe exploatarea terenurilor și costurile asociate acestora sunt, în plus, distribuite inegal între statele membre. Un factor-cheie este zona disponibilă pentru combaterea schimbărilor climatice, care depinde de factori topografici sau economici. În plus, tipul de sol și de exploatare a terenurilor, în combinație cu alți factori legați de climă și cu latitudinea, afectează potențialul de intensificare a absorbțiilor.
Prin urmare, Regulamentul LULUCF prezintă sinergii cu multe alte inițiative de politică ale UE care vizează activități legate de terenuri.
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare
Regulamentul LULUCF este un instrument de politică existent al UE, adoptat recent în 2018. Cu toate acestea, Comisia a dobândit o experiență valoroasă începând din 2013, când a intrat în vigoare Decizia 529/2013 care a impus statelor membre să efectueze contabilizarea de substituție pentru terenurile de pe teritoriile lor.
Prezenta propunere se bazează pe experiența acumulată în aceste două inițiative de reglementare, precum și pe Comunicarea privind stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030, pe Strategia pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și pe alte inițiative relevante ale Pactului verde european. Inițiativa se bazează, de asemenea, pe procesul bazat pe planurile naționale integrate privind energia și clima și pe cadrul inclus în Regulamentul privind guvernanța.
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare
Prezenta propunere face parte din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” privind clima și energia. Obiectivul general al pachetului este de a alinia legislația Uniunii la obiectivele ambițioase ale UE în materie de climă. Toate inițiativele din pachet sunt strâns legate între ele, fiecare depinzând de modul în care au fost concepute celelalte. Prezenta propunere legislativă vine în completarea propunerilor din pachet și menține coerența cu acestea.
Există, de asemenea, o strânsă legătură cu alte inițiative ale Comisiei privind protejarea și îmbunătățirea absorbțiilor de carbon bazate pe natură, îmbunătățirea rezilienței pădurilor din UE la schimbările climatice, refacerea terenurilor degradate și a ecosistemelor, reumidificarea turbăriilor și promovarea bioeconomiei, inclusiv utilizarea produselor lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea:
(a) Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030;
(b) Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic;
(c) Strategia UE pentru păduri;
(d) [Obiectivele UE de refacere a naturii];
(e) Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice;
(f) Strategia UE de reducere a emisiilor de metan;
(g) [Strategia UE privind solul];
(h) O bioeconomie durabilă pentru Europa;
(i) Planul de acțiune pentru economia circulară pentru o Europă mai curată și mai competitivă;
(j) Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării;
(k) O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.
Sectorul LULUCF este conectat cu toate ecosistemele și activitățile economice care se bazează pe terenuri și pe serviciile pe care acestea le furnizează. Prin urmare, Regulamentul LULUCF prezintă sinergii cu alte politici ale UE care vizează activitățile legate de terenuri, în special politica agricolă comună și politica energetică, îndeosebi în ceea ce privește energia din surse regenerabile.
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor
-
1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei
◻durată limitată
◻
în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până în [ZZ/LL]AAAA
◻
Impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.
✓durată nelimitată
✓Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2023 până în 2024,
✓urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.
1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)
✓ Gestiune directă asigurată de Comisie
✓ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;
◻
prin intermediul agențiilor executive
◻ Gestiune partajată cu statele membre
◻ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:
◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;
◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);
◻ BEI și Fondului European de Investiții;
✓ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;
◻ organismelor de drept public;
◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;
◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;
◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.
Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.
Observații
După cum s-a inclus deja la articolul 14 alineatul (4) din regulamentul actual, AEM oferă asistență în ceea ce privește verificarea inventarului și conformitatea.
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Norme privind monitorizarea și raportarea
A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor norme.
Comisia va continua să monitorizeze și să evalueze progresele înregistrate în ceea ce privește aplicarea Regulamentului LULUCF, care impune statelor membre să prezinte Comisiei un raport anual privind politicile și măsurile privind emisiile și absorbțiile. Monitorizarea și raportarea, datele de verificare (MRV) obținute prin reglementarea sectorului (sectoarelor) prin intermediul AEM vor constitui o sursă esențială de informații pentru Comisie în vederea evaluării progreselor înregistrate în sectoarele în cauză.
În cele din urmă, Comisia efectuează periodic studii cu privire la diverse aspecte pertinente ale politicii UE în domeniul climei.
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control
2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse
Nu se aplică – Propunerea nu pune în aplicare un program financiar, ci definește o politică pe termen lung. Nu sunt aplicabile modul de gestiune, mecanismele de punere în aplicare a finanțării, modalitățile de plată și strategia de control în legătură cu ratele de eroare. Punerea în aplicare a prezentei propuneri va necesita redistribuirea resurselor umane în cadrul Comisiei. Există deja procedurile adecvate.
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
Prezenta inițiativă nu implică noi controale/riscuri semnificative care nu ar fi acoperite de un cadru de control intern existent. Nu au fost avute în vedere măsuri specifice pe lângă aplicarea Regulamentului financiar.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
·Linii bugetare existente
În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Linia bugetară
|
Tipul de
|
Contribuție
|
|
|
Numărul
|
Dif./ Nedif.[1]
|
din țări AELS[2]
|
din țări candidate[3]
|
din țări terțe
|
în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar
|
|
3
|
09 01 01 01
|
Nedif.
|
DA
|
NU
|
NU
|
NU
|
|
3
|
09 02 03
|
Dif.
|
DA
|
NU
|
NU
|
NU
|
|
3
|
09 10 02
|
Dif.
|
DA
|
DA
|
DA
|
NU
|
|
7
|
20 01 02 01
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
|
7
|
20 02 06 01
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
|
7
|
20 02 06 02
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
|
7
|
20 02 06 03
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
·Noile linii bugetare solicitate: Nu se aplică.
3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale
–✓
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
3
|
„resurse naturale și mediu”
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
067
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
Credite operaționale
|
|
09 02 03
|
Angajamente
|
(1)
|
1,000
|
1,000
|
3,000
|
|
2,000
|
7,000
|
|
|
Plăți
|
(2)
|
|
0,400
|
1,000
|
1,800
|
1,800
|
5,000
|
|
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
|
|
09 01 01 01
|
|
(3)
|
|
|
0,192
|
0,042
|
0,067
|
0,301
|
|
TOTAL credite pentru DG CLIMA
|
Angajamente
|
= 1 + 3
|
1,000
|
1,000
|
3,192
|
0,042
|
2,067
|
7,301
|
|
|
Plăți
|
= 2 + 3
|
-
|
0,400
|
1,192
|
1,842
|
1,867
|
5,301
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite operaționale
|
Angajamente
|
(4)
|
1,000
|
1,000
|
3,192
|
0,042
|
2,067
|
7,301
|
|
|
Plăți
|
(5)
|
|
0,400
|
1,192
|
1,842
|
1,867
|
5,301
|
|
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
|
(6)
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 3 din cadrul financiar multianual
|
Angajamente
|
= 4+ 6
|
1,000
|
1,000
|
3,192
|
0,042
|
2,067
|
7,301
|
|
|
Plăți
|
= 5+ 6
|
-
|
0,400
|
1,192
|
1,842
|
1,867
|
5,301
|
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
7
|
„Cheltuieli administrative”
|
Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în
anexa la fișa financiară legislativă
(anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
DG: CLIMA
|
|
|
Resurse umane
|
0,608
|
0,608
|
0,760
|
0,760
|
0,912
|
3,648
|
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,055
|
0,107
|
0,107
|
-
|
-
|
0,269
|
|
TOTAL pentru DG CLIMA
|
Credite
|
0,663
|
0,715
|
0,867
|
0,760
|
0,912
|
3,917
|
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual
|
(Total angajamente = Total plăți)
|
0,663
|
0,715
|
0,867
|
0,760
|
0,912
|
3,917
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
TOTAL credite de la RUBRICILE 1-7 din cadrul financiar multianual
|
Angajamente
|
1,663
|
1,715
|
4,059
|
0,802
|
2,979
|
11,218
|
|
|
Plăți
|
0,663
|
1,115
|
2,059
|
2,602
|
2,779
|
9,218
|
3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale
Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
A se indica obiectivele și realizările
⇩
|
|
|
Anul
2023
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
Anul
2027
|
|
TOTAL
|
|
|
REALIZĂRI
|
|
|
Tip
|
Costuri medii
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Total nr.
|
Total costuri
|
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1…
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
– Actualizarea și funcționarea registrului
|
|
|
|
0,000
|
|
0,000
|
|
0,192
|
|
0,042
|
|
0,067
|
|
|
|
|
|
0,301
|
|
– Stabilirea studiilor
|
|
|
|
0,300
|
|
0,300
|
|
0,300
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
0,900
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1,201
|
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2…
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
– Punere în aplicare echitabilă
|
|
|
|
0,300
|
|
0,300
|
|
2,300
|
|
|
|
2,000
|
|
|
|
|
|
4,900
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 3…
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
– Simplificare
|
|
|
|
0,400
|
|
0,400
|
|
0,400
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1,200
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTALURI
|
|
1,000
|
|
1,000
|
|
3,192
|
|
0,042
|
|
2,067
|
|
|
|
|
|
7,301
|
3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ
–✓
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
|
|
|
|
|
|
|
|
Resurse umane
|
0,608
|
0,608
|
0,760
|
0,760
|
0,912
|
3,648
|
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,055
|
0,107
|
0,107
|
-
|
-
|
0,269
|
|
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
|
0,663
|
0,715
|
0,867
|
0,760
|
0,912
|
3,917
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
În afara RUBRICII 7[1] din cadrul financiar multianual
|
|
|
|
|
|
|
|
Resurse umane
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
|
-
|
-
|
0,192
|
0,042
|
0,067
|
0,301
|
|
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual
|
-
|
-
|
0,192
|
0,042
|
0,067
|
0,301
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
0,663
|
0,715
|
1,059
|
0,802
|
0,979
|
4,218
|
Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DGului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.
3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.
–✓
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:
Estimări în echivalent normă întreagă
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
|
20 01 02 01 (Sediul central și birouri de reprezentare a Comisiei)
|
4
|
4
|
5
|
5
|
6
|
|
20 01 02 03 (în delegații)
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 11 (cercetare directă)
|
|
|
|
|
|
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
|
|
|
|
|
|
Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[1]
|
|
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)
|
|
|
|
|
|
|
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
|
|
|
|
|
|
|
XX 01 xx yy zz [2]
|
– la sediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
– în delegații
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 12 (AC, END, INT - cercetare directă)
|
|
|
|
|
|
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
4
|
4
|
5
|
5
|
6
|
Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:
|
Funcționari și personal temporar
|
Sunt necesare resurse umane suplimentare pentru:
– elaborarea și aprobarea juridică a modificărilor actelor legislative secundare care stabilesc norme detaliate de punere în aplicare privind licitarea; registrul Uniunii; monitorizare și raportare; verificarea rapoartelor;
– sarcini de punere în aplicare legate de extinderea sectorului terenurilor pentru a include emisiile generate de agricultură altele decât cele de CO2;
– monitorizarea punerii în aplicare îmbunătățite și consolidate a obligațiilor de monitorizare, raportare și verificare (MRV); supravegherea activității de către AEM
– analiza operațională pentru adaptările IT și operarea ulterioară a noilor elemente din registrul Uniunii. Obligații în materie de informații comerciale și de raportare. Gestionarea relațiilor cu clienții și coordonarea noilor resurse ale serviciului de asistență.
|
|
Personal extern
|
|
3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual
Propunerea/inițiativa:
–✓
poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).
Cheltuielile vor fi suportate în cadrul pachetului financiar LIFE
–◻
necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.
A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, sumele aferente și instrumentele propuse a fi utilizate.
–◻
necesită revizuirea CFM.
A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.
3.2.5.Contribuțiile terților
Propunerea/inițiativa:
–✓
nu prevede cofinanțare din partea terților
–◻
prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:
Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
Total
|
|
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite cofinanțate
|
|
|
|
|
|
|
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
–✓
Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
–◻
Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
–◻
asupra resurselor proprii
–◻
asupra altor venituri
–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Linia bugetară pentru venituri:
|
Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs
|
Impactul propunerii/inițiativei
|
|
|
|
Anul
2023
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
|
|
Articolul ….
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).
Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).
FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „AGENȚII”
Cuprins
FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „AGENȚII”
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 [...]
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)
Politici climatice
Rubrica 3 Resurse naturale și mediu Titlul 9 – Mediu și politici climatice (CFM 2021/27)
1.3.Propunerea/inițiativa se referă la
◻o acțiune nouă
◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare
✓ prelungirea unei acțiuni existente
◻ o fuziune a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune
1.4.Obiectiv(e)
1.4.1.Obiectiv(e) general(e)
Modificarea Regulamentului LULUCF 2018/841 în mod proporțional cu obiectivul ambițios în materie de climă pentru 2030 de a ajunge la o reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 sub nivelurile din 1990 și cu o traiectorie treptată și echilibrată către neutralitatea climatică până în 2050, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și coerent, ținând seama totodată de necesitatea unei tranziții echitabile și de necesitatea ca toate sectoarele să contribuie la eforturile UE în domeniul climei.
1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)
Obiectivul specific nr. 1
Un sector al terenurilor neutru din punct de vedere climatic până în 2035: Comunicarea Comisiei din 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți”40 clarifică faptul că este nevoie ca absorbțiile de carbon să crească semnificativ dacă dorim să realizăm neutralitatea climatică în 2050. Astfel, pentru a fi pe calea cea bună în ceea ce privește neutralitatea climatică în 2050, UE trebuie să inverseze recenta scădere a absorbțiilor bazate pe exploatarea terenurilor și să înceapă să pună în aplicare măsuri de creștere a absorbțiilor încă din acest deceniu, pentru a ține seama de perioadele îndelungate de atenuare a schimbărilor climatice bazată pe exploatarea terenurilor.
Obiectiv pentru Agenția Europeană de Mediu: Efectuarea de verificări suplimentare ale calității inventarelor de emisii din sectorul agricol și LULUCF, inclusiv verificări ale coerenței între datele inventarelor gazelor cu efect de seră ale UE și ale statelor membre și sistemele de certificare a emisiilor de dioxid de carbon.
Acțiuni:
având în vedere așteptările mai mari cu privire la metodele care urmează să fie utilizate de statele membre, volumul de informații care trebuie verificate din punct de vedere al calității în timpul verificărilor inițiale ale inventarelor LULUCF va crește, în timp ce intervalul de timp pentru efectuarea acestor controale va rămâne același.
Va trebui să se asigure coerența între datele din inventarele GES ale statelor membre și informațiile privind certificarea emisiilor de dioxid de carbon la nivel de fermă (în cazul în care se adoptă legislație).
Din 2024: integrarea procesului de asigurare a calității/control al calității în sectorul agricol care generează alte emisii decât cele de CO2, astfel încât să se poată efectua o verificare consecventă a datelor din inventarul emisiilor din agricultură și LULUCF, în vederea pregătirii pentru punerea în aplicare în sectorul combinat al terenurilor.
Obiectivul specific nr. 2
Un cadru de politici privind clima echitabil, flexibil și integrat pentru sectorul terenurilor: Întrucât oportunitățile de creștere a absorbțiilor de carbon sunt distribuite inegal între statele membre, iar multifuncționalitatea terenurilor creează sinergii și compromisuri, revizuirea Regulamentului LULUCF va trebui să asigure un cadru de politică echitabil, flexibil și integrat.
Obiectiv pentru Agenția Europeană de Mediu: Sprijinirea revizuirii cuprinzătoare a inventarelor de emisii din sectorul agricol și LULUCF
Acțiuni: instituirea și acționarea ca secretariat de revizuire pentru a efectua, împreună cu evaluatorii contractați, o revizuire cuprinzătoare a sectorului agricol și LULUCF, atât pentru a stabili obiective de conformitate (2025), cât și pentru a efectua verificarea conformității obiectivelor (2027 și 2032).
Obiectivul specific nr. 3
Simplificarea normelor LULUCF: normele LULUCF actuale sunt adesea complexe și nu mai sunt necesare, având în vedere noua formulare a obiectivului de -55 %; pe baza lecțiilor învățate, în special în ceea ce privește stabilirea nivelurilor de referință pentru păduri, o serie de concepte contabile pot fi optimizate și simplificate. Având în vedere că Regulamentul LULUCF revizuit pune în aplicare metodologii de nivel superior pentru statele membre și, în special, pentru a distinge mai bine diferitele tipuri de terenuri în terenuri cu stocuri mari de carbon, zone protejate și zone care prezintă riscuri legate de schimbările climatice, trebuie să se stabilească seturi de date geospațiale suplimentare pentru a sprijini statele membre. Acest lucru poate reduce costurile de punere în aplicare și poate îmbunătăți integrarea sectorului LULUCF în strategiile naționale globale privind clima. În plus, sistemele de monitorizare și de raportare trebuie să reflecte mai bine performanțele sectorului în materie de climă.
Obiectiv pentru Agenția Europeană de Mediu: Facilitarea unei urmăriri geografice mai bune și anuale a rezervoarelor de carbon și dezvoltarea unui set de date paneuropean pentru urmărirea și evaluarea progreselor; Garantarea faptului că intensificarea absorbțiilor de carbon nu va conduce la un impact negativ asupra mediului
Acțiuni:
sprijinirea statelor membre în utilizarea acestor date (consolidarea capacităților), permițând furnizarea unei evaluări la nivelul UE a acestor suprafețe de teren și utilizarea unor astfel de zone de utilizare a terenurilor stratificate în timpul procesului de asigurare a calității/control al calității și al procesului de revizuire a datelor statelor membre;
stabilirea și punerea în aplicare a unei evaluări bianuale pentru a garanta că cererea crescută pentru absorbțiile de carbon în sectorul agricol și în sectorul LULUCF nu conduce la efecte negative asupra mediului, în special asupra biodiversității;
pregătirea unei evaluări periodice a impactului schimbărilor climatice asupra stării silviculturii și agriculturii pentru a proteja capacitatea sectoarelor în ceea ce privește absorbanții de CO2.
1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.
Cel mai important impact al revizuirii va fi o creștere a absorbțiilor LULUCF, pentru a spori contribuția sectorului la obiectivul mai ambițios al UE pentru 2030 privind clima, anunțat în Planul privind obiectivele climatice (-55 %). Acest lucru are legătură cu primul obiectiv al prezentei evaluări a impactului, un sector al terenurilor neutru din punct de vedere climatic până în 2035. Acest impact afectează autoritățile statelor membre, care vor trebui să elaboreze politici ambițioase privind terenurile pentru a îndeplini aceste obiective, inclusiv pe administratorii de terenuri (fermieri, gestionari de păduri), care vor fi actorii de pe teren; la nivel mai general, acest impact îi afectează pe toți cetățenii din Europa și din lume, deoarece politicile climatice reprezintă un bun public cu caracter transfrontalier.
1.4.4.Indicatori de performanță
A se preciza indicatorii pentru monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.
Indicatorul nr. 1: nivelul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE în 2030 (obiectivul de reducere netă cu 55 % comparativ cu nivelurile din 1990, astfel cum este prevăzut în Legea europeană a climei).
Indicatorul nr. 2: nivelul absorbțiilor de gaze cu efect de seră din sectoarele LULUCF în 2030 (obiectivul de eliminare a emisiilor de 3XXMtCO2eq în 2030)
Indicatorul nr. 3: Obiectivul de neutralitate climatică în sectorul combinat al terenurilor (sectorul LULUCF și agricol care generează alte emisii decât cele de CO2) în 2035.
Nivelurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE sunt raportate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 și al altei legislații secundare referitoare la monitorizare și raportare în temeiul Regulamentului LULUCF.
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentului regulament, iar Comisia elaborează măsurile de punere în aplicare relevante.
În plus, ca urmare a modificării, în 2026, a mecanismului de raportare și de asigurare a conformității, punerea în aplicare va necesita asigurarea unei monitorizări actualizate și consolidate prin intermediul Agenției Europene de Mediu și al serviciilor de date conexe din cadrul programului Copernicus.
Regulamentul revizuit privind LULUCF stabilește obiective ambițioase și credibile pentru sectorul LULUCF și pentru sectorul agricol, pentru a sprijini realizarea unei reduceri a emisiilor nete cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei. Propunerea revizuită de regulament LULUCF vizează creșterea gradului de sechestrare a dioxidului de carbon în sectoarele agricol și LULUCF, cu obiectivul obținerii neutralității emisiilor de dioxid de carbon ale celor două sectoare combinate până în 2035. În același timp, Comisia ar trebui să se asigure că această eliminare sporită a emisiilor de CO2 nu duce la efecte negative asupra mediului, în special asupra biodiversității, asupra sănătății publice sau asupra obiectivelor sociale sau economice.
Regulamentul LULUCF revizuit va solicita, prin urmare, statelor membre să utilizeze metodologii mai precise pentru a estima emisiile și absorbțiile din sectoarele lor agricole și LULUCF, inclusiv prin utilizarea mai intensă a datelor geospațiale pentru a sprijini aceste calcule la niveluri mai ridicate. În special, pentru a putea identifica și urmări rezervoarele de carbon din cadrul terenurilor cu stocuri mari de carbon, al zonelor protejate și al zonelor care prezintă riscuri legate de schimbările climatice, vor fi necesare metodologii la nivel înalt care necesită seturi de date și servicii la timp, standardizate și armonizate la nivelul UE, aplicate în conformitate cu orientările IPCC.
Ca o consecință a acestei modificări de la un regulament referitor la „angajamentul privind bilanțul neutru sau pozitiv” către o contribuție netă a sectorului LULUCF la obiectivul global al UE privind clima, care va intra în vigoare începând cu anul 2026, vor trebui stabilite obiective privind conformitatea care vor necesita revizuiri suplimentare cuprinzătoare ale inventarelor GES. Acest lucru va necesita o etapă pregătitoare în perioada 2024-2025.
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea care ar fi fost creată prin simpla intervenție a statelor membre.
Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră, iar acțiunile UE pot completa și consolida în mod eficace acțiunile la nivel regional, național și local. Creșterea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 va avea un impact asupra multor sectoare din întreaga economie a UE și, prin urmare, acțiunea coordonată la nivelul UE este indispensabilă și are o șansă mult mai mare de a duce la transformarea necesară, acționând ca un motor puternic pentru o schimbare eficientă din punctul de vedere al costurilor și pentru o convergență ascendentă.
Pe lângă capacitatea lor de a stoca și de a sechestra carbonul, terenurile furnizează multe alte produse și servicii importante: aprovizionează sectoarele bioeconomiei cu alimente, hrană pentru animale și materii prime, oferă habitate pentru biodiversitate și numeroase servicii ecosistemice vitale pentru viață (de exemplu, purificarea apei și a aerului) și ne protejează de unele dintre consecințele schimbărilor climatice (de exemplu, inundații și deșertificare). Interdependența dintre aceste funcții și capacitatea sectorului LULUCF de a sechestra carbonul din atmosferă necesită o abordare integrată a politicilor climatice în sectorul terenurilor, pentru a optimiza planificarea utilizării terenurilor și pentru a identifica practici reciproc avantajoase.
Potențialul de creștere a absorbțiilor de carbon bazate pe exploatarea terenurilor și costurile asociate acestora sunt, în plus, distribuite inegal între statele membre. Un factor-cheie este zona disponibilă pentru combaterea schimbărilor climatice, care depinde de factori topografici sau economici. În plus, tipul de sol și de exploatare a terenurilor, în combinație cu alți factori legați de climă și cu latitudinea, afectează potențialul de intensificare a absorbțiilor.
Regulamentul LULUCF revizuit va trebui să fie sprijinit de un sistem solid și transparent de monitorizare, raportare și verificare (MRV), care va trebui să meargă dincolo de actualul sistem MRV instituit prin Regulamentul LULUCF în vigoare. Regulamentul LULUCF revizuit va trebui, de asemenea, să fie în măsură să facă legătura între deciziile de gestionare a terenurilor luate în sectorul agricol și LULUCF și impactul asupra sechestrării carbonului și asupra protecției biodiversității.
În prezent, sunt disponibile resurse AEM limitate pentru sprijinirea MRV al inventarului emisiilor LULUCF, în conformitate cu cerințele stabilite în Regulamentele (UE) 2018/841 (Regulamentul LULUCF) și (UE) 2018/1999 (Regulamentul privind guvernanța).
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare
Regulamentul LULUCF este un instrument de politică existent al UE, adoptat recent în 2018. Cu toate acestea, Comisia a dobândit o experiență valoroasă începând din 2013, când a intrat în vigoare Decizia 529/2013 care a impus statelor membre să efectueze contabilizarea de substituție pentru terenurile de pe teritoriile lor. Serviciile Comisiei și AEM au experiență directă în evaluarea inventarelor LULUCF ale statelor membre, având în vedere disponibilitatea limitată a resurselor în prezent (din cauza domeniului limitat de aplicare a cadrului de reglementare în prezent la LULUCF). Această experiență a dezvăluit în mod direct lacunele și eforturile de îmbunătățire necesare pentru a moderniza pe deplin conformitatea inventarului, utilizând instrumente și servicii construite prin intermediul programelor UE gestionate de AEM (în primul rând, Copernicus).
Prin urmare, prezenta propunere se bazează pe experiența acumulată din aceste inițiative de reglementare anterioare, precum și pe Comunicarea privind creșterea nivelului de ambiție în materie de climă al Europei pentru 2030, pe Strategia pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și pe alte inițiative relevante ale Pactului verde european, cum ar fi Europa digitală. Inițiativa se bazează, de asemenea, pe procesul bazat pe planurile naționale integrate privind energia și clima și pe cadrul inclus în Regulamentul privind guvernanța și care va constitui o parte esențială a viitorului exercițiu de stabilire a obiectivelor. […]
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare
Prezenta propunere face parte din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” privind clima și energia. Obiectivul general al pachetului este de a alinia legislația Uniunii la obiectivele ambițioase ale UE în materie de climă. Toate inițiativele din pachet sunt strâns legate între ele, fiecare depinzând de modul în care au fost concepute celelalte. Prezenta propunere legislativă vine în completarea propunerilor din pachet și menține coerența cu acestea.
Există, de asemenea, o strânsă legătură cu alte inițiative ale Comisiei privind protejarea și îmbunătățirea absorbțiilor de carbon bazate pe natură, îmbunătățirea rezilienței pădurilor din UE la schimbările climatice, refacerea terenurilor degradate și a ecosistemelor, reumidificarea turbăriilor și promovarea bioeconomiei, inclusiv utilizarea produselor lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea:
(a) Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030;
(b) Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic;
(c) Strategia UE pentru păduri;
(d) Planul UE de refacere a naturii;
(e) Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice;
(f) Strategia UE de reducere a emisiilor de metan;
(g) [Strategia UE privind solul];
(h) O bioeconomie durabilă pentru Europa;
(i) Planul de acțiune pentru economia circulară pentru o Europă mai curată și mai competitivă;
(j) Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării
(k) O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE
Sectorul LULUCF este conectat cu toate ecosistemele și activitățile economice care se bazează pe terenuri și pe serviciile pe care le furnizează. Prin urmare, Regulamentul LULUCF prezintă sinergii cu alte politici ale UE care vizează activitățile legate de terenuri, în special politica agricolă comună și politica energetică, în special în ceea ce privește energia din surse regenerabile.
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor
1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei
◻durată limitată
–◻
Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA
–◻
Impact financiar din AAAA până în AAAA
◻durată nelimitată
–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,
–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.
1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)
✓ Gestiune directă asigurată de Comisie
–◻
agenții executive
◻ Gestiune partajată cu statele membre
◻ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:
◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);
◻BEI și Fondului European de Investiții;
✓ organismelor menționate la articolele 70 și 71;
◻ organismelor de drept public;
◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;
◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;
◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.
Observații
Comisia va fi sprijinită de Agenția Europeană de Mediu (AEM), astfel cum se descrie mai sus, în conformitate cu programul său anual de lucru. AEM va desfășura această activitate în cadrul mandatului său actual și în conformitate cu „Documentul unic de programare”, care stabilește un program de lucru multianual și anual al AEM (articolul 32 din Regulamentul 2019/715 – Regulamentul privind cadrul financiar).
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Norme privind monitorizarea și raportarea
A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor norme.
Comisia va continua să monitorizeze și să evalueze progresele înregistrate în ceea ce privește aplicarea Regulamentului LULUCF, care impune statelor membre să prezinte Comisiei un raport anual privind politicile și măsurile privind emisiile și absorbțiile. Monitorizarea și raportarea, datele de verificare (MRV) obținute prin reglementarea sectorului (sectoarelor) prin intermediul AEM vor constitui o sursă esențială de informații pentru Comisie în vederea evaluării progreselor înregistrate în sectoarele în cauză.
În cele din urmă, Comisia efectuează periodic studii cu privire la diverse aspecte pertinente ale politicii UE în domeniul climei.
[…]
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control
2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse
Nu se aplică – Propunerea nu pune în aplicare un program financiar, ci definește o politică pe termen lung. Nu sunt aplicabile modul de gestiune, mecanismele de punere în aplicare a finanțării, modalitățile de plată și strategia de control în legătură cu ratele de eroare. Punerea în aplicare a prezentei propuneri va necesita redistribuirea resurselor umane în cadrul Comisiei. Există deja procedurile adecvate.
[…]
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
Prezenta inițiativă nu implică noi controale/riscuri semnificative care nu ar fi acoperite de un cadru de control intern existent. Nu au fost avute în vedere măsuri specifice pe lângă aplicarea Regulamentului financiar.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.
În scopul combaterii fraudei, a corupției și a altor ilegalități, dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) se aplică AEM fără nicio restricție. AEM dispune de o strategie antifraudă specifică și de un plan de acțiune aferent acesteia. În plus, regulamentul de instituire a AEM stabilește dispozițiile privind execuția și controlul bugetului AEM și normele financiare aplicabile, inclusiv cele care vizează prevenirea fraudelor și a neregulilor.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
·Linii bugetare existente
În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Linia bugetară
|
Tipul de
|
Contribuție
|
|
|
Numărul
|
Dif./ Nedif.[1]
|
din țări AELS[2]
|
din țări candidate[3]
|
din țări terțe
|
în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar
|
|
3
|
09 02 03
|
Dif.
|
DA
|
NU
|
NU
|
NU
|
|
3
|
09 10 02
|
Dif.
|
DA
|
DA
|
DA
|
NU
|
|
7
|
20 01 02 01
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
|
7
|
20 02 06 01
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
|
7
|
20 02 06 02
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
|
7
|
20 02 06 03
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
·Noile linii bugetare solicitate: nu se aplică
3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
3
|
Resurse naturale și mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
[Organism]: AEM
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
Titlul 1:
|
Angajamente
|
(1)
|
|
1,967
|
2,006
|
2,046
|
2,087
|
8,106
|
|
|
Plăți
|
(2)
|
|
1,967
|
2,006
|
2,046
|
2,087
|
8,106
|
|
Titlul 2:
|
Angajamente
|
(1a)
|
|
0,177
|
0,181
|
0,184
|
0,198
|
0,740
|
|
|
Plăți
|
(2a)
|
|
0,177
|
0,181
|
0,184
|
0,198
|
0,740
|
|
Titlul 3:
|
Angajamente
|
(3a)
|
|
0,153
|
1,156
|
0,159
|
1,162
|
2,631
|
|
|
Plăți
|
(3b)
|
|
0,153
|
1,156
|
0,159
|
1,162
|
2,631
|
|
TOTAL credite pentru AEM
|
Angajamente
|
=1 + 1a + 3a
|
|
2,297
|
3,343
|
2,390
|
3,447
|
11,476
|
|
|
Plăți
|
=2 + 2a +3b
|
|
2,297
|
3,343
|
2,390
|
3,447
|
11,476
|
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
7
|
„Cheltuieli administrative”
|
|
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
|
|
|
|
DG: CLIMA
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
Resurse umane
|
0,608
|
0,608
|
0,760
|
0,760
|
0,912
|
3,648
|
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,055
|
0,107
|
0,107
|
-
|
-
|
0,269
|
|
TOTAL pentru DG CLIMA
|
0,663
|
0,715
|
0,867
|
0,760
|
0,912
|
3,917
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual
|
(Total angajamente = Total plăți)
|
0,663
|
0,715
|
0,867
|
0,760
|
0,912
|
3,917
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
|
|
|
|
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
TOTAL credite de la RUBRICILE 1-7 din cadrul financiar multianual*
|
Angajamente
|
0,663
|
3,012
|
4,209
|
3,150
|
4,359
|
15,393
|
|
|
Plăți
|
0,663
|
3,012
|
4,209
|
3,150
|
4,359
|
15,393
|
* Impactul bugetar al resurselor financiare suplimentare pentru Agenția Europeană de Mediu va fi compensat printr-o reducere compensatorie de la bugetul LIFE.
3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor [organismului]
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale
–✓
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:
Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
A se indica obiectivele și realizările
⇩
|
|
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
Anul
2027
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
|
TOTAL
|
|
|
REALIZĂRI
|
|
|
Tip
|
Costuri medii
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Total nr.
|
Total costuri
|
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2…
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- revizuire cuprinzătoare – rezultat
|
|
|
|
|
|
1M
|
|
|
|
1M
|
|
|
|
|
|
|
|
2M
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2…
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL COSTURI
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane [ale organismului]
3.2.3.1.Rezumat
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ
–✓
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Agenți temporari (grade AD)
|
|
1,636
|
1,669
|
1,702
|
1,736
|
6,742
|
|
Agenți temporari (grade AST)
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
Agenți contractuali
|
|
0,331
|
0,338
|
0,344
|
0,351
|
1,364
|
|
Experți naționali detașați
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
|
1,967
|
2,006
|
2,046
|
2,087
|
8,106
|
Cerințe privind personalul (ENI):
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Agenți temporari (grade AD)
|
4
|
8
|
8
|
8
|
8
|
36
|
|
Agenți temporari (grade AST)
|
|
|
|
|
|
0
|
|
Agenți contractuali
|
1
|
3
|
3
|
3
|
3
|
13
|
|
Experți naționali detașați
|
|
|
|
|
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
5
|
11
|
11
|
11
|
11
|
49
|
Vă rugăm să indicați data preconizată a recrutării, să adaptați suma în mod corespunzător (dacă recrutarea are loc în luna iulie, se va lua în calcul doar un procent de 50 % din costurile medii) și să furnizați explicații mai detaliate.
3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află agenția
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.
–✓
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:
Estimarea se exprimă în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
|
20 01 02 01 (Sediul central și birouri de reprezentare a Comisiei)
|
4
|
4
|
5
|
5
|
6
|
|
20 01 02 03 (în delegații)
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 11 (cercetare directă)
|
|
|
|
|
|
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
|
|
|
|
|
|
Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[1]
|
|
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)
|
|
|
|
|
|
|
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
|
|
|
|
|
|
|
XX 01 xx yy zz [2]
|
– la sediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
– în delegații
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 12 (AC, END, INT - cercetare directă)
|
|
|
|
|
|
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
4
|
4
|
5
|
5
|
6
|
Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:
|
Funcționari și personal temporar
|
Sunt necesare resurse umane suplimentare pentru:
– elaborarea și aprobarea juridică a modificărilor actelor legislative secundare care stabilesc norme detaliate de punere în aplicare privind licitarea; registrul Uniunii; monitorizare și raportare; verificarea rapoartelor;
– sarcini de punere în aplicare legate de extinderea sectorului terenurilor pentru a include emisiile generate de agricultură altele decât cele de CO2;
– monitorizarea punerii în aplicare îmbunătățite și consolidate a obligațiilor de monitorizare, raportare și verificare (MRV);
- Adaptări informatice în registrul Uniunii (împreună cu ETS)
|
|
Personal extern
|
|
Descrierea metodei de calcul al costului pentru unitățile ENI ar trebui inclusă în anexa V secțiunea 3.
3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual
–◻
Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.
–✓
Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.
A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente.
Impactul bugetar al resurselor financiare suplimentare pentru Agenția Europeană de Mediu va fi compensat printr-o reducere compensatorie de la bugetul LIFE. Creșterea contribuției UE AEM și reducerea bugetului LIFE se vor reflecta în programarea financiară pentru anii următori.
–◻
Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual.
A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.
[…]
3.2.5.Contribuțiile terților
–✓ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.
–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite cofinanțate
|
|
|
|
|
|
|
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
–✓
Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
–◻
Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
–◻
asupra resurselor proprii
–◻
asupra altor venituri
–◻ vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Linia bugetară pentru venituri:
|
Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs
|
Impactul propunerii/inițiativei
|
|
|
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
Articolul ….
|
|
|
|
|
|
|
Pentru diversele venituri „alocate”, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).
A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.
