Avizul Comitetului European al Regiunilor – Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap

(2021/C 300/06)

Raportor general: Daniela BALLICO (IT-CRE), primarul orașului Ciampino (RM) Document de referință: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 COM(2021) 101 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

subliniază că drepturile persoanelor cu handicap, astfel cum sunt consacrate la articolele 2, 9, 10, 19, 168 și 216 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și la articolele 2 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), la articolele 3, 15, 21, 23 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la articolul 3 și 17 din Pilonul european al drepturilor sociale, precum și în Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, ratificată la 26 noiembrie 2009, trebuie garantate și promovate în toate sectoarele și la toate nivelurile Uniunii Europene și ale statelor membre;

2.

salută comunicarea „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030”, care propune acțiuni strategice ce vizează promovarea autonomiei și integrării acestor persoane, garantarea exercitării drepturilor lor în condiții de egalitate și protejarea celor mai vulnerabili cetățeni împotriva discriminării și marginalizării sociale;

3.

consideră că, datorită competențelor lor și eforturilor pe care le depun pentru a-și dezvolta aceste competențe, autoritățile locale și regionale trebuie să fie recunoscute drept parteneri strategici în procesul de concepere, punere în aplicare și monitorizare a strategiei;

4.

solicită o mai bună recunoaștere a autorităților locale și regionale, având în vedere că multe dintre politicile de incluziune a persoanelor cu handicap trebuie adoptate și puse în aplicare pe teren, de instanțe apropiate de aceste persoane. Pentru ca măsurile propuse să fie pe deplin asumate, pentru strategie sunt necesare – pe lângă politicile și resursele naționale, regionale și locale – și resurse suficiente din fondurile europene, pentru a realiza tranziția echitabilă a persoanelor cu handicap către o viață autonomă și participarea la viața comunității;

5.

subliniază importanța cadrului politic al strategiei și a acțiunilor sale, deoarece reprezintă o oportunitate reînnoită de a atinge obiective concrete care să facă posibile incluziunea și independența persoanelor cu handicap în Uniunea Europeană începând de la nivelul statelor membre. Strategia este prezentată într-un moment dificil, deoarece pandemia de COVID-19 a pus grav în pericol supraviețuirea, sănătatea și demnitatea persoanelor cu handicap, evidențiind toate deficiențele sistemelor de protecție și incluziune socială;

6.

salută instituirea unui cadru de măsuri menite să garanteze drepturile și posibilitățile persoanelor care se confruntă cu un handicap, fie fizic și/sau organic sau senzorial, fie intelectual, sau cu probleme de sănătate mentală sau cu handicap multiplu, aceste persoane reprezentând o cincime din populația europeană. Handicapul este un factor de risc mai ridicat de sărăcie, excluziune și depresie, în special atunci când mediul în care trăiesc aceste persoane nu este conceput pentru întreaga diversitate a manifestărilor umane;

7.

salută strategia privind Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, care este primul plan de acțiune universal pentru a garanta drepturi și oportunități persoanelor cu handicap;

8.

sprijină lansarea în 2021 a platformei pentru persoanele cu handicap și solicită să participe ca observator la această platformă, care va fi creată de Comisia Europeană, pentru a asigura includerea efectivă a persoanelor cu handicap în toate politicile și programele. Subliniază necesitatea implicării depline a autorităților locale și regionale, deoarece sunt actori-cheie în gestionarea politicilor de pe teren care privesc în mod direct persoanele cu dizabilități;

9.

solicită o cooperare consolidată cu nivelurile instituționale europene reprezentative și subliniază, prin urmare, că CoR poate contribui la activitatea platformei prin mobilizarea autorităților locale și regionale în scopul sensibilizării opiniei publice cu privire la provocările noii strategii și la combaterea stereotipurilor și a discriminării persoanelor cu handicap și prin promovarea unui tratament adecvat și echitabil al acestor persoane în viața de zi cu zi;

10.

subliniază importanța colaborării cu organizațiile societății civile, cu asociațiile persoanelor cu handicap și cu membrii familiilor acestora pentru a pune în aplicare principiul „nimic despre noi fără noi”, asigurând mecanisme de participare a persoanelor cu handicap și a familiilor acestora prin intermediul organismelor din domeniu și creând, de asemenea, spații specifice pentru femeile și fetele cu handicap;

11.

reiterează importanța adoptării unei perspective transversale globale; solicită includerea unor acțiuni specifice referitoare la grupurile vulnerabile de persoane cu handicap care se confruntă cu obstacole ca urmare a combinării mai multor motive de discriminare, cum ar fi sexul, genul, orientarea sexuală, originea rasială sau etnică, vârsta, religia și credința, un aspect socioeconomic dificil sau altă situație de vulnerabilitate. În consecință, solicită Comisiei Europene să dezvolte în mai mare măsură această abordare transversală și să elaboreze inițiative pentru a facilita punerea sa în aplicare în privește planificarea, gestionarea și evaluarea politicilor publice;

12.

subliniază necesitatea de a adopta principiul conform căruia administrațiile publice ar trebui să dea un exemplu de structurare a incluziunii sociale și de garantare a drepturilor și a egalității de șanse pentru persoanele cu handicap, atât în integrarea pe piața deschisă a forței de muncă, cât și în furnizarea de servicii accesibile. În acest scop, și CoR, în calitate de angajator și actor instituțional, ar trebui, la rândul său, să urmeze acest principiu, prin puterea exemplului (lead by example), și să stabilească un calendar propriu;

13.

subliniază necesitatea, în special în domeniul integrării pe piața forței de muncă și al accesibilității bunurilor și serviciilor, de a evidenția modalitățile de implicare a sectorului privat, prin intermediul unui parteneriat public-privat;

14.

observă că strategia ia în considerare impactul pandemiei doar sub aspectul autonomiei și doar marginal din perspectiva educației incluzive. În plus, ia act de lipsa recunoașterii serviciilor informale de îngrijire, care privește în cea mai mare parte femeile și care s-a afirmat mai puternic ca oricând în timpul pandemiei, ca urmare a reducerii serviciilor la domiciliu, fenomen care a evidențiat importanța activităților de îngrijire și asistență medicală, precum și necesitatea de a îmbunătăți accesul la tehnologie în context personal și utilizarea acesteia;

15.

îndeamnă statele membre să includă măsuri specifice pentru persoanele cu handicap în programele lor naționale de reformă și în planurile naționale de redresare și reziliență;

Accesibilitate, autonomie și egalitate

16.

este de acord cu intenția Comisiei Europene de a lansa, în 2022, AccessibleEU, un centru de resurse care va reuni toate părțile interesate. De asemenea, recomandă: să se evalueze, până în 2023, funcționarea pieței interne a tehnologiei asistive; să se sprijine punerea în aplicare a cerințelor în materie de accesibilitate prevăzute în directivele privind achizițiile publice; să se evalueze aplicarea directivei privind accesibilitatea site-urilor web; să se efectueze un inventar al activităților legate de infrastructura feroviară și al nivelului lor de accesibilitate;

17.

salută ratificarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) de către UE și statele sale membre; invită Consiliul și toate statele membre să semneze Protocolul opțional la UNCRPD;

18.

este de acord cu Comisia Europeană cu privire la necesitatea de a monitoriza punerea în aplicare a diverselor directive privind accesibilitatea, astfel încât UE și toate instituțiile să poată implementa politici adecvate de punere în aplicare. Normele privind accesibilitatea ar trebui să fie respectate cu strictețe și îmbunătățite, pentru a oferi medii accesibile, atât în clădirile rezidențiale, cât și în toate elementele legate de lanțul de accesibilitate;

19.

reamintește că persoanelor cu handicap trebuie să li se ofere toate posibilitățile de a duce o viață independentă și să li se garanteze dreptul la autonomie de-a lungul întregii vieți. Este esențial să fie reglementată asistența personală pentru persoanele cu un nivel mai ridicat de dependență;

20.

subliniază rolul-cheie jucat de toate persoanele cu handicap în abordarea propriilor probleme, pe baza propriei experiențe. În acest sens, autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în recunoașterea necesității participării lor active la procesele decizionale, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea. Reamintește, în acest sens, Premiul european pentru orașe accesibile „Access City Award”, decernat anual de Comisia Europeană unui număr de trei orașe europene care s-au evidențiat prin eforturi de realizare a unui mediu urban mai accesibil tuturor cetățenilor și au acordat o atenție deosebită problemelor legate de vârstă și de nivelul mobilității în general și pledează pentru inițiative similare care să recompenseze facilitarea accesului în mediul rural și natural;

21.

îndeamnă Comisia Europeană să ia în considerare accesibilitatea ca un criteriu obligatoriu în revizuirea cadrului legislativ privind performanța energetică a clădirilor, prevăzută în 2021, astfel încât acestea să devină mai accesibile pentru persoanele cu handicap;

Exercitarea drepturilor conferite de UE

Libertatea de circulație și de ședere

22.

este de acord cu necesitatea de a adopta cardul european pentru persoanele cu handicap până la sfârșitul anului 2023, pentru a asigura exercitarea deplină a drepturilor conferite de Uniunea Europeană și, de asemenea, în vederea recunoașterii reciproce a statutului de persoană cu handicap în toate statele membre. Așteaptă cu interes viitoarea propunere a Comisiei privind cardul european și speră că se vor putea depăși dificultățile întâmpinate în faza de testare;

23.

sprijină intenția Comisiei de a colabora mai eficient cu statele membre pentru a implementa acest card cât mai curând posibil și, în același timp, de a depune eforturi în vederea armonizării criteriilor de recunoaștere a statutului de persoană cu handicap, esențială pentru a garanta dreptul la mobilitate în cadrul Uniunii Europene, începând cu dreptul la prestații și asistență similare, precum și la eliminarea barierelor.

Încurajarea participării la procesul democratic

24.

este de acord cu necesitatea, menționată în strategie, de a promova participarea la viața civică și politică a persoanelor cu handicap, care sunt încă discriminate chiar și atunci când își exercită dreptul de vot;

25.

invită Comisia Europeană să ia în considerare un acord european privind dreptul de vot al persoanelor cu handicap, astfel încât toate tipurile de obstacole să poată fi înlăturate și aceste persoane să aibă pe deplin dreptul de a-și exprima opțiunea politică în același mod ca orice alt cetățean european. Subliniază că, în prezent, Comisia a adoptat un program de consultări privind garantarea unor alegeri europene favorabile incluziunii, care nu include însă problematica persoanelor cu handicap. Recomandă ca programul să includă cât mai rapid și persoanele din această categorie și toate contextele în care au loc alegeri;

26.

este de părere că trebuie îmbunătățit accesul persoanelor cu handicap la întreaga gamă de îngrijiri medicale; de asemenea, este de acord cu evaluarea Comisiei Europene privind caracterul inadecvat al serviciilor de asistență socială și al serviciilor sociale și de sănătate, ale căror limite au ieșit în evidență în perioada pandemiei. Subliniază situația deosebit de dificilă existentă în zonele îndepărtate și rurale. Constată că problema segregării apare pentru prima dată într-un document european de o asemenea anvergură și salută abordarea ei. Consideră că este absolut corect să se abordeze problema segregării persoanelor cu handicap și a dezinstituționalizării lor pentru a-și exercita dreptul de a duce o viață în condiții de autonomie reală și deplină în comunitate, prin dezvoltarea unor servicii la nivelul comunității care să includă monitorizarea sănătății, digitalizarea sprijinului pentru autonomia personală și asistență personală și în care aceste persoane pot alege locul, modul în care vor să trăiască și cu cine;

Dezvoltarea de noi competențe pentru noi locuri de muncă

27.

atrage atenția că, în toate statele Uniunii Europene, criza provocată de pandemie a dus la pierderea de locuri de muncă în rândul persoanelor cu handicap. Reiterează, de asemenea, că fenomenul privește rudele persoanelor cu handicap care asigură îngrijirea acestora, în principal mamele, soțiile și fiicele;

28.

împărtășește opinia potrivit căreia accelerarea transformării digitale și a tranziției verzi oferă oportunități, datorită utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor, inteligenței artificiale și roboticii adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, fiind necesar să se investească în competențele lor digitale;

29.

reamintește necesitatea de a colecta date comparabile privind handicapul, pentru a evalua mai bine situația persoanelor cu dizabilități în diferite contexte, de a măsura politicile și acțiunile, de a le monitoriza progresele și de a adopta măsuri adecvate;

30.

invită Comisia să abordeze în mod sistematic problema fluxurilor informative cu privire la situația persoanelor cu handicap, mai ales în mediul rural. După cum a solicitat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) și a reafirmat Comitetul ONU pentru drepturile omului, este necesar să se completeze informațiile necesare nu numai cu date defalcate, ci și cu indicatori privind incluziunea, care să monitorizeze politicile și respectarea drepturilor persoanelor cu handicap;

31.

este de acord cu necesitatea de a adapta competențele persoanelor cu handicap prin rolul pe care îl pot juca educația și formarea profesională și următorul Plan de acțiune pentru educația digitală 2021-2027. Sprijină, de asemenea, strategia de punere în aplicare a acestor acțiuni, prin intensificarea colaborării cu statele membre, pentru ca acestea să dispună de programe incluzive și accesibile și de resursele necesare, urmărind utilizarea celor existente și completându-le; pe lângă aceasta, subliniază necesitatea de a intensifica promovarea accesului la studii universitare pentru persoanele cu handicap;

32.

subliniază necesitatea unor dispoziții specifice care să permită perfecționarea și recalificarea persoanelor cu handicap, în special pentru a valorifica potențialul tranziției digitale. Pe această bază, sprijină utilizarea uceniciei ca instrument de incluziune socială în cadrul inițiativei „Garanția pentru tineret”;

33.

sprijină inițiativa Comisiei Europene de a îndemna statele membre să stabilească obiective clare pentru creșterea ratei de ocupare a persoanelor cu handicap, în special pe piața deschisă a forței de muncă, și pentru consolidarea capacității serviciilor pentru ocuparea forței de muncă. Reiterează necesitatea de a facilita desfășurarea de activități independente și antreprenoriatul autonom în rândul persoanelor cu handicap. Îndeamnă statele membre să ia în considerare introducerea de facilități fiscale pentru întreprinderile care angajează persoane cu handicap sau o impozitare preferențială pentru persoanele cu handicap care desfășoară activități independente, în special activități antreprenoriale;

34.

salută elaborarea Planului de acțiune privind economia socială, care prevede crearea unui mediu mai favorabil economiei sociale, inclusiv crearea de oportunități pentru persoanele cu handicap. Solicită mai multe investiții în întreprinderile sociale care pun accent pe integrare. Susține că întreprinderile sociale pot promova un model orientat către piață pentru activități care, dacă sunt gestionate cu succes, pot fi extinse și sustenabile din punct de vedere financiar pe piața deschisă a forței de muncă (1);

Egalitatea accesului și nediscriminarea

35.

recunoaște că problema accesului la justiție nu este secundară și se referă în special la discriminarea instituțională a persoanelor cu un handicap intelectual, psihosocial și cu probleme de sănătate mintală. Îndeamnă statele membre să scoată în lumină cele mai bune practici dezvoltate, pentru a fi diseminate și a crea un efect multiplicator;

36.

amintește că un număr mare de cetățeni ai UE (…) suferă de o întârziere de dezvoltare și/sau de o boală psihică și poate fi plasat prin urmare sub tutelă plenară (plenary guardianship) sau sub curatelă (partial guardianship). Își exprimă îngrijorarea în legătură cu tutela plenară, prin care persoana respectivă își poate pierde în totalitate drepturile legale – deciziile care îi afectează marea majoritate a aspectelor propriei vieți sunt luate de reprezentantul său legal. Mulți adulți au fost plasați împotriva voinței într-o instituție, la cererea reprezentanților lor legali desemnați. CoR recomandă statelor membre să adopte reglementări pentru a pune în aplicare articolul 12 din UNCRPD (2) și să-i implice pe cei în cauză, familiile acestora, organizațiile care apără drepturile celor în cauză și pe specialiști în procesul decizional;

37.

consideră că este esențial să se abordeze problema combaterii violenței împotriva persoanelor cu handicap, în special a femeilor, copiilor și adolescenților cu handicap, precum și problema persoanelor cu handicap intelectual și relațional. Afirmă că este necesar să se intensifice acțiunile destinate acestui scop în cadrul noii strategii; De exemplu, structurile rezidențiale protejate ar trebui mai bine monitorizate, iar toate centrele de consiliere și adăposturile pentru femei ar trebui să fie pe deplin accesibile;

38.

este de acord că una dintre principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană în domeniul handicapului este necesitatea de a combate discriminarea în toate situațiile de viață ale persoanelor cu handicap;

39.

recunoaște că educația este principalul instrument de combatere a inegalităților, inclusiv a celor cu care se confruntă persoanele cu handicap. Este de acord că garanția unei educații favorabile incluziunii privește copiii, adolescenții, precum și adulții cu handicap. Recunoaște că programele europene în acest domeniu sprijină și promovează astfel de activități. Solicită autorităților locale și regionale și asociațiilor persoanelor cu handicap și membrilor familiilor acestora să participe la programele de învățare destinate persoanelor cu handicap pentru a promova schimbul de bune practici și solicită participarea activă a autorităților locale și regionale la integrarea politicilor de incluziune socială în politicile educative;

Îmbunătățirea accesului la artă și cultură, la activități recreative, de ocupare a timpului liber, sportive și turistice

40.

sprijină acțiunile de promovare a dezvoltării personalității persoanelor cu handicap și în special a copiilor și tinerilor, ca în cazul oricărei alte persoane, prin accesul la artă, la cultură, la activități recreative, de ocupare a timpului liber, sportive și turistice;

41.

subliniază, în special, rolul sportului în promovarea incluziunii persoanelor cu handicap și îndeamnă statele membre să promoveze programe care să faciliteze participarea copiilor, a fetelor, a tinerilor și a persoanelor cu handicap cu limitări mai pronunțate.

Puterea exemplului

42.

recunoaște importanța adoptării unui sistem multidimensional pentru punerea în aplicare eficientă a strategiei. Primul pas este includerea sistematică a persoanelor cu handicap în procesul decizional;

43.

subliniază necesitatea de a combate în mod eficace stereotipurile legate de handicapul fizic și mintal în discursul public, reprezentarea mediatică și procesul de educație, aplicând un nivel de toleranță zero față de prejudecățile și stigmatizarea bazate pe handicapuri fizice sau mintale, inclusiv față de utilizarea discriminatorie a limbajului. Autoritățile locale și regionale sunt foarte bine plasate pentru a conduce procesul prin puterea exemplului, atât în calitate de angajatori și de furnizori de servicii, cât și prin apropierea lor de cetățeni;

44.

salută angajamentul Comisiei de a consolida strategia de resurse umane, astfel încât persoanele cu handicap să fie încadrate în muncă și să beneficieze de amenajări corespunzătoare, pentru a fi la fel de eficiente ca și colegii lor: acestea se referă, printre altele, la accesibilitatea clădirilor și a tuturor instrumentelor de lucru, punându-se accentul pe conceperea, dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor în serviciul persoanelor;

45.

sprijină necesitatea de a consolida cadrul de monitorizare pentru punerea în aplicare a strategiei, prin introducerea unor indicatori eficienți, care să se bazeze pe datele deja existente, de măsurare și evaluare a impactului incluziunii sociale a persoanelor cu handicap și prin propunerea și integrarea unor măsuri în urma acestor evaluări; reamintește importanța elaborării de rapoarte anuale care să rezume progresele statelor membre în ceea ce privește incluziunea persoanelor cu handicap și să prezinte bunele practici ale autorităților locale și regionale și ale asociațiilor persoanelor cu handicap și ale membrilor familiilor;

46.

invită Uniunea Europeană, statele membre și autoritățile regionale și locale să consolideze dimensiunea referitoare la persoanele cu handicap în sisteme statistice naționale și regionale, astfel încât să dispună de date fiabile și regulate, de comun acord cu Eurostat.

---

(1)  Eurofound (2021), Disability and labour market integration: Policy trends and support in EU Member States (Persoanele cu handicap și integrarea pe piața forței de muncă: Tendințe și sprijin la nivel politic în statele membre ale UE), https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef20013en.pdf

(2)  http://www.un.org/disabilities/documents/convention/convention_accessible_pdf.pdf.