COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.11.2021

COM(2021) 714 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Primul raport anual privind examinarea investițiilor străine directe în Uniune

{SWD(2021) 334 final}

INTRODUCERE

Prezentul raport este primul raport anual al Comisiei Europene privind aplicarea Regulamentului UE privind examinarea investițiilor străine directe (ISD) (denumit în continuare „Regulamentul privind examinarea ISD” sau „regulamentul”).

Înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului privind examinarea ISD, la 11 octombrie 2020, nu exista o cooperare oficială la nivelul UE între statele membre și Comisia Europeană cu privire la aceste aspecte. Comisia Europeană nu avea niciun rol în examinarea investițiilor străine directe în UE.

În ultimii ani s-a înregistrat o schimbare clară a profilurilor investitorilor și a modelelor de investiții, adică din ce în ce mai mulți investitori care nu fac parte din OCDE, uneori cu sprijin sau orientare din partea autorităților publice, a căror motivație pentru o anumită investiție ar putea să nu fie întotdeauna exclusiv comercială 1 . Regulamentul privind examinarea ISD – și legislația și mecanismele de examinare ale fiecărui stat membru al UE – reflectă un accent puternic pe protejarea securității sau a ordinii publice și o conștientizare puternică a caracterului critic al anumitor obiective de investiții, cum ar fi infrastructura și factorii de producție critici, inclusiv anumite tehnologii, anumite sectoare, cum ar fi sectorul sănătății, precum și riscurile pe care le pot prezenta investițiile anumitor investitori.

Prezentul raport oferă transparență în ceea ce privește funcționarea examinării ISD în UE și evoluțiile mecanismelor naționale de examinare. El contribuie la responsabilizarea Uniunii într-un domeniu în care, având în vedere interesele de securitate aflate în joc, transparența în ceea ce privește fiecare tranzacție nu este nici posibilă, nici adecvată.

Acest prim raport anual, bazat pe rapoartele celor 27 de state membre și pe alte surse, confirmă valoarea adăugată clară a regulamentului și a mecanismului de cooperare.

Raportul este alcătuit din patru capitole:

·Capitolul 1 privind cifrele și tendințele ISD în UE;

·Capitolul 2 privind evoluțiile legislative din statele membre;

·Capitolul 3 privind activitățile de examinare desfășurate de statele membre;

·Capitolul 4 privind funcționarea cooperării la nivel de UE în materie de examinare a ISD.

Prezentul raport anual este adoptat simultan cu Raportul anual privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare. Atât examinarea ISD, cât și controlul exporturilor sunt instrumente importante pentru controlul strategic al comerțului și al investițiilor în vederea asigurării securității în Uniunea Europeană.

CAPITOLUL 1 – INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ – TENDINȚE ȘI CIFRE 2  

Caracteristicile specifice ale anului 2020 și impactul acestora asupra ISD, inclusiv pentru Uniunea Europeană, sunt cel mai bine înțelese atunci când sunt plasate într-un interval de timp mai larg 3 . Acest lucru permite, pe de o parte, efectuarea de comparații cu mediul și evoluțiile anterioare pandemiei de COVID-19 și, pe de altă parte, indică o oarecare relansare a activității economice la nivel mondial pentru primul trimestru al anului 2021, inclusiv în ceea ce privește tranzacțiile ISD.

În 2020, după cum se arată în figura 1 de mai jos, fluxurile de ISD la nivel mondial au scăzut brusc, ajungând la 885 de miliarde EUR, ceea ce înseamnă cu 35 % mai puțin decât în 2019, un nivel care era deja semnificativ mai scăzut decât nivelurile din 2018 4 . În UE, pandemia de COVID-19 a produs efecte și mai grave în comparație cu media mondială, investițiile străine directe scăzând cu 71 %, ajungând, de la 335 miliarde EUR în 2019, la 98 de miliarde EUR în 2020. În 2020, investițiile străine directe au reprezentat doar 0,7 % din PIB-ul UE-27, în scădere bruscă față de 3,6 % în 2018 5 .

Figura 1: Fluxul de ISD la nivel mondial și la nivelul UE

Sursă: Date OCDE, extrase la 20 mai 2021.

Cuvântul „inegal” reflectă bine evoluțiile. Impactul negativ asupra evoluției ISD a fost inegal în funcție de originea investitorului străin, de statul membru al UE și de sectorul în cauză (a se vedea figurile 2 și 3, precum și tabelul 1 de mai jos, care prezintă detalii privind operațiunile de fuziuni și achiziții din UE 6 ). În 2020, au fost anunțate cu 34 % mai puține operațiuni de fuziuni și achiziții străine 7 față de 2019. Evoluția acestor operațiuni s‑a redresat lent până la sfârșitul anului 2020 și în primul trimestru al anului 2021 (+ 4,5 % față de primul trimestru al anului 2020), dar a rămas cu 30 % sub nivelul din 2019 (figura 2).

Figura 2: Tendințe generale ale operațiunilor de F&A străine în UE din ianuarie 2019 până în martie 2021

Sursă: Calculele JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 6 mai 2021. Tendința se referă la media mobilă pe 3 luni. operațiunile de F&A străine indică operațiuni în care investitorul este deținut în ultimă instanță de o entitate din afara UE.

Toate statele membre ale UE au înregistrat o scădere a numărului de tranzacții F&A (figura 3), Franța și Suedia fiind afectate în mod deosebit. Germania, cu o scădere mai limitată a numărului de tranzacții F&A, a înregistrat o scădere a investițiilor din China și SUA, în timp ce în Spania și Țările de Jos, operațiunile din țările AELS și din Coreea și Japonia au pierdut teren în 2020, comparativ cu 2019.

Figura 3: Numărul de operațiuni de F&A străine în funcție de țara vizată din UE: ponderea din total în 2020 și variația procentuală față de 2019.

Sursă: Calculele JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 6 mai 2021.

O mare parte a investițiilor străine în Europa din 2020 au provenit din Statele Unite (SUA) și din Canada, reprezentând aproape 35 % din tranzacțiile F&A din UE, urmate de Regatul Unit (UK) cu 30,5 % 8 . Acestea sunt urmate de țările AELS, cu 12,1 % (7,5 % provenind din Elveția). China, cu 2,5 % (în scădere de la 4 % în 2019), a fost al patrulea investitor străin în UE în 2020 (tabelul 1) 9 .

Tabelul 1. Tranzacțiile F&A străine în 2020 în funcție de naționalitatea proprietarului final al investitorului. Variația procentuală în 2020 comparativ cu 2019 și ponderea din total în 2020.

Sursă: Calculele JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 6 mai 2021 10

Deși reprezintă o proporție relativ mică din operațiuni, investițiile externe ale Chinei în Europa au înregistrat cea mai mare scădere începând din noiembrie 2019, și anume cu două luni înainte de perioada de izolare de la Wuhan (China) de la sfârșitul lunii ianuarie 2020, iar această scădere nu a fost afectată de redeschiderea timpurie a economiei chineze la jumătatea anului 2020.

Se poate observa că sectoarele economice din Europa nu au fost afectate în mod egal de COVID-19 (figura 4). Unele sectoare, cum ar fi materialele medicale, industria farmaceutică și comerțul electronic, au înregistrat creșteri fără precedent în materie de operațiuni comerciale, în timp ce altele, cum ar fi turismul, activitățile de agrement, aviația și transportul maritim au fost afectate în mod negativ. Sectorul cel mai afectat a fost cel al cazării, cu o scădere de peste 70 % a numărului de operațiuni străine.

Figura 4: operațiuni de F&A străine în funcție de țara țintă din UE, 2019-T1 – 2021-T1

Sursă: Calculele JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 6 mai 2021.

Reprezentând un sfert din totalul tranzacțiilor F&A străine, numărul de tranzacții ale industriei prelucrătoare a înregistrat o scădere cu 40 % în 2020, comparativ cu 2019, și a continuat să prezinte o perspectivă tulbure în primul trimestru al anului 2021, performanța de la an la an fiind în jur de -1,3 %.

Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) sunt sectorul cel mai puțin afectat de pandemie și de alte provocări, cu o scădere modestă de 12 % în 2020 comparativ cu 2019. În 2020, TIC au reprezentat 35 % din totalul operațiunilor de F&A în UE, depășind pentru prima dată producția. TIC a stimulat redresarea și în primul trimestru al anului 2021, cu o creștere de 53 % de la un an la altul a tranzacțiilor F&A, ceea ce aduce numărul de operațiuni din acest sector la nivelul anterior pandemiei de COVID-19.

Detalii suplimentare

Detalii suplimentare privind cifrele de mai sus, impactul și redresarea pentru fiecare stat membru și sector, investițiile de tip greenfield, originea investitorilor străini în UE și participarea statelor străine în cadrul investitorilor străini în UE sunt puse la dispoziție în documentul de lucru al serviciilor Comisiei, care însoțește prezentul raport, secțiunea 2.

11 CAPITOLUL 2 – EVOLUȚII LEGISLATIVE ÎN STATELE MEMBRE ÎNCEPÂND DIN 2019 

Evoluția până în prezent

Adoptarea Regulamentului UE privind examinarea ISD la 19 martie 2019 și punerea în aplicare pe deplin a acestuia începând cu 11 octombrie 2020 au deschis o nouă eră.

În 2017, când a fost prezentată propunerea Comisiei Europene, 11 state membre dispuneau de un mecanism național de examinare a ISD, fie sectorial, fie cu un domeniu de aplicare mai larg 12 . La 1 iulie 2021, numărul lor se ridica la 18 (a se vedea harta de mai jos). Pe lângă creșterea numărului de state membre care dispun de un mecanism de examinare, a existat, de asemenea, o ajustare și o extindere a domeniului de aplicare al mecanismelor existente, mecanismele de examinare ale statelor membre reflectând din ce în ce mai mult, uneori textual, elemente-cheie ale regulamentului. 13  

Regulamentul UE privind examinarea ISD și mecanismele de examinare a ISD ale statelor membre ale UE

Deși regulamentul nu stabilește în mod expres, în cele mai mici detalii, care ar trebui să fie forma și conținutul mecanismelor de examinare a ISD ale statelor membre ale UE, acesta stabilește anumite elemente-cheie care trebuie să se reflecte în orice mecanism național de examinare a ISD.

În special, articolul 3 din Regulamentul privind examinarea ISD stabilește o obligație pentru orice stat membru al UE care dispune de un mecanism de examinare a ISD de a se asigura că aceste mecanisme au termene bine definite; sunt transparente și nediscriminatorii; permit luarea în considerare a tuturor observațiilor formulate de alte state membre și a avizului Comisiei Europene; permit părților relevante să conteste deciziile potrivnice ale unei autorități naționale de examinare a ISD și mențin măsuri pentru prevenirea eludării mecanismelor de examinare a ISD și a deciziilor de examinare.

Comisia Europeană a solicitat tuturor statelor membre să instituie un mecanism național de examinare, cel mai recent în comunicarea sa privind revizuirea politicii comerciale 14 :

„În domeniul securității, în temeiul Regulamentului privind examinarea investițiilor străine directe, Comisia invită din nou toate statele membre să instituie și a pune în aplicare un veritabil mecanism de examinare a ISD pentru a aborda cazurile în care achiziția sau controlul unei anumite întreprinderi, infrastructuri sau tehnologii ar crea un risc pentru securitatea sau ordinea publică în UE. Comisia va continua punerea în aplicare a mecanismului de cooperare cu autoritățile statelor membre pentru a proteja securitatea și ordinea publică contra investițiilor străine directe riscante și va lua în considerare consolidarea mecanismului de cooperare instituit prin Regulamentul privind examinarea ISD”.

Comisia Europeană își reafirmă așteptarea fermă ca toate cele 27 de state membre ale UE să instituie mecanisme naționale de examinare a ISD. Un mecanism național de examinare în toate cele 27 de state membre servește la protejarea fiecărui stat membru împotriva investițiilor străine potențial riscante din țări terțe. Mecanismul de examinare va oferi, de asemenea, legăturile necesare pentru mecanismul de cooperare în temeiul Regulamentului privind examinarea ISD, asigurând faptul că toate cele 27 de state membre și Comisia verifică ISD relevante, ținând seama de securitatea colectivă a statelor membre și a Uniunii, precum și de securitatea pieței unice și de nivelul foarte ridicat de integrare economică pe care îl permite.

Pe lângă mecanismele lor naționale de examinare cu caracter mai general, cinci state membre au adoptat, de asemenea, măsuri temporare privind investițiile străine directe legate de vulnerabilitățile provocate de COVID-19 și de deprecierea prețurilor activelor în UE, și anume în Franța, Italia, Ungaria, Polonia și Slovenia 15 .

Evoluții în statele membre ale UE – mecanisme de examinare a ISD

În cursul perioadei de raportare, 24 dintre cele 27 de state membre ale UE:

·au adoptat un nou mecanism național de examinare a ISD;

·au modificat un mecanism existent

·sau au inițiat un proces consultativ sau legislativ care se preconizează că va avea ca rezultat adoptarea unui nou mecanism sau modificarea unui mecanism existent.

Articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul privind examinarea ISD prevede obligația statelor membre de a notifica Comisiei Europene mecanismele lor de examinare și orice modificări ale acestora. Articolul 3 alineatul (8) prevede obligația Comisiei Europene de a pune la dispoziția publicului o listă a mecanismelor de examinare ale statelor membre și de a actualiza lista, după caz 16 . În pofida unei serii de similitudini importante între mecanismele naționale de examinare, acestea prezintă, de asemenea, diferențe semnificative în ceea ce privește conținutul examinării formale a investițiilor, termenele aplicabile, acoperirea, cerințele de notificare și alte elemente. Astfel cum se explică în detaliu mai jos (capitolul 4.3), Comisia lansează un studiu pentru a examina astfel de variații între legislația relevantă a statelor membre și consecințele politicii acestora asupra eficacității și eficienței mecanismului de cooperare al UE. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport oferă o descriere succintă a tuturor evoluțiilor legislative din statele membre în ceea ce privește legislațiile naționale aplicabile.

CAPITOLUL 3 – ACTIVITĂȚILE DE EXAMINARE EFECTUATE DE STATELE MEMBRE ÎN 2020 17

În timp ce Regulamentul privind examinarea ISD stabilește un mecanism de cooperare pentru examinarea ISD între Comisie și statele membre ale UE, decizia cu privire la investițiile care urmează să fie examinate, aprobate, condiționate sau blocate este luată de statele membre care efectuează examinarea în conformitate cu normele și mecanismul lor de examinare. Prin urmare, prezentul capitol se bazează pe (și agregă) datele furnizate de statele membre cu privire la cazurile examinate în temeiul propriilor legislații și mecanisme de examinare pe parcursul întregului an 2020 18 . Pentru 2020, în cadrul raportării către Comisie în temeiul articolului 5 din regulament, statele membre au raportat că au revizuit, la cerere, 1 793 de dosare de investiții în vederea aprobării. Aceste dosare se referă la ISD în șapte dintre statele membre raportoare.

Dintre aceste dosare de investiții, aproximativ 80 % nu au fost examinate în mod oficial, fie din cauza lipsei evidente a impactului asupra securității sau a ordinii publice, fie din cauză că nu țineau de domeniul de aplicare al mecanismului național de examinare (adică ineligibile) (a se vedea figura 5).

Restul cazurilor (20 %) au făcut obiectul unei examinări oficiale în statele membre raportoare. Figura 6 prezintă o defalcare a rezultatelor evaluării acestor cazuri examinate în mod oficial 19 .

Figura 6

Figura 6 arată că 91 % din dosarele examinate oficial au fost aprobate, marea majoritate fără condiții (79 %), unele cu condiții (12 %). O parte foarte mică (2 %) dintre investițiile respective au fost interzise, iar la părțile au renunțat la 7 % dintre ele din motive necunoscute, prin urmare, nu este necesară nicio decizie din partea autorităților naționale.

În ansamblu, aceste cifre ilustrează în mod clar faptul că, pentru 2020:

• statele membre au aplicat propriile legi naționale în materie de examinare a ISD, care au rolul de a aborda potențialele riscuri la adresa securității și a ordinii publice;

• un număr foarte mare de dosare au fost aprobate rapid (80 %);

• din restul de 20 % din cazuri, care au fost examinate oficial, din nou o proporție foarte ridicată au fost aprobate fără condiții (79 %), iar o mică parte (12 %) au fost aprobate cu condiții;

• printre dosarele examinate în mod oficial, investițiile interzise au constituit și de această dată o mică excepție (2 %);

• statele membre care examinează investițiile străine și Uniunea Europeană în general rămân foarte deschise către ISD, intervenind doar într-o foarte mică parte din cazuri pentru a aborda operațiunile care ar putea afecta securitatea sau ordinea publică.

CAPITOLUL 4 – COOPERAREA LA NIVELUL UE ÎN MATERIE DE EXAMINARE A ISD 20

1.Notificări și alte acțiuni întreprinse în temeiul Regulamentului privind examinarea ISD

De la 11 octombrie 2020 până la 30 iunie 2021, 11 state membre au transmis, în total, 265 de notificări în temeiul articolului 6 din Regulamentul privind examinarea ISD. Peste 90 % dintre aceste cazuri au fost notificate de cinci state membre, și anume Austria, Franța, Germania, Italia și Spania. După cum reiese din detaliile prezentate mai jos, tranzacțiile notificate variază foarte mult în ceea ce privește sectorul obiectivului de investiții, originea investitorului final și valoarea tranzacției.

Regulamentul prevede că evaluarea tranzacțiilor ISD se realizează în două etape posibile. Toate tranzacțiile notificate sunt evaluate în cadrul etapei 1, doar un număr limitat de tranzacții trecând la etapa 2 21 . Etapa 2 implică o evaluare mai detaliată a cazurilor care ar putea afecta securitatea sau ordinea publică în mai multe state membre sau care ar putea crea riscuri pentru proiecte sau programe de interes pentru Uniune.

Cele trei sectoare cu cel mai mare număr de tranzacții au fost industria prelucrătoare, TIC și vânzarea cu ridicata și cu amănuntul 22 .

În ceea ce privește valoarea tranzacțiilor, majoritatea acestora au avut o valoare cuprinsă între 10 și 100 milioane EUR, tranzacțiile din sectorul TIC reprezentând cea mai mare valoare tranzacțională, iar tranzacțiile din sectorul „Alte activități de servicii” reprezentând cel mai mic interval de valori 23 .

Tranzacțiile notificate prezintă o gamă largă de valori, cea mai mică valoare fiind indicată la 1 200 EUR, iar cea mai mare valoare la aproximativ 34 miliarde EUR.

Figura 7

Dintre cele 265 de cazuri notificate, 80 % dintre ele (212) au fost închise de Comisie în etapa 1, restul de 14 % (36) mergând mai departe în etapa 2, cu solicitarea de informații suplimentare din partea statului membru notificator. 6 % dintre cazuri erau încă în curs de soluționare la data-limită 24 . 

Informațiile suplimentare solicitate de Comisie la deschiderea etapei 2 variază semnificativ, în funcție de fiecare tranzacție și de detaliile și calitatea informațiilor care stau la baza notificării 25 .

Informațiile solicitate includ, de regulă, unul sau mai multe dintre următoarele subiecte: date privind produsele și/sau serviciile întreprinderii țintă; posibila clasificare drept produse cu dublă utilizare a oricărora dintre produsele în cauză; clienții, concurenții și cotele de piață; portofoliul de proprietate intelectuală și activitățile de C&D ale întreprinderii țintă și caracteristicile definitorii suplimentare ale investitorului. Aceste informații sunt necesare pentru o mai bună evaluare a caracterului critic al întreprinderii țintă sau a potențialelor pericole pe care le prezintă investitorul.

Principalele sectoare în discuție în cazurile din etapa 2 au fost industria prelucrătoare, TIC și activitățile de servicii financiare. Industria prelucrătoare și TIC au reprezentat 67 % din toate cazurile din etapa 2.

Șase state membre au înregistrat cele 36 de cazuri din etapa 2. Pentru toate cazurile din etapa 2, durata medie de la data la care Comisia și-a rezervat dreptul de a emite un aviz până la data la care a primit informațiile suplimentare solicitate de la un stat membru notificator a fost de 31 de zile calendaristice, cu un interval cuprins între 2 și 101 zile calendaristice.

În ceea ce privește originea investitorului final, în cele 265 de cazuri notificate, principalele cinci țări de origine au fost SUA, Regatul Unit, China, Canada și Emiratele Arabe Unite.

Dintre cele 265 de cazuri notificate, 29 % au constituit tranzacții ISD cu mai multe jurisdicții deoarece priveau mai multe state membre 26 . Principalele sectoare care au făcut obiectul unor astfel de notificări au fost industria prelucrătoare, TIC și vânzarea cu ridicata și cu amănuntul.

Pe lângă cele 265 de cazuri notificate în temeiul articolului 6 din regulament, Comisia a recurs, de asemenea, la articolul 7 din regulament.

În ceea ce privește emiterea de avize ale Comisiei în temeiul articolului 6, 7 sau 8 din regulament, astfel de avize rămân confidențiale în temeiul articolului 10 din regulament.

Avizele au fost emise în mai puțin de 3 % din toate cazurile notificate și sunt emise numai atunci când și dacă circumstanțele unui caz impun acest lucru, mai exact profilul de risc prezentat de investitor și caracterul critic al unui obiectiv de investiții. Atunci când se emit măsuri de atenuare recomandate, acestea sunt proporționale și specifice riscurilor și caracterului critic identificate.

Avizele Comisiei pot consta, de asemenea, într-un schimb de informații relevante cu un stat membru care efectuează examinarea și, de asemenea, pot sugera posibile măsuri de atenuare pentru a aborda riscurile identificate.

În cele din urmă, sarcina de a decide cu privire la tranzacția care face obiectul examinării, inclusiv în lumina oricărui aviz al Comisiei, îi va reveni statului membru care efectuează examinarea.

Datele de mai sus permit formularea unei serii de concluzii preliminare.

În primul rând, mecanismul de cooperare funcționează bine, statele membre prezentând notificări în temeiul regulamentului. Dintre cele 265 de notificări primite, marea majoritate (80 %) au fost închise în etapa 1, și anume foarte rapid, doar 14 % dintre cazuri trecând la etapa 2, iar un număr mult mai mic de cazuri au dus la emiterea unui aviz din partea Comisiei.

În al doilea rând, în timp ce majoritatea cazurilor sunt evaluate rapid în etapa 1, în termenul prescris de 15 zile calendaristice, durata cazurilor care intră în etapa 2 indică variații semnificative, având în vedere timpul necesar statelor membre pentru a oferi răspunsuri la o solicitare de informații suplimentare din partea Comisiei, adeseori ele depinzând de investitor pentru informațiile solicitate.

În al treilea rând, principalele sectoare (industria prelucrătoare, TIC și comerțul cu ridicata și cu amănuntul) în cauză și originea investitorului final (SUA, Regatul Unit, China, Canada și Emiratele Arabe Unite) implicate în cazurile notificate în temeiul regulamentului reflectă în mare măsură constatările din capitolul 1 și secțiunea 2 din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei cu privire la principalele sectoare și la originea investitorului final.

În al patrulea rând, un număr semnificativ de cazuri notificate de statele membre au implicat unul sau mai mulți dintre factorii care pot fi luați în considerare enumerați la articolul 4 din regulament, inclusiv, dar nu numai, infrastructura critică, tehnologia și produsele cu dublă utilizare și accesul la informații sensibile, precum și posibila participație publică, sau controlul sau influența statului asupra investitorului străin. Cazurile notificate au inclus, de asemenea, o serie de investiții legate de sănătate, și anume investiții într-un sector care necesită o examinare atentă în contextul pandemiei actuale.

2.Observațiile statelor membre ale UE cu privire la valoarea și funcționarea Regulamentului privind examinarea ISD

Pentru acest prim raport anual, statele membre au fost invitate să își prezinte opiniile cu privire la trei subiecte: a) valoarea adăugată a Regulamentului privind examinarea ISD și a mecanismului de cooperare, b) orice probleme procedurale semnificative întâlnite și c) posibile modalități de abordare a oricăror astfel de probleme. Citatele de mai jos provin de la o serie de state membre, unele deținând un mecanism național de examinare, în timp ce altele nu dețin un astfel de mecanism.

Valoarea Regulamentului privind examinarea ISD și a mecanismului de cooperare

Toate statele membre au indicat în mod uniform că regulamentul și mecanismul de cooperare sunt instrumente foarte valoroase pentru obținerea unei imagini de ansamblu cuprinzătoare asupra investițiilor străine directe în UE, inclusiv asupra obiectivelor de investiții specifice și a profilurilor investitorilor.

Mai precis, mai multe state membre au indicat opțiunea de a adresa întrebări și observații unui stat membru care efectuează examinarea ca o caracteristică pozitivă a regulamentului. Mai multe state membre au subliniat, de asemenea, beneficiile cooperării formale și informale, inclusiv în cadrul grupului de experți format din funcționari relevanți ai statelor membre și ai Comisiei și instituit în temeiul regulamentului, care permite un schimb de opinii și de bune practici între statele membre.

După cum au remarcat mai multe state membre, regulamentul și mecanismul de cooperare oferă o experiență de învățare valoroasă, inclusiv în ceea ce privește abordările și instrumentele utilizate de alte state membre pentru sectoarele deosebit de critice. Acest lucru a fost direct aplicabil și de o importanță semnificativă pentru mai multe state membre atunci când au elaborat sau și-au actualizat propria legislație în materie de examinare, inclusiv orice orientare sectorială a legislației respective.

Un stat membru a subliniat faptul că notificările în temeiul Regulamentului privind examinarea ISD pot asigura „cunoașterea” tranzacțiilor care poate nu au fost notificate în cadrul unui anumit mecanism național, dar, pe bună dreptate, ar fi trebuit să fie sau care ar putea declanșa o acțiune „ex officio” din partea unei autorități de examinare. Un alt stat membru a remarcat că schimbul de informații permite statelor membre să detecteze riscurile potențiale ale unei tranzacții ISD într-un stadiu incipient, în timp ce un alt stat membru a remarcat că, pentru tranzacțiile mai mari sau mai ample cu implicații în mai multe state membre, mecanismul de cooperare „a sprijinit procesul final de luare a deciziilor și un răspuns comun și coordonat mai bun”.

Probleme procedurale semnificative întâlnite

O problemă, mai generală, semnalată de o serie de state membre este impactul atenției reînnoite acordate examinării ISD asupra efectivelor de personal. Mai multe delegații au subliniat constrângerile în materie de resurse, în special pentru statele membre și autoritățile de examinare mai mici, având în vedere, de asemenea, tranzacțiile complexe cu mai multe jurisdicții notificate în temeiul Regulamentului privind examinarea ISD, precum și termenele foarte scurte stabilite în acest regulament. Alte state membre au indicat perceperea unei inconsecvențe în ceea ce se notifică în temeiul Regulamentului privind examinarea ISD, sugerând că sunt notificate prea multe tranzacții ISD, inclusiv tranzacțiile ISD care nu au nicio relevanță pentru alte state membre ale UE sau care nu au niciun impact asupra acestora, astfel de notificări implicând alocarea de resurse.

Termenele reprezintă o altă problemă menționată de mai multe state membre. Mai multe dintre acestea au remarcat că termenele stabilite în temeiul Regulamentului privind examinarea ISD sunt prea scurte, inclusiv pentru a evalua în mod corespunzător tranzacțiile complexe de ISD și pentru a adresa întrebări sau a formula observații. Un stat membru a remarcat că termenele care sunt diferite în mecanismele naționale ale statelor membre față de cele din Regulamentul privind examinarea ISD creează complicații suplimentare.

Deși posibilitatea ca statele membre să prezinte observații este considerată un aspect pozitiv, unele state membre au remarcat că sunt pur și simplu informate că au fost formulate observații și că nu există nicio informație cu privire la conținutul acestor observații și nicio obligație pentru statul membru care a transmis notificarea și a primit observațiile de a explica modul în care observațiile primite au fost luate în considerare în decizia sa finală.

Un stat membru a remarcat că unele cereri de informații suplimentare sunt „excesiv de împovărătoare” și că statele membre și Comisia Europeană ar trebui să aibă în vedere faptul că astfel de cereri ar trebui să fie justificate în mod corespunzător, să fie limitate și proporționale cu scopul solicitării și să nu îngreuneze în mod inutil sarcina pentru statul membru de la care sunt solicitate informațiile.

Posibile modalități de abordare a problemelor procedurale semnificative

În ceea ce privește sugestiile pentru abordarea unor probleme procedurale semnificative întâlnite, referitoare la efectivele de personal/resursele umane, sugestiile au inclus discuții (și posibile orientări) cu privire la ceea ce este necesar pentru notificarea în temeiul Regulamentului privind examinarea ISD pentru un plus de atenție și pentru a se evita „supraîncărcarea” sistemului. Una dintre sugestiile mai concrete este o practică prin care tranzacțiile ISD mai importante dintre cele notificate ar fi semnalate într-un anumit mod în atenția altor state membre. Sugestiile au inclus, de asemenea, clarificarea termenelor și sinteze statistice lunare elaborate de Comisia Europeană, inclusiv observații furnizate de statele membre în temeiul regulamentului.

Un stat membru a sugerat clarificarea sau articularea suplimentară a unor aspecte-cheie ale Regulamentului privind examinarea ISD, și anume data de declanșare a notificărilor, definiția investitorului străin și a investițiilor străine directe și domeniul de aplicare al avizelor sau al observațiilor. Același stat membru a încurajat Comisia Europeană să analizeze „imaginea de ansamblu” (și anume impactul unei tranzacții la nivel european), dincolo de orice interes confirmat al mai multor state membre în tranzacție, și a remarcat, de asemenea, că Regulamentul privind examinarea ISD ar avea o valoare adăugată sporită dacă ar putea fi create sinergii între Regulamentul privind examinarea ISD și alte instrumente relevante actuale sau viitoare.

În cele din urmă, un stat membru a sugerat notificări comune în cazul în care o tranzacție ISD a făcut obiectul unei cereri de autorizare în mai multe state membre.

Reacțiile Comisiei Europene la opiniile statelor membre

Comisia Europeană împărtășește opinia statelor membre potrivit căreia Regulamentul privind examinarea ISD și mecanismul de cooperare oferă un instrument unic pentru monitorizarea și evaluarea ISD în Uniunea Europeană în ceea ce privește posibilul risc pe care astfel de ISD îl pot prezenta pentru securitatea sau ordinea publică a mai multor state membre sau pentru proiecte sau programe de interes pentru Uniune.

În ceea ce privește provocările specifice aduse în discuție și sugestiile făcute de statele membre, Comisia Europeană constată că:

-În ceea ce privește constrângerile în materie de resurse, Comisia este conștientă de aceste constrângeri și este de acord cu părerea statelor membre în acest sens. Comisia a luat deja o serie de măsuri concrete pentru a facilita activitatea, inclusiv în ceea ce privește mijloacele electronice adecvate. Discuțiile din cadrul grupului de experți servesc, de asemenea, la abordarea problemelor semnalate de statele membre în încercarea de a se ajunge la o înțelegere comună cu privire la anumite aspecte în limitele a ceea ce este posibil fără modificarea regulamentului, inclusiv privind eligibilitatea tranzacțiilor și calcularea termenelor în temeiul regulamentului. Comisia a alocat deja resurse suplimentare serviciilor sale în scopul efectuării examinării ISD, iar statele membre sunt încurajate să facă același lucru. Acest lucru este cu atât mai important cu cât se preconizează că mecanisme naționale de examinare noi sau modificate vor intra în vigoare în lunile următoare.

-În ceea ce privește convenirea unor eventuale limitări sau criterii de filtrare pe baza cărora tranzacțiile se notifică în temeiul regulamentului, ceea ce nu pare a fi o tranzacție sensibilă pentru un stat membru ar putea fi percepută ca fiind sensibilă pentru altul, la fel cum unele state membre sunt obligate din punct de vedere juridic, în temeiul legislației lor naționale, să notifice toate tranzacțiile examinate. Comisia reamintește că articolul 6 alineatul (1) din regulament obligă statele membre să notifice „orice investiție străină directă de pe teritoriul lor care face obiectul examinării”.

-În ceea ce privește clarificarea unor concepte precum investițiile străine directe și investitorul străin, Comisia a furnizat un document actualizat cu întrebări frecvente, care oferă detalii suplimentare cu privire la conceptele din regulament. Comisia este pregătită să actualizeze acest document în funcție de necesități.

-În ceea ce privește termenele diferite – între legislațiile statelor membre și între regulament și legislația statelor membre – Comisia constată că regulamentul nu a armonizat termenele și că mecanismele naționale de examinare ale statelor membre conțin variații semnificative. Mecanismul de cooperare și contactele atât formale, cât și informale, pot contribui la reducerea la minimum a consecințelor neintenționate ale acestor diferențe, dar ajustarea termenelor oficiale în temeiul regulamentului care pot fi considerate excesiv de scurte ar necesita o modificare a regulamentului.

-În ceea ce privește clarificarea în continuare a interacțiunii dintre diferitele instrumente, de exemplu interacțiunea mai exactă dintre regulament și alte instrumente de politică și autoritățile de reglementare, de exemplu controlul concentrărilor economice și controalele prudențiale, de exemplu, în ceea ce privește serviciile financiare, Comisia este de acord că aceasta este o chestiune care ar putea fi discutată în continuare, printre altele, în cadrul grupului de experți.

-În cele din urmă, în ceea ce privește tranzacțiile ISD cu mai multe jurisdicții, și anume în cazul în care obiectivul de investiții este prezent în mai multe state membre ale UE (fie ca urmare a filialelor din mai multe state membre ale UE, fie pentru că furnizează bunuri sau servicii în mai multe state membre), este probabil ca aceste tranzacții să conducă la examinări multiple de către diferite state membre și la un schimb de întrebări/observații între acestea. Astfel de cazuri implică o serie de provocări, inclusiv termene diferite în temeiul diferitelor legislații naționale, ceea ce poate împiedica sincronizarea notificărilor și a evaluării în temeiul regulamentului. În prezent, regulamentul nu abordează în mod explicit această chestiune. Cu toate acestea, experiența a demonstrat deja posibilitatea unei coordonări informale mai strânse între statele membre relevante și Comisie, așa cum s-a întâmplat deja în cazul unor tranzacții de ISD notificate. Cu toate acestea, având în vedere ponderea semnificativă (29 %) a unor astfel de tranzacții de investiții străine directe cu mai multe jurisdicții și provocările aferente, Comisia consideră că acestea merită o atenție deosebită în viitor.

3.Măsuri luate după 11 octombrie 2020 și perspective viitoare

În pofida faptului că Regulamentul privind examinarea ISD a fost aplicat pe deplin doar începând de la 11 octombrie 2020, pot fi trase unele concluzii preliminare pe baza experienței acumulate până în prezent, la fel cum au fost deja luate anumite măsuri pentru a sprijini eficacitatea regulamentului și a mecanismului de cooperare.

Mai exact, pentru a facilita punerea în aplicare eficace a regulamentului și pentru a asigura un grad mai ridicat de conformitate și de exhaustivitate a notificărilor transmise de statele membre în temeiul articolului 6 din regulament, Comisia a furnizat versiuni actualizate ale formularului de notificare pentru investitori și ale documentului cu întrebări frecvente. Formularul de notificare, care a fost, de asemenea, publicat de mai multe autorități de verificare din statele membre pe site-urile lor web, servește la furnizarea de către un investitor a unor informații mai detaliate cu privire la o tranzacție notificată, inclusiv cu privire la elementele prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din regulament. Acest lucru are un dublu scop, acela de a permite o evaluare mai detaliată a tranzacțiilor notificate în etapa 1, precum și de a limita necesitatea de a solicita informații suplimentare și evaluări în etapa 2 pentru unele tranzacții.

La un nivel mai general și astfel cum au confirmat statele membre, regulamentul și mecanismul de cooperare s-au dovedit deja a fi un instrument valoros și eficient. Acestea au fost fiabile și nu s-au raportat scurgeri de informații cu privire la notificări, avize sau alte acțiuni în temeiul regulamentului. Gestionarea și protejarea corespunzătoare a oricăror informații transmise în sensul articolelor 6, 7 și 8 din regulament sunt esențiale pentru a asigura încrederea necesară între toate părțile implicate, și anume părțile la o tranzacție de investiții, statul membru care a transmis notificarea, celelalte 26 de state membre și Comisia. Regulamentul și mecanismul de cooperare s-au dovedit, de asemenea, utile și eficace pentru obiectivul de politică prioritar, și anume protejarea securității noastre colective și a ordinii noastre publice, precum și proiectele și programele de interes pentru Uniune.

Cu toate acestea, experiența de până acum arată, de asemenea, că se pot aduce îmbunătățiri suplimentare, inclusiv în domeniile identificate de statele membre.

După cum s-a arătat mai sus, Comisia a lansat un studiu cuprinzător. Obiectivul general al studiului este de a se asigura că mecanismele de examinare a ISD din statele membre, precum și mecanismul de cooperare al UE, sunt eficace și eficiente, la fel ca și interacțiunea între acestea două 27 .

Comisia va acorda, în timp util, o atenție deosebită posibilității de a emite orientări în beneficiul autorităților de examinare și al investitorilor din statele membre. Conceptul de orientări s-a dovedit a fi valoros în alte domenii ale reglementării și punerii în aplicare, inclusiv în politica în domeniul concurenței. Comisia va avea în vedere consultarea publicului larg cu privire la orice orientări propuse pentru examinarea ISD.

Creșterea constantă a numărului de state membre cu un mecanism național de examinare a ISD, precum și creșterea preconizată a ISD în UE vor conduce inevitabil la o creștere a notificărilor în temeiul regulamentului. Comisia va analiza cu atenție modalitățile de raționalizare a procedurilor pentru a utiliza în mod optim resursele Comisiei și ale statelor membre, inclusiv punerea unui accent clar pe tranzacțiile ISD care sunt mai susceptibile să prezinte un risc pentru securitatea sau ordinea publică a mai multor state membre sau pentru proiecte și programe de interes pentru Uniune. Aceasta va include examinarea modului în care, având în vedere regulamentul actual, tranzacțiile ISD cu mai multe jurisdicții ar fi cel mai bine gestionate, inclusiv posibila aliniere a notificărilor depuse de două sau mai multe state membre.

În ceea ce privește orice modificări viitoare ale regulamentului în sine, ne aflăm încă într-un moment incipient. Cu toate acestea, articolul 15 din regulament prevede obligația Comisiei de „[a evalua] funcționarea și eficacitatea prezentului regulament și [a prezenta] un raport Parlamentului European și Consiliului” până la 12 octombrie 2023, și obligația Comisiei de a recomanda modificări la regulament, dacă este necesar. Având în vedere experiența acumulată în cea ce privește aplicarea regulamentului, Comisia va fi pregătită să facă propuneri de modificare, dacă și atunci când este necesar, după cum se precizează și în recenta Comunicare privind politica comercială (februarie 2021): „Comisia va continua punerea în aplicare a mecanismului de cooperare cu autoritățile statelor membre pentru a proteja securitatea și ordinea publică contra investițiilor străine directe riscante și va lua în considerare consolidarea mecanismului de cooperare instituit prin Regulamentul privind examinarea ISD.”

Pe lângă afirmarea clară a intenției Comisiei de a continua punerea în aplicare a Regulamentului privind examinarea ISD împreună cu statele membre și de a ava în vedere consolidarea mecanismului de cooperare, comunicarea subliniază, de asemenea, obiectivul de politică fundamental al Regulamentului privind examinarea ISD, și anume acela de a contribui la protejarea securității colective și a ordinii publice a tuturor celor 27 de state membre și a UE. Regulamentul privind examinarea ISD și mecanismul de cooperare sunt instrumente importante pentru creșterea rezilienței UE. Deși UE rămâne deschisă către ISD, după cum o arată clar datele din capitolul 3, este de o importanță vitală ca toate statele membre să contribuie activ și în mod direct la atingerea acestui obiectiv comun de securitate. Comisia își afirmă așteptarea fermă ca, până la următorul raport anual, alte state membre să fi adoptat și consolidat legislația lor națională de examinare a ISD și mecanismele conexe pentru investițiile străine potențial riscante din țări din afara UE și că este vorba doar de o chestiune de timp până când toate cele 27 de state membre dispun de o astfel de legislație și mecanisme.

(1)

   Pentru aceasta, a se vedea, de exemplu, Încurajarea investițiilor străine directe, asigurându-se totodată protejarea intereselor esențiale, COM (2017) 494 final – 13 septembrie 2017.

(2)

   Acest capitol acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 martie 2021

(3)

   Pentru fluxurile de ISD din cifrele conturilor naționale (figura 1), intervalul de timp 2015-2020 permite observarea efectului COVID-19 în cadrul unei tendințe deja descrescătoare a fluxurilor. Restul capitolului acoperă perioada cuprinsă între ianuarie 2019 și primul trimestru al anului 2021 pe baza numărului de operațiuni.

(4)

   Fluxurile globale de ISD corespund valorii intrărilor de ISD raportate de OCDE .

(5)

   Sursă: OCDE , date extrase în mai 2021.

(6)

   Termenii „operațiune” și „ tranzacție” sunt utilizați în mod interschimbabil atunci când se referă la fuziuni și achiziții (denumite în continuare F&A).

(7)

   Termenul „străin”, atunci când este asociat cu operațiuni de F&A sau cu proiecte de tip greenfield, se referă la tranzacțiile efectuate în Europa de investitori din afara UE. Un investitor este clasificat ca non-UE atunci când este deținut majoritar de o entitate din afara UE (persoană sau societate). În absența unui acționar majoritar, locul sediului social va defini naționalitatea investitorului.

(8)

   Cifra pentru SUA și Canada urmează gruparea de țări utilizată în analiza care însoțește Regulamentul privind examinarea ISD [a se vedea SWD (2019) 108 final]. În 2020, SUA și Regatul Unit au fost cei mai mari investitori, fiecare reprezentând 30,5 % din totalul investițiilor în UE provenite din afara UE (în cazul SUA, o scădere de la 31 % în 2019). În primul trimestru al anului 2021, ponderea SUA a atins 37,1 %.

(9)

   Cifrele pentru China includ Hong Kong și Macao.

(10)

   Acronime: CAN (Canada), AELS (Elveția, Norvegia, Islanda, Liechtenstein), AUS (Australia), NZ (Noua Zeelandă), OM (Orientul Mijlociu). Principalele activități offshore în funcție de numărul de operațiuni sau de proiecte de tip greenfield sunt (în ordine alfabetică) Bermuda, Insulele Anglo-Normande ale Regatului Unit, Insulele Cayman, Insulele Virgine Britanice și Mauritius. Pentru o listă a centrelor financiare offshore, a se vedea, de exemplu, documentul de lucru al serviciilor Comisiei – ca urmare a Comunicării Comisiei intitulate „Încurajarea investițiilor străine directe, asigurându-se totodată protejarea intereselor esențiale ” – SWD (2019) 108 final – 13 martie 2019. Printre țările dezvoltate din Asia se numără: Japonia, Coreea, Singapore și Taiwan; Printre țările Consiliului de Cooperare pentru Statele Arabe din Golf se numără: Emiratele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită, Kuweit, Oman și Bahrain Printre alte țări din OM se numără Israel și Liban.

(11)

   Acest capitol acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 iulie 2021.

(12)

   Austria, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Spania, cu excepția Regatului Unit.

(13)

   Pentru trei exemple ilustrative, a se vedea legea daneză, recent adoptată, privind examinarea și privind mecanismele conexe referitoare la examinarea anumitor investiții străine directe etc. în Danemarca (legea privind examinarea investițiilor), legea italiană și mecanismul aferent, de exemplu Decretele Guvernului italian nr. 179 și nr. 180, precum și legea lituaniană și mecanismul aferent: legea privind protecția obiectelor de importanță majoră pentru asigurarea securității naționale, nr. IX-1132.

(14)

   Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă, COM(2021) 66 final –18 februarie 2021.

(15)

   La 25 martie 2020, ca parte a măsurilor luate în legătură cu situația de urgență provocată de COVID-19, Comisia Europeană a oferit statelor membre orientări cu privire la modul de utilizare a examinării ISD în perioade de criză în domeniul sănătății publice și de vulnerabilitate economică în UE. Comunicarea Comisiei este disponibilă la adresa: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2020/march/tradoc_158676.pdf

(16)

   Lista actualizată a mecanismelor de examinare ale statelor membre este disponibilă pe site-ul internet al Comisiei, la adresa: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2019/june/tradoc_157946.pdf  

(17)

   Acest capitol acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2020.

(18)

   Patru state membre nu au raportat niciun caz în temeiul legislației lor privind examinarea, iar un stat membru a raportat o cifră generală a cazurilor examinate în mod oficial, dar nu a raportat date defalcate din cauza constrângerilor juridice naționale.

(19)

   Notă: din numărul total de cazuri raportate care au făcut obiectul unei examinări oficiale (362 = 20 % din 1 793), o serie de cazuri au fost scăzute pentru a se obține datele prezentate în figura 6. Într-adevăr, aceste cazuri (scăzute) au fost raportate de un stat membru, care nu a indicat, din cauza constrângerilor juridice naționale, care a fost rezultatul examinării lor.

(20)

   Acest capitol acoperă perioada cuprinsă între 11 octombrie 2020 și 30 iunie 2021

(21)

   Pentru o prezentare generală și o explicație a celor două etape și a termenelor aplicabile, vă rugăm să consultați secțiunea 1 din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

(22)

   Aceste sectoare sunt încadrate la codurile NACE C, J și, respectiv, G.

(23)

   Valoarea, dacă este disponibilă, se referă la societatea țintă care poate fi o filială cu sediul în UE a unei întreprinderi-țintă mai mari.

(24)

   La 1 iulie 2021, dintre cele 265 de cazuri notificate, 17 erau încă în curs de soluționare.

(25)

   Formularul de notificare a informațiilor de la un investitor în scopul unei notificări în temeiul articolului 6 din regulament și documentul actualizat cu întrebări frecvente servesc la asigurarea unui anumit grad de uniformitate și a unui nivel minim al informațiilor cu privire la investitor și la obiectivul de investiții furnizate în notificările efectuate în temeiul regulamentului. Ambele documente sunt disponibile la adresa http://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=2006

(26)

   „Tranzacții ISD cu mai multe jurisdicții” se referă, în acest context, la tranzacțiile ISD în cazul cărora ținta de investiții este un grup de întreprinderi cu o prezență în mai multe state membre (și, eventual, și în țări terțe), fie prin intermediul filialelor din mai multe state membre, fie prin intermediul întreprinderii țintă care furnizează bunuri sau servicii în mai multe state membre. În funcție de circumstanțe, dar și de particularitățile mecanismului de examinare din statele membre relevante, astfel de operațiuni sunt notificate de mai multe state membre, deși rareori într-un mod coordonat și sincronizat.

(27)

   Obiectivele specifice ale studiului sunt (i) prezentarea unei imagini de ansamblu asupra legislației existente a statelor membre care dispun în prezent de un mecanism de examinare; (ii) revizuirea modului în care legislațiile naționale și Regulamentul privind examinarea ISD reglementează interacțiunea între autoritățile naționale și cu Comisia Europeană în cadrul mecanismului de cooperare instituit prin Regulamentul privind examinarea ISD; (iii) identificarea oricăror probleme semnificative din sistemul actual de legi naționale și din Regulamentul privind examinarea ISD care ar putea conduce la rezultate mai puțin eficace și/sau mai puțin eficiente în lumina obiectivelor de politică ale Regulamentului privind examinarea ISD și (iv) necesitatea de a menține sarcina administrativă pentru investitori și alte părți interesate la un nivel proporțional cu obiectivele de politică și cu preocupările relevante în materie de securitate sau de ordine publică.