EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021DC0572

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030

COM/2021/572 final

Bruxelles, 16.7.2021

COM(2021) 572 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR EMPTY

Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030

{SWD(2021) 651 final} - {SWD(2021) 652 final}


1.Introducere

Pădurile și alte terenuri împădurite 1 acoperă peste 43,5 % 2 din suprafața terestră a UE și sunt esențiale pentru sănătatea și bunăstarea tuturor europenilor. Depindem de ele pentru aerul pe care îl respirăm și pentru apa pe care o bem și, dată fiind bogata lor biodiversitate, sistemul lor natural unic găzduiește cele mai multe specii terestre din jurul lumii, constituind habitatul acestora. 3 Sunt un loc în care ne putem conecta la natură, ceea ce ne ajută să ne întărim sănătatea fizică și mentală, și sunt esențiale pentru menținerea unor zone rurale pline de viață și prospere.

De mult timp, pădurile au un rol extrem de important în economia și în societatea noastră, creând locuri de muncă și furnizând alimente, medicamente, materiale, apă curată și multe altele. De secole, pădurile sunt un spațiu în care înfloresc patrimoniul cultural, artizanatul, tradiția și inovarea – pe cât au fost de importante în trecut, pe atât sunt de esențiale pentru viitorul nostru. Pădurile sunt un aliat natural în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și combaterea acestora și vor avea un rol vital în atingerea obiectivului Europei de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic. De asemenea, ecosistemele forestiere reduc riscul apariției zoonozelor și al pandemiilor la nivel mondial. Așadar, un viitor prosper și sănătos pentru oameni și planetă depinde de garantarea unor păduri sănătoase, reziliente și bogate în diversitate în întreaga Europă și în întreaga lume.

În pofida acestui imperativ, pădurile europene au tot mai mult de suferit – din cauza unor procese naturale, în parte, dar și din cauza activităților umane tot mai intense și a presiunilor tot mai mari. Deși suprafețele cu păduri au crescut în ultimele decenii grație unor procese naturale, împăduririi, gestionării durabile și refacerii active și cu toate că acest lucru a dus la evoluții ascendente ale mai multor tendințe, starea de conservare a pădurilor ar trebui îmbunătățită considerabil, inclusiv în cazul celor 27 % dintre pădurile din UE care sunt protejate și ar trebui să fie cele mai sănătoase 4 . Schimbările climatice au în continuare un impact negativ asupra pădurilor din Europa, în special (dar nu numai) în zonele cu arborete monospecifice și echiene. De asemenea, schimbările climatice au scos la iveală vulnerabilități ascunse în precedență care agravează alte presiuni distructive, precum dăunătorii, poluarea și bolile, și, tot din cauza schimbărilor climatice, sunt afectate regimurile incendiilor forestiere, fiind create condiții în care amploarea și intensitatea incendiilor forestiere din UE vor crește în următorii ani 5 . Reducerea suprafeței acoperite cu arbori s-a accelerat în ultimul deceniu din cauza fenomenelor meteorologice extreme și a intensificării recoltării în vederea diferitor scopuri economice 6 .

Această nouă Strategie a UE pentru păduri vizează depășirea acestor dificultăți și deblocarea potențialului pădurilor pentru viitorul nostru, cu respectarea pe deplin a principiului subsidiarității, a celor mai bune dovezi științifice disponibile și a cerințelor privind o mai bună legiferare. Este strâns legată de Pactul verde european și de Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și recunoaște rolul central și multifuncțional al pădurilor și contribuția silvicultorilor și a întregului lanț valoric forestier în ceea ce privește realizarea, până în 2050, a unei economii durabile și neutre din punct de vedere climatic, garantând, totodată, că toate ecosistemele sunt reabilitate, reziliente și protejate în mod adecvat. Prezenta strategie înlocuiește Strategia UE pentru păduri adoptată în 2013 7 și evaluată în 2018 8 .

 

Angajamentele și acțiunile propuse în strategie vor contribui la îndeplinirea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % în 2030, care este stabilit în Legea europeană a climei 9 și care va fi realizat prin măsurile prevăzute în pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” 10 . În conformitate cu Legea climei, pentru a se îndeplini obiectivul referitor la anul 2030 și cel referitor la neutralitatea climatică, instituțiile relevante ale UE și ale statelor membre trebuie să acorde prioritate reducerilor rapide și previzibile ale emisiilor și, totodată, să intensifice eliminarea emisiilor cu ajutorul absorbanților naturali. Emisiile de gaze cu efect de seră și eliminările acestora de către păduri și produsele forestiere vor avea un rol crucial în îndeplinirea obiectivului ambițios al Uniunii de eliminare netă la nivelul a -310 milioane de tone de dioxid de carbon echivalente, prevăzut în propunerea de regulament revizuit privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura 11 . De asemenea, strategia instituie cadrul de politică necesar pentru ca pădurile din UE să crească, să fie sănătoase, diverse și reziliente, să contribuie în mod semnificativ la realizarea ambițiilor noastre în materie de biodiversitate, să asigure mijloace de trai în zonele rurale și nu numai și să sprijine o bioeconomie forestieră bazată pe cele mai sustenabile practici de gestionare a pădurilor. Aceste practici sunt dezvoltate pornind de la un concept de gestionare durabilă a pădurilor dinamic, recunoscut și stabilit de comun acord la nivel internațional, care ține seama de multifuncționalitatea și diversitatea pădurilor și de cei trei piloni interdependenți ai sustenabilității.

Pentru ca această tranziție să fie realizată cu succes, vom avea nevoie de păduri mai mari, mai sănătoase și mai diverse decât cele din prezent, în special în scopul stocării și sechestrării carbonului, în vederea reducerii efectelor poluării atmosferice asupra sănătății oamenilor și pentru a se opri pierderea habitatelor și speciilor. Aceasta este o condiție prealabilă pentru ca pădurile să poată oferi mijloace de trai și să-și îndeplinească funcțiile socioeconomice în deceniile care urmează. Pentru a ajunge să avem astfel de păduri, va trebui să inversăm tendințele negative, să îmbunătățim monitorizarea în scopul obținerii unei imagini mai clare în ceea ce privește starea pădurilor noastre și să ne intensificăm eforturile pentru protejarea și refacerea biodiversității pădurilor, asigurând astfel reziliența pădurilor. La fel de important este imperativul de a se garanta disponibilitatea lemnului și trebuie, totodată, să stimulăm activitățile economice bazate pe păduri, dar nu pe lemn, pentru a diversifica economiile locale și locurile de muncă din zonele rurale.

Date fiind cerințele tot mai mari și uneori concurente asupra pădurilor, trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că nu utilizăm cantități de lemn care să depășească limitele durabilității 12 și că lemnul respectiv este utilizat în mod optim, în concordanță cu principiul utilizării în cascadă 13 și cu abordarea bazată pe o economie circulară. Astfel, strategia încurajează la maximum înlocuirea materialelor și produselor realizate pe bază de combustibili fosili cu materiale și produse cu o durată lungă de viață care sunt realizate urmând principiul economiei circulare și care sunt de cea mai mare valoare pentru stocarea carbonului și pentru economia circulară.

Strategia UE pentru păduri este scrisă la începutul manifestării unor crize în materie de climă și biodiversitate cu un ritm de evoluție tot mai rapid. Următorul deceniu este crucial și, prin urmare, strategia prezintă un plan concret pentru 2030, îmbinând măsuri de reglementare, financiare și voluntare.

Strategia include măsuri pentru îmbunătățirea protejării și refacerii pădurilor, pentru stimularea gestionării durabile a pădurilor și pentru îmbunătățirea monitorizării și a planificării descentralizate eficace a pădurilor din UE, cu scopul garantării rezilienței ecosistemelor forestiere și pentru a permite pădurilor să-și îndeplinească rolul multifuncțional. Pentru a acorda un sprijin suplimentar bioeconomiei forestiere durabile, care ar trebui să contribuie la realizarea unui viitor neutru din punct de vedere climatic, precum și pentru a stimula economia forestieră bazată pe valorificarea produselor nelemnoase, inclusiv a ecoturismului, strategia propune măsuri în favoarea inovării și a promovării unor materiale și produse noi care să înlocuiască produsele similare obținute prin utilizarea combustibililor fosili. De asemenea, strategia se concentrează asupra împăduririi și reîmpăduririi durabile și este însoțită de o foaie de parcurs pentru plantarea a cel puțin alte 3 miliarde de arbori în UE până în 2030.

Prin prezenta strategie, Comisia prezintă o viziune ambițioasă bazată pe angajamentul puternic, motivația și dedicarea tuturor proprietarilor și gestionarilor de păduri și de terenuri. Rolul lor în ceea ce privește furnizarea de servicii ecosistemice este esențial și trebuie sprijinit. Printre altele, strategia vizează dezvoltarea unor stimulente financiare, în special pentru proprietarii și gestionarii de păduri privați, pentru furnizarea acestor servicii ecosistemice.

Toate măsurile trebuie elaborate și puse în aplicare în strânsă cooperare cu statele membre, cu proprietarii de păduri publici și privați și cu alți îngrijitori ai pădurilor, deoarece ei fac posibile schimbările necesare și existența unei bioeconomii forestiere dinamice și durabile în UE. Strategia îndeamnă la implicarea activă a tuturor actorilor relevanți și a tuturor nivelurilor de guvernanță, de la statele membre la proprietarii și gestionarii de păduri, la industriile forestiere, la oamenii de știință, la societatea civilă și la alte părți interesate.

Deși se concentrează doar asupra pădurilor din UE și urmărește să aducă o contribuție importantă din partea UE la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030, în special a obiectivului 15 14 , strategia recunoaște că provocările legate de păduri sunt inerent mondiale și că suprafețele cu păduri înregistrează o scădere continuă și profund îngrijorătoare, cu 4,7 milioane de hectare pe an, în medie, despăduririle având loc cu o viteză de 10 milioane de hectare pe an 15 . Comisia își reafirmă angajamentul deplin de a îndeplini obiectivele prezentate în comunicarea sa din 2019 care vizează protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial 16 , inclusiv printr-o strânsă colaborare cu partenerii săi din întreaga lume în ceea ce privește protejarea și refacerea pădurilor și gestionarea durabilă a pădurilor, precum și prin adoptarea unei propuneri legislative care să garanteze că produsele vândute pe piața UE, indiferent dacă provin din UE sau din țări terțe, nu contribuie la despădurirea planetei. În ceea ce privește pădurile, cooperarea propusă de UE va promova abordări integrate care vor viza guvernanța, sustenabilitatea și legalitatea lanțurilor valorice, biodiversitatea și asigurarea mijloacelor de trai pentru populațiile locale. Nivelul ridicat al ambițiilor legate de păduri este în concordanță atât cu eforturile UE de a-și asuma rolul de lider în ceea ce privește planul de acțiune împotriva schimbărilor climatice și de a pune în aplicare Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, cât și cu un ambițios cadru global pentru biodiversitate.

2.Sprijinirea funcțiilor socioeconomice ale pădurilor, pentru ca zonele rurale să fie prospere, și stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilității 

Pădurile și sectorul forestier îndeplinesc multiple funcții socioeconomice și oferă multe beneficii, inclusiv locuri de muncă suplimentare și oportunități de creștere în zonele rurale, și au funcții recreative, contribuind la sănătatea fizică și mentală a cetățenilor.

Se estimează că există 16 milioane de proprietari privați de păduri în UE, iar 40 % dintre păduri sunt în diferite sisteme de proprietate publică. În 2018, în UE, 2,1 milioane de persoane 17 lucrau în sectorul forestier tradițional (gestionarea pădurilor, exploatare forestieră, tăierea lemnului, produse lemnoase, plută, pulpă și hârtie), generând o valoare adăugată brută de 109 855 milioane EUR. Alte 1,2 milioane de persoane lucrau în producția de mobilă pe bază de lemn și la tipărirea pe hârtie, de exemplu cărți și ziare, generând o valoare adăugată brută de 25 și, respectiv, 31 de miliarde EUR 18 . În 2018, 397 000 de întreprinderi își desfășurau activitatea în industrii bazate pe valorificarea lemnului, reprezentând 20 % dintre întreprinderile producătoare din UE. Dacă la aceste activități se adaugă sectorul editorial în ceea ce privește documentele tipărite, sectorul producției de energie termică și electrică pe bază de lemn și sectorul construcțiilor pe bază de lemn, atunci lanțurile valorice forestiere extinse au sprijinit 4 milioane de locuri de muncă din economia verde. Acest număr a scăzut cu aproximativ 20 % în perioada 2008-2013 și a rămas destul de stabil de atunci și până în prezent 19 .

Materialele și produsele din lemn brut durabile, precum și materialele și produsele nelemnoase durabile sunt esențiale pentru tranziția UE către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic.

Produsele lemnoase fabricate în mod durabil și cu o durată lungă de viață pot contribui la realizarea neutralității climatice prin stocarea carbonului și prin înlocuirea materialelor bazate pe combustibili fosili, în special deoarece, grație carbonului lor încorporat, pot contribui la eliminarea carbonului, care altminteri are loc prin procese biologice 20 . La momentul recoltării sau al morții naturale, arborii eliberează carbon în atmosferă, de exemplu prin incendii, arderea pentru obținerea de energie, incinerare sau, în timp, prin procese naturale de descompunere. Perioada de eliminare a carbonului poate fi prelungită semnificativ atunci când biomasa lemnoasă este transformată în materiale și produse lemnoase cu un ciclu de viață lung. Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) 21 garantează faptul că statele membre raportează și contabilizează schimbările legate de stocurile de carbon nu doar din păduri, ci și din rezervoarele de carbon constituite din produse lemnoase recoltate, obligație care va fi consolidată în propunerea de regulament revizuit ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”. Produsele lemnoase recoltate din UE reprezintă un absorbant net activ de carbon de aproximativ - 40 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent (MtCO2e) pe an, generând totodată beneficii pentru climă grație unui efect de înlocuire a materialelor, cu valori variind între - 18 și - 43 MtCO2e/an 22 . Cu cât produsul durează mai mult, cu atât este mai bun pentru atenuarea schimbărilor climatice, ceea ce se reflectă apoi în eliminări nete sporite în rapoartele și contabilizarea referitoare la LULUCF ale statelor membre și, reflectând efectele de înlocuire, sunt raportate și contabilizate indirect ca reduceri de emisii în alte sectoare.

Este crucial ca, în procesul de construire a unei economii durabile și neutre din punct de vedere climatic, să optimizăm utilizarea lemnului potrivit principiului utilizării în cascadă, în special prin stimulente de piață. Înseamnă că lemnul ar trebui să fie folosit într-o proporție cât se poate de mare pentru materiale și produse cu o durată lungă de viață pentru a înlocui produsele similare obținute prin utilizarea combustibililor fosili și cu un nivel ridicat de emisii de dioxid de carbon, de exemplu în construcții și mobilă, fiind recunoscut însă faptul că nu orice lemn este potrivit pentru astfel de scopuri. Inovațiile în materie de prelucrare în acest domeniu pot, de asemenea, să furnizeze biomateriale și bioproduse cu o amprentă de mediu mai redusă decât a celor bazate pe combustibili fosili.

Produsele lemnoase cu o durată scurtă de viață au, de asemenea, un rol de jucat, în special în ceea ce privește înlocuirea produselor similare obținute prin utilizarea combustibililor fosili. Pentru fabricarea de produse cu o durată scurtă de viață, precum și pentru generarea de energie ar trebui să se folosească lemn din care nu se pot fabrica materiale și produse cu o durată lungă de viață și biomasa lemnoasă secundară, cum ar fi produsele secundare ale fabricilor de cherestea, reziduurile și materialele reciclate. Progresele tehnologice facilitează deja prelucrarea reziduurilor și deșeurilor de biomasă lemnoasă în scopul fabricării de materiale și produse inovatoare, realizate urmând principiul economiei circulare, rezultatul fiind diversificarea bioproduselor și oferirea unor soluții benefice pentru climă utilizabile în domenii de aplicare noi sau emergente.

De asemenea, este crucială respectarea principiilor economiei circulare. Ar trebui să se acorde prioritate utilizării mai bune, reutilizării și reciclării tuturor produselor lemnoase, inclusiv, de exemplu, a celor provenite de pe șantierele de construcții și de demolări, deoarece aplicarea sporită a principiilor economiei circulare oferă posibilitatea menținerii mai îndelungate în economie, pentru utilizări multiple, a tuturor produselor lemnoase.

Furnizarea de produse din lemn ar trebui să se facă în sinergie cu îmbunătățirea stării de conservare a pădurilor din Europa și din lume și cu conservarea și refacerea biodiversității, pentru a se asigura reziliența pădurilor, adaptarea la schimbările climatice și multifuncționalitatea pădurilor. Lemnul cu valoare ecologică ridicată nu ar trebui utilizat, iar bioeconomia bazată pe valorificarea lemnului ar trebui să rămână în limitele durabilității și să fie compatibilă cu țintele climatice și cu obiectivele în materie de biodiversitate ale UE pentru 2030 și 2050. Potrivit unor studii științifice recente 23 , pe termen scurt și mediu, mai exact până în 2050, este puțin probabil ca potențialele beneficii suplimentare generate de produsele lemnoase recoltate și de înlocuirea materialelor să compenseze reducerea capacității nete de absorbție a pădurilor pe care o implică intensificarea recoltării. Statele membre ar trebui să acorde atenție acestui risc, care ține de responsabilitatea lor în temeiul legislației aplicabile relevante.

În plus față de economia bazată pe valorificarea lemnului, pădurile oferă o varietate de produse și servicii suplimentare la fel de importante, de la alimente la ecoturism, care sprijină economiile și structura socială ale zonelor rurale. Valoarea estimată a tuturor produselor nelemnoase recoltate în Europa este de 19,5 miliarde pe an. Această valoare este de 77,80 EUR per hectar pe an. În proporție de 86 %, produsele forestiere nelemnoase recoltate sunt destinate consumului personal. 24

Strategia UE pentru păduri recunoaște și urmărește să stimuleze întreaga bioeconomie forestieră durabilă, care funcționează în sinergie cu ambițiile sporite ale UE în materie de climă și biodiversitate.

2.1.Promovarea bioeconomiei forestiere durabile pentru produse din lemn cu o durată lungă de viață

 

În limitele disponibilității și aprovizionării durabile cu lemn, sectorul forestier are un potențial economic semnificativ de îmbunătățire a producției de lemn recoltat în mod durabil și legal pentru materiale și produse cu o durată lungă de viață și realizate urmând principiul economiei circulare. În acest scop, sunt necesare stimularea cererii în industriile din aval și promovarea practicilor de gestionare a pădurilor, a instrumentelor de producție și a proceselor care sunt mai bine adaptate la diferitele resurse forestiere viitoare.

Pentru sporirea ofertei de produse din lemn cu o durată lungă de viață, sunt necesare investiții pe parcursul întregului lanț de prelucrare a lemnului. Industriile de prelucrare a lemnului ar trebui să fie sprijinite pentru a se adapta mai bine la schimbarea și diversificarea resurselor forestiere. De asemenea, investițiile ar trebui să se concentreze asupra producției de produse din lemn cu o durată lungă de viață fabricate din bușteni de calitate inferioară și din mai multe specii de arbori cu lemn de esență tare, într-un context în care sunt preconizate fluctuații mai mari ale producției de-a lungul timpului.

Din această perspectivă, cel mai important rol al produselor din lemn este cel de a contribui la transformarea sectorului construcțiilor dintr-o sursă de emisii de gaze cu efect de seră într-un absorbant de carbon, astfel cum se prevede în Strategia privind „Valul de renovări ale clădirilor” 25 și în inițiativa privind noul Bauhaus european 26 . Există o marjă considerabilă de îmbunătățire. Cu o cotă de piață mai mică de 3 %, produsele din lemn sunt încă doar o mică parte din materialele de construcții din Europa, care rămân în mare parte dominate de materiale bazate, în prezent, pe combustibili fosili și pe un consum mare de energie 27 . Comisia va elabora o foaie de parcurs pentru reducerea, până în 2050, a emisiilor de carbon generate de clădiri pe durata întregului ciclu de viață. În contextul revizuirii Regulamentului privind produsele pentru construcții 28 , Comisia va elabora o metodologie standard, robustă și transparentă pentru a cuantifica beneficiile pentru climă ale produselor lemnoase pentru construcții și ale altor materiale lemnoase pentru construcții.

Pentru promovarea utilizării produselor lemnoase în UE sunt necesare, de asemenea, acțiuni care să vizeze cererea, inclusiv combaterea concepțiilor greșite referitoare la riscul de incendiu și la lipsa de durabilitate, precum și recunoașterea numeroaselor avantaje ale produselor lemnoase din punctul de vedere al reducerii poluării și a consumului de energie pe parcursul etapelor construirii, utilizării și dezmembrării. Inginerii constructori și arhitecții ar trebui stimulați să proiecteze clădiri cu lemn. Urmând principiul abordării din perspectiva ciclului de viață și principiul circularității, întreprinderile de construcții ar trebui să reflecte întru totul beneficiile construcțiilor din lemn în primele lor de risc și în modelele lor de afaceri.

Dând curs inițiativei privind noul Bauhaus european 29 , ar trebui să ia amploare cercetarea și inovarea în ceea ce privește arhitectura, proiectarea verde și materialele pentru construcții, inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirile industriale, pentru a se folosi mai mult lemn de calitate inferioară, în special din specii de arbori cu lemn de esență tare, și modalitățile de a spori utilizarea în cascadă și circularitatea, cu obiectivul de a se recupera lemnul existent pentru fabricarea de produse din lemn reconstituit. În special, Fondul pentru inovare 30 , dedicat finanțării tehnologiilor inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon, oferă posibilități de sprijin pentru proiecte inovatoare în domeniul construcțiilor, inclusiv pentru construcții din lemn.

De asemenea, trebuie să se acorde atenție abordărilor bazate pe reglementare. Sporirea producției de produse lemnoase cu o durată lungă de viață este limitată de reglementările din domeniul construcțiilor, cum ar fi reglementările în materie de protecție împotriva incendiilor, care încă nu reflectă întru totul posibilitățile tehnice ale construcțiilor din lemn moderne. Statele membre ar trebui să fie încurajate să transpună cele mai bune cunoștințe științifice disponibile în elaborarea unor reglementări care să favorizeze produsele lemnoase cu o durată lungă de viață, inclusiv luând măsuri privind performanța energetică și de mediu a produselor pentru construcții, promovând o etichetă ecologică legată de sechestrarea carbonului și o circularitate sporită și vizând etapele cruciale ale vieții clădirilor, inclusiv construirea, renovarea și dezmembrarea.

Prin stimulente bazate direct pe sechestrarea carbonului, viitoarea inițiativă privind sechestrarea carbonului în solurile agricole și viitorul cadru pentru certificatele de eliminare a carbonului ar trebui să includă măsuri care să vizeze producția și utilizarea produselor lemnoase cu o durată lungă de viață, cu respectarea deplină a obiectivelor referitoare la biodiversitate. Aceste stimulente la nivelul actorilor individuali sunt complementare și sprijină îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE.

2.2.Asigurarea utilizării durabile a resurselor lemnoase pentru bioenergie

În prezent, bioenergia bazată pe lemn este principala sursă regenerabilă de energie, furnizând 60 % din energia din surse regenerabile utilizată în UE. În scopul îndeplinirii obiectivului de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030, statele membre vor trebui să majoreze semnificativ ponderea surselor regenerabile în mixul lor energetic. Bioenergia va avea în continuare un rol semnificativ în acest mix dacă biomasa este produsă durabil și utilizată eficient, potrivit principiului utilizării în cascadă și ținând seama de obiectivele Uniunii referitoare la absorbantul de carbon și la biodiversitate, precum și de disponibilitatea generală a lemnului în limitele durabilității în perspectiva anului 2030 31 .

Acolo unde nu este posibilă utilizarea eficace a masei lemnoase, bioenergia va continua să aibă un rol în ceea ce privește îmbunătățirea mijloacelor de trai ale producătorilor primari, mai exact ale silvicultorilor și ale fermierilor, și diversificarea oportunităților economice bazate pe păduri în zonele rurale. Veniturile suplimentare obținute pe piețele bioenergiei pot asigura venituri pentru proprietarii și gestionarii de păduri în toate etapele gestionării durabile a pădurilor, contribuind astfel la asigurarea pentru aceștia a unui venit regulat generat de propriile lor terenuri.

Pentru a se asigura atât beneficiile socioeconomice, cât și durabilitatea mediului aferente bioenergiei bazate pe lemn, Directiva din 2018 privind energia din surse regenerabile a inclus criterii sporite de durabilitate pentru toate tipurile de biomasă destinată producției de energie. Respectivele criterii trebuie aplicate acum de statele membre, iar Comisia va monitoriza îndeaproape transpunerea corectă a acestor măsuri în contextul general al punerii în aplicare a actualei Directive privind energia din surse regenerabile, luând măsuri de asigurare a respectării legislației atunci când este necesar acest lucru.

În plus, și având în vedere dovezile științifice recente și ambițiile sporite ale UE în materie de climă și biodiversitate, este necesară consolidarea în continuare a garanțiilor de durabilitate în cazul bioenergiei forestiere. Un raport recent al Comisiei 32 privind utilizarea biomasei lemnoase pentru producția de energie în UE arată o utilizare pe scară tot mai largă a biomasei lemnoase în UE în ultimele două decenii (o creștere cu aproximativ 20 % din 2000 și până în prezent), putând exista un impact suplimentar generat de obiectivul mai ambițios referitor la energia din surse regenerabile. Mai mult, studiul compară impacturile diverselor practici de gestionare atât asupra biodiversității, cât și asupra schimbărilor climatice, și identifică practici de gestionare care sunt benefice din toate punctele de vedere și care aduc o contribuție pozitivă în ceea ce privește atât biodiversitatea, cât și schimbările climatice.

În scopul atenuării potențialelor riscuri pentru mediu și climă legate de utilizarea bioenergiei bazate pe lemn și pentru a se maximiza impactul pozitiv al acesteia asupra climei, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 afirma că utilizarea de arbori întregi pentru producția de energie, indiferent dacă din UE sau importați, ar trebui minimizată.

Propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile, ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, a prevăzut garanții concrete suplimentare. Propunerea include criterii de durabilitate consolidate pentru bioenergie, extinzând domeniului lor de aplicare și zonele interzise pentru aprovizionare. Astfel, aprovizionarea cu biomasă forestieră din păduri primare este interzisă, iar aprovizionarea cu biomasă forestieră din pădurile foarte bogate în biodiversitate este limitată, pentru a se asigura lipsa interferenței cu scopurile de protejare a naturii.

De asemenea, propunerea aplică criterii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră instalațiilor existente și extinde sfera de aplicare a criteriilor de durabilitate și de reducere a gazelor cu efect de seră pentru a include instalațiile cu o capacitate de minimum 5 MW.

În plus, propunerea consolidează punerea în aplicare a principiului utilizării în cascadă ca principal vector al schimbării politicilor în materie de bioenergie, asigurând accesul echitabil la piața materiilor prime pentru biomasă pentru dezvoltarea unor soluții inovatoare, bazate pe conceptul bio, și cu o înaltă valoare adăugată, și a unei bioeconomii circulare durabile.

Ținând seama de ierarhia deșeurilor 33 și de principiul utilizării în cascadă, propunerea prevede ca statele membre să își elaboreze propriile scheme de sprijin pentru utilizarea biomasei pentru energie în așa fel încât să minimizeze efectele nedorite de denaturare asupra pieței materiilor prime pentru biomasă și impacturile dăunătoare asupra biodiversității. Pentru a specifica modalitatea de aplicare a principiului utilizării în cascadă în cazul biomasei, în special în vederea reducerii la minimum a utilizării lemnului rotund de bună calitate pentru producția de energie, Comisia va adopta un act delegat.

În plus, potrivit propunerii, nu se acordă sprijin pentru producția de energie din bușteni de gater, bușteni pentru furnir, cioate și rădăcini.

De asemenea, este introdus un element suplimentar pentru a se asigura o utilizare mai eficientă din punct de vedere energetic a biomasei lemnoase, prin limitarea sprijinirii prin ajutoare de stat a centralelor care produc doar energie electrică.

Comisia va analiza în continuare impactul schemelor naționale de sprijin asupra ofertei și cererii de biomasă, impacturile asupra biodiversității și a absorbanților de carbon și posibilele denaturări ale pieței și va evalua posibilitatea de a impune limite suplimentare privind schemele de sprijin pentru biomasa forestieră. Obiectivul general al Uniunii ar trebui să fie garantarea faptului că ponderea bioenergiei forestiere în mixul energetic din surse regenerabile al UE rămâne în limitele durabilității, iar potențialele sale externalități negative sunt atenuate în mod adecvat.

2.3.Promovarea bioeconomiei forestiere bazate pe valorificarea produselor nelemnoase

Pădurile din UE furnizează produse nelemnoase foarte valoroase, de exemplu plută (80 % din producția mondială), rășină, taninuri, nutreț, plante medicinale și aromatice, fructe, bace, fructe cu coajă lemnoasă, rădăcini, ciuperci, semințe, miere, plante ornamentale și vânat sălbatic, care sunt adesea beneficii pentru comunitățile locale. Aceste produse contribuie cu aproximativ 20 % din valoarea de piață a pădurilor 34 , iar potențialul lor de a genera venituri suplimentare pentru comunitățile care le dețin poate fi promovat și sprijinit și mai mult, în cooperare cu autoritățile și actorii de la nivel național și de la nivel local.

Acest lucru este valabil mai ales în cazul sectorului turistic legat de natură, care are un potențial de creștere semnificativ. Sectorul turistic european a avut deosebit de mult de suferit din cauza pandemiei de COVID-19, dar, totodată, pandemia a sporit cererea în materie de turism de proximitate și de destinații mai puțin aglomerate în natură și în aer liber. Tendința în creștere spre turism în natură și spre servicii de bunăstare bazate pe natură, cu condiția să respecte capacitatea de suport a mediului și legislația relevantă, este o șansă de accelerare a tranziției verzi a sectorului turistic, oferă oportunități de realizare a unor venituri semnificative în zonele rurale, poate contribui la un trai mai bun în mediul rural și promovează mai puternic conservarea biodiversității și menținerea stocurilor de carbon.

Pentru a ajuta comunitățile rurale din zonele cu păduri să beneficieze de pe urma produselor nelemnoase și pentru a sprijini organizațiile de producători, Comisia va promova elaborarea unor programe regionale, naționale și subnaționale coordonate și integrate 35 privind producția sustenabilă de produse forestiere nelemnoase.

Pentru a stimula ecoturismul forestier al UE, Comisia va promova colaborarea dintre sectorul turistic, proprietarii de păduri și serviciile de protecție a naturii, precum și standarde și norme pentru activitățile de ecoturism. Industria turismului ar trebui să coopereze îndeaproape cu gestionarii de păduri pentru a dezvolta produse turistice durabile care să exercite o influență pozitivă asupra sănătății umane fără a avea impacturi negative asupra valorilor naturale ale destinațiilor alese, în special în ariile protejate.

2.4.Dezvoltarea de competențe și punerea la dispoziția oamenilor a mijloacelor de acțiune pentru construirea unei bioeconomii forestiere durabile 

La baza livrării de către păduri a numeroaselor servicii pe care le furnizează acestea se află persoane cu o gamă amplă de competențe. Rolul tot mai multifuncțional pe care îl vor avea pădurile în tranziția spre un viitor durabil și neutru din punct de vedere climatic va necesita un set mai amplu de competențe, fiind necesari, printre alții, experți în materie de practici de gestionare durabilă consolidată a pădurilor, inclusiv împădurirea, reîmpădurirea și refacerea pădurilor în mod adaptiv, arhitecți, ingineri și proiectanți, experți în alimentație, specialiști în materie de date, chimiști și facilitatori ai ecoturismului. Este important să se dezvolte programele de învățământ, cunoștințele și competențele respective.

Comisia va încuraja, de asemenea, părțile interesate din sectorul forestier să se alăture Pactului privind competențele. Pactul urmărește să mobilizeze și să stimuleze părțile interesate din sectorul public și din cel privat să ia măsuri concrete. Angajamentele părților interesate relevante din sectorul forestier, public și privat, pentru perfecționarea și recalificarea persoanelor pentru sectorul forestier ar putea lua diverse forme, cum ar fi parteneriatele la scară largă, parteneriatele regionale/locale, acordurile tripartite sau angajamentele unor entități individuale. Părțile interesate de păduri și de sectorul forestier ar colabora în cadrul pactului pentru a adapta educația și formarea silvicultorilor la provocările și nevoile realităților actuale. Uceniciile eficace și de calitate, inclusiv învățarea la locul de muncă, sunt esențiale pentru atragerea tinerilor în acest sector și pentru a-i înzestra pe aceștia cu competențele necesare pentru a lucra într-o bioeconomie forestieră durabilă.



Fondul social european Plus (FSE+) poate fi utilizat în mod țintit de către statele membre pentru a înzestra profesioniștii din sectorul forestier cu competențele necesare pentru tranziția către practici de gestionare mai durabile. Fondul poate fi utilizat, de asemenea, pentru a stimula ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul prin intermediul unor noi întreprinderi care să pună în valoare utilizarea durabilă a produselor și serviciilor forestiere, cum ar fi ecoturismul sau programele educaționale referitoare la biodiversitatea pădurilor.

Prin intermediul Coaliției în domeniul educației privind clima, Comisia va promova în continuare cooperarea și va stabili conexiuni între elevi, studenți, cadrele didactice și părțile interesate în ceea ce privește rolul pădurilor 36 , inclusiv în privința beneficiilor învățării în aer liber.

Comisia:

1.va stabili, ca parte a revizuirii Regulamentului privind produsele pentru construcții 37 , o metodologie standard, robustă și transparentă pentru a cuantifica beneficiile pentru climă ale produselor lemnoase pentru construcții și ale altor materiale pentru construcții, reflectând cele mai avansate tehnici de analiză dinamică a ciclului de viață;

2.va oferi, ca parte a politicii agricole comune și pentru a spori sprijinul acordat pădurilor, noi mijloace de a face schimb de informații cu privire la bunele practici în materie de proiectare și punere în aplicare a intervențiilor relevante pentru păduri;

3.va promova utilizarea logoului Natura 2000 pentru produsele și serviciile forestiere nelemnoase; 

4.va revizui, va completa și va actualiza criteriile tehnice de examinare pentru silvicultură și bioenergie din actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei, acolo unde este necesar pentru a se ține seama mai bine de practicile favorabile biodiversității care sunt în curs de dezvoltare, cum ar fi silvicultura apropiată de natură; va lua în considerare posibilitatea includerii activităților durabile legate de recoltarea, producția și utilizarea produselor lemnoase în viitoarele acte delegate referitoare la alte obiective de mediu aferente Regulamentului privind taxonomia 38 ;

5.va crea o nouă alianță între profesioniștii din turism și silvicultori, cu implicarea Organizației Mondiale a Turismului și a rețelei pentru patrimoniul natural și cultural al Europei:

6.va alcătui un set de instrumente pentru a ajuta statele membre să instituie programe de învățare pe tot parcursul vieții și consiliere pentru silvicultori, să adapteze educația și formarea la provocările, nevoile și realitățile actuale ale pădurilor și să dezvolte oportunități de ocupare a forței de muncă;

7.va încuraja părțile interesate de păduri și de forestier să instituie un parteneriat în materie de competențe în cadrul Pactului privind competențele și să utilizeze Fondul social european Plus pentru a colabora în vederea creșterii numărul oportunităților de perfecționare și recalificare în sectorul forestier.

3.Protejarea, refacerea și extinderea pădurilor din UE pentru a combate schimbările climatice, a inversa declinul biodiversității și a garanta ecosisteme forestiere reziliente și multifuncționale

Având în vedere schimbările climatice și declinul biodiversității, este nevoie urgentă de abordări adaptive de refacere a pădurilor și de gestionare bazată pe ecosisteme, prin care să se consolideze reziliența pădurilor din UE. Aceasta este o condiție prealabilă pentru ca pădurile să își poată îndeplini funcțiile socioeconomice și de mediu pentru generațiile viitoare și pentru a face posibilă o bioeconomie prosperă bazată pe păduri pentru deceniile următoare. Dar este, de asemenea, necesar să se evite creșterea costurilor socioeconomice generate de dezastrele forestiere, să se asigure protejarea oamenilor, a terenurilor și a caselor împotriva inundațiilor, a incendiilor și a alunecărilor de teren și să se mențină funcția de stocare a carbonului și de absorbant de carbon și alte servicii ecosistemice furnizate de păduri care sunt vitale pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor, cum ar fi aerul curat, reglarea apei și habitatul pentru varietatea speciilor vii pe care le găzduiesc.

Pentru a se îmbunătăți reziliența și adaptarea pădurilor, este necesar să se protejeze și să se refacă din ce în ce mai mult biodiversitatea pădurilor și să se adopte practici de gestionare a pădurilor care să fie favorabile biodiversității. Aceasta este, de asemenea, o oportunitate economică deosebită, cu condiția ca proprietarii și gestionarii de păduri să fie sprijiniți în mod corespunzător pe parcursul tranziției. Potrivit Forumului Economic Mondial, conservarea, refacerea și gestionarea durabilă a pădurilor ar putea genera oportunități de afaceri în valoare de 190 de miliarde EUR și 16 milioane de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030 39 .

În plus, avem nevoie de abordări ferme pentru reducerea riscurilor în contextul unor incertitudini semnificative legate de pădurile viitorului. Manifestarea schimbărilor climatice înseamnă schimbări pentru păduri. Zonele cu vegetație ale Europei au început să se extindă spre altitudini mai mari și spre nord, declanșând aproape peste tot transformarea ecosistemelor forestiere. Înseamnă că foarte puține păduri fie nu vor fi puternic afectate de schimbările climatice, fie nu vor necesita măsuri imediate de gestionare pentru a le reduce vulnerabilitatea față de schimbările climatice.

Proprietarii și gestionarii de păduri din întreaga Europă sunt deja foarte conștienți de schimbările climatice și sunt îngrijorați de impacturile acestor schimbări. Această conștientizare trebuie să se traducă din ce în ce mai mult în acțiuni de adaptare suficiente și tangibile și în practici de gestionare a pădurilor care să le sporească reziliența. În acest scop, trebuie dezvoltate cunoștințele și informațiile tehnice, precum și sprijin și stimulente financiare și de reglementare specifice. Prezenta strategie urmărește să abordeze aceste aspecte pentru a sprijini proprietarii și gestionarii de păduri în eforturile lor, pentru a extinde pe scară largă utilizarea celor mai bune practici și pentru a asigura creșterea cantității și calității suprafețelor cu păduri ale UE pentru deceniile următoare.

3.1.Protejarea ultimelor păduri primare și seculare rămase în UE

Pentru a lăsa naturii un spațiu în care să prospere, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 a propus un obiectiv general de protejare a cel puțin 30 % din suprafața terestră a UE în cadrul unui regim de gestionare eficace, din care 10 % ar trebui să facă obiectul unei protecții juridice stricte. Ecosistemele forestiere vor trebui să contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv.

Toate pădurile primare și seculare, în special, vor trebui să fie strict protejate. Acoperirea estimată a acestor păduri reprezintă doar aproximativ 3 % din terenurile cu păduri din UE, iar porțiunile sunt, în general, mici și fragmentate. Pădurile primare și seculare nu numai că se numără printre cele mai bogate ecosisteme forestiere din UE, ci stochează cantități semnificative de carbon și, de asemenea, elimină carbonul din atmosferă, fiind, în același timp, de o importanță crucială pentru biodiversitate și pentru furnizarea de servicii ecosistemice critice 40 .

Cu toate acestea, există încă o nevoie imediată de a cartografia pădurile primare și seculare și de a institui un regim de protecție a acestora, fiind necesare inclusiv eforturi sporite de protejare a pădurilor primare din regiunile ultraperiferice și teritoriile de peste mări ale Uniunii, având în vedere valoarea lor excepțional de mare și unică în ceea ce privește biodiversitatea. Pentru a se menține caracterul neperturbat al pădurilor strict protejate, este esențial ca dinamica ciclului forestier în aceste păduri să fie lăsată, pe cât posibil, în seama proceselor naturale, limitând activitățile umane extractive și identificând sinergii cu ecoturismul durabil și oportunitățile de recreere.

Comisia lucrează în cooperare cu statele membre și cu părțile interesate pentru a conveni, până la sfârșitul anului 2021, asupra unei definiții comune pentru pădurile primare și seculare și asupra regimului strict de protecție a acestora. Statele membre ar trebui să se implice de urgență în finalizarea cartografierii și monitorizării acestor păduri și să se asigure că acestea nu sunt deteriorate până când începe să se aplice regimul de protecție.

3.2.Asigurarea refacerii pădurilor și consolidarea gestionării durabile a pădurilor pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru reziliența pădurilor

Datorită practicilor de gestionare a pădurilor care conservă și refac biodiversitatea, pădurile sunt mai reziliente și își pot îndeplini funcțiile socioeconomice și de mediu. Prin urmare, toate pădurile ar trebui gestionate tot mai mult în așa fel încât să fie suficient de bogate în biodiversitate, ținând seama de diferențele legate de condițiile naturale, de regiunile biogeografice și de tipologia pădurilor. Există oportunități semnificative pentru măsuri care sunt benefice din toate punctele de vedere, care îmbunătățesc simultan productivitatea pădurilor, producția de lemn, biodiversitatea, funcția de absorbant de carbon, proprietățile sănătoase ale solului și reziliența la schimbările climatice. O mai mare diversitate a ecosistemelor și speciilor forestiere, precum și utilizarea unor resurse genetice bine adaptate și a unor abordări bazate pe ecosisteme pentru gestionarea pădurilor pot spori adaptabilitatea pe termen lung și capacitatea pădurilor de a se regenera și de a se autoorganiza.

În plus, în acest context sunt esențiale anumite practici de gestionare care sprijină biodiversitatea și reziliența, cum ar fi crearea sau menținerea, la nivelul arboretului și al peisajului a unor păduri cu specii mixte, diverse din punct de vedere genetic și funcțional, în special cu mai mulți arbori cu frunze late și arbori foioși și cu specii cu sensibilități biotice și abiotice diferite și mecanisme de recuperare diferite în urma perturbărilor, în locul plantațiilor cu monoculturi. De asemenea, practici de gestionare precum pădurile pluriene și cu acoperire continuă, cantitățile suficiente de lemn mort, reglementarea densităților faunei sălbatice și instituirea unor porțiuni de habitat protejate sau lăsarea în pârloagă a unor suprafețe în pădurile de producție contribuie la asigurarea viabilității socioeconomice și de mediu a pădurilor pe termen lung. În plus, practicile de gestionare a riscurilor legate de păduri, cum ar fi sistemele integrate de gestionare a incendiilor, vor spori reziliența pădurilor împotriva incendiilor de pădure, a dăunătorilor și a bolilor și vor crea alte efecte de propagare pozitive. Aceste practici oferă o „poliță de asigurare” și o garanție că pădurile pot continua să furnizeze întregul lor set multifuncțional de bunuri și servicii într-un mediu variabil și nesigur.

Pe de altă parte, alte practici ar trebui abordate cu prudență 41 , în special cele care afectează biodiversitatea de deasupra solului și provoacă pierderea carbonului din rădăcini și o parte a carbonului din sol. Printre aceste practici silvice se numără tăierea rasă, în cazul căreia trebuie să se țină tot mai mult seama de aspectele de mediu și ecosistemice, inclusiv de nevoile anumitor specii. Aceste practici ar trebui utilizate numai în cazuri bine justificate. De asemenea, ar trebui evitată înlăturarea buturugilor și a rădăcinilor, care ar trebui lăsate în pădure. Exploatarea forestieră în perioada de cuibărit trebuie să respecte Directiva privind păsările 42 .

Îngrijirea solurilor forestiere este deosebit de importantă, deoarece există o puternică interdependență între arbori și solul pe care cresc. Pentru ca arborii să prospere, rădăcinile lor trebuie să obțină toate elementele și nutrimentele esențiale din sol. Așadar, proprietățile solului și serviciile ecosistemice ale solului trebuie protejate, fiind fundamentul esențial al unor păduri sănătoase și productive. De exemplu, ar trebui evitată recurgerea nejustificată la utilaje inadecvate care au impacturi negative asupra mediului, cum ar fi tasarea solului.

Aceste principii și practici mai durabile menționate mai sus sunt deja adoptate de mulți proprietari și gestionari de păduri europeni în contextul gestionării durabile a pădurilor, iar în viitor, aceste principii și practici ar trebui să constituie din ce în ce mai mult esența gestionării durabile a pădurilor.

Exemple de bune practici din domeniul gestionării pădurilor, vizând menținerea și refacerea biodiversității

* A fost creată o rețea internațională de silvicultori, care reprezintă peste o sută de păduri de referință, cu scopul de a face schimb de experiență, practici, cunoștințe și formare și de a promova tranziția către o silvicultură mai rezilientă, bazată pe procesele naturale ale ecosistemului forestier: amestecarea speciilor arborilor sau grupurilor de arbori, regenerarea naturală sau plantarea diversificată la scară mică, o acoperire continuă cu păduri, care să evite pe cât posibil tăierea rasă și dezavantajele acesteia, modificarea progresivă a structurii de vârstă a arboretelor, astfel încât aceasta să nu mai fie uniformă, gestionarea la scara arborelui sau a grupului de arbori și îmbunătățirea capacității de sprijinire a biodiversității. 43

*INTEGRATE network este o alianță între reprezentanți ai diferitelor țări europene și promovează integrarea conservării naturii în gestionarea durabilă a pădurilor la nivel de politică, de practici și de cercetare. 44

*În Germania, procesul numit Waldumbau este utilizat pentru restructurarea pădurilor în scopul unei biodiversități și al unei reziliențe sporite la schimbările climatice. Waldumbau se poate aplica drept răspuns la evenimente perturbatoare precum furtunile sau insectele, atunci când se replantează pădurea, sau drept acțiune preventivă, pentru evitarea unor astfel de pierderi. Obiectivul este construirea unor structuri și cicluri de viață mai naturale, cu arbori din diverse specii și cu vârste diferite în fiecare arboret. Astfel, Waldumbau servește, de asemenea, la conservarea pădurilor și, prin urmare, la funcția lor de absorbanți de carbon și oferă o mare oportunitate economică dacă proprietarii și administratorii de păduri sunt sprijiniți în mod corespunzător în procesul de tranziție 45 .

În cadrul Conferinței ministeriale paneuropene privind protecția pădurilor („Forest Europe”), s-a convenit asupra unei înțelegeri comune a gestionării durabile a pădurilor, care cuprinde principii, orientări și indicatori voluntari care sunt utilizați de semnatari pentru monitorizarea progreselor înregistrate de pădurile lor. Gestionarea durabilă a pădurilor înseamnă gospodărirea și utilizarea terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, acum și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale relevante la nivel local, național și global, și care să nu afecteze negativ alte ecosisteme.

Pentru a răspunde mai bine noilor provocări și nevoi și având în vedere rolul tot mai important al pădurilor în îndeplinirea obiectivelor UE stabilite de comun acord în materie de climă și biodiversitate, cadrul de gestionare durabilă a pădurilor va trebui îmbunătățit, în special în ceea ce privește criteriile legate de sănătatea ecosistemelor, de biodiversitate și de schimbările climatice, astfel încât să poată deveni un instrument de examinare mai detaliat, în scopul determinării și comparării diferitelor abordări de gestionare, a impactului acestora și a stării generale a pădurilor din UE. Gestionarea durabilă a pădurilor cuprinde deja mai mulți indicatori relevanți, cum ar fi lemnul mort și diversitatea speciilor, dar nu definește încă praguri sau intervale ca valori de referință pentru starea dorită.

Prin urmare, pornind de la criteriile de gestionare durabilă a pădurilor ale Forest Europe, Comisia, împreună cu statele membre și în strânsă cooperare cu diferite părți interesate din domeniul forestier, va identifica indicatori suplimentari, precum și praguri sau intervale pentru gestionarea durabilă a pădurilor în ceea ce privește starea ecosistemelor forestiere, cum ar fi sănătatea, biodiversitatea și obiectivele climatice. În consultare aprofundată cu statele membre, Comisia va evalua cel mai bun mod în care ar putea fi utilizate aceste elemente, cu respectarea principiului subsidiarității și începând pe bază voluntară, pentru a permite o mai bună înțelegere comparativă a durabilității generale a pădurilor din UE și pentru a demonstra contribuția gestionării durabile a pădurilor la îndeplinirea obiectivelor UE, în special a celor legate de climă, biodiversitate și economia circulară.

Indicatorii, pragurile sau intervalele ar trebui să se bazeze pe lucrările existente și să țină seama de variabilitatea pădurilor, de regiunile biogeografice și de tipologia pădurilor, pe lângă asigurarea flexibilității necesare. Orientările referitoare la silvicultura apropiată de natură 46 sunt în curs de elaborare de către Comisie și vor contribui la munca de stabilire a indicatorilor și a noilor praguri pentru gestionarea durabilă a pădurilor, muncă ce va fi întreprinsă într-un parteneriat și o cooperare strânse cu statele membre prin intermediul cadrului de guvernanță actualizat al UE în domeniul forestier.

Pe baza acestor orientări elaborate împreună cu statele membre, sub rezerva unei evaluări a impactului și sub rezerva implicării părților interesate, Comisia va elabora, de asemenea, un sistem de certificare voluntară „mai aproape de natură”, astfel încât practicile de gestionare cele mai favorabile biodiversității să poată beneficia de o etichetă de calitate a UE.

Ca parte a punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, Comisia va propune un instrument cu caracter juridic obligatoriu pentru refacerea ecosistemelor, care să vizeze în special ecosistemele cu cel mai mare potențial de captare și stocare a carbonului și de prevenire și reducere a impactului dezastrelor naturale. Acest instrument va include obiective pentru refacerea ecosistemelor forestiere, mai exact în măsura în care acestea sunt identificate în temeiul legislației UE privind natura 47 . 

Pe lângă practicile adaptive de refacere a pădurilor și de gestionare a acestora bazate pe ecosisteme, adaptarea la schimbările climatice necesită, de asemenea, investiții în prevenirea dezastrelor, în pregătirea pentru dezastre, în răspunsul în caz de dezastre și în recuperarea pădurilor în urma dezastrelor. Înainte de a se contribui la echipamentele și operațiunile necesare, ar trebui să se depună toate eforturile pentru prevenirea daunelor legate de climă și la sporirea rezilienței pădurilor. De asemenea, cheltuielile pentru răspunsul în caz de dezastre și pentru recuperarea în urma dezastrelor ar trebui să includă, cel puțin, condiții de „refacere și reîmpădurire mai bune”, în conformitate cu practicile de gestionare descrise mai sus, care sporesc reziliența pădurilor.

Adaptarea pădurilor la schimbările climatice și refacerea pădurilor în urma daunelor generate de schimbările climatice vor necesita, de asemenea, cantități mari de material forestier de reproducere adecvat. Acest lucru implică eforturi pentru a se asigura și a se utiliza în mod durabil – pe baza principiilor ecologice – resursele genetice de care depinde o silvicultură mai rezistentă la schimbările climatice; pentru sporirea producției și a disponibilității acestui material; pentru furnizarea de informații mai bune cu privire la adecvarea sa la condițiile climatice viitoare; pentru sprijinirea cercetării în ceea ce privește principiile și metodele de aplicare a migrației asistate a speciilor forestiere; și pentru îmbunătățirea producției colaborative și a transferului dincolo de frontierele naționale. Comisia va completa revizuirea legislației privind materialul forestier de reproducere cu măsuri de promovare a producției de material forestier de reproducere adecvat pentru condițiile climatice viitoare. Ar trebui, de asemenea, consolidate cercetarea și inovarea, precum și testarea și selectarea speciilor și a proveniențelor adecvate pentru condițiile viitoare.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, Comisia, în colaborare cu statele membre, va monitoriza situația sănătății arborilor din UE, inclusiv impactul speciilor alogene invazive, al bolilor și al dăunătorilor, precum gândacii de scoarță, și va încuraja acțiunile preventive necesare pentru depistarea timpurie și eradicare. Printre acestea se numără strategiile de gestionare a dăunătorilor pentru identificarea zonelor cele mai expuse riscului, schimbul de bune practici, sprijinul și cooperarea privind controalele fitosanitare, precum și dezvoltarea unor instrumente inovatoare și durabile de protecție a plantelor în conformitate cu principiile ecologice favorabile biodiversității.

3.3.Reîmpădurirea și împădurirea de păduri bogate în biodiversitate

Regenerarea spontană a pădurilor prin succesiune naturală este principala forță care determină creșterea suprafețelor împădurite din UE, asociată în principal cu abandonarea agriculturii și a zonelor rurale. În plus, există și potențial de extindere a suprafețelor cu păduri și cu arbori în UE prin reîmpădurire și împădurire și prin plantarea de arbori în mod activ și durabil.

Acest lucru privește în principal zonele urbane și periurbane (inclusiv, de exemplu, parcurile urbane, arborii de pe proprietățile publice și private, clădirile și infrastructurile verzi, precum și grădinile urbane) și suprafețele agricole (inclusiv, de exemplu, în zonele abandonate, precum și prin agrosilvicultură și pășunile împădurite, elementele de peisaj și crearea de coridoare ecologice). Este important să se valorifice acest potențial, deoarece împădurirea sporită este, de asemenea, una dintre cele mai eficace strategii de atenuare a schimbărilor climatice și a riscurilor de dezastre în sectorul forestier și poate crea oportunități de locuri de muncă substanțiale, de exemplu în ceea ce privește colectarea și cultivarea semințelor, plantarea de răsaduri și asigurarea dezvoltării acestora, precum și furnizarea de beneficii socioeconomice pentru comunitățile locale. De asemenea, expunerea la zonele verzi și împădurite poate aduce beneficii considerabile sănătății fizice și mintale a oamenilor.

Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 stabilește angajamentul de a planta cel puțin 3 miliarde de arbori în plus până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice. Această inițiativă contracara tendința actuală de reducere a creșterii nete a suprafeței cu păduri a UE. De asemenea, în timp, această inițiativă va contribui la creșterea suprafeței cu păduri a UE și, prin urmare, a suprafeței de pământ din UE care funcționează ca absorbant și stoc de carbon. De asemenea, inițiativa va stimula sensibilizarea și angajarea societății, contribuind la îndeplinirea obiectivului de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, la refacerea biodiversității și la economia circulară. Prezenta strategie include o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a angajamentului pe baza principiului general al plantării și cultivării arborelui potrivit în locul potrivit și în scopul potrivit. 

Foaie de parcurs pentru plantarea a cel puțin 3 miliarde de arbori în plus până în 2030 48

Foaia de parcurs stabilește criterii clare pentru plantarea, numărarea și monitorizarea arborilor. Foaia de parcurs este completată de un site, de un calendar pentru dezvoltarea elementelor suplimentare, inclusiv a unui sistem de numărare a arborilor, și pentru elaborarea (în curs) de orientări privind împădurirea și reîmpădurirea favorabile biodiversității și de criterii pentru silvicultura apropiată de natură, precum și de platforme pentru schimbul de bune practici.

Foaia de parcurs include o componentă solidă de monitorizare, care va fi esențială pentru urmărirea progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivului. Această componentă se va baza pe experiența Comisiei și a Agenției Europene de Mediu. Pe baza datelor de monitorizare, Comisia și Agenția Europeană de Mediu vor furniza evaluări ale tendințelor și ale stadiului punerii în aplicare. În scopul colectării informații privind angajamentele de plantare la nivel național, regional și local, se vor căuta sinergii cu soluțiile tehnologice deja în curs de utilizare, și anume pentru monitorizarea calității aerului.

3.4.Stimulente financiare pentru proprietarii și gestionarii de păduri, pentru îmbunătățirea cantității și a calității pădurilor din UE

O mai bună protejare a pădurilor, refacerea acestora și o gestionare durabilă a pădurilor mai favorabilă biodiversității sunt necesare și potrivite și vor contribui la asigurarea rezilienței și a capacității productive a pădurilor pentru deceniile următoare. Totuși, trebuie recunoscut faptul că acest lucru nu se va întâmpla fără motivarea, implicarea și acțiunea proprietarilor și gestionarilor de păduri din Europa – principalii îngrijitori ai pădurilor. De asemenea, ceea ce este necesar și potrivit să fie făcut trebuie să fie și viabil din punct de vedere economic, iar bunele practici arată că poate fi așa.

În cazul pădurilor aflate în proprietate publică, este rezonabil ca statele membre să își întețească eforturile de protejare a pădurilor și de refacere a acestora, în vederea îndeplinirii obiectivului mai ambițios convenit de UE în materie de climă și biodiversitate și pentru a asigura tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Strategia contracarează tendința de scădere a absorbțiilor nete aferente terenurilor din UE, mai exact aferente pădurilor, în ultimii 10 ani. Inversarea acestei tendințe este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea obiectivului mai ambițios convenit de UE în materie de climă și biodiversitate și pentru asigurarea rezilienței pădurilor la schimbările climatice, astfel încât pădurile să își poată îndeplini funcțiile multiple. În acest scop, va fi nevoie de o serie de inițiative, care sunt evidențiate în prezenta strategie, cum ar fi protejarea și refacerea pădurilor, consolidarea practicilor de gestionare durabilă a pădurilor care rețin carbonul în ecosistemul forestier, inclusiv în sol, acordând prioritate utilizării în cascadă a lemnului, precum și inițiative pentru regenerarea pădurilor și pentru reîmpădurire și împădurire durabile. 

Cu toate acestea, proprietarii și gestionarii privați de păduri, în special cei cu exploatații de mici dimensiuni, depind adesea direct de păduri pentru mijloacele lor de trai, iar în prezent principalul lor venit provine din oferta de lemn. Celelalte beneficii, în special furnizarea de servicii ecosistemice, sunt rareori sau niciodată recompensate. Această situație trebuie să se schimbe. Proprietarii și gestionarii de păduri au nevoie de măsuri de încurajare și de stimulente financiare pentru a putea furniza, pe lângă materialele și produsele lemnoase și nelemnoase, și servicii ecosistemice, prin protejarea și refacerea pădurilor, precum și pentru a spori reziliența pădurilor lor prin adoptarea celor mai favorabile practici de gestionare a pădurilor care respectă clima și biodiversitatea. Acest lucru este deosebit de important în acele părți ale Europei care au fost afectate de schimbările climatice mai devreme și mai grav decât se anticipase și în care zonele rurale s-au confruntat cu pierderi de venituri, de mijloace de trai și chiar de vieți omenești din cauza dezastrelor forestiere.

Există exemple bune privind schemele de plată publice și private pentru serviciile ecosistemice (de exemplu, privind protejarea apei potabile, sechestrarea carbonului, conservarea biodiversității). Sunt în curs de analizare, în vederea utilizării, cu sprijin din partea cercetătorilor europeni 49 , opțiuni și îmbunătățirea competențelor tehnice și a condițiilor pentru dezvoltarea în continuare a piețelor publice și private pentru furnizarea de servicii ecosistemice forestiere. În completare, va exista o acțiune pregătitoare LIFE cu părțile interesate cu privire la modalitatea de încorporare a plății pentru serviciile ecosistemice în programele de finanțare din partea UE, cu includerea lecțiilor învățate din schemele de plată naționale existente pentru serviciile ecosistemice.

Exemple de scheme de plată publice și private pentru serviciile ecosistemice

Programul finlandez Metso acordă plăți proprietarilor privați de păduri care își rezervă terenurile pentru biodiversitate. Sumele oferite depind de valoarea terenului și de durata păstrării pădurii în rezervă.

Taxa croată pentru toți impune persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități economice și au un venit de peste 400 000 EUR să plătească 0,0265 % din venitul lor total pentru a beneficia de servicii ecosistemice forestiere și, prin intermediul unui fond național special, această taxă este distribuită proprietarilor de păduri în funcție de suprafața împădurită, în conformitate cu planurile de gestionare a pădurilor.

Schema franceză Label Bas Carbon permite acțiunilor private și publice să își compenseze în mod voluntar emisiile de gaze cu efect de seră prin sprijinirea financiară a serviciilor de mediu (acțiuni cu emisii reduse de dioxid de carbon) în cadrul gestionării pădurilor în Franța.

În 2019, Portugalia a lansat un program-pilot pentru plata serviciilor ecosistemice forestiere în două parcuri naturale care vizează renaturalizarea plantațiilor de eucalipt, plantarea de specii autohtone și dezvoltarea de produse nelemnoase.

În Germania, legislația federală privind apa le permite proprietarilor de păduri să primească plăți compensatorii pentru restricțiile de gestionare aferente zonelor de protecție a apelor subterane.

Ca parte a inițiativei „Green heart of cork” (Inima verde a stejarilor de plută), dezvoltată de WWF Mediterranean, o societate privată producătoare de băuturi le-a oferit o plată proprietarilor de terenuri forestiere pentru a proteja un acvifer de apă care era utilizat în procesul lor de producție.

În ceea ce privește politicile UE, politica agricolă comună (PAC), prin intermediul programelor naționale de dezvoltare rurală, oferă deja sprijin financiar pentru păduri și gestionarea pădurilor, și anume pentru adaptarea și reziliența la riscurile legate de climă. În perioada 2014-2020, măsurile din cadrul PAC în domeniul forestier au alocat 6,7 miliarde EUR pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor de politică ale UE, în principal pentru împădurire (27 %), prevenirea incendiilor de pădure și a dezastrelor (24 %) și investiții în materie de reziliență, funcții ecologice și funcții sociale (19 %). Cu toate acestea, gradul de adoptare a măsurilor în domeniul forestier a fost scăzut și a scăzut substanțial de-a lungul perioadei de programare. Această utilizare redusă este cauzată, de exemplu, de lipsa cunoștințelor necesare pentru gestionarea procedurilor administrative de solicitare a accesului la fonduri, la care se adaugă atractivitatea insuficientă a primei și lipsa sprijinului pentru consolidarea capacităților prin intermediul serviciilor de consiliere, precum și de îndrumările limitate privind modul de punere în aplicare a activităților de adaptare bazate pe păduri și a măsurilor de adaptare la schimbările climatice pentru a preveni și a reduce riscurile (de exemplu, incendii de pădure, eroziunea solului, boli, inundații).

Noua PAC (pentru perioada 2023-2027) oferă o flexibilitate sporită pentru conceperea intervențiilor din domeniul forestier în funcție de nevoile și particularitățile naționale și reduce birocrația, corelând și asigurând totodată o abordare sinergică între Pactul verde european, politicile forestiere naționale și legislația UE privind mediul și clima. Comisia va depune eforturi pentru a spori absorbția fondurilor de dezvoltare rurală disponibile în scopul prezentei strategii.

Recomandările adresate statelor membre în privința planurilor strategice din cadrul PAC pentru perioada 2023-2027 au încurajat acordarea atenției cuvenite pădurilor. Statele membre au primit recomandări specifice privind pădurile și sectorul forestier. Recomandările vizează în principal promovarea gestionării durabile a pădurilor și a reîmpăduririlor și împăduririlor durabile, sporirea multifuncționalității și a rolului pădurilor ca absorbanți de carbon, protejarea pădurilor și refacerea ecosistemelor forestiere pentru a ajunge la o stare bună a habitatelor și a speciilor, consolidarea rezilienței pădurilor la schimbările climatice și îmbunătățirea dezvoltării socioeconomice a zonelor rurale.

Statele membre trebuie să întreprindă acțiuni suplimentare pentru o mai bună implicare a părților interesate din domeniul forestier în elaborarea planurilor strategice PAC la nivelul statelor membre. Comisia va oferi noi mijloace de schimb de informații cu privire la bunele practici pentru o mai bună concepere și punere în aplicare a intervențiilor relevante pentru păduri, încurajând schimburile între experții din statele membre, furnizând instrumente demonstrative pentru utilizarea consecventă a finanțării și sprijinind crearea de rețele locale și regionale, inclusiv inițiative demonstrative in situ. Când va evalua planurile strategice PAC, Comisia va acorda o atenție deosebită măsurilor legate de păduri, care au sinergii puternice cu obiectivele UE în materie de climă și biodiversitate.

Având în vedere obiectivul mai ambițios al UE în materie de climă și biodiversitate, statele membre sunt în special încurajate, în funcție de circumstanțele lor naționale, să instituie o schemă de plată pentru serviciile ecosistemice pentru proprietarii și gestionarii de păduri, pentru a acoperi costurile și pierderile de venit, la fel ca în cazul sistemelor naționale exemplare, precum programul finlandez METSO. De asemenea, statele membre sunt încurajate să accelereze punerea în aplicare a practicilor de sechestrare a carbonului în solurile agricole, de exemplu prin intermediul programelor ecologice privind agrosilvicultura sau al intervențiilor în materie de dezvoltare rurală pentru a acoperi investițiile în reîmpădurirea și în împădurirea favorabile biodiversității, agrosilvicultura și alte investiții neproductive pentru obiectivele legate de mediu și climă. Pentru a sprijini statele membre, Comisia va oferi consiliere și orientări tehnice cu privire la elaborarea schemei de plată pentru serviciile ecosistemice.

Comisia va adopta, de asemenea, inițiativa privind sechestrarea carbonului în solurile agricole, anunțată în Strategia „De la fermă la consumator”, inițiativă al cărei scop va fi să promoveze în continuare un nou model de afaceri verzi care să recompenseze practicile favorabile climei și mediului adoptate de gestionarii de terenuri, inclusiv de gestionarii și proprietarii de păduri, pe baza beneficiilor climatice pe care le furnizează. Remunerarea eforturilor de atenuare prin plata de stimulente sau generarea de certificate de carbon comercializabile va crea un nou model de afaceri care intenționează să le ofere o nouă sursă de venit fermierilor, silvicultorilor și gestionarilor de terenuri care întreprind activități durabile care conduc la eliminarea și stocarea carbonului.

Sistemele de sechestrare a carbonului în solurile agricole pot fi promovate prin politici publice și prin inițiative private. În plus, sprijinul public poate lua, de asemenea, forma unei finanțări pur naționale cu respectarea orientărilor privind ajutoarele de stat, în special a orientărilor UE privind agricultura și silvicultura, aflate în prezent în curs de revizuire, care acoperă o gamă largă de măsuri în domeniul forestier, inclusiv, de exemplu, ajutoarele pentru investiții menite să îmbunătățească reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere sau ajutoarele pentru serviciile de silvomediu, serviciile climatice și conservarea pădurilor. Comisia analizează modalitățile de a facilita utilizarea fondurilor naționale pentru măsurile din sectorul forestier și de a direcționa mai bine aceste fonduri către serviciile ecosistemice în cadrul viitoarei versiuni revizuite a orientărilor privind ajutoarele de stat.

În plus, sistemele de sechestrare a carbonului în solurile agricole pot fi finanțate de inițiativele private prin generarea de certificate de carbon care pot fi comercializate pe piețe. Beneficiarii ar primi plăți în funcție de rezultatele obținute, asigurându-se o utilizare mai bine direcționată a fondurilor relevante către obiectivul climatic sau de mediu vizat, cum ar fi furnizarea de servicii ecosistemice. Prin urmare, sechestrarea carbonului în solurile agricole poate constitui un potențial canal pentru îndeplinirea și punerea în aplicare a obiectivelor care stau la baza prezentei strategii.

În plus, Comisia elaborează un cadru de reglementare pentru certificarea eliminării carbonului, astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru economia circulară.

În contextul viziunii pe termen lung pentru zonele rurale, va fi promovată o rețea de zone rurale și municipalități acoperite preponderent de păduri, pentru a oferi vizibilitate zonelor rurale forestiere, asigurând reprezentarea acestora în inițiativele-cheie (observatorul rural, portalul REDR 50 ) și facilitând evaluări specifice ale realității și ale nevoilor zonelor cu păduri din întreaga UE.

Comisia:

1.până la sfârșitul anului 2021, va propune un instrument cu caracter juridic obligatoriu pentru refacerea ecosistemelor, inclusiv a ecosistemelor forestiere;

2.până la sfârșitul anului 2021, va elabora orientări privind definirea pădurilor primare și seculare, prevăzând inclusiv definirea, cartografierea, monitorizarea și protecția strictă a acestora; 

3.până în primul trimestru al anului 2023, împreună cu statele membre și în strânsă cooperare cu diferite părți interesate din domeniul forestier, va stabili indicatorii suplimentari, precum și pragurile sau intervalele pentru gestionarea durabilă a pădurilor și va evalua care ar putea fi cea mai bună modalitate de utilizare a acestora, începând pe bază voluntară;

4.până în primul trimestru al anului 2022, va elabora orientări privind împăduririle și reîmpăduririle favorabile biodiversității;

5.până în al doilea trimestru al anului 2022, va elabora o definiție și va adopta orientări privind practicile specifice silviculturii apropiate de natură, iar până în primul trimestru al anului 2023, va elabora și un sistem voluntar de certificare a gestionării pădurilor apropiate de natură;

6.va furniza îndrumări și va promova schimburile de cunoștințe privind bunele practici în materie de adaptare la schimbările climatice și reziliență, utilizând, printre altele, platforma Climate-ADAPT;

7.până la sfârșitul anului 2022, va completa revizuirea legislației privind materialul forestier de reproducere cu măsuri de promovare a producției și comercializării de material forestier de reproducere adecvat pentru condițiile climatice viitoare;

8.va promova intervenții legate de păduri în viitoarea PAC (2023-2027) în legătură cu obiectivele Pactului verde european, în special instituirea unor scheme de plată pentru serviciile ecosistemice și punerea în aplicare a practicilor de sechestrare a carbonului în solurile agricole, precum și în cadrul altor instrumente financiare ale UE [de exemplu, politica de coeziune, LIFE, Orizont Europa, programele de cooperare transfrontalieră ale UE (Interreg)];

9.până în noiembrie 2021, va oferi consiliere și orientări tehnice cu privire la dezvoltarea schemei de plată pentru serviciile ecosistemice;

10.va promova sistemele de remunerare legate de păduri într-un plan de acțiune pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pentru certificarea eliminării carbonului, care urmează să fie adoptat până la sfârșitul anului 2021;

11.va realiza un studiu aferent științelor comportamentale referitor la utilizarea fondurilor publice de către silvicultori, pentru a identifica mai bine căile de îmbunătățire viitoare a politicilor;

12.va identifica și va aborda posibilele obstacole generate de legislația actuală a UE și de orientările privind ajutoarele de stat, pentru a acorda un sprijin public adecvat serviciilor benefice pentru interesul public.

4.Monitorizarea strategică, raportarea și colectarea de date privind pădurile

În prezent, informațiile referitoare la starea pădurilor din UE, la valoarea lor socială și economică și la presiunile cu care se confruntă și serviciile ecosistemice pe care le furnizează sunt fragmentate. Din 2007, când a expirat Regulamentul privind supravegherea pădurilor (Forest Focus) 51 , nu există cerințe cuprinzătoare în materie de raportare. În plus, există provocări legate de utilizarea datelor obținute prin teledetecție împreună cu datele de la sol (și anume, lipsa interoperabilității și a unor definiții comune, ambiguitatea în interpretarea datelor, lipsa unor serii cronologice lungi și comparabile, cu rezoluție foarte înaltă, limitări ale produselor forestiere standard actuale ale Copernicus). De asemenea, este insuficientă planificarea referitoare la păduri, care ar permite gestionarea în mod coordonat a pădurilor și ar oferi o imagine de ansamblu asupra multifuncționalității pădurilor din UE, în special în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, starea ecologică a pădurilor, prevenirea și controlul daunelor aduse pădurilor, precum și cererea și oferta de biomasă forestieră în diferite scopuri socioeconomice. Împreună cu necesitatea de a avea indicatori și praguri mai detaliate pentru gestionarea durabilă a pădurilor cu privire la anumite aspecte legate de climă și biodiversitate, acest lucru duce la o situație în care, pe de o parte, statele membre au convenit, la nivelul UE, să se bazeze într-o mare măsură pe păduri și pe bioeconomia forestieră în tranziția UE către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Pe de altă parte, există o serie de mecanisme de monitorizare și raportare dispersate, dar lipsește un cadru strategic care să le reunească și să permită demonstrarea, în mod cuprinzător și împreună cu statele membre, a faptului că UE se află pe calea cea bună și că pădurile pot efectiv să răspundă multiplelor cereri și să își îndeplinească multiplele funcții. Planificarea strategică a pădurilor în toate statele membre ale UE la nivel național și, după caz, la nivel regional, bazată pe monitorizare și date fiabile, pe o guvernanță transparentă și pe schimburi coordonate la nivelul UE, este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor convenite ale UE, în special în ceea ce privește tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și realizarea obiectivelor ambițioase în materie de biodiversitate și de economie circulară, inclusiv în ceea ce privește atingerea obiectivelor referitoare la eliminarea carbonului, astfel cum sunt prevăzute în propunerea de regulament revizuit privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura.

În acest scop și sub rezerva unei evaluări a impactului, Comisia va prezenta o propunere legislativă pentru un cadru privind observarea pădurilor și raportarea și colectarea de date referitoare la acestea. Respectivul act legislativ va institui un cadru integrat de monitorizare a pădurilor la nivelul UE, utilizând tehnologii de teledetecție și date geospațiale integrate cu monitorizarea la sol, ceea ce va îmbunătăți precizia monitorizării. Sub rezerva unei evaluări a impactului și a unei consultări și cu respectarea deplină a principiului subsidiarității, actul menționat ar include, de asemenea, planuri strategice pentru păduri care ar urma să fie elaborate de autoritățile naționale competente sau, după caz, de autoritățile regionale. Această propunere va stabili un cadru pentru o coordonare mai eficace a acțiunilor, cu respectarea deplină a competențelor statelor membre în această privință.

În ceea ce privește monitorizarea, accentul ar trebui pus pe o raportare eficientă din punctul de vedere al costurilor, periodică și mai frecventă și pe actualizarea datelor privind subiecte prioritare relevante pentru politicile UE, cum ar fi efectele schimbărilor climatice, biodiversitatea, sănătatea, daunele, speciile alogene invazive, gestionarea pădurilor și utilizarea biomasei în diferite scopuri socioeconomice. Monitorizarea trebuie realizată cu o granularitate spațială și temporală ridicată. Actualitatea este deosebit de importantă, inclusiv datorită evoluției rapide a perturbărilor naturale ale pădurilor. Cadrul va beneficia de componentele programului spațial al UE și ar trebui să mobilizeze serviciile Galileo și Copernicus pentru a îmbunătăți aceste procese 52 . 

Ar urma să fie definită o listă de parametri relevanți pentru monitorizarea armonizată la nivelul UE, iar datele ar fi colectate și raportate, pe baza indicatorilor și a sistemelor de monitorizare existente la nivel național și la nivelul UE (de exemplu, Sistemul european de informare privind incendiile forestiere 53 ) și respectând principiul „doar o singură dată”, astfel cum este prevăzut în Regulamentul privind portalul digital unic. Opțiunile de noi parametri și indicatori de monitorizare ar fi evaluate și analizate prin consultări cu statele membre, cu sprijin din partea experților, prin cercetare și prin alte mijloace și ar fi integrate în sistemul de monitorizare atunci când ar fi disponibile. Noul cadru de monitorizare ar putea beneficia, de asemenea, de inițiativa „Destinația Pământ” a UE (DestinE) 54 sub forma unui geamăn digital dedicat, care poate fi considerat o nouă schimbare radicală pentru modelarea sistemului terestru și asimilarea datelor în domenii tematice diferite, dar interconectate 55 .

Sistemul de informare privind pădurile din Europa (FISE) va fi consolidat pentru a deveni piatra de temelie pentru armonizarea datelor forestiere în Europa. Prin urmare, sistemul integrat de monitorizare a pădurilor va fi încadrat în acest sistem de informare, iar rezultatele sale vor fi puse la dispoziție prin intermediul sistemului de informare. Observatorul UE privind defrișările, degradarea pădurilor și modificările suprafeței împădurite la nivel mondial, precum și factorii asociați 56 , înființat de Comisie, va dezvolta instrumente de monitorizare a pădurilor bazate pe observarea Pământului, care pot fi operaționalizate de Copernicus și adoptate de FISE ca parte a sistemului integrat de monitorizare a pădurilor.

Un tablou de bord privind indicatorii-cheie va fi elaborat și actualizat anual pentru indicatori care sunt ușor disponibili, cum ar fi cei din datele obținute prin teledetecție. Având în vedere riscurile și evoluția rapidă a situației pădurilor din UE, perturbările pădurilor și evaluările actualizate ale riscurilor vor face, de asemenea, parte din rapoartele anuale. O dată la șase ani va fi elaborat un tablou de bord pentru indicatorii în cazul cărora este nevoie de mai mult timp de consolidare. Acest lucru va contribui, de asemenea, la procesele de monitorizare periodică, de exemplu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, cel de al 8-lea program de acțiune pentru mediu și semestrul european. Viitorul parteneriat științific european pentru păduri va fi implicat în pregătirea acestor rapoarte. În cazul tuturor rapoartelor FISE sus-menționate vor fi disponibile rezumate simplificate. Este esențial să fie garantat accesul tuturor la cunoștințele și informațiile bazate pe știință. Proprietarii și gestionarii de păduri, societatea civilă sau grupurile de acțiune locală sunt invitați să utilizeze aceste rapoarte și să organizeze sesiuni de informare publică în țările sau comunitățile lor, cu scopul de a spori gradul de sensibilizare cu privire la pădurile europene.

Cetățenii și comunitățile vor fi, de asemenea, implicate în monitorizarea arborilor plantați ca o contribuție la angajamentul de a planta cel puțin 3 miliarde de arbori în plus până în 2030, prin intermediul site-ului MapMyTree. Pe o platformă specifică vor fi disponibile sfaturi practice privind plantarea și îngrijirea arborilor.

Cu respectarea deplină a principiului subsidiarității, planurile strategice ar urma să fie elaborate de autoritățile naționale sau, după caz, regionale ale statelor membre. Aceste planuri ar prezenta viziunea strategică a statelor membre pentru pădurile lor și pentru sectorul forestier pentru următorii 10, 30 și 50 de ani. Planurile nu ar fi supuse aprobării Comisiei, ci ar conține elemente comune și o structură generală care urmează să fie elaborată în cooperare cu statele membre, sub rezerva unei evaluări a impactului și cu implicarea părților interesate, pentru a se permite comparabilitatea și a se crea o imagine cuprinzătoare asupra situației, a evoluției și a evoluțiilor viitoare ale pădurilor în UE, astfel cum sunt prefigurate de statele membre.

În plus și în conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, ponderea suprafețelor forestiere vizate de planurile de gestionare a pădurilor ar trebui să cuprindă toate pădurile publice gestionate și un număr mai mare de păduri private. 57  Acest lucru i-ar ajuta pe proprietarii și gestionarii de păduri să transpună efectiv în realitate pe teren obiectivele de politică și prioritățile strategice stabilite la nivelul UE, la nivel național și la nivel regional. Planurile de gestionare a pădurilor ar trebui să includă evaluarea și gestionarea riscurilor legate de păduri, precum și o mai bună integrare a datelor legate de biodiversitate. Pe baza experienței acumulate prin aplicarea precedentei strategii a UE pentru păduri 58 , în procesul de pregătire a noului instrument legislativ privind monitorizarea pădurilor din UE, Comisia va efectua o evaluare comparativă a cerințelor și criteriilor incluse în planurile de gestionare a pădurilor și va lua în considerare oportunitatea stabilirii unor criterii suplimentare, în strânsă cooperare cu statele membre, pentru a se garanta că planurile de gestionare a pădurilor asigură îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii în materie de climă, biodiversitate, bioeconomie și dezvoltare socială și rurală. În plus, în cadrul evaluării vor fi analizate modalitățile de sprijinire și de consiliere a silvicultorilor în ceea ce privește elaborarea planurilor respective. 

Noul cadru juridic va fi sprijinit de un sistem de guvernanță cuprinzător cuprins în cadrul de guvernanță actualizat al UE privind pădurile, mai favorabil incluziunii și mai coerent, în conformitate cu secțiunea 6. Ca parte a acestui din urmă cadru, va fi înființat un grup special, care va reuni experți și rețele importante în materie de monitorizare și planificare a pădurilor, pentru a contribui la identificarea și definirea listei comune de metode și indicatori de monitorizare, la stabilirea programelor de lucru și la identificarea nevoilor și a progreselor înregistrate în materie de cercetare.

Comisia:

1.va prezenta o nouă propunere legislativă privind observarea pădurilor din UE și raportarea și colectarea de date referitoare la acestea, pentru a se asigura un sistem coordonat de monitorizare a pădurilor din UE și de raportare și colectare de date referitoare la acestea. În acest context, autoritățile competente ale statelor membre ar pregăti planuri strategice pentru păduri, referitoare atât la păduri, cât și la sectorul forestier, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității și a tratatului, până în primul trimestru al anului 2023;

2.ca parte a Sistemului de informare privind pădurile din Europa (FISE), pe baza unor produse Copernicus îmbunătățite, a altor date obținute prin teledetecție și a monitorizării la sol, va consolida monitorizarea existentă a efectelor climatice și a altor perturbări naturale sau provocate de om asupra pădurilor;

3.va pregăti și va publica rapoarte periodice și rezumate simplificate privind pădurile din UE, cu sprijinul unui mai amplu parteneriat științific european pentru păduri;

4.prin intermediul Centrului Comun de Cercetare 59 , va dezvolta un parteneriat științific european pentru păduri, cu scopul de a sprijini dezvoltarea de noi indicatori bazați pe teledetecție și pe cele mai recente rezultate ale cercetării;

5.O agendă robustă de cercetare și inovare pentru a ne îmbunătăți cunoștințele referitoare la păduri

Cercetarea și inovarea sunt vectori-cheie în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale strategiei. Prin intermediul programului Orizont Europa, Comisia va promova în continuare o contribuție bazată pe știință a pădurilor din UE la îndeplinirea obiectivelor ambițioase din cadrul Pactului verde european privind neutralitatea climatică și reziliența, biodiversitatea și creșterea durabilă. Activitățile de cercetare și inovare legate de păduri vor fi sprijinite prin intermediul grupului tematic „Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu”. Acest grup oferă oportunități de a consolida și de a crea sinergii între obiectivele de mediu, sociale și economice referitoare la păduri și de a orienta activitățile economice umane pe calea către durabilitate.

Cercetarea și inovarea vor spori eficacitatea gestionării durabile consolidate a pădurilor în condiții climatice în schimbare, printre altele, prin consolidarea cunoștințelor privind impacturile schimbărilor climatice, contribuția la o mai mare diversitate a pădurilor și a resurselor genetice și prin oferirea de îndrumări bazate pe dovezi și fezabile din punct de vedere practic pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, în conformitate cu obiectivele în materie de biodiversitate. O abordare holistică privind dăunătorii și bolile noi și emergente va urmări reducerea perturbărilor și a riscurilor biotice. Refacerea pădurilor și a solurilor temeinică și adaptată particularităților locale va fi sprijinită inclusiv prin misiunea de cercetare și inovare privind sănătatea solului și produsele alimentare. Se va urmări o mai bună înțelegere a pădurilor primare și seculare, precum și a biodiversității lor și a funcțiilor lor climatice.

Beneficiile multiple ale serviciilor ecosistemice forestiere și interdependențele dintre acestea vor fi abordate în continuare într-un mod interdisciplinar și integrator, cu scopul de a spori valoarea pădurilor durabile și multifuncționale și de a maximiza beneficiile acestora pentru societate. Vor fi consolidate cercetarea și inovarea referitoare la sistemele agroforestiere și la alți arbori din afara pădurilor.

Investițiile precis direcționate într-o mai bună utilizare a datelor și în dezvoltarea de infrastructuri, tehnologii și modele de guvernanță vor accelera aplicarea inovațiilor digitale în silvicultură, în zonele rurale și de-a lungul lanțurilor valorice.

Pentru a se consolida cooperarea la nivelul UE, se va propune un parteneriat pentru cercetare și inovare în silvicultură, pentru a se combate fragmentarea eforturilor publice de cercetare în UE și pentru a se consolida activitatea referitoare la prioritățile de cercetare care necesită o coordonare mai strânsă. Contribuția de până la 1 miliard EUR a programului Orizont Europa va fi combinată cu investițiile private complementare în viitorul parteneriat european pentru o bioeconomie circulară, pentru a stimula crearea de biomateriale și bioproduse inovatoare și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor care au un potențial puternic de a înlocui produsele similare obținute prin utilizarea combustibililor fosili. Proiectele forestiere ar trebui să contribuie la diversificarea veniturilor proprietarilor și gestionarilor de păduri și să sporească sustenabilitatea și circularitatea economiei forestiere.

Comisia va colabora cu statele membre pentru a consolida rolul silviculturii în cadrul Parteneriatului european pentru inovare AGRI. Se va urmări să se accelereze ritmul adoptării inovațiilor legate de păduri, să se promoveze schimbul de cunoștințe, cooperarea, educația, formarea și consilierea în sprijinul practicilor de gestionare durabilă consolidată a pădurilor și să se deblocheze potențialul socioeconomic și de mediu al pădurilor din zonele rurale.

Comisia:

1.împreună cu statele membre și părțile interesate, va dezvolta o agendă de cercetare și inovare numită „Planificarea pădurilor noastre viitoare”, prin identificarea în comun a lacunelor în materie de cercetare și a priorităților viitoare pentru silvicultură și sectorul forestier;

2.va sprijini elaborarea și punerea în aplicare bazate pe dovezi a strategiilor de refacere a pădurilor, cu implicarea societății și în diferite contexte ecologice și socioeconomice, inclusiv prin misiunea planificată de cercetare și inovare privind sănătatea solului în cazul solurilor forestiere;

3.va îmbunătăți cooperarea la nivelul UE propunând un parteneriat pentru cercetare și inovare în silvicultură, inclusiv inițiative emblematice pentru testarea și demonstrarea de soluții în domenii strategice cheie selectate;

4.prin intermediul programului „Securitate civilă pentru societate” din cadrul Orizont Europa, va pune în aplicare acțiuni complementare în sprijinul politicilor de reducere a riscurilor de dezastre (inclusiv incendiile forestiere), pentru a consolida capacitățile de gestionare și guvernanță a riscurilor și rezilienței;

5.va dezvolta un program de știință cetățenească pentru biodiversitatea pădurilor, în special prin implicarea cetățenilor și a societății civile în monitorizarea biodiversității pădurilor.

6.Un cadru UE de guvernanță a pădurilor coerent și favorabil incluziunii

Contribuția mai amplă a pădurilor la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european, prezentată în strategie, inclusiv în ceea ce privește clima, biodiversitatea și bioeconomia durabilă, necesită o structură a UE de guvernanță a pădurilor mai favorabilă incluziunii și mai bine coordonată, care să reflecte toate obiectivele noii strategii a UE pentru păduri și interconexiunile dintre acestea. Ar trebui asigurată coordonarea consolidată a diferitelor politici și ar trebui facilitat un schimb de experiență multidisciplinar, cu implicarea unei ample game de experți și părți interesate. Având în vedere interesul tot mai mare al cetățenilor europeni față de viitorul pădurilor din UE, ar trebui, de asemenea, să fie garantată transparența guvernanței, astfel încât toată lumea să poată urmări cum sunt asistate Comisia și statele membre în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor noii strategii a UE pentru păduri.

În acest spirit, Comisia va propune un sistem de guvernanță a pădurilor la nivelul UE care să promoveze coerența politicilor și sinergiile dintre diferitele funcții pe care trebuie să le îndeplinească pădurile într-o economie europeană durabilă și neutră din punct de vedere climatic și va crea un spațiu favorabil incluziunii în care statele membre, proprietarii și gestionarii de păduri, industria, mediul academic și societatea civilă să discute chestiuni legate de politica pentru păduri, evitând, în același timp, suprapunerea structurilor.

În ceea ce privește dialogul cu statele membre, pe baza experienței vaste a Comitetului forestier permanent și a Grupului de lucru pentru păduri și natură și pe baza cooperării din cadrul acestor entități, Comisia va propune o guvernanță actualizată care să reunească aceste două grupuri într-un singur grup de experți, cu un mandat care să reflecte toate obiectivele de mediu, sociale și economice ale noii strategii a UE pentru păduri și cu o componență care să garanteze că printre membrii acestui grup se numără mai mulți reprezentanți ai fiecărui stat membru, din diferite ministere. Pentru a realiza acest lucru și pentru a evita crearea unei structuri suplimentare, Comisia va colabora cu statele membre pentru a revizui regulamentul de procedură al Comitetului forestier permanent sau pentru a identifica alte măsuri, după caz. De asemenea, vor fi stabilite sinergii mai bune cu Grupul de experți pentru industriile forestiere și aspectele sectoriale.

În ceea ce privește colaborarea cu societatea civilă, proprietarii și gestionarii de păduri, industria și mediul academic, Comisia va adopta o abordare similară și va valorifica experiența Grupului de dialog civil pentru păduri și lemnul de plută și a Grupului de lucru pentru păduri și natură, care există deja, creând un grup cu o declarație de misiune revizuită, cu o componență mai amplă și cu accent pe punerea în aplicare a noii strategii a UE pentru păduri.

Comisia va asigura reuniuni comune periodice între cele două grupuri, cel puțin de două ori pe an, și se angajează să asigure transparența deplină a discuțiilor. De asemenea, Comisia încurajează statele membre să instituie platforme ample pentru dialoguri între mai multe părți interesate, pentru a discuta și a contribui cu informații la politicile pentru păduri de la nivel european, național și local.

O astfel de structură de guvernanță consolidată va permite consolidarea dialogului, eliminarea compartimentării și reflectarea deplină, în spiritul Pactului verde european și al noii strategii a UE pentru păduri, a sinergiilor dintre dezvoltarea rurală, bioeconomia durabilă a pădurilor și obiectivele mai ambițioase ale UE în materie de climă și biodiversitate.

Comisia va promova, de asemenea, crearea în statele membre a unor „servicii de consiliere în privința pădurilor”, echivalente cu serviciile de consiliere agricolă existente în cadrul PAC.

7.Accelerarea punerii în aplicare și asigurarea respectării legislației UE existente

Trebuie să se intensifice punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației UE relevante pentru aspectele legate de păduri și de gestionarea pădurilor. Directiva privind habitatele 60 și Directiva privind păsările 61 prevăd conservarea unei game bune de habitate forestiere și de specii de plante și animale legate de păduri. Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător 62 impune prevenirea și repararea daunelor aduse mediului care implică habitate forestiere 63 . Directiva privind infracțiunile împotriva mediului 64 incriminează anumite comportamente care implică daune aduse unor păduri protejate 65 . Ca parte a Pactului verde european, Comisia intenționează să propună o revizuire pentru consolidarea acesteia din urmă. Directiva privind evaluarea strategică a impactului 66 și Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului 67 sunt relevante pentru anumite planuri, programe și proiecte din domeniul forestier. Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu 68 prevede punerea la dispoziție a informațiilor despre mediu, inclusiv a planurilor de gestionare a pădurilor.

Regulamentul UE privind lemnul 69 interzice intrarea în UE a lemnului recoltat în mod ilegal și stabilește obligațiile operatorilor care introduc lemn și produse din lemn pe piața UE. Comisia va finaliza în curând o verificare a adecvării acestui regulament și a Regulamentului privind asigurarea respectării legislației, guvernanță și schimburi comerciale în domeniul forestier 70 și, mai târziu în cursul anului 2021, își va prezenta constatările și o propunere de îmbunătățire a normelor de combatere a defrișărilor și a degradării pădurilor.

Exploatarea forestieră ilegală este deosebit de îngrijorătoare atunci când este vorba despre păduri primare și seculare sau de habitate forestiere cu suprafețe foarte mici rămase, din cauza ireversibilității daunelor. O punere în aplicare deficitară a legislației relevante a UE poate cauza, de asemenea, degradarea pădurilor sau o lipsă de îmbunătățire a stării de conservare a pădurilor. Comisia va depune eforturi pentru a îmbunătăți asigurarea conformității la nivel național, intensificându-și dialogurile cu autoritățile competente din fiecare stat membru și colaborând îndeaproape cu statele membre și cu rețelele europene de agenții de mediu, inspectori, poliție, procurori și judecători, bazându-se pe îndrumările deja pregătite în colaborare cu acestea și aprobate de acestea 71 , și își va intensifica acțiunile de asigurare a respectării legislației, inclusiv prin utilizarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, după caz. Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în legătură cu operațiunile forestiere care încalcă Directiva privind habitatele și Directiva privind păsările, Directiva privind evaluarea strategică de mediu, Regulamentul UE privind lemnul și Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu.

Comisia va promova utilizarea informațiilor geospațiale în statele membre 72 și la nivelul UE prin dezvoltarea propriei capacități de utilizare a informațiilor geospațiale pentru asigurarea conformității cu legislația de mediu 73 . De asemenea, Comisia va oferi orientări actualizate cu privire la interpretarea anumitor dispoziții relevante referitoare la păduri, cum ar fi normele de protecție a speciilor în temeiul Directivei privind habitatele 74 și dispozițiile privind protecția siturilor Natura 2000, precum și orientări cu privire la aplicarea legislației privind protecția naturii în cazul pădurilor 75 . De asemenea, Comisia va încuraja autoritățile competente din statele membre să utilizeze asistența tehnică disponibilă, cum ar fi programul de învățare inter pares TAIEX EIR 76 și Instrumentul de sprijin tehnic, care sprijină statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor 77 .

Combaterea infracțiunilor împotriva mediului 78 este o prioritate în cel mai recent raport al Europol privind evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată (SOCTA) (2021) și în noua Strategie a UE de combatere a criminalității organizate pentru perioada 2021-2025 79 .

Întrucât sunt raportate cazuri de exploatare forestieră ilegală inclusiv în privința unor produse lemnoase care au fost introduse pe piață ca fiind conforme cu Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), este necesar ca statele membre să asigure o monitorizare și o aplicare mai bune. Acestea ar include verificarea faptului că informațiile furnizate de sistemele de certificare oferă operatorilor informațiile necesare pentru respectarea deplină a EUTR.

În plus, Comisia va analiza dacă este oportun să se stabilească standarde minime pentru sistemele de certificare ale terților, pentru a se asigura standarde adecvate de fiabilitate, transparență și audit independent.

În plus, Comisia va încuraja societatea civilă să își îndeplinească rolul de supraveghetoare a conformității și va colabora cu statele membre pentru a îmbunătăți accesul persoanelor și al ONG-urilor la justiție în probleme de mediu în instanțele naționale 80 . Revizuirea Regulamentului Aarhus va consolida rolul societății civile în ceea ce privește procesul decizional al UE.

8.Concluzie

Pădurile și sectorul forestier sunt o parte esențială a tranziției Europei către o economie modernă, neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă. Angajamentele și acțiunile propuse în această strategie vor asigura creșterea, sănătatea, diversitatea și reziliența pădurilor din UE și vor asigura contribuția semnificativă a acestora la îndeplinirea obiectivelor noastre ambițioase în materie de climă și biodiversitate, la un trai prosper în zonele rurale și în afara acestora, precum și la o bioeconomie forestieră durabilă. Abordarea strategică privind monitorizarea, planificarea descentralizată și gestionarea prevăzută în prezenta strategie va contribui la asigurarea faptului că pădurile pot îndeplini aceste funcții multiple, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității și a competenței statelor membre. Strategia recunoaște rolul central al pădurilor, al silvicultorilor și al întregului lanț valoric forestier în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european, iar punerea în aplicare a strategiei va fi susținută de un cadru de guvernanță solid și favorabil incluziunii, care să permită tuturor părților interesate să se implice și să modeleze viitorul pădurilor din UE. Comisia se va asigura că strategia este pusă în aplicare în strânsă coerență cu alte inițiative de politică, inclusiv cu cele adoptate în cadrul Pactului verde european și cu propunerile prezentate ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”.

Comisia invită toate părțile interesate să se angajeze într-o dezbatere amplă privind viitorul pădurilor din UE. Cetățenii și comunitățile sunt încurajate să participe activ la îndeplinirea angajamentului de a planta cel puțin 3 miliarde de arbori în plus până în 2030. Comisia invită Parlamentului European și Consiliul să susțină prezenta strategie. Pentru a asigura asumarea deplină a strategiei la nivel politic, Comisia va propune ca urmărirea progreselor să fie înscrisă ca un punct permanent pe agenda reuniunilor Consiliului și ale Parlamentului European. Până în 2025, Comisia va reexamina strategia pentru a evalua progresele înregistrate și a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor sale.

(1)    Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană; Raport de monitorizare privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă în contextul UE, ediția 2021 (https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-statistical-books/-/KS-03-21-096). FAO definește pădurea ca fiind un teren de peste 0,5 hectare cu arbori de peste 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % care nu este utilizat în principal în scopuri agricole sau urbane. FAO definește alte terenuri împădurite ca fiind terenurile de peste 0,5 hectare cu o acoperire a coronamentului de 5-10 % dată de arbori care pot ajunge la 5 metri înălțime in situ; sau cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % dacă sunt incluși arbori mai mici, arbuști și tufe – http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf; a se vedea și definiția EUROSTAT: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Glossary:Forest .
(2)    https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/12069644/KS-FK-20-001-EN-N.pdf/a7439b01-671b-80ce-85e4-4d803c44340a?t=1608139005821.
(3)    Pădurile conțin 60 000 de specii de arbori diferite, 80 % dintre speciile de amfibieni, 75 % dintre speciile de păsări și 68 % dintre speciile de mamifere ale lumii (http://www.fao.org/3/ca8642en/CA8642EN.pdf).
(4)    Din rapoartele statelor membre (care vizează perioada 2013-2018) întocmite în temeiul articolului 17 din Directiva privind habitatele, referitoare la stadiul de conservare a habitatelor naturale enumerate în anexa I la directiva menționată, reiese că doar 49 % dintre habitatele forestiere sunt în stare bună. Habitatele forestiere enumerate în anexa I acoperă aproximativ 27 % din întreaga suprafață cu păduri a UE.
(5)    Costa, H., de Rigo, D., Liberta, G., Houston Durrant, T., San-Miguel-Ayanz, J. (2020) Pericolul incendiilor forestiere și vulnerabilitatea la acestea în contextul unei clime în schimbare: spre integrarea dimensiunilor legate de risc. Proiectul JRC PESETA IV – Sarcina 19. Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.
(6)     http://www.fao.org/faostat/en/#data/FO și https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC124374.
(7)    COM(2013) 659 final.
(8)    COM(2018) 811 final.
(9)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999.
(10)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică, COM(2021) 550 final.
(11)    Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 [COM(2021) 554 final].
(12)     brief_on_role_of_forest-based_bioeconomy_in_mitigating_cc_online (2).pdf
(13)    Principiul utilizării în cascadă era deja inclus în Strategia UE pentru păduri 2014-2020. Conform acestui principiu, lemnul este utilizat în următoarea ordine a priorităților: 1) produse lemnoase, 2) prelungirea duratei de viață a acestor produse, 3) refolosire, 4) reciclare, 5) bioenergie și 6) eliminare.
(14)    Obiectivul 15 stabilește misiunea de a proteja, a reface și a promova utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre, de a gestiona pădurile în mod durabil, de a combate deșertificarea , de a opri și a inversa degradarea terenurilor și de a opri declinul biodiversității
(15)    FAO (2020) ibid.
(16)     Comunicarea UE din 2019 - Păduri - Mediu - Comisia Europeană. (europa.eu) .
(17)    Eurostat, Ancheta asupra forței de muncă.
(18) Sursa pentru valoarea adăugată brută: Eurostat 2020: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Wood_products_-_production_and_trade#Wood_based_industries și tabelul [sbs_na_ind_r2]; ocuparea forței de muncă: tabelul [lfsa_egan22d] și Robert et al. 2020.
(19)    Robert, N.; Jonsson, R.; Chudy, R.; Camia, A. The EU Bioeconomy: Supporting an Employment Shift Downstream in the Wood-Based Value Chains? (Bioeconomia UE: Sprijinirea unui transfer al locurilor de muncă în aval de-a lungul lanțurilor valorice?) Sustainability 2020, 12, 758. https://doi.org/10.3390/su12030758 .
(20)    COM(2020) 98 final.
(21)    Regulamentul (UE) 2018/841.
(22)    Categoriile de produse lemnoase recoltate includ 1) cheresteaua, 2) panourile din lemn și 3) hârtia. În ceea ce privește atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, aceste produse au, implicit, o funcție de degradare de prim ordin, cu diferite valori ale perioadei de înjumătățire (35, 25 și 2 ani). Astfel, hârtia se degradează mult mai repede (are un potențial de atenuare mult mai mic de-a lungul timpului) decât alte categorii. Orice nu se încadrează în aceste categorii/utilizări se oxidează instant. Grassi, G., Fiorese, G., Pilli, R., Jonsson, K., Blujdea, V., Korosuo, A. and Vizzarri, M., Brief on the role of the forest-based bioeconomy in mitigating climate change through carbon storage and material substitution (Sinteză privind rolul bioeconomiei forestiere în atenuarea schimbărilor climatice prin stocarea carbonului și înlocuirea materialelor), Sanchez Lopez, J., Jasinevičius, G. și Avraamides, M. editor(i), Comisia Europeană, 2021, JRC124374.
(23)    JRC. Brief on the role of the forest-based bioeconomy in mitigating climate change through carbon storage and material substitution (Sinteză privind rolul bioeconomiei forestiere în atenuarea schimbărilor climatice prin stocarea carbonului și înlocuirea materialelor), 2021. brief_on_role_of_forest-based_bioeconomy_in_mitigating_cc_online (2).pdf .
(24)    Lovrić, M., Da Re, R., Vidale, E., Prokofieva, I., Wong, J., Pettenella, D., … Mavsar, R. (2020). Non-wood forest products in Europe – A quantitative overview. Forest Policy and Economics (Produsele forestiere nelemnoase în Europa – O perspectivă de ansamblu cantitativă. Politica și economia forestieră), 116, 102175. https://doi.org/10.1016/j.forpol.2020.102175
(25)    COM(2020) 662 final.
(26)    https://europa.eu/new-european-bauhaus/index_ro.
(27)    Produsele lemnoase pentru construcții au o cotă de piață medie de 2,4 % în UE (reprezentând un consum total în UE de 26,2 milioane m3 sau 15,7 milioane de tone de materiale), în vreme ce mineralele nemetalice constituie marea majoritate a materialelor utilizate în sectorul construcțiilor (cotă de piață de 93 %). Această cotă de piață variază mult între statele membre: pionieri precum Finlanda sau Suedia ajung la o cotă de piață de peste 10 %, în vreme ce marea majoritate a statelor membre înregistrează o cotă de piață mai mică de 2 %. Sursă: Trinomics (în pregătire) Evaluation of the climate benefits of the use of harvested wood products in the construction sector and assessment of remuneration schemes (Evaluarea beneficiilor pentru climă a utilizării produselor lemnoase recoltate în sectorul construcțiilor și evaluarea sistemelor de remunerare). Sarcina 1.1 Cercetare de piață.
(28)    Regulamentul (UE) nr. 305/2011.
(29)     https://europa.eu/new-european-bauhaus/index_ro .  
(30)     https://ec.europa.eu/clima/policies/innovation-fund_ro .  
(31)     Forest-based bioeconomy and climate change mitigation: trade-offs and synergies in carbon storage and material substitution | EU Science Hub (europa.eu) [Bioeconomia forestieră și atenuarea schimbărilor climatice: compromisuri și sinergii în ceea ce privește stocarea carbonului și înlocuirea materialelor | Platforma științifică europeană (europa.eu)]
(32)    În UE, bioenergia bazată pe lemn este obținută în mare parte (49 %) din reziduuri și deșeuri rezultate din exploatarea forestieră și din prelucrarea cherestelei (de exemplu, ramuri și vârfuri, rumeguș, deșeuri forestiere). O proporție de 37 % este obținută din așa-numitele „surse primare de biomasă”, inclusiv din trunchiuri de arbori de calitate inferioară și lemn de calitate inferioară provenit din lucrările de rărire (20 %), din care jumătate sunt trunchiuri (10 %), provenind din specii forestiere cu ciclu scurt de producție, iar 4 % ar proveni din trunchiuri de calitate industrială. Pentru restul de 14 % nu există o împărțire în categorii în statisticile raportate, ceea ce înseamnă că nu aparține unei clasificări ca sursă primară sau secundară, dar, prin prisma analizării fluxurilor de biomasă lemnoasă, este mai probabil ca sursa să fie lemnul primar. https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/use-woody-biomass-energy-production-eu .
(33)    Astfel cum este definită la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE.
(34)    Martinez de Arano I, Maltoni S, Picardo A, Mutke S et al. (2021). Non-Wood Forest Products for people, nature and the green economy. Policy priorities for Europe. A white paper based on lessons learned from around the Mediterranean. Deliverable 3.3 of the European Thematic Network INCREdible, Horizon2020 grant agreement nº 774632. (Produse forestiere nelemnoase pentru oameni, natură și economia verde. Priorități de politică pentru Europa. O carte albă bazată pe lecții învățate în jurul Mediteranei. Realizarea 3.3 a Rețelei tematice europene „INCREdible”, acordul de grant nr. 774632 din cadrul Orizont 2020) P. 7
(35)    INCREDIBLE este un exemplu de proiect care oferă rețele pentru produse forestiere nelemnoase mediteraneene, stimulând inovarea în domeniul științific și schimburile de experiențe practice.
(36)    De exemplu, www.forest.erasmusproject.eu.
(37)    Regulamentul (UE) nr. 305/2011.
(38)    Regulamentul (UE) nr. 852/2020.
(39)     https://www.weforum.org/press/2020/08/us-businesses-governments-and-non-profits-join-global-push-for-1-trillion-trees/ .
(40)    Barredo Cano, J.I., Brailescu, C., Teller, A., Sabatini, F. M., Mauri, A. și Janouskova, K., Mapping and assessment of primary and old-growth forests in Europe (Cartografierea și evaluarea pădurilor primare și seculare din Europa), EUR 30661 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2021, ISBN 978-92-76-34229-8, doi:10.2760/13239, JRC124671.
(41)    Aceste practici ar trebui utilizate numai în cazuri bine justificate, de exemplu atunci când acest lucru se dovedește necesar din motive legate de mediu sau de sănătatea ecosistemelor.
(42)    Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice
(43)     https://www.prosilva.org/close-to-nature-forestry/examplary-forests/- www.forbiodiv.org - https://www.prosilva.org/information-news/news/exemplary-forests-network/ și https://askafor.eu/ .
(44)    https://integratenetwork.org/.
(45)     BMEL - Publikationen - Der Wald in Deutschland - ausgewählte Ergebnisse der dritten Bundeswaldinventur .
(46)    Silvicultura apropiată de natură este un exemplu de astfel de practici. Vizează crearea de păduri multifuncționale, combinând biodiversitatea (chiar și în cazul pădurilor plantate), menținerea stocului de carbon și veniturile legate de lemn. Deși nu există încă o definiție universal acceptată, silvicultura apropiată de natură este un concept discutat de organizații private și publice, atât în UE, cât și la nivel mondial.
(47)    Anexa I la Directiva privind habitatele.
(48)    Astfel cum este prevăzută în anexa la prezenta strategie și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind angajamentul de a planta 3 miliarde de arbori până în 2030 [SWD(2021)651].
(49)    Proiectele Orizont: InnoForest, SINCERE.
(50)    https://enrd.ec.europa.eu/.
(51)    Regulamentul (CE) nr. 2152/2003 privind supravegherea pădurilor (Forest Focus) a fost în vigoare în perioada 2003-2007 și a contribuit la „crearea unei acțiuni de monitorizare a pădurilor și a interacțiunilor ecologice în vederea protejării pădurilor din Comunitate”. Acțiunea s-a bazat pe realizările a două regulamente anterioare ale Consiliului referitoare la monitorizarea impacturilor poluării atmosferice [ Regulamentul (CEE) nr. 3528/86 al Consiliului ] și ale incendiilor [ Regulamentul (CEE) nr. 2158/92 al Consiliului ] asupra ecosistemelor forestiere. Un raport privind punerea în aplicare a acțiunii Forest Focus este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/environment/archives/forests/ffocus.htm .
(52)    Datele sau produsele Copernicus Sentinel (furnizate de sateliții Sentinel ai Copernicus) și inteligența artificială sunt deja utilizate la nivel european și la nivelul statelor membre, de exemplu pentru a furniza inventare forestiere continue în Portugalia, pentru a identifica (schimbările în) utilizarea terenurilor, precum și pentru a verifica starea de sănătate a arborilor, în sprijinul gestionarilor de păduri și al industriei celulozei și hârtiei. Începând din 2000, în Suedia, informațiile provenite din imaginile din satelit au permis detectarea tăierilor ilegale, care sunt rare în prezent, și a practicilor de gestionare necorespunzătoare. În România, un proiect de „pădure inteligentă” este pus în aplicare într-o pădure primară pentru a alerta Garda Forestieră cu privire la posibilele tăieri ilegale de arbori. Astfel de exemple nu mai reprezintă excepția și propulsează gestionarea pădurilor în era digitală.
(53)     https://effis.jrc.ec.europa.eu .
(54)    https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/destination-earth
(55)    În ceea ce privește tehnologia informației condusă de Comisie, opțiunile în materie de dezvoltare și achiziții publice în domeniul tehnologiei informației vor face obiectul aprobării prealabile de către Consiliul pentru tehnologia informației și securitate cibernetică al Comisiei Europene.
(56)     Intensificarea acțiunilor UE pentru protejarea și refacerea pădurilor de pe glob .
(57)    Evaluarea Comisiei se va baza pe planurile de gestionare a pădurilor și pe cerințele aferente care există deja în mai multe state membre. A se vedea: Rezumatul cerințelor prevăzute în planurile de gestionare a pădurilor: fmp_table.pdf (europa.eu) .
(58)    COM(2013) 659 final. 
(59)    Prin intermediul Centrului Comun de Cercetare, Comisia va desfășura activități de cercetare științifică și va gestiona cunoștințele științifice pentru a sprijini punerea în aplicare a strategiei pentru păduri, inclusiv elaborarea de metode de monitorizare a pădurilor din Europa prin teledetecție, precum și evaluarea stării pădurilor și a presiunilor cu care se confruntă acestea, combinând teledetecția și datele statistice.
(60)    Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.
(61)    Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.
(62)    Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului.
(63)     A se vedea Orientările Comisiei privind o înțelegere comună a daunelor aduse mediului, în temeiul Directivei privind răspunderea pentru mediul înconjurător [C(2021) 1860 final], în special punctele 15, 18 și 90.
(64)    Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.
(65)    A se vedea, de exemplu, articolul 3 litera (h) din Directiva 2008/99/CE.
(66)    Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului
(67)    Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
(68)    Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului.
(69)    Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn. 
(70)    Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT (asigurarea respectării legislației, guvernanță și schimburi comerciale în domeniul forestier) pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană.
(71)    A se vedea Asigurarea conformității cu legislația de mediu în zonele rurale - Oficiul pentru Publicații al UE (europa.eu); și Orientările privind combaterea infracțiunilor împotriva mediului și a încălcărilor conexe: CIRCABC (europa.eu).
(72)    Programul-cadru de parteneriat Copernicus privind adoptarea de către utilizatori sprijină deja platformele naționale pilot de informare în domeniul forestier și utilizarea informațiilor geospațiale pentru combaterea tăierii ilegale în păduri (infracționalitate forestieră).
(73)    A se vedea Comunicarea privind acțiunile UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu, COM(2018) 10 final.
(74)    A se vedea „Orientările privind protecția strictă a speciilor de animale de interes comunitar în temeiul Directivei „Habitate” 92/43/CEE la https://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/guidance/index_en.htm , aflate în curs de revizuire.
(75)    A se vedea „Gestionarea siturilor Natura 2000: Dispozițiile articolului 6 din Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate)”, „Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele” (în curs de revizuire) și Ghidul „Natura 2000 și pădurile”, la https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/guidance_en.htm  
(76)    Instrumentul TAIEX EIR P2P facilitează schimburile dintre autoritățile naționale, permițându-le să învețe unele de la altele. De asemenea, poate organiza evenimente la cererea serviciilor Comisiei Europene, în cadrul unei abordări de sus în jos (TAIEX strategic).
(77)    Sprijinul oferit prin Instrumentul de sprijin tehnic este acordat la cerere și acoperă o gamă amplă de domenii de politică, inclusiv punerea în aplicare a legislației UE, asigurarea respectării legislației de mediu și aspectele legate de păduri și gestionarea pădurilor în contextul priorităților UE, cum ar fi tranziția verde și tranziția digitală. Instrumentul de sprijin tehnic (IST) | Comisia Europeană (europa.eu) . 
(78)    Infracționalitatea forestieră provoacă daune economice, sociale și de mediu grave și alimentează corupția, spălarea de bani și alte infracțiuni. La nivel mondial, pierderile anuale de venituri cauzate de infracțiunile forestiere sunt estimate la 51-152 de miliarde USD pe an, reprezentând cea mai mare parte a infracțiunilor împotriva mediului.
(79)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025, COM(2021) 170 final.
(80)    A se vedea Comunicarea privind îmbunătățirea accesului la justiție în probleme de mediu în UE și în statele sale membre COM(2020) 643 final.
Top

Bruxelles, 16.7.2021

COM(2021) 572 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030

{SWD(2021) 651 final} - {SWD(2021) 652 final}


Foaia de parcurs a acțiunii Comisiei de punere în aplicare a angajamentului de a planta 3 miliarde de arbori în plus în UE până în 2030

OBIECTIVUL INTERMEDIAR 1

Publicarea Orientărilor privind împăduririle și reîmpăduririle favorabile biodiversității, aflate în prezent în curs de elaborare în cadrul Grupului de lucru pentru păduri și natură, până în primul trimestru al anului 2022. Orientările vor aborda, de asemenea, agrosilvicultura, precum și arborii din mediul urban.

OBIECTIVUL INTERMEDIAR 2

Elaborarea unui set de instrumente pentru persoanele care doresc să se implice (etichetă, model de certificat, model de declarație pe propria răspundere). Având în vedere obținerea unor rezultate esențiale, Comisia va elabora, de asemenea, o strategie de marcă pentru angajament (identitate vizuală, hashtaguri pe platformele de comunicare socială, sloganuri).

OBIECTIVUL INTERMEDIAR 3

Lansarea pe site-ul DG Mediu, la momentul adoptării Strategiei UE pentru păduri din 2021, a unei pagini dedicate angajamentului de a planta 3 miliarde de arbori în plus. Elaborarea de materiale pentru presă și mass-media și asigurarea prezenței pe platformele de comunicare socială. Furnizarea către participanți și parteneri a unui set de instrumente de comunicare pentru a sprijini propriile lor campanii de comunicare.

OBIECTIVUL INTERMEDIAR 4

Dezvoltarea, până în primul trimestru al anului 2022, a unei platforme de monitorizare, care va fi disponibilă pe site-ul Sistemului de informare privind pădurile din Europa . Sistemul va include, de asemenea, un link către formularul pentru transmiterea de evidențe privind plantările.

OBIECTIVUL INTERMEDIAR 5

Dezvoltarea, până în primul trimestru al anului 2022, a unui sistem UE de numărare a arborilor, care va indica un număr estimat de arbori în plus plantați în UE între luna mai 2020 și ziua curentă. Sistemul de numărare va fi legat de alte sisteme de numărare existente și va număra doar arborii plantați cu respectarea deplină a principiilor ecologice și a principiului adiționalității.

OBIECTIVUL INTERMEDIAR 6

Până în primul trimestru al anului 2022, Comisia va lansa un studiu pentru a crea o imagine de ansamblu asupra tuturor angajamentelor existente de a planta arbori în UE și asupra condițiilor-cadru ale acestora, inclusiv pentru numărarea arborilor plantați, și va elabora sinteze politice și comunicări; rezultate preconizate până în trimestrul al doilea al anului 2022.

OBIECTIVUL INTERMEDIAR 7

Întocmirea unei liste a părților interesate și organizarea unei conferințe sau a unei reuniuni pentru toate părțile interesate, după publicarea, până în primul trimestru al anului 2022, a orientărilor și a identității vizuale pentru angajament.

Top