COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.1.2021

COM(2021) 35 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Un front comun pentru a învinge COVID-19

INTRODUCERE

Este probabil ca momentul trecerii de la un an la altul să marcheze începutul sfârșitului pandemiei de COVID-19. Datorită activității de pionierat a științei și eforturilor politice și industriale remarcabile, progrese care se obțin în mod normal în zece ani au fost realizate în zece luni și, prin introducerea rapidă a vaccinărilor în masă, milioane de europeni au fost vaccinați împotriva COVID-19.

Cu toate acestea, în timp ce numărul infecțiilor crește și până când vaccinările vor fi efectuate la scara necesară pentru a inversa tendința pandemiei, se va impune menținerea vigilenței, a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și a controalelor de sănătate publică. UE și statele membre trebuie să acționeze acum pentru a limita riscul unui al treilea val de infecții, potențial mai sever, caracterizat de noile variante, mai transmisibile, ale virusului, care au fost detectate deja în întreaga Europă.

Alături de speranța și, în același timp, gravitatea generate de această situație, trebuie să vină o hotărâre reînnoită și unanimă ca Europa să acționeze în mod unitar pentru:

Øa accelera vaccinarea și aprovizionarea cu vaccinuri

Øa intensifica testarea și secvențierea pentru a controla infecțiile și noile variante

Øa asigura funcționarea pieței interne

Øa asuma poziția de lider la nivel internațional și a demonstra solidaritate față de partenerii săi

Prezenta comunicare cuprinde deciziile și abordarea coordonată necesare pentru îndeplinirea acestor patru priorități în cadrul reuniunii liderilor din 21 ianuarie. Aceasta se bazează pe experiența din ultimele săptămâni, pe cele mai recente avize științifice și pe comunicarea intitulată „Rămânerea în siguranță față de COVID-19 în cursul iernii”, adoptată în decembrie.

Într-o cursă contra cronometru, faptul de a acționa împreună acum ne va ajuta să protejăm în viitor mai multe vieți și mijloace de subzistență și să degrevăm sistemele de sănătate și personalul medical, care sunt deja suprasolicitate. În acest fel, Europa se va îndrepta, unită, către începutul sfârșitului pandemiei.

1.Accelerarea vaccinării

Strategia UE privind vaccinurile s-a dovedit a fi un succes în asigurarea cantității și a calității vaccinurilor necesare pentru statele membre. Acest lucru s-a realizat prin sprijinirea dezvoltării vaccinurilor, prin încurajarea producției lor și prin asigurarea aprovizionării cu acestea. Pe baza puterii de negociere a 27 de state membre și a 450 de milioane de persoane, Comisia Europeană a fost în măsură să asigure 2,3 miliarde de doze reprezentând cel mai vast portofoliu din lume de vaccinuri sigure și fiabile împotriva COVID-19.

Această abordare europeană va permite vaccinarea a peste 1 miliard de persoane în Europa, în vecinătatea sa și dincolo de aceasta. Numai vaccinurile BioNTech/Pfizer și Moderna, autorizate deja, vor furniza doze pentru 380 de milioane de persoane, mai precis peste 80 % din populația UE. Analiza de specialitate a Agenției Europene pentru Medicamente asigură siguranța tuturor vaccinurilor. EMA evaluează în prezent un al treilea vaccin – Oxford/AstraZeneca – cu privire la care se preconizează că va lua o decizie până la sfârșitul lunii. EMA a inițiat o analiză continuă a vaccinului Johnson & Johnson.

Mai multe vaccinări, mai rapid

Vaccinarea europenilor a început în cursul Zilelor europene ale vaccinării, în perioada 27-29 decembrie 2020. De atunci, peste 13 milioane de doze (12,25 milioane de doze din partea BioNTech-Pfizer și 850 000 de doze din partea Moderna) au fost livrate statelor membre pe baza unei chei de repartizare bazate pe dimensiunea populației și peste 5 milioane de vaccinuri au fost administrate în UE.

Deși fiecare stat membru aplică propria sa strategie de vaccinare, este important ca eforturile de vaccinare din Europa să rămână în mare măsură sincronizate – atât din motive legate de sănătate, cât și din motive legate de piața unică. Cu toate acestea, datele inițiale sugerează diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește procentajul persoanelor vaccinate, care variază de la peste 2 % la mai puțin de 0,5 %. Chiar dacă nu suntem decât la începutul acestui proces, este important să se urmărească progresele înregistrate și, în acest spirit, Comisia și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor 1 vor institui un sistem de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea la dispoziție a vaccinurilor, pentru a sprijini distribuirea rapidă și eficientă în toate statele membre.

Vaccinarea nu este o cursă între țări, ci o cursă contra cronometru. Pe măsură ce se propagă noile variante, devine tot mai acută necesitatea de a accelera administrarea vaccinurilor. Vaccinarea necesită un set complex de măsuri logistice și de gestionare, precum și capacitatea de a le extinde în funcție de creșterea ofertei. Printre aceste măsuri se numără deținerea de stocuri adecvate, sisteme eficace de gestionare a programărilor, organizarea de locații și instalații pentru vaccinarea în masă, pregătirea depozitării frigorifice necesare și formarea personalului suplimentar. Pentru a sprijini aceste activități, Comisia va colabora cu întreprinderile pentru a elabora un calendar transparent și clar de livrare a diferitelor vaccinuri. Aceasta a organizat o linie de aprovizionare cu echipamente medicale vitale necesare pentru vaccinare prin intermediul achizițiilor publice comune la nivelul UE, pe baza căreia statele membre pot acum introduce comenzi.

Pentru a asigura punerea în aplicare a acestui efort ambițios de vaccinare, este esențială stabilirea unor obiective concrete. Ceea ce se măsoară, se realizează:

Øpână în martie 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali și dintre persoanele cu vârsta de peste 80 de ani.

ØPână în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația adultă.

Într-o primă etapă, îndeplinirea acestor două obiective ar reduce ratele de mortalitate și de spitalizare, precum și presiunea asupra sistemelor de sănătate și, ulterior, ar plasa Europa pe calea imunității colective, contribuind la protejarea persoanelor care nu pot fi vaccinate și oferind un bastion împotriva răspândirii virusului. Distribuirea cu succes a vaccinurilor va contribui, de asemenea, la plasarea economiei Europei pe o traiectorie solidă de redresare.

Intensificarea capacității de producție și de aprovizionare cu vaccinuri, precum și a informării pe această temă

Pentru a îndeplini aceste obiective, va trebui să accelerăm aprovizionarea cu vaccinuri. Comisia Europeană și BEI au sprijinit în permanență creșterea capacităților de producție în UE prin intermediul acordurilor preliminare de achiziție și al împrumuturilor BEI. Acestea vor continua să colaboreze cu producătorii pentru a maximiza capacitatea de producție în UE. În acest scop, Comisia se va angaja într-un dialog structurat cu actorii din lanțul valoric al producției de vaccinuri. Sprijinul poate lua diferite forme, cum ar fi sprijinul pentru investiții pentru instalațiile de producție, încurajarea și facilitarea, acolo unde este necesar, a acordurilor dintre producători pentru reorientarea instalațiilor în vederea producerii unor vaccinuri autorizate ale unei alte părți și pentru extinderea în continuare a capacităților prin intermediul fabricării pe bază de contract. Aceste măsuri vor contribui, de asemenea, la rezolvarea oricăror probleme legate de lanțul de aprovizionare.

Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze cu întreprinderile pentru a se asigura că noi doze de vaccinuri sunt produse cât mai curând posibil. De asemenea, Comisia va colabora cu EMA pentru a accelera procesul de aprobare a noilor instalații de producție. ECDC va utiliza teste de rezistență pentru a identifica etapele logistice cele mai adecvate – cum ar fi modalitățile de înființare a centrelor de vaccinare și modalitățile de gestionare a sistemelor electronice de rezervare – pentru a pune la dispoziția statelor membre un inventar de bune practici și recomandări pragmatice.

Pentru a sprijini acest demers, EMA și ECDC vor efectua și vor coordona studii la nivelul UE privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor împotriva COVID-19. Comisia va sprijini schimbul de informații științifice și de bune practici, cu participarea platformei de consultanță științifică a UE în materie de COVID-19.

Comunicarea clară și continuă cu privire la importanța și siguranța vaccinurilor rămâne esențială pentru a combate reticența față de vaccinare, precum și dezinformarea și informațiile eronate.

Documentația privind vaccinarea și recunoașterea reciprocă

Pe măsură ce crește numărul de persoane vaccinate, documentația și recunoașterea reciprocă a vaccinării devin extrem de importante. Certificatele de vaccinare permit păstrarea unei evidențe clare a istoricului vaccinării fiecărei persoane, pentru a asigura monitorizarea medicală adecvată, precum și monitorizarea posibilelor efecte adverse. O abordare comună la nivelul UE în ceea ce privește certificatele fiabile și verificabile le-ar permite cetățenilor să își utilizeze evidențele în alte state membre. Deși este prematur să se aibă în vedere utilizarea certificatelor de vaccinare în alte scopuri decât protecția sănătății, o abordare la nivelul UE ar putea facilita și alte aplicații transfrontaliere ale unor astfel de certificate în viitor.

Comisia va continua să colaboreze cu statele membre în ceea ce privește certificatele de vaccinare care pot fi recunoscute și utilizate în sistemele de sănătate din întreaga UE, cu respectarea deplină a legislației UE privind protecția datelor – și extinse la nivel mondial prin intermediul sistemelor de certificare ale Organizației Mondiale a Sănătății. Rețeaua de e-sănătate va defini setul minim de date necesare pentru astfel de certificate la nivelul UE, inclusiv un identificator unic și un cadru de încredere adecvat care să asigure confidențialitatea și securitatea. Această acțiune ar trebui finalizată până la sfârșitul lunii ianuarie 2021 și prezentată în cadrul OMS ca posibil standard universal.

2.Abordarea în ceea ce privește variantele

Apariția recentă a unor noi variante ale virusului 2 reprezintă un motiv real de îngrijorare. Deși, în prezent, nu există nicio dovadă că acestea cauzează o formă mai gravă a bolii, variantele par să fie cu 50-70 % mai transmisibile 3 . Aceasta înseamnă că virusul se poate răspândi mai ușor și mai rapid, ceea ce împovărează și mai mult sistemele de sănătate deja saturate. Acest fenomen se află, probabil, la originea creșterii substanțiale a numărului de cazuri înregistrate în majoritatea statelor membre în ultimele săptămâni.

Figura 1. Evoluția cazurilor pozitive de COVID-19, care sugerează un al treilea val. 4  

Recenta apariție a acestor variante a generat, de asemenea, preocupări cu privire la impactul potențial asupra eficacității vaccinurilor. În prezent, nu există nicio dovadă că variantele diminuează protecția oferită de oricare dintre vaccinurile aflate în prezent pe piață sau în faza III a studiilor clinice. Cu toate acestea, este important să se monitorizeze îndeaproape situația și să se ia acum măsuri pentru a reduce timpul de dezvoltare care ar fi necesar în cazul în care vaccinurile ar trebui modificate. Producătorii de vaccinuri ar trebui să fie pregătiți să furnizeze EMA date relevante pentru a accelera procesul, dacă este necesar.

Accelerarea secvențierii genomului

Viteza cu care sunt identificate variantele este esențială pentru identificarea amenințării reprezentate de acestea și a răspunsului politic necesar. Secvențierea genomului permite urmărirea modificărilor genomurilor virale, esențială pentru înțelegerea propagării virusului și pentru depistarea variantelor. Aceasta poate contribui la identificarea variantelor care sporesc riscul, fie prin faptul că se propagă mai rapid, fie prin faptul că produc simptome mai grave.

UE trebuie să accelereze de urgență secvențierea. În prezent, un singur stat membru testează peste 1 % din eșantioane, în timp ce toate celelalte state fie nu secvențiază suficient, fie nu secvențiază deloc. Această rată de secvențiere nu este suficientă pentru a identifica evoluția variantelor și nici pentru a detecta unele noi. ECDC elaborează în prezent orientări specifice pentru secvențiere, adaptate fiecărei noi variante. Această activitate se bazează pe datele rezultate din secvențierea genomului partajate în întreaga UE și cu partenerii noștri internaționali.

Toate statele membre ale UE ar trebui să ajungă la o capacitate de secvențiere de cel puțin 5 % - și preferabil 10 % - din rezultatele pozitive ale testelor. Întârzierile în obținerea rezultatelor ar trebui reduse la minimum, iar statele membre ar trebui să se asigure că aceste date sunt comunicate într-o formă comparabilă.

ECDC are capacitatea de a completa și a suplimenta capacitatea națională de secvențiere a genomului cu până la 18 000 de eșantioane de virus. Până în prezent, numai două state membre au utilizat acest serviciu și se preconizează că alte două state membre vor face acest lucru în curând. Statele membre, în special cele care nu dispun de capacități naționale, ar trebui să utilizeze de urgență capacitatea ECDC. De asemenea, Comisia va sprijini statele membre în vederea creșterii capacității, de exemplu prin mobilizarea de fonduri pentru achiziționarea de echipamente de secvențiere a genomului și pentru sprijinirea rețelei laboratoarelor de referință a OMS. Echipamentele de secvențiere existente în cadrul instalațiilor naționale de cercetare ar trebui să fie utilizate pe deplin. Comisia va mobiliza inițiative și resurse privind datele genomice, inteligența artificială și computerele de înaltă performanță pentru a sprijini prelucrarea și analiza datelor genomice vitale 5   6 .

Accelerarea testării

Testarea eficace joacă un rol esențial în atenuarea răspândirii virusului, furnizând informații-cheie pentru depistarea contacților, precum și pentru analizarea tendințelor mai ample. De asemenea, aceasta facilitează libera circulație a persoanelor și buna funcționare a pieței interne.

Deși testele RT-PCR rămân standardul de referință, utilizarea testelor antigenice rapide ar trebui extinsă. Până în prezent, nouă state membre dispun de strategii sau orientări specifice pentru utilizarea testelor antigenice rapide, iar douăsprezece state membre ale UE le utilizează în prezent în practică. Punerea în aplicare rapidă a tuturor recomandărilor Comisiei 7 și ajungerea la un acord prompt în cadrul Consiliului cu privire la cadrul comun pentru testele antigenice rapide sunt esențiale pentru a institui sistemul de testare necesar.  8

Acest lucru este deosebit de important în contextul noilor variante. Strategiile naționale de testare trebuie actualizate urgent pentru a ține seama de noile variante. Această măsură, care va permite monitorizarea și plasarea în carantină a persoanelor în zonele cu o incidență semnificativ mai mare a variantei, ar trebui să fie însoțită de depistarea specifică a contacților.

Sunt necesare, de asemenea, eforturi suplimentare pentru a sprijini recunoașterea reciprocă între statele membre a rezultatelor testării pentru SARS-CoV-2. Centrul Comun de Cercetare ar trebui să stabilească o listă comună a testelor antigenice rapide și a utilizărilor acestora, astfel cum au fost convenite de statele membre cu sprijinul Comitetului pentru securitate sanitară al UE. Comisia va colabora cu statele membre cu privire la elaborarea unui set standard de date care ar trebui incluse în formularul privind rezultatele testelor. De asemenea, ar trebui explorată dezvoltarea altor teste rapide pe bază de acid nucleic pentru detectarea virusului.

Comisia ajută în mod direct statele membre să își extindă capacitatea de testare prin achiziții directe, achiziții publice comune și finanțări specifice. Aceasta achiziționează în prezent peste 21 de milioane de teste antigenice rapide urmând a fi livrate statelor membre până în aprilie, în valoare de 100 de milioane EUR din Instrumentul pentru sprijin de urgență (ESI). A fost lansată o nouă procedură de achiziții publice comune pentru teste antigenice rapide, care va permite efectuarea de achiziții publice la o scară mult mai mare în lunile următoare. Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie sprijină statele membre în vederea creșterii capacității de testare, cu finanțare din Instrumentul pentru sprijin de urgență. La un nivel mai general, de la adoptarea sa, Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) a permis mobilizarea a 6,8 miliarde EUR din fondurile de coeziune pentru asistența medicală în ansamblu.

3.Menținerea pieței unice și a liberei circulații, concomitent cu intensificarea măsurilor de combatere a pandemiei

Coloana vertebrală a răspunsului european puternic la pandemia de COVID-19 a fost unitatea și menținerea funcționării pieței unice. După cum au evidențiat evenimentele din martie 2020, închiderea necoordonată și precipitată a frontierelor și restricțiile la export nu vor opri virusul, ci vor slăbi piața unică și economiile noastre, precum și exercitarea dreptului la liberă circulație în interiorul UE.

Toate statele membre au pus în aplicare măsuri semnificative pentru a controla și a atenua impactul pandemiei asupra populației lor. Chiar dacă au un cost ridicat pentru economie, contactul social și bunăstarea oamenilor, aceste măsuri sunt eficace pentru limitarea răspândirii virusului.

Măsurile de atenuare ar trebui menținute până când vaccinarea este suficientă pentru a reduce riscurile. Chiar dacă acest mesaj va fi greu de acceptat pentru mulți cetățeni, realitatea este că aceasta reprezintă o investiție necesară pentru a salva vieți și a accelera revenirea la o societate cu mai puține restricții. Măsuri precum testarea, izolarea, depistarea contacților și carantina persoanelor rămân instrumente indispensabile pentru moment. Comunicarea și mesajele coerente sunt mai importante ca oricând, inclusiv pentru a explica de ce continuă să fie necesare măsurile restrictive, cum ar fi măștile sau distanțarea fizică.

O abordare comună la nivelul UE pentru definirea ratelor de incidență, care ar putea duce la relaxarea restricțiilor, ar spori încrederea publicului prin urmărirea progreselor înregistrate.

Călătoriile vor continua să reprezinte o provocare deosebită. Ținând seama în special de apariția unor noi variante, toate călătoriile neesențiale, cu precădere cele către și dinspre zone cu risc ridicat, ar trebui descurajate puternic până când situația epidemiologică se va îmbunătăți considerabil.

Închiderea frontierelor sau interdicțiile generale de călătorie și suspendarea zborurilor, a transportului terestru și a traversărilor pe căi navigabile nu sunt justificate, întrucât măsurile mai specifice au un impact suficient și provoacă mai puține perturbări. Sistemul „culoarelor verzi” 9 ar trebui să mențină fluxurile de transport, în special pentru a asigura libera circulație a mărfurilor, evitând astfel perturbările lanțului de aprovizionare.

Restricțiile de călătorie ar trebui să fie proporționale și nediscriminatorii, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din octombrie 2020 10 . Ar trebui menținute restricții proporționale, inclusiv testarea călătorilor, pentru persoanele care călătoresc din zone cu o incidență mai mare a variantelor care suscită îngrijorare. Normele în materie de carantină în vigoare ar trebui să fie respectate și aplicate 11 , cu unele excepții în cazul călătorilor care au o funcție sau o necesitate esențială, cum ar fi lucrătorii din transporturi, cadrele medicale și asistenții sociali, lucrătorii din prima linie, lucrătorii transfrontalieri și sezonieri. Comisia va evalua dacă noile evoluții, cum ar fi variantele nou-identificate care suscită îngrijorare, necesită actualizarea cadrului actual de coordonare a restricțiilor privind libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19.

Sunt necesare măsuri pentru a reduce și mai mult riscul de transmitere legat de mijloacele de transport, cum ar fi măsuri de igienă și de distanțare în vehicule și în terminale. Ar trebui să se aibă în vedere testarea cu puțin timp înainte de călătorie, în cazul în care oamenii se află într-un spațiu închis împreună cu alții. Depistarea contacților rămâne deosebit de importantă.

Platforma de schimb pentru formularele de localizare a pasagerilor este concepută pentru a permite statelor membre participante să identifice și să contacteze rapid toți pasagerii care, fără să știe, au fost în contact apropiat cu un pasager pozitiv. Trei state membre – Italia, Spania și Slovacia – au participat deja cu succes la un proiect-pilot.

4.Asigurarea poziției de lider a Europei și promovarea solidarității internaționale

Pandemia de COVID-19 exercită o presiune fără precedent asupra întregii lumi, cu peste 93 de milioane de cazuri și 2 milioane de decese declarate la nivel mondial. Aceste cifre nu fac decât să evidențieze necesitatea unui răspuns global la această criză mondială. Multilateralismul, cooperarea internațională, transparența și solidaritatea trebuie să rămână integrate în răspunsul nostru. 

UE coordonează deja eforturile internaționale, atât prin propriile sale mijloace, cât și prin capacitatea sa de a reuni actorii-cheie. De la lansarea sa în aprilie 2020, un pachet global de redresare în valoare de 38,5 miliarde EUR, furnizat în cadrul unei abordări comune „Echipa Europa”, sprijină țările partenere în ceea ce privește răspunsul de urgență la nevoile umanitare, consolidează sistemele de sănătate și serviciile de sănătate esențiale și contribuie la redresarea economică și la sprijinul social. A fost mobilizată asistență umanitară în valoare totală de 449 de milioane EUR, sub formă de materiale medicale, personal medical, ajutor logistic 12 și sprijin financiar pentru organizațiile umanitare.

De asemenea, „Echipa Europa” a mobilizat 853 de milioane EUR în sprijinul COVAX, inițiativa globală menită să asigure accesul echitabil și corect la vaccinuri sigure și eficace 13 . UE în ansamblu este cel mai mare donator al COVAX.

Mecanismul UE pentru partajarea vaccinurilor

Din motive de urgență, solidaritate și securitate sanitară în UE și în afara acesteia, UE poate și ar trebui să își intensifice în continuare eforturile pentru a asigura un acces internațional mai larg la vaccinuri. Acest demers trebuie întreprins pe baza principiului „zero deșeuri”, care impune ca țările destinatare să fie suficient de pregătite.

UE își va menține sprijinul pentru COVAX, inclusiv prin instituirea unei rezerve umanitare de aproximativ 100 de milioane de doze. COVAX rămâne principala cale pentru a sprijini țările cu venituri mici și medii să aibă un acces echitabil la vaccinuri, asigurând o acoperire de 20 % în cele mai sărace 92 de țări. Însă acest proces va necesita timp. Prin urmare, majoritatea acestor țări se bazează în prezent pe sprijinul UE pentru a le oferi persoanelor celor mai vulnerabile, personalului medical și altor grupuri prioritare un acces rapid la vaccinuri.

Pe baza experienței acumulate în cadrul strategiei UE privind vaccinurile, Comisia este pregătită să instituie un mecanism al UE pentru partajarea vaccinurilor. Acest mecanism ar asigura partajarea accesului la o parte din cele 2,3 miliarde de doze asigurate de UE, prin intermediul abordării „Echipa Europa”, ale cărei rezultate au fost deja demonstrate. Se va acorda o atenție deosebită Balcanilor de Vest, vecinătății noastre estice și sudice și Africii. Această intervenție ar fi benefică în primul rând pentru lucrătorii din domeniul sănătății, precum și pentru nevoile umanitare.

Mecanismul ar acționa ca un punct unic pentru primirea de cereri și ca o rezervă prin care pot fi furnizate doze inițiale, eventual prin intermediul COVAX, fără a perturba planurile de vaccinare ale statelor membre. Numărul de doze ar crește odată cu creșterea ofertei de vaccinuri, până când COVAX va fi în măsură să furnizeze volume suficiente provenind direct de la întreprinderi. Acest exercițiu de solidaritate fără precedent trebuie să fie însoțit de o comunicare directă cu cetățenii europeni și de o campanie de comunicare specifică în țările partenere, pentru a explica principiul conform căruia nimeni nu va fi în siguranță până când nu vom fi cu toții în siguranță.

5.Concluzie

Săptămânile următoare vor reprezenta o provocare majoră pentru întreaga UE. Înainte ca beneficiile vaccinării să ajungă la o scară care să permită ridicarea restricțiilor, UE se confruntă cu o provocare majoră în abordarea riscului prezentat de noile variante care duc la o transmitere mai amplă și mai rapidă a virusului.

Răspunsul constă în colaborare, unitate, solidaritate, coordonare și vigilență. Strategia UE privind vaccinurile a arătat modul în care o abordare comună a dat roade în ceea ce privește furnizarea vaccinurilor, ceea ce va deschide calea către ridicarea restricțiilor. Aceasta ar trebui să fie misiunea și agenda noastră comună în materie de sănătate publică pentru lunile următoare, pentru a ține sub control pandemia până când se vor distribui vaccinuri sigure și eficace la o scară suficientă.

Trebuie să ne menținem hotărârea de a aplica măsurile esențiale pentru a ține sub control răspândirea virusului. Dacă vom continua să colaborăm pentru a ne valorifica excelența științifică, capacitatea de producție, solidaritatea și valorile, le putem permite europenilor să lase în urmă mai rapid constrângerile și dificultățile cu care s­au confruntat în ultimul an și să avanseze pe calea unei redresări solide.

(1)      ECDC a creat un nou modul specific de raportare în cadrul Sistemului european de supraveghere (TESSy)

(2)      Varianta „B117”, identificată pentru prima dată în Regatul Unit în septembrie, și varianta „501Y.V2”, identificată în Africa de Sud.

(3)      Evaluarea riscurilor efectuată de ECDC: riscul legat de răspândirea noilor variante SARS-CoV-2 care suscită îngrijorare în UE/SEE

(4)      Sursa: https://covid-statistics.jrc.ec.europa.eu

(5)

     Experții care lucrează în cadrul proiectului menit să permită accesul transfrontalier securizat la 1 milion de genomuri „umane” până în 2022 (Declarația „1 milion de genomuri”) ar putea fi mobilizați pentru a facilita schimbul de cunoștințe și practici în prelucrarea datelor genomice umane și virale. Centrul Comun de Cercetare colaborează cu repertoriile internaționale de secvențe, cum ar fi GISAID, pentru a analiza informațiile privind secvența virusului COVID-19, cu scopul de a înțelege apariția de noi variante și posibilitățile de detectare a acestora.

(6)

     Proiectul Exscalate, cea mai puternică și cuprinzătoare platformă de supercalcul din lume pentru reorientarea utilizării medicamentelor, dezvoltă modele de proteine 3D ale virusului și le pune la dispoziție prin intermediul unui spațiu de date specific. În cadrul acestei activități, Comisia a publicat recent modelele 3D de proteine de suprafață care au suferit mutații, inclusiv cele generate de mutațiile virusului în Brazilia, Africa de Sud, Regatul Unit și Danemarca.

(7)      C(2020) 7502 final și C(2020) 8037 final din 18 noiembrie 2020.

(8)      COM(2020) 849 final din 18 decembrie 2020.

(9)      A se vedea Comunicarea COM(2020) 685 final și Recomandarea 2020/2243 a Comisiei din 22 decembrie 2020 (C/2020/9607).

(10)      Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19.

(11) Comitetul pentru securitate sanitară publică astăzi recomandări pentru o abordare comună la nivelul UE în ceea ce privește izolarea pacienților infectați cu COVID-19 și plasarea în carantină a contacților și a călătorilor.

(12)

     De exemplu, podul aerian umanitar, zborurile finanțate de Comisie pentru transportul de materiale medicale și de personal medical pe teren. Aceste zboruri au fost utilizate, de asemenea, pentru repatrierea expatriaților în țările partenere.

(13) Mecanismul COVAX funcționează în cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 (ACT-A) pentru achiziționarea a 2 miliarde de doze până la sfârșitul anului 2021, din care peste 1,3 miliarde sunt destinate țărilor în curs de dezvoltare.

(14) JOIN(2020) 22 final.