(1)   Prezentul regulament stabilește linii directoare privind realizarea promptă a dezvoltării și interoperabilității coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructurile energetice transeuropene prevăzute în anexa I („coridoarele și domeniile prioritare privind infrastructura energetică”), care contribuie la obiectivele Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și la obiectivul neutralității climatice până în 2050.

(1)   Prezentul regulament stabilește linii directoare privind realizarea promptă a dezvoltării și interoperabilității coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructurile energetice transeuropene prevăzute în anexa I („coridoarele și domeniile prioritare privind infrastructura energetică”), care contribuie la obiectivele Uniunii privind clima și energia pentru 2030, la obiectivul neutralității climatice până în 2050 și la țintele legate de biodiversitate pentru 2030 și care să asigure și să stimuleze securitatea energetică, integrarea pieței, concurența loială, diversificarea aprovizionării cu energie și energia accesibilă ca preț pentru toți .

4.   „proiect de interes comun” înseamnă un proiect necesar pentru implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa I și care face parte din lista proiectelor de interes comun la nivelul Uniunii menționată la articolul 3;

4.   „proiect de interes comun” înseamnă un proiect necesar pentru implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa I și care face parte din lista proiectelor de interes comun la nivelul Uniunii menționată la articolul 3 . La evaluarea proiectelor, se ține seama de strategiile naționale de dezvoltare și de potențialul local și regional al locului în care proiectul va fi pus în aplicare, pentru a se asigura un impact benefic optim ;

16.   „adaptarea la schimbările climatice” este un proces care asigură faptul că reziliența infrastructurii energetice la potențialele efecte negative ale schimbărilor climatice este asigurată printr-o evaluare a vulnerabilității la schimbările climatice și a riscurilor, inclusiv prin măsuri de adaptare relevante.

16.   „adaptarea la schimbările climatice” este un proces care asigură faptul că reziliența infrastructurii energetice la potențialele efecte negative ale schimbărilor climatice este asigurată printr-o evaluare a vulnerabilității la schimbările climatice și a riscurilor, inclusiv prin măsuri de adaptare relevante.

17.     „durabilitate” înseamnă potențialul oricărui tip de proiect de a contribui la realizarea obiectivului de neutralitate climatică. Este evaluată din punctul de vedere al integrării surselor regenerabile de energie în rețea sau al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pe care proiectul le va emite pe durata de viață preconizată;

(5)   Până la 31 ianuarie a fiecărui an, autoritățile competente menționate la articolul 8 prezintă agenției și grupului respectiv raportul menționat la alineatul (4) din prezentul articol, completat cu informații cu privire la progresele și, dacă este cazul, întârzierile în implementarea proiectelor de interes comun situate pe teritoriul lor, cu privire la procedura de autorizare, precum și la motivele unor astfel de întârzieri. Contribuția autorităților competente la raport se marchează în mod clar ca atare și este redactată fără a modifica textul introdus de inițiatorii proiectului.

(5)   Până la 31 ianuarie a fiecărui an, autoritățile competente stabilite la nivel european și în statele membre în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament prezintă agenției și grupului respectiv raportul menționat la alineatul (4) din prezentul articol, completat cu informații cu privire la progresele și, dacă este cazul, întârzierile în implementarea proiectelor de interes comun situate pe teritoriul lor, cu privire la procedura de autorizare, precum și la motivele unor astfel de întârzieri. Contribuția autorităților competente la raport se marchează în mod clar ca atare și este redactată fără a modifica textul introdus de inițiatorii proiectului.

(3)   Fără a aduce atingere cerințelor aplicabile în temeiul dreptului internațional și al dreptului Uniunii, autoritatea competentă facilitează emiterea deciziei exhaustive. Decizia exhaustivă este dovada finală a faptului că proiectul de interes comun a atins stadiul de proiect gata de construcție și că nu sunt necesare alte permise sau autorizații suplimentare în acest sens. Decizia exhaustivă se emite în termenul prevăzut la articolul 10 alineatele (1) și (2) și în conformitate cu unul dintre următoarele sisteme:

(3)   Fără a aduce atingere cerințelor aplicabile în temeiul legislației de la nivel regional, național, al Uniunii și al dreptului internațional , autoritatea competentă facilitează emiterea deciziei exhaustive. Decizia exhaustivă este dovada finală a faptului că proiectul de interes comun a atins stadiul de proiect gata de construcție și că nu sunt necesare alte permise sau autorizații suplimentare în acest sens. Decizia exhaustivă se emite în termenul prevăzut la articolul 10 alineatele (1) și (2) și în conformitate cu unul dintre următoarele sisteme:

(1)   Până la [1 mai 2023], statul membru sau autoritatea competentă publică, după caz, în colaborare cu alte autorități vizate, un manual de procedură actualizat privind procedura de autorizare aplicabilă proiectelor de interes comun, incluzând cel puțin informațiile menționate la punctul 1 din anexa VI. Manualul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar poate face referire la sau poate cita dispoziții juridice relevante. Autoritățile naționale competente coordonează și identifică sinergii cu țările învecinate atunci când elaborează manualul de proceduri .

(1)   Până la [1 mai 2023], statul membru sau autoritatea competentă publică, după caz, în colaborare cu alte autorități vizate, un manual de procedură actualizat privind procedura de autorizare aplicabilă proiectelor de interes comun, incluzând cel puțin informațiile menționate la punctul 1 din anexa VI. Manualul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar face referire la sau poate cita dispoziții juridice relevante. Autoritățile naționale și regionale competente cooperează cu autoritățile țărilor învecinate în vederea schimbului de bune practici și a facilitării procesului de acordare a autorizațiilor .

(4)   Dacă acest lucru nu este deja solicitat de legislația națională conform unor standarde similare sau mai ridicate, înainte de transmiterea dosarului de candidatură final și complet către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (a), inițiatorul proiectului sau, dacă legislația națională prevede astfel, autoritatea competentă desfășoară cel puțin o consultare publică. Consultarea publică respectivă nu aduce atingere oricărei consultări publice organizate după transmiterea solicitării aprobării de dezvoltare, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE. Consultarea publică oferă informații privind proiectul părților interesate menționate la punctul 3 litera (a) din anexa VI, într-un stadiu incipient, și contribuie la identificarea celei mai potrivite locații sau a celui mai potrivit traseu, ținând cont, de asemenea, de considerațiile privind adaptarea la schimbările climatice în ceea ce privește proiectul, precum și a subiectelor relevante de abordat în cadrul dosarului de candidatură. […]

(4)   Dacă acest lucru nu este deja solicitat de legislația națională conform unor standarde similare sau mai ridicate, înainte de transmiterea dosarului de candidatură final și complet către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (a), inițiatorul proiectului sau, dacă legislația națională prevede astfel, autoritatea competentă desfășoară cel puțin o consultare publică. Consultarea publică respectivă nu aduce atingere oricărei consultări publice organizate după transmiterea solicitării aprobării de dezvoltare, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE. Consultarea publică oferă informații privind proiectul părților interesate menționate la punctul 3 litera (a) din anexa VI, într-un stadiu incipient, și contribuie la identificarea celei mai potrivite locații sau a celui mai potrivit traseu, inclusiv – dacă este cazul – a unei soluții alternative, ținând cont, de asemenea, de considerațiile privind adaptarea la schimbările climatice în ceea ce privește proiectul, precum și a subiectelor relevante de abordat în cadrul dosarului de candidatură. […]

(1)   Costurile de investiții angajate în condiții de eficiență, care exclud costurile de întreținere, legate de un proiect de interes comun care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 literele (a), (b), (c) și (e) din anexa II și de proiectele de interes comun care se încadrează în categoria stabilită la punctul 3 din anexa II, dacă sunt de competența autorităților naționale de reglementare, sunt suportate de OTS/OST relevanți sau de inițiatorii proiectului de infrastructură de transport din statele membre în care proiectul are un impact net pozitiv și, în măsura în care nu sunt acoperite de venituri rezultate din gestionarea congestiilor sau de alte taxe, se plătesc de către utilizatorii rețelei prin tarifele de acces la rețea în statul membru sau în statele membre respective.

(1)   Costurile de investiții angajate în condiții de eficiență, care exclud costurile de întreținere, legate de un proiect de interes comun care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 literele (a), (b), (c) , (d), (e) și  2 litera (a) din anexa II și de proiectele de interes comun care se încadrează în categoria stabilită la punctul 3 din anexa II și la punctul 1 litera (c) din anexa IV , dacă sunt de competența autorităților naționale de reglementare, sunt suportate de operatorul de rețea respectiv sau de inițiatorii proiectului de infrastructură de transport și/sau de distribuție din statele membre în care proiectul are un impact net pozitiv și, în măsura în care nu sunt acoperite de venituri rezultate din gestionarea congestiilor sau de alte taxe, se plătesc de către utilizatorii rețelei prin tarifele de acces la rețea în statul membru sau în statele membre respective.

(2)   Dispozițiile prezentului articol se aplică unui proiect de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctul 1 literele (a), (b), (c) și (e) din anexa II în cazul în care cel puțin un inițiator al proiectului solicită autorităților naționale relevante aplicarea dispozițiilor respective pentru costurile proiectului. Dispozițiile se aplică în cazul unui proiect de interes comun care se încadrează în categoria stabilită la punctul 3 din anexa II, după caz, numai atunci când s-a realizat deja o evaluare a cererii de pe piață care a indicat că nu este de așteptat ca costurile de investiții angajate în condiții de eficiență să fie acoperite de tarife.

(2)   Dispozițiile prezentului articol se aplică unui proiect de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctul 1 literele (a), (b), (c) , (d) , (e) și  2 litera (a) din anexa II și la punctul 1 litera (c) din anexa IV în cazul în care cel puțin un inițiator al proiectului solicită autorităților naționale relevante aplicarea dispozițiilor respective pentru costurile proiectului. Dispozițiile se aplică în cazul unui proiect de interes comun care se încadrează în categoria stabilită la punctul 3 din anexa II, după caz, numai atunci când s-a realizat deja o evaluare a cererii de pe piață care a indicat că nu este de așteptat ca costurile de investiții angajate în condiții de eficiență să fie acoperite de tarife.

(4)   […] În procesul de alocare transfrontalieră a costurilor, autoritățile naționale de reglementare relevante, în consultare cu OTS/OST implicați , încearcă să ajungă la un acord reciproc bazat pe informațiile precizate la alineatul (3) literele (a) și (b), dar care nu se limitează la acestea. Evaluarea lor se bazează pe același scenariu ca și cel utilizat în procesul de selecție pentru elaborarea listei Uniunii în care este inclus proiectul de interes comun.

În cazul în care un proiect de interes comun atenuează externalități negative, precum fluxurile în buclă, iar proiectul de interes comun respectiv este implementat în statul membru care se află la originea externalității negative, această atenuare nu este considerată un beneficiu transfrontalier și nu reprezintă, prin urmare, o bază de alocare a costurilor către OTS/OST din statele membre afectate de externalitățile negative respective.

(4)   […] În procesul de alocare transfrontalieră a costurilor, autoritățile naționale de reglementare relevante, în consultare cu operatorii de rețea respectivi , încearcă să ajungă la un acord reciproc bazat pe informațiile precizate la alineatul (3) literele (a) și (b), dar care nu se limitează la acestea. Evaluarea lor se bazează pe același scenariu ca și cel utilizat în procesul de selecție pentru elaborarea listei Uniunii în care este inclus proiectul de interes comun. În cazul în care un proiect de interes comun atenuează externalități negative, precum fluxurile în buclă, iar proiectul de interes comun respectiv este implementat în statul membru care se află la originea externalității negative, această atenuare nu este considerată un beneficiu transfrontalier și nu reprezintă, prin urmare, o bază de alocare a costurilor către operatorul de rețea din statele membre afectate de externalitățile negative respective.

(4)   Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 litera (d) și la punctele 2 și 5 din anexa II sunt eligibile și pentru asistență financiară din partea Uniunii sub formă de granturi pentru lucrări, dacă inițiatorii proiectului în cauză pot demonstra clar externalitățile pozitive semnificative generate de proiecte, precum siguranța aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea și pot oferi dovezi clare privind lipsa viabilității comerciale a acestora, în conformitate cu analiza cost-beneficiu, planul de afaceri și evaluările efectuate, în special de către eventualii investitori sau creditori sau, dacă este cazul, o autoritate națională de reglementare.

(4)   Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 litera (d) și la punctele 2 , 4 și 5 din anexa II sunt eligibile și pentru asistență financiară din partea Uniunii sub formă de granturi pentru lucrări, dacă inițiatorii proiectului în cauză pot demonstra clar externalitățile pozitive semnificative generate de proiecte, precum siguranța aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea și pot oferi dovezi clare privind lipsa viabilității comerciale a acestora, în conformitate cu analiza cost-beneficiu, planul de afaceri și evaluările efectuate, în special de către eventualii investitori sau creditori sau, dacă este cazul, o autoritate națională de reglementare.