Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020XG0626(01)

Concluziile Consiliului privind combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19 în educație și formare 2020/C 212 I/03

ST/8610/2020/INIT

JO C 212I, 26.6.2020, p. 9–14 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

26.6.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CI 212/9


Concluziile Consiliului privind combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19 în educație și formare

(2020/C 212 I/03)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

EVIDENȚIIND FAPTUL CĂ:

1.

Pandemia de COVID-19 a afectat sistemele de educație și formare din întreaga lume și din Uniune, punând o presiune fără precedent asupra lor, și a adus schimbări majore în felul în care învățăm, predăm, comunicăm și colaborăm în cadrul comunităților noastre de educație și formare și între acestea. Acest lucru a avut impact asupra cursanților (1), familiilor acestora, cadrelor didactice, formatorilor, liderilor instituțiilor, precum și asupra societății în general.

2.

De la izbucnirea pandemiei, statele membre și instituțiile de educație și formare au făcut eforturi semnificative pentru a asigura siguranța și bunăstarea cursanților și a personalului și continuarea învățării și a predării, în vederea menținerii dreptului la educație.

3.

Ca răspuns de urgență, majoritatea statelor membre au decis închiderea fizică extinsă a instituțiilor de educație și formare, mobilizând în același timp, rapid, opțiuni alternative și sprijin pentru învățarea și predarea la distanță, în special soluții digitale. Această schimbare a confruntat sistemele de educație și formare și părțile interesate din aceste domenii din statele membre, în special cursanții și familiile acestora, precum și cadrele didactice și formatorii, cu diferite provocări, dar le-a oferit și o experiență de învățare valoroasă și a accelerat transformarea digitală suplimentară a instituțiilor de educație și formare.

4.

În aceste circumstanțe excepționale, a existat o colaborare remarcabilă între statele membre, care, într-o perioadă de criză, și-au demonstrat solidaritatea și sprijinul reciproc prin schimburi regulate de informații cu privire la situațiile, provocările, măsurile și planurile lor naționale preconizate sau deja puse în aplicare, precum și, acolo unde a fost posibil, prin partajarea în mod deschis a resurselor educaționale.

CONȘTIENT CĂ:

5.

În momentul declanșării crizei, când instituțiile de educație și formare din majoritatea statelor membre încă funcționau în mod regulat, accentul s-a pus pe modul de asigurare a siguranței cursanților și a personalului, inclusiv prin punerea în aplicare a unor măsuri de protecție și de igienă și prin furnizarea de informații și orientări, prin cooperare între autoritățile naționale din domeniul educației și al sănătății.

6.

Pe măsură ce situația a evoluat, odată cu creșterea numărului de închideri fizice ale instituțiilor de educație și formare în majoritatea statelor membre, pentru a asigura continuarea procesului de învățare, statele membre, instituțiile de educație și formare și părțile interesate relevante au făcut eforturi semnificative pentru a se adapta și a pregăti conținutul educațional și pentru a asigura utilizarea acestuia în învățarea la distanță. Acest lucru a fost susținut de orientări corespunzătoare, combinate cu o gestionare agilă, o monitorizare continuă, îmbunătățiri permanente și ajustări legislative, în funcție de circumstanțele naționale. În această privință, este posibil să fi existat poziții de plecare diferite între statele membre, precum și între instituțiile de educație și formare, în ceea ce privește pregătirea digitală a sistemelor de educație și formare, inclusiv disponibilitatea instrumentelor și materialelor digitale de învățare și pregătirea cadrelor didactice și a formatorilor pentru a desfășura activități de predare la distanță.

7.

Una dintre principalele provocări a fost asigurarea incluziunii și a accesului egal la oportunități de calitate de învățare la distanță. Este posibil ca unii cursanți, precum și cadre didactice, formatori și familii să nu aibă competențe digitale sau acces la tehnologie ori la internet, ceea ce poate reprezenta un obstacol serios, în special pentru cursanții din medii defavorizate și din zone rurale, îndepărtate, precum și cu grad ridicat de urbanizate. În plus, există cursanți cu nevoi educaționale speciale, care necesită consiliere și sprijin suplimentar în procesul de învățare. Mai mult decât atât, închiderea instituțiilor de educație și formare a fost o provocare deosebită pentru cursanții defavorizați din punct de vedere socioeconomic, care cel mai probabil trăiesc în gospodării care nu sunt favorabile pentru studiul acasă sau care în mod normal au dreptul la mese gratuite la școală, dar și pentru cursanții expuși riscului de părăsire timpurie a școlii.

8.

Instituțiile de educație și formare sunt mai mult decât simple locuri în care oamenii învață, predau și se formează – ele sunt, de asemenea, medii sigure și oferă un sentiment de structură și de comunitate, precum și oportunități de socializare. Date fiind anxietatea și stresul cauzate de frica de pandemie și de izolarea socială, care este în special dificilă pentru cei care se confruntă sau riscă să se confrunte cu violența domestică, a fost esențial să se comunice, precum și să se ofere sprijin psihologic și emoțional, pentru a se asigura bunăstarea și sănătatea fizică și mintală a cursanților, a familiilor acestora, a cadrelor didactice și a formatorilor.

9.

Cadrele didactice și formatorii au trebuit să se adapteze rapid de la predarea față în față la predarea la distanță. Având în vedere că nu toate cadrele didactice și nu toți formatorii (2) aveau experiența, încrederea, cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare pentru a organiza și a desfășura activități de predare la distanță în mod eficace, a fost necesară o formare suplimentară, specifică. Deseori, dedicarea lor a mers dincolo de oferirea de lecții, incluzând și eforturi suplimentare pentru a asigura progresul și bunăstarea cursanților. Este posibil ca nevoia de adaptare rapidă la noul mediu de lucru să fi dus la creșterea volumului de muncă, afectând astfel echilibrul dintre viața lor profesională și cea privată. În aceste condiții, cadrele didactice, formatorii și personalul de sprijin au dat dovadă de o admirabilă dedicare și creativitate, precum și de deschidere către colaborare, cocreare și învățare reciprocă.

10.

Deși trecerea la predarea și învățarea digitală a jucat un rol major în asigurarea continuării procesului de învățare, educația digitală nu poate înlocui pe deplin calitatea predării și a învățării față în față. Mai mult, trecerea bruscă la predarea și învățarea digitală a fost, în multe cazuri, mai curând un răspuns de urgență decât o furnizare în condiții optime, planificate, a educației digitale la distanță la nivel extins. Pentru unele cadre didactice și unii formatori a fost prima dată când au predat online și, deși reziliența și adaptabilitatea lor sunt de lăudat, activitățile de predare și învățare digitală la distanță desfășurate în contextul COVID-19, deși valoroase, nu ar trebui să fie considerate în mod necesar standardul general pentru educația digitală la distanță.

11.

A fost nevoie de o cooperare sporită între familiile cursanților și cadre didactice și formatori, precum și de un angajament mai ferm pentru ca învățarea la distanță să fie posibilă. Pentru părinții și îngrijitorii care lucrează de acasă, combinarea sarcinilor lor profesionale cu sprijinul pentru învățare acordat copiilor și cu sarcinile de îngrijire a acestora a fost solicitantă. În cazul părinților și al îngrijitorilor care nu au putut să lucreze de acasă, găsirea de servicii de îngrijire pe timpul zilei pentru copiii mai mici a reprezentat o provocare suplimentară.

12.

Punerea în aplicare a părților practice din programele școlare este deosebit de dificilă în contextul învățării la distanță. Acest lucru este deosebit de relevant în educația și formarea profesională, în care învățarea practică constituie o mare parte a programelor școlare. Este posibil ca cursanții care urmează o formă de educație și formare profesională să fi fost mai dezavantajați, deoarece criza a afectat mulți angajatori care participă la învățarea la locul de muncă și la stagii de ucenicie. Dat fiind că ucenicii, în unele cazuri, depind de plăți și compensații din partea angajatorilor, acest lucru a avut impact asupra mijloacelor lor de subzistență.

13.

Uneori, cursanții adulți, în special cei slab calificați, nu dețin competențele digitale necesare pentru a participa la învățarea digitală, ceea ce le poate diminua oportunitățile de perfecționare și recalificare.

14.

Una dintre cele mai mari provocări a fost găsirea unui mod de evaluare și notare, unele state membre încurajând axarea pe evaluarea formativă și luarea în considerare a diferitor condiții de învățare. Acest lucru este legat de provocarea pe care o reprezintă organizarea încheierii eficiente a anului școlar și universitar, care este deosebit de importantă în contextul examenelor terminale și al diplomelor finale, deoarece afectează înscrierile la diferite niveluri de educație și formare. În acest sens, schimbul de informații, cooperarea și dialogul între părțile interesate relevante din domeniul educației și formării, inclusiv autoritățile de asigurare a calității și cele responsabile cu recunoașterea, precum și partenerii sociali, pot oferi o bază pentru o abordare coordonată utilă. Acest lucru este deosebit de relevant atunci când se iau decizii cu privire la cerințele de înscriere la instituțiile de învățământ superior, cu respectarea în mod corespunzător a autonomiei lor și a circumstanțelor naționale.

15.

Pandemia a afectat, de asemenea, oportunitățile de mobilitate în scopul învățării la nivel european și internațional. Întrucât numeroase instituții de educație și formare au fost închise, cursanții participanți la programe de mobilitate au întâmpinat diverse dificultăți legate de continuarea perioadei lor de mobilitate, accesul la cazare și la asistență medicală, dreptul la granturi și burse sau întoarcerea în țările lor de origine. Este posibil ca cursanții participanți la programe de mobilitate să se fi confruntat și cu dificultăți socioeconomice legate de pierderea veniturilor familiale ca urmare a crizei de pe piața muncii, cauzată de pandemia de COVID-19.

16.

Multe activități din cadrul unor proiecte legate de Erasmus+ și Corpul european de solidaritate au fost amânate sau anulate, iar în cazurile în care mobilitatea fusese planificată, a fost încurajată cooperarea virtuală.

17.

Dincolo de investițiile necesare pentru a aborda impactul asupra sănătății și impactul socioeconomic al crizei, este important ca actualele priorități în materie de investiții să fie axate pe educație și formare. În această privință, este crucial să se recunoască faptul că educația și formarea de înaltă calitate contribuie decisiv la bunăstarea și la dezvoltarea personală și profesională a cetățenilor, precum și la reziliența societății și a economiei, jucând un rol important în redresare. Este necesar să se țină seama de acest lucru în cadrul elaborării planului european de redresare.

RECUNOSCÂND CĂ:

18.

Pentru a depăși aceste provocări și în funcție de circumstanțele naționale, statele membre și instituțiile lor de educație și formare au instituit rapid numeroase măsuri, cum ar fi:

dezvoltarea și partajarea de conținut, materiale și practici educaționale de calitate, adaptate la contextul învățării la distanță, la nivel național și/sau la nivelul instituțiilor;

sprijinirea mediilor virtuale de învățare, care facilitează utilizarea platformelor de învățare online existente (sau dezvoltarea unora noi) și a instrumentelor de colaborare în echipă;

utilizarea transmisiilor de televiziune și de alte mass-media pentru a oferi conținut educațional;

pregătirea unei serii de orientări și instrucțiuni cu privire la modul de participare la învățarea la distanță și de desfășurare a activităților de predare la distanță, de exemplu cu privire la utilizarea în condiții de siguranță a instrumentelor digitale și la evaluarea online;

furnizarea de oportunități specifice de dezvoltare profesională pentru cadre didactice și formatori și pentru alte categorii de personal pedagogic;

identificarea cursanților care nu sunt în măsură să participe la învățământul la distanță și intrarea în contact cu aceștia prin furnizarea accesului la internet și a echipamentelor necesare, în special pentru cei care provin din zone și medii izolate din punct de vedere geografic sau defavorizate din punct de vedere socioeconomic, precum și distribuirea de materiale educaționale tipărite, atunci când este necesar;

furnizarea de sprijin specific pentru cursanții cu nevoi educaționale speciale;

facilitarea accesului la conținutul digital în biblioteci;

furnizarea de mese pentru cursanții care provin din medii defavorizate din punct de vedere socioeconomic;

oferirea de diverse forme de sprijin psihologic pentru cursanți, familii, cadre didactice și formatori;

asigurarea de servicii de îngrijire pe timpul zilei pentru copiii mai mici ai căror părinți și îngrijitori nu pot lucra de acasă, în special pentru cei care lucrează în sectoare critice precum serviciile de sănătate;

furnizarea de diferite tipuri de sprijin atât pentru cursanții care încep, cât și pentru cei care termină un program de mobilitate;

furnizarea periodică de informații cursanților, cadrelor didactice și formatorilor, instituțiilor de educație și formare, familiilor, precum și altor părți interesate relevante;

dezvoltarea cooperării cu autoritățile locale și regionale și organizațiile neguvernamentale, precum și cu întreprinderile, inclusiv societățile de telecomunicații, de internet și de editare, care, în unele cazuri, au furnizat materiale și instrumente în mod gratuit;

sprijinirea și stimularea, dacă este posibil, a educației și activității fizice, în conformitate cu măsurile de precauție privind siguranța.

19.

Ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19, Comisia a oferit posibilități de flexibilitate suplimentară în punerea în aplicare a programului Erasmus+, combinată cu sfaturi practice pentru participanții la Erasmus+ și pentru agențiile naționale. În plus, pe lângă eforturile depuse în cadrul Consiliului, Comisia a facilitat noi posibilități de cooperare și de schimb de informații între statele membre.

20.

Pe măsură ce situația evoluează, odată cu posibila ridicare a măsurilor de izolare la recomandarea autorităților sanitare, apar noi întrebări privind redeschiderea instituțiilor de educație și formare, precum și a întreprinderilor care oferă învățare la locul de muncă, inclusiv măsurile organizatorice și de siguranță, în special referitoare la distanțarea socială, la salubrizare și la igienă. În acest sens, unele dintre provocări se referă la disponibilitatea resurselor umane în număr suficient, precum și la pregătirea și viabilitatea structurilor de educație și formare, în special la caracterul lor adecvat pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare.

INVITĂ STATELE MEMBRE, ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII ȘI ÎN CONFORMITATE CU CIRCUMSTANȚELE NAȚIONALE:

21.

Să continue schimbul de informații, de experiență și de bune practici între statele membre cu privire la modul optim în care educația și formarea se pot adapta la situație, în funcție de evoluțiile ulterioare legate de criza cauzată de pandemia de COVID-19, inclusiv cu privire la diferite măsuri legate de redeschiderea instituțiilor de educație și formare, asigurând echitatea, promovând bunăstarea cursanților și a personalului și oferind sprijin psihologic. În acest sens, să încurajeze un flux de informații simplificat și coerent și să utilizeze în mod optim rețelele existente.

22.

În ceea ce privește redeschiderea instituțiilor de educație și formare, în funcție de circumstanțele locale, regionale și naționale, să ia măsurile necesare pentru a asigura siguranța cursanților și a personalului, inclusiv condiții sanitare și de igienă adecvate, și să reia activitățile de învățare și de predare față în față, asigurând totodată egalitatea de șanse.

23.

Pe baza învățămintelor desprinse deja în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și luând în considerare impactul potențial pe termen lung al crizei asupra viitorului educației și formării, să examineze posibilitățile de inovare și să depună eforturi suplimentare pentru a accelera transformarea digitală a sistemelor de educație și formare și, după caz, să stimuleze capacitatea digitală a instituțiilor de educație și formare și să reducă decalajul digital.

24.

Ținând seama de învățămintele desprinse în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 să sprijine dezvoltarea în continuare a abilităților și competențelor digitale ale cadrelor didactice și formatorilor, pentru a facilita predarea și evaluarea în mediile de învățare digitală.

25.

Ținând seama în mod corespunzător de autonomia instituțională, să examineze posibilitatea integrării învățării digitale de înaltă calitate ca parte a ofertei de educație și formare la toate nivelurile și în toate tipurile de educație și formare. Atunci când acționează astfel, să acorde atenție adaptării instrumentelor digitale la vârsta și nevoile speciale ale cursanților, precum și respectării normelor de protecție a datelor, a vieții private, a considerentelor etice și a cerințelor în materie de siguranță și de securitate cibernetică.

26.

Să exploreze posibilitățile de îmbunătățire a predării și învățării prin monitorizare și evaluare pe baza extragerii de date privind educația, axată pe datele existente, a analiticii învățării și a utilizării inteligenței artificiale, acordând atenția cuvenită respectării Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679.

27.

Concomitent cu oferirea de posibilități de învățare la distanță, digitală și mixtă, să acorde o atenție suplimentară asigurării egalității de șanse și accesului continuu la educație și formare de înaltă calitate pentru cursanții de toate vârstele, asigurând calitatea și încurajând validarea și recunoașterea rezultatelor învățării dobândite. Reafirmând dreptul la educație, să acorde o atenție deosebită prevenirii unei eventuale creșteri a ratei de părăsire timpurie a școlii, cauzată de criza provocată de pandemia de COVID-19.

28.

Pentru a atenua efectul negativ al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra mobilității și cooperării transfrontaliere fizice, să încurajeze utilizarea posibilităților virtuale de mobilitate și cooperare.

29.

Să coopereze în ceea ce privește eliminarea obstacolelor legate de pandemia de COVID-19 din calea mobilității transfrontaliere în scopul învățării, ținând seama de posibilele consecințe ale diferitelor abordări ale evaluării și de eventuala amânare sau anulare a examenelor și posibila amânare a înscrierilor, care pot avea un efect negativ asupra oportunităților de mobilitate în scopul învățării în următorii ani.

30.

Să coopereze în ceea ce privește garantarea posibilităților de educație pentru cursanții care fac zilnic naveta între state membre învecinate, în special în cazul închiderii prelungite a frontierelor.

31.

Să sprijine dezvoltarea în continuare a infrastructurii digitale, precum și a aptitudinilor și competențelor digitale, apelând la finanțarea disponibilă în cadrul programelor și fondurilor Uniunii, în special programul Erasmus+, Corpul european de solidaritate și fondurile structurale și de investiții europene, Programul de sprijin pentru reforme structurale și succesorii acestora, precum și noul program Europa digitală.

INVITĂ COMISIA CA, ÎN CONFORMITATE CU COMPETENȚELE SALE ȘI ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

32.

Să desfășoare activități de cercetare și să disemineze rezultatele privind impactul pandemiei de COVID-19 și învățămintele desprinse la diferite niveluri ale educației și formării, cu accent pe învățarea și predarea la distanță și pe capacitățile digitale ale sistemelor de educație și formare din statele membre, ca resursă pentru consolidarea elaborării de politici naționale bazate pe date concrete și a cooperării la nivelul Uniunii, în vederea consolidării rezilienței și a pregătirii pentru viitoarele reacții de urgență la timp, eficiente și adecvate.

33.

Atunci când elaborează o propunere de plan european de redresare, să recunoască potențialul transformator al educației și formării ca factor catalizator pentru o redresare reușită și nevoia de investiții în educație și formare, în special în ceea ce privește educația digitală, inclusiv infrastructura și competențele digitale.

34.

Să sprijine statele membre în ceea ce privește oferirea de oportunități de investiții în infrastructura durabilă de educație și formare, în conformitate cu Pactul verde european, ținând seama, în plus, de capacitățile necesare pentru a asigura siguranța și măsurile organizatorice necesare ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19.

35.

La crearea spațiului european al educației, împreună cu cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării post-2020, a noului Plan de acțiune pentru educația digitală și a Agendei actualizate pentru competențe, să țină seama de învățămintele desprinse din criza provocată de pandemia de COVID-19 în ceea ce privește transformarea digitală a sistemelor de educație și formare, acordând o atenție deosebită calității și provocărilor societale, cum ar fi asigurarea incluziunii și a egalității de șanse, promovarea coeziunii și combaterea dezinformării.

36.

Să faciliteze în continuare schimburile privind provocările și măsurile luate de statele membre, inclusiv prin conectarea și îmbunătățirea disponibilității bazelor de date care conțin resurse educaționale deschise și a accesului la acestea, pentru a facilita schimbul de diferite metodologii, instrumente și materiale de învățare la distanță. În acest context, să valorifice oportunitățile existente, cum ar fi cele disponibile prin intermediul eTwinning, platforma School Education Gateway și Platforma electronică pentru învățarea în rândul adulților în Europa (EPALE). Să promoveze utilizarea unor instrumente de autoevaluare precum SELFIE și HEInnovate pentru a sprijini capacitatea și transformarea digitală a școlilor și a instituțiilor de învățământ superior.

37.

Să prezinte și să disemineze pentru statele membre noi informații practice referitoare la posibilitatea de a finanța nevoile sistemelor de educație și formare în ceea ce privește atenuarea consecințelor pandemiei de COVID-19 în cadrul inițiativelor pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII și CRII+) și al altor mecanisme de finanțare adecvate.

38.

Să continue să partajeze cu regularitate informații cu părțile interesate și organismele de punere în aplicare din cadrul Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate cu privire la posibile mecanisme flexibile în ceea ce privește punerea în aplicare a mobilității în scopul învățării și a proiectelor în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

39.

Împreună cu statele membre, să exploreze mijloacele de soluționare a celor mai urgente nevoi în perioada în care mobilitatea fizică este restricționată, prevăzând flexibilitate în realocarea între acțiuni Erasmus+ a fondurilor neutilizate, acolo unde este cazul.

40.

Să sprijine statele membre în dezvoltarea în continuare a practicilor de educație digitală și a oportunităților de educație și formare digitală și să abordeze efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra grupurilor celor mai vulnerabile de cursanți, prin utilizarea oportunităților disponibile oferite de Erasmus+.

41.

Să disemineze și să promoveze utilizarea materialelor și instrumentelor relevante, inclusiv experiența în materie de cooperare virtuală, care rezultă din proiectele din cadrul Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate și din activitățile coalițiilor europene și naționale pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, care, în spiritul solidarității între statele membre, pot oferi un sprijin suplimentar util ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19.

42.

În cooperare cu statele membre și cu respectarea corespunzătoare a autonomiei instituționale și a contextelor naționale, să înceapă să lucreze la măsuri de eliminare a obstacolelor legate de pandemia de COVID-19 și să reinițieze adoptarea oportunităților de mobilitate transfrontalieră în scopul învățării după ce va trece criza provocată de pandemia de COVID-19, inclusiv prin furnizarea de orientări clare cu privire la modul de facilitare a oportunităților de mobilitate în scopul învățării oferite de programul Erasmus+.

43.

Să promoveze mobilitatea și cooperarea virtuală de calitate și să sprijine dezvoltarea mobilității mixte în cadrul programului Erasmus+, luând în considerare faptul că, deși nu poate înlocui mobilitatea fizică, mobilitatea virtuală are un rol complementar important.

44.

Să colaboreze îndeaproape cu organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul Europei, UNESCO și OCDE, în ceea ce privește furnizarea și diseminarea de informații referitoare la implicațiile pandemiei de COVID-19 asupra educației și formării.

(1)  În sensul prezentului document, termenul „cursant” trebuie înțeles într-un sens mai larg, care se referă la cursanții de toate tipurile și la toate nivelurile de educație și formare, inclusiv la educația și îngrijirea timpurie, la educația generală, la educația și formarea profesională, la educația adulților și la învățământul superior.

(2)  Conform studiului TALIS al OCDE (2018), mai puțin de 40 % dintre cadrele didactice se simt bine pregătiți pentru utilizarea TIC în procesul de predare.


Top