Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2020/C 150/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„Mojama de Isla Cristina”

Nr. UE: PGI-ES-01211-AM01 – 3.10.2018

IGP (X) DOP ( )

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Consejo Regulador de las Indicaciones Geográficas Protegidas Mojama de Barbate y Mojama de Isla Cristina,

Glorieta del Agua n° 4, planta 2, módulo 9,

41940 Tomares

Sevilla

SPANIA

Tel. +34 954151823

E-mail: consejoregulador@consejoreguladordelamojama.com

Interesul legitim al grupului solicitant se bazează pe faptul că acesta este organismul responsabil cu gestionarea indicației geografice protejate „Mojama de Isla Cristina” și este solicitantul inițial al înregistrării denumirii.

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☐	Aria geografică

☒	Dovada originii

☒	Metoda de producție

☐

Legătura

☒	Etichetarea

☐	Altele [de precizat]

4.   Tipul modificării (modificărilor)

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5.   Modificare (modificări)

Secțiunea B. Descrierea produsului

5.1.

În secțiunea B primul paragraf din caietul de sarcini și la punctul 3.2 din documentul unic, termenul „sazonado” („condimentare”) a fost înlocuit cu termenul „salado” (sărare). Este vorba despre o greșeală care a fost corectată. Descrierea corectă a produsului în conformitate cu legislația spaniolă este „sărare și uscare”. Termenul „sazonado” se folosește pentru alimentele de sezon, adică coapte sau ajunse la maturitate.

5.2.

În secțiunea B al treilea paragraf din caietul de sarcini și la punctul 3.2 din documentul unic, din definiția categoriei „Extra” au fost eliminate cuvintele „care este mai puțin grasă”. - În secțiunea B al patrulea paragraf din caietul de sarcini și la punctul 3.2 din documentul unic, din definiția categoriei „Primera” au fost eliminate cuvintele „caracterizată printr-un conținut mai mare de grăsime”. Aceste fraze au fost eliminate deoarece sunt descriptive și nu caracterizează în niciun fel produsul.

5.3.

În secțiunea B din caietul de sarcini și la punctul 3.2 din documentul unic, parametrul „humedad relativa” („umiditate relativă”) a fost înlocuit cu „actividad de agua” (activitatea apei). Aceasta era o greșeală, deoarece umiditatea relativă este un parametru de mediu, în timp ce activitatea apei măsoară umiditatea unui produs alimentar. S-a stabilit că activitatea apei (aw) trebuie să fie sub 0,90.

5.4.

În subsecțiunea B.1 primul paragraf și la punctul 3.3 din documentul unic, greutatea tonului roșu a fost modificată de la 200 kg la 150 kg. Acest lucru este justificat de dimensiunea mai mică a peștilor capturați în prezent, respectând, în mod evident, dimensiunea minimă permisă, fără a compromite calitatea produsului finit.

5.5.

În subsecțiunea B.2, mezofilele aerobe au fost eliminate din tabelul cu parametri, deoarece nu sunt microorganisme patogene. Ele fac obiectul normelor orizontale și nu îmbunătățesc calitatea produsului.

5.6.

Tabelul cu metale grele a fost mutat din subsecțiunea B.2 în subsecțiunea B.1. Subsecțiunea B.1, care se referă la materiile prime, este partea în care trebuie verificat conținutul de metale grele. Modificarea se datorează necesității de a cunoaște concentrația de metale grele înainte ca bucățile proaspăt tăiate să intre în procesul de producție. Acest lucru este necesar pentru a se garanta că produsele finite nu sunt fabricate din materii prime cu un conținut ridicat de metale grele.

Secțiunea D. Dovada că produsul își are originea în zonă

5.7.

În secțiunea D al patrulea paragraf, cerința ca registrele de producție „să respecte modelul adoptat de Consiliul de reglementare” a fost eliminată, întrucât registrul de producție este un instrument de automonitorizare pentru operatori și Consiliul de reglementare nu ar trebui să fie implicat. De asemenea, al șaptelea paragraf din secțiunea D a fost complet eliminat, și anume „Consiliul trebuie să furnizeze unităților de sărare certificate etichete numerotate, care să servească drept garanție a originii și a proceselor artizanale atunci când produsele sunt introduse pe piață”. Această modificare a fost făcută deoarece utilizarea etichetelor numerotate nu este considerată necesară pentru controlul produselor, care poate fi realizat cu eficacitate folosind numărul de identificare al produsului și al lotului. Eliminarea acestei cerințe facilitează introducerea produsului pe piață.

Secțiunea E. Descrierea metodei de producție

5.8.

Litera (c) din secțiunea E, intitulată „Ronqueo (tăierea tonului)”, a fost dezvoltată, pentru a oferi o descriere mai detaliată a procesului, care este considerat a fi una dintre cele mai importante etape ale producției de mojama de calitate. La al doilea paragraf, se elimină următorul text: „Tonul este despicat și coloana vertebrală este înlăturată” și se înlocuiește cu: „Se face o incizie de-a lungul liniei dintre înotătoarea ventrală și radiile anale; apoi se face o altă incizie de-a lungul liniei dintre înotătoarea dorsală și radiile dorsale. În această etapă se produce sunetul de la care provine denumirea procesului, și anume «ronqueo». Atunci când se crestează cu cuțitul de-a lungul coloanei vertebrale, se produce un sunet asemănător sforăitului (ronquido în limba spaniolă). După ce s-au efectuat inciziile menționate, se mai fac alte două incizii, una de fiecare parte a peștelui, în punctul de inserție a înotătoarei pelvice. Scopul este de a separa cele două părți superioare (negros sau descargamentos) de cele două părți inferioare (blancos sau descargados). La al treilea paragraf, se elimină următorul text: „Pielea, oasele rămase și carnea de culoare mai închisă sunt separate de mușchiul file. După curățare, cele patru bucăți de mușchi file obținute din părțile superioare și cele patru obținute din părțile inferioare sunt spălate și tăiate în fâșii. Lungimea fâșiilor depinde de lățimea fileului de ton. Grosimea nu trebuie să depășească 5 cm.” și se înlocuiește cu: „Se îndepărtează pielea și se separă bucățile de file. Acestea sunt curățate de oase și de sangacho (aceasta este denumirea tradițională a fâșiei de carne de culoare mai închisă, dată de sângele coagulat, care se întinde pe toată lungimea peștelui). Se obțin patru bucăți de file clasificate în categoria «Extra» și patru bucăți clasificate în categoria «Primera». După curățare, fileurile sunt spălate și tăiate în fâșii, din care se obțin mojamas. Lungimea fâșiilor depinde de lățimea fileului de ton.” De asemenea, la al treilea paragraf, se elimină cerința referitoare la faptul că fâșiile nu trebuie să aibă o grosime „mai mare de 5 cm”. Tăierea se face manual; prin urmare, chiar dacă persoana care efectuează această operațiune este foarte pricepută, în mod inerent bucata obținută este neregulată. În cazul în care o fâșie depășește 5 cm în orice punct, neregularitățile împiedică certificarea unei operațiuni care, altfel, este perfect executată. În plus, din această secțiune au fost eliminate mențiunile cu privire la nivelul de grăsime din clasificarea fileurilor obținute, din motivele expuse la punctul 5.2.

5.9.

La litera (e) primul paragraf din secțiunea E, intitulată „Sărare”, se elimină cerința ca stratul de sare să aibă o grosime de 2-4 cm. Acest lucru se datorează faptului că verificările efectuate de-a lungul unui an au demonstrat că este dificil să se facă măsurători exacte, din cauza neregularității stratului de sare. Ceea ce contează este ca fileurile să fie acoperite în întregime de sare și să nu intre în contact unele cu altele. Din același motiv, din paragraful respectiv se elimină următorul text: „Fâșiile de ton sunt acoperite în întregime pentru a asigura o distribuție uniformă a sării” și se înlocuiește cu: „asigurându-se că bucățile de file de ton nu intră în contact unele cu altele. Sarea trebuie distribuită în mod uniform pentru a asigura acoperirea în întregime a fâșiilor de ton”. Cuvântul „ton” a fost înlocuit cu „file de ton” pentru a descrie mai bine materialul. Aceeași modificare este introdusă și la literele (e) și (g) din secțiunea E a caietului de sarcini, astfel încât materia primă să fie descrisă peste tot ca „file de ton”. La al doilea paragraf, timpul de sărare a fost modificat de la „între 18 și 36 de ore” la „între 18 și 50 de ore”, dat fiind că verificările efectuate au arătat că fileurile mai groase trebuie sărate mai mult timp.

5.10.

La litera (e) al doilea paragraf din secțiunea E, intitulată „Spălarea fileurilor”, următorul text se elimină: „fâșiile sunt lăsate să stea în apă rece” și se înlocuiește cu: „fâșiile de file de ton sunt puse în recipiente cu apă rece. Ele sunt spălate într-o primă apă pentru a îndepărta orice urmă de sare, apoi sunt lăsate să stea în recipientele cu apă rece”. Scopul acestei modificări este doar de a îmbunătăți descrierea procesului, pentru a face mai ușoară verificarea pe baza caietului de sarcini. La același paragraf, se elimină următorul text: „În acest proces, apa este schimbată de trei sau patru ori” și se înlocuiește cu: „Apa se schimbă cel puțin o dată”. Motivul este că, în urma verificărilor, s-a constatat că nu este necesar să se schimbe apa de atâtea ori.

5.11.

Literele (g) și (h) din secțiunea E a caietului de sarcini au fost combinate într-o singură literă (g), „Uscare”, dat fiind că, în acest mod, procesul este descris cu mai multă precizie. De fapt, împărțirea în două puncte este artificială, întrucât nu este vorba despre două operațiuni distincte (preparare și uscare), ci despre un singur proces continuu (uscare), care are loc în unitatea de uscare în care fâșiile de file de ton spălate și, dacă este cazul, presate sunt aduse pentru a fi uscate și din care fâșiile de file de ton uscate sunt luate pentru a fi transformate în produsul final. Al patrulea paragraf de la litera (g) include acum textul „deși nu trebuie să dureze mai puțin de 15 zile” pentru a stabili timpul minim necesar pentru uscarea naturală. La al cincilea paragraf, cu privire la procesul mixt, s-a corectat o eroare în ceea ce privește temperatura maximă admisă. Temperatura a fost modificată de la 16 °C la 17 °C și s-a stabilit o perioadă minimă de uscare, care nu poate fi mai mică de 15 zile. La al șaselea paragraf, cu privire la uscarea în tunele, timpul stabilit pentru uscare, „între 15 și 21 de zile”, a fost eliminat. În documentul actual, se prevede doar că procesul trebuie să dureze „cel puțin 12 zile”. Modificarea este motivată de faptul că verificările au demonstrat că 12 zile de uscare sunt suficiente pentru a obține un produs mojama perfect din punctul de vedere al calității cerute. La al cincilea și al șaselea paragraf, s-a clarificat faptul că „umiditatea” controlată în unități este „umiditatea relativă”.

5.12.

Litera (i) a devenit litera (h), din cauza renumerotării rezultate din fuzionarea literelor anterioare. A fost corectată o greșeală, și anume termenul „file” a fost înlocuit cu „mojama”, întrucât acest termen corespunde produsului în această etapă a procesului. Fraza „excesul de grăsime oxidată externă, care poate fi dăunătoare sau poate genera un gust neplăcut” a fost eliminată și a fost înlocuită cu următorul text: „imperfecțiunile externe care dăunează imaginii produsului”. Aceasta este o descriere mai exactă a procesului. Textul „și, prin urmare, mai îndepărtată de coloana vertebrală” a fost eliminat, deoarece este redundant.

5.13.

Litera (j) a devenit litera (i) din cauza renumerotării de mai sus. Textul de la această literă și de la punctul 3.2 din documentul unic a fost modificat pentru a îmbunătăți formularea, pentru a introduce un nou tip de ambalaj, tava de plastic, și pentru a elimina expresiile descriptive. Textul anterior: „Ambalaj și identificare: Produsul se comercializează porționat în bucăți de dimensiuni și greutăți diferite, ambalat în vid în pungi de plastic transparent, identificate în mod corespunzător, sau feliat, în ulei de măsline sau de floarea soarelui. De asemenea, produsul se poate comercializa în borcane de sticlă, feliat și conservat în ulei de măsline sau de floarea soarelui. Ambalarea trebuie să se efectueze în cadrul societății producătoare, în scopul păstrării caracteristicilor fizico-chimice și organoleptice obținute la sfârșitul procesului de producție, în special concentrația de sare și umiditatea relativă.” Textul nou: „Ambalaj și identificare: Produsul poate fi ambalat în vid, în pungi de plastic transparent, tăiat în bucăți de diferite greutăți sau în felii. El poate fi ambalat și în tăvi de plastic sau în borcane de sticlă, tăiat în felii, în ulei de măsline sau de floarea-soarelui. Ambalarea trebuie să se efectueze în cadrul societății producătoare, în scopul păstrării caracteristicilor fizice, chimice și organoleptice obținute la sfârșitul procesului de producție.” Mențiunile privind prezentarea produsului finit din secțiunea B, „Descrierea produsului”, au fost modificate în consecință.

Secțiunea H. „Etichetarea”

5.14.

În secțiunea H din caietul de sarcini, intitulată „Etichetarea”, cerința privind etichetele numerotate a fost eliminată, astfel cum s-a menționat la modificarea 5.7. Tot în secțiunea H și la punctul 3.6 din documentul unic, a fost eliminată cerința privind utilizarea logoului Consiliului de reglementare al IGP, denumit în mod eronat „logoul indicației geografice protejate”. Bineînțeles, cerința privind utilizarea logoului IGP al Uniunii Europene a fost menținută. Astfel, în secțiunea H și la punctul 3.6 din documentul unic, textul „pe etichete trebuie să figureze logoul indicației geografice protejate prezentat în cele ce urmează.” și imaginea logoului în cauză se elimină.

DOCUMENT UNIC

„Mojama de Isla Cristina”

Nr. UE: PGI-ES-01211-AM01 – 3.10.2018

IGP (X) DOP ( )

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) dop sau igp]

„Mojama de Isla Cristina”

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau a produsului alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.7. Pești, moluște, crustacee proaspete și produse derivate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Mojama de Isla Cristina” se obține din partea nobilă a tonului, cea a fileurilor lombare, atât din sferturile superioare, cât și din cele inferioare, care sunt supuse unui proces de maturare prin sărare și uscare în aer liber sau în tuneluri echipate în acest scop.

Categoriile produsului „Mojama de Isla Cristina” sunt „Extra” și „Primera”.

Categoria „Extra”: la această categorie se clasifică produsul mojama care provine din partea interioară a fileului, respectiv care se află în contact cu coloana vertebrală a tonului.

Categoria „Primera”: la această categorie se clasifică produsul mojama care provine din bucățile de file adiacente celor destinate categoriei „Extra”.

„Mojama de Isla Cristina” are un aspect exterior maro închis, prezentând la tăiere striațiile tipice pentru fileurile de ton, mult mai accentuate în cazul fileurilor din categoria „Primera” decât în cazul celor din categoria „Extra”. În secțiune, culoarea este roșu intens, cu nuanțe mai închise spre margini, iar textura este compactă și fină, nu foarte fibroasă, cu miros și aromă de pește gras.

Conținutul de sare este cuprins între 3 % și 9 %, iar activitatea apei este sub 0,90 în produsul finit.

Produsul „Mojama de Isla Cristina” este ambalat în vid, în pungi de plastic transparent, tăiat în bucăți de diferite greutăți sau în felii. El poate fi ambalat și în tăvi de plastic sau în borcane de sticlă, tăiat în felii, în ulei de măsline sau de floarea-soarelui.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Produsul „Mojama de Isla Cristina” trebuie să fie preparat din fileuri din zona lombară a tonului din specia Thunnus albacares, denumit comercial „ton cu aripioare galbene” sau „albacora”, și din specia Thunnus thynnus, denumit comercial „ton roșu”, cu o greutate în viu de peste 150 kg. Nu există limitări în ceea ce privește zona de proveniență a materiei prime din care se produce „Mojama de Isla Cristina”, dar se poate utiliza numai ton sălbatic.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

În aria geografică delimitată trebuie să se desfășoare următoarele operațiuni: spălarea tonului, tranșarea (denumită tradițional ronqueo), spălarea diverselor bucăți obținute, sărarea, spălări succesive până la obținerea gradului de sărare dorit, presarea, maturarea fileurilor de ton prin uscare, îndepărtarea pieliței și selecția finală în vederea ambalării.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produsul „Mojama de Isla Cristina” trebuie să fie ambalat în cadrul societății producătoare, în scopul păstrării caracteristicilor fizice, chimice și organoleptice obținute la sfârșitul procesului de producție.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe etichetele fiecărei societăți care comercializează produsul „Mojama de Isla Cristina” cu indicație geografică protejată trebuie să figureze în mod vizibil denumirea „Mojama de Isla Cristina” și logoul IGP al Uniunii Europene.

4.   Delimitarea ariei geografice

Aria de producție a produsului „Mojama de Isla Cristina” este constituită din localitățile Isla Cristina, Lepe, Cartaya și Ayamonte din provincia Huelva.

5.   Legătura cu aria geografică

Produsul „Mojama de Isla Cristina” este recunoscut pe piața națională ca un produs rafinat, caracterizat de o preparare atentă, de un preț ridicat și de un consum selectiv. Poate fi găsit în magazinele specializate în gastronomia tipică din diverse localități de pe teritoriul Spaniei.

Legătura cu aria geografică a denumirii „Mojama de Isla Cristina” se bazează pe prestigiul și pe reputația acestui produs, datorate tradiției de sărare a peștelui în această zonă, unde s-a pescuit și se pescuiește în continuare ton și unde s-a transmis priceperea preparării artizanale a tonului, bazată pe experiența și pe cunoștințele transmise din generație în generație.

Întreaga coastă a golfului Cádiz are o tradiție îndelungată de pescuit și de preparare a tonului prin sărare, tradiție care datează din epoca fenicienilor și a tartessienilor, popoare care i-au învățat tehnicile pescuitului pe locuitorii primitivi ai zonei; deja din această epocă există referiri la utilizarea unor labirinturi de plase pentru capturarea tonului.

În mod firesc, dezvoltarea pescuitului ca mijloc de trai și necesitatea de a utiliza tehnicile de sărare ca mijloc pentru comercializarea capturilor au dus la apariția, în zona localităților Isla Cristina, Ayamonte și Cartaya și, în general, pe toată partea de coastă care aparține provinciei Huelva, a numeroase întreprinderi dedicate sărării capturilor, în care erau preparate, pentru a fi exportate în întreaga lume, diverse tipuri de ton și de scombride.

Populațiile stabilite ulterior în sudul Spaniei au continuat să dezvolte sectorul pescuitului, care s-a menținut până în zilele noastre, păstrând metodele tradiționale și artizanale de preparare și sărare a fileurilor de ton.

Industria sărării tradiționale din provincia Huelva este concentrată în zona localităților Isla Cristina, Lepe și Ayamonte, unde se mențin sistemele tradiționale de prelucrare, condițiile climatice fiind propice.

„Mojama de Isla Cristina” este cel mai important produs sărat obținut din ton, iar sectorul producător a fost impulsionat de societățile familiale care au format întreprinderi mici și mijlocii gestionate de proprietarii fondatori sau de urmașii acestora, situație care a permis păstrarea în timp a tehnicilor de prelucrare care urmează cea mai străveche tradiție și încorporează doar elementele noi ce sporesc securitatea alimentară și permit un control exhaustiv al proceselor, în scopul unei îmbunătățiri calitative.

Pentru prepararea acestui produs sunt necesare cunoștințe și experiență, de la bun început și pe parcursul întregului proces: tăierea și tranșarea peștelui, extragerea fileurilor din care se prepară „Mojama de Isla Cristina”, executarea tăieturilor în punctele adecvate, etapa sărării, pentru care este necesară cunoașterea gradului de sărare ce trebuie obținut, spălarea ulterioară, care trebuie efectuată în mod controlat, pentru ca fileurile să piardă excesul – dar numai excesul – de sare și, în sfârșit, uscarea, care, grație microclimei din aria delimitată, se desfășoară în cele mai bune condiții, în mod natural sau în tuneluri amenajate în acest scop.

Începând din 2001, în Isla Cristina se sărbătoresc Zilele Tonului (Jornadas del Atún), în cadrul cărora se reunesc experți mondiali în domeniu, cu scopul împărtășirii cunoștințelor despre această specie, care are repercusiuni asupra turismului, a economiei și a conservării biologice. Reuniunea este organizată de Muy Noble Sociedad de Amigos del Atún Thunnus Thynnus y Amantes del Vino. Pentru a pune în valoare gastronomia tradițională, sunt organizate diverse activități, printre care Cata de mojamas de atún para profesionales, o degustare de fileuri de ton rezervată profesioniștilor, la sfârșitul căreia se acordă premii pentru cele mai bune „Mojamas de Isla Cristina”, Semana de Alta Gastronomía, în timpul căreia restaurante reputate propun mâncăruri preparate cu ton, și Muestra Culinaria del Atún, în cadrul căreia cele mai multe baruri, taverne, restaurante și hanuri din Isla Cristina rivalizează între ele pentru a oferi spre degustare excelentele rețete moștenite din cultura ancestrală a pescarilor și a nevestelor acestora.

În publicația Inventario Español de Productos Tradicionales din 1996 a Ministerului Agriculturii, Pescuitului și Alimentației și în volumul II al lucrării de cercetare Catalogación y Caracterización de los Productos Típicos Agroalimentarios de Andalucía (2006), editată de Fundación Unicaja, „Mojama de Isla Cristina” figurează ca produs tradițional.

Ca dovadă a reputației acestui produs în mediul gastronomic din afara localității, ziarul ABC de Sevilla a promovat, în ediția din 1 aprilie 2003, cea de a treia ediție a evenimentului Jornadas Gastronómicas Andaluzas en el Ritz de Madrid: De Lepe a la Castellana. Articolul menționa că ziua a fost inaugurată de restaurantul Coral Playa din La Antilla-Lepe (Huelva), iar din meniul de degustare oferit de acest restaurant din provincia Huelva au făcut parte jamón de la sierra de Aracena, „Mojama de Isla Cristina” și faimoșii creveți de Huelva.

Cu ocazia celei de a 19-a ediții a evenimentului Jornada Gastronómica de Granada, organizat în 2010, unul dintre felurile de mâncare oferite spre degustare a fost „«Mojama de Isla Cristina» en tostas con Salmorejo”.

În cartea sa Anuario de la Cocina de la Comunitat Valenciana 2013, publicată la 7 decembrie 2012, José Manuel Rubio, iubitor al produselor gastronomice de înalt nivel, menționează, într-o listă selectă de specialități naționale și europene, produsul „Mojama de Isla Cristina”.

În meniul său, restaurantul Acánthum prezintă „Mojama de Isla Cristina” printre gustările preferate dintre felurile principale.

De asemenea, produsul „Mojama de Isla Cristina” este prezent în meniul restaurantului „Casa Machaquito” ca un produs al gastronomiei locale.

Restaurantul hotelului Eurostar Tartessos, numit „La Mirta”, oferă pe internet un meniu extins în care se remarcă și „Mojama de Isla Cristina”, printre alte produse de prestigiu renumite în provincia Huelva, precum crevetele și jambonul.

În ghidul alimentar „Gruta” se acordă, de asemenea, o mențiune specială produsului „Mojama de Isla Cristina”, care este descris în detaliu, cu precizarea caracteristicilor fizice și a unor indicații de preparare.

În ceea ce privește utilizarea numelui în limbajul comun, acesta se poate observa de exemplu într-un articol din ziarul ABC de Sevilla din 7 august 2000, în care apare expresia: „… tiesos cual mojama de Barbate o de Isla Cristina” („… tare ca «mojama» din Barbate sau din Isla Cristina”).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Textul complet al caietului de sarcini al denumirii poate fi consultat la următoarea adresă:

https://www.juntadeandalucia.es/export/drupaljda/Pliego_Isla_Cristina_modificado.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.