COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.9.2020

COM(2020) 594 final

2020/0267(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2020) 308 final} - {SWD(2020) 201 final} - {SWD(2020) 202 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Criptoactivele sunt una dintre principalele aplicații ale tehnologiei blockchain în domeniul finanțelor. De la publicarea Planului de acțiune privind FinTech al Comisiei 5 , în martie 2018, Comisia a analizat oportunitățile și provocările pe care le reprezintă criptoactivele. În Planul de acțiune privind FinTech din 2018, Comisia a mandatat Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să evalueze aplicabilitatea și caracterul adecvat al actualului cadru de reglementare a serviciilor financiare în ceea ce privește criptoactivele. Conform opiniei 6 , emise în ianuarie 2019, anumite criptoactive ar putea intra sub incidența domeniului de aplicare al legislației UE, însă aplicarea efectivă a acesteia la activele respective nu este întotdeauna clară. În plus, în opinie s-a precizat că dispozițiile din legislația UE existentă ar putea împiedica utilizarea DLT. În același timp, ABE și ESMA au subliniat că – în afară de legislația UE care vizează combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului – majoritatea criptoactivelor nu intră sub incidența legislației UE privind serviciile financiare și, prin urmare, nu fac obiectul dispozițiilor privind protecția consumatorilor și a investitorilor și integritatea pieței, printre altele, deși generează riscuri în legătură cu acestea. De asemenea, o serie de state membre au adoptat recent acte legislative cu privire la aspecte legate de criptoactive, care au dus la fragmentarea pieței.

Având în vedere aceste evoluții și ca parte a agendei digitale mai ample a Comisiei, președinta Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea unei „abordări comune cu statele membre în ceea ce privește criptomonedele, pentru a ne asigura că înțelegem modul în care se pot valorifica la maximum oportunitățile pe care acestea le creează și pentru a aborda noile riscuri pe care acestea le pot prezenta” 7 . Recunoscând riscurile pe care le pot prezenta, Comisia și Consiliul au declarat, de asemenea, în decembrie 2019, că „au intenția fermă de a institui un cadru care să valorifice potențialele oportunități oferite de criptoactive” 8 . Recent, Parlamentul European a început să lucreze la un raport privind finanțele digitale, care se concentrează în mod special pe criptoactive 9 .

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere face parte dintr-un cadru mai larg privind criptoactivele și tehnologia registrelor distribuite (DLT), dat fiind că este însoțită de propuneri care urmăresc să asigure că legislațiile existente nu reprezintă obstacole în calea adoptării noilor tehnologii, neîngrădind însă atingerea obiectivelor lor, precum și de un regim special pentru criptoactivele care nu sunt acoperite de legislația existentă în domeniul serviciilor financiare și pentru tokenurile asimilate monedelor electronice.

Ca parte a Planului de acțiune privind FinTech adoptat în martie 2018 13 , Comisia a mandatat autoritățile europene de supraveghere să prezinte opinii cu privire la aplicabilitatea și caracterul adecvat al cadrului de reglementare existent al UE privind serviciile financiare în ceea ce privește criptoactivele. Prezenta propunere ia în considerare opiniile ABE și ESMA 14 . De asemenea, prezenta propunere este în concordanță cu dezideratul strategiei privind finanțele digitale de asigurare a unui cadru al UE favorabil inovării.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

După cum a afirmat președinta von der Leyen în orientările sale politice 15 și după cum s-a precizat în comunicarea „Conturarea viitorului digital al Europei” 16 , este esențial ca Europa să valorifice toate oportunitățile erei digitale și să își consolideze industria și capacitatea de inovare, în condiții care favorizează siguranța și etica.

Propunerea este, de asemenea, în concordanță cu politicile Uniunii care vizează crearea unei uniuni a piețelor de capital (UPC). În special, propunerea este un răspuns la raportul final al forumului la nivel înalt, care a evidențiat potențialul insuficient valorificat al criptoactivelor și a invitat Comisia să sporească securitatea juridică și să stabilească norme clare pentru utilizarea criptoactivelor 17 . 

În fine, propunerea este pe deplin conformă cu recomandarea din Strategia privind uniunea securității de dezvoltare a unui cadru legislativ privind criptoactivele, dat fiind impactul tot mai mare al acestor tehnologii noi asupra modului în care activele financiare sunt emise, schimbate, partajate și accesate 18 .

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Propunerea se bazează pe articolul 114 din TFUE, care conferă instituțiilor europene competența de a stabili dispoziții adecvate pentru apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre care au drept obiectiv instituirea și funcționarea pieței interne. Propunerea urmărește să ofere un cadru experimental prin prevederea de derogări privind utilizarea DLT în tranzacționarea și posttranzacționarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare, atunci când legislația existentă împiedică sau limitează utilizarea acestora.

În prezent, utilizarea DLT este limitată în cadrul serviciilor financiare, în special de către infrastructurile pieței (locurile de tranzacționare sau depozitarii centrali de titluri de valoare). Obstacolele normative și securitatea juridică sunt cel mai des invocate ca fiind principalele motive pentru utilizarea limitată a acestei tehnologii potențial transformatoare în cadrul infrastructurilor pieței. UE aplică principiul neutralității tehnologice, însă normele sunt în continuare create în funcție de realitățile pieței, iar legislația existentă privind serviciile financiare nu a fost concepută ținând seama de DLT și de criptoactive. Aceasta înseamnă că legislația privind serviciile financiare prevede dispoziții care uneori limitează și chiar împiedică utilizarea DLT. Absența unei piețe secundare bazate pe DLT limitează creșterea eficienței și dezvoltarea durabilă a unei piețe primare pentru instrumente financiare sub formă de criptoactive.

Prin introducerea unui regim-pilot comun al UE pentru a experimenta infrastructurile pieței bazate pe DLT, firmele din UE ar putea exploata întregul potențial al cadrului existent, permițând autorităților de supraveghere și legislatorilor să identifice obstacolele de reglementare, iar autorităților de reglementare și firmelor, să obțină cunoștințe valoroase cu privire la aplicarea DLT. Acest lucru ar putea facilita o piață secundare mai fiabilă și mai sigură pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare. De asemenea, acest lucru ar permite firmelor de servicii financiare din UE să își păstreze competitivitatea la nivel mondial, întrucât alte jurisdicții au pus deja în aplicare măsuri care să permită experimentarea DLT în cadrul serviciilor financiare. În fine, regimul-pilot ar putea fi utilizat în situații reale și ar contribui la dobândirea experienței și a elementelor probatoare necesare care ar putea sta la baza unui regim de reglementare permanent al UE.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Normele care reglementează serviciile financiare și, în special, infrastructurile pieței din întreaga Uniune sunt stabilite, în mare parte, la nivelul UE. De aceea, derogările sau exceptările de la dispozițiile specifice trebuie să fie efectuate la nivelul UE.

În plus, acțiunea la nivelul UE, cum ar fi propunerea de regulament, ar asigura coerența și condiții de concurență echitabile prin acordarea ESMA de competențe de supraveghere și coordonare a fazei experimentale pe măsură ce autoritățile competente ale statelor membre transmit cererile evaluate ale participanților de pe piață.

În fine, obiectivul pe termen lung de a dobândi experiență cu privire la aplicarea legislației existente privind serviciile financiare la infrastructurile pieței bazate pe DLT și limitele acestei legislații presupune acțiunea la nivelul UE. Astfel, ESMA va evalua rezultatele anual, apoi, împreună cu Comisia, va evalua și va transmite Consiliului și Parlamentului rapoarte cu privire la regimul-pilot, cel târziu după o perioadă de cinci ani.

•Proporționalitatea

În temeiul principiului proporționalității, conținutul și forma acțiunii UE nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor. Normele propuse nu vor depăși ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor propunerii. Normele propuse vor acoperi numai aspectele pe care statele membre nu le pot realiza pe cont propriu și în legătură cu care sarcina administrativă și costurile sunt proporționale cu obiectivele specifice și generale care trebuie atinse.

Regimul-pilot propus va asigura proporționalitatea dat fiind că autoritățile de supraveghere vor avea un grad adecvat de flexibilitate pentru a stabili ce dispoziții să nu ia în considerare pentru testul participantului la piață, astfel încât să se poată testa diferite cazuri. Acest regim-pilot va permite autorităților de reglementare să elimine constrângerile în materie de reglementare care pot împiedica dezvoltarea infrastructurilor pieței bazate pe DLT, care ar putea permite tranziția către instrumente financiare bazate pe tokenuri și către infrastructuri ale pieței bazate pe DLT, favorizând inovarea și asigurând competitivitatea UE la nivel mondial.

În această etapă, abordarea bazată pe regimul-pilot este considerată a fi cea mai proporțională în raport cu obiectivele, întrucât, în prezent, nu există suficiente elemente de probă care să sprijine modificări permanente mai importante și mai ample ale cadrului existent al serviciilor financiare cu scopul de a permite utilizarea DLT. Acest aspect este, de asemenea, detaliat în evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere, de exemplu în capitolele 6 și 7 19 .

•Alegerea instrumentului

Articolul 114 din TFUE permite adoptarea de acte sub formă de regulamente sau de directive. Pentru această propunere, a fost ales un regulament pentru a stabili un set unic de norme aplicabile imediat în întreaga piață unică.

Regulamentul propus stabilește cerințe armonizate pentru participanții la piață care doresc să solicite o autorizație de instituire a unei infrastructuri a pieței bazată pe DLT. Aceste infrastructuri ale pieței bazate pe DLT nu trebuie să facă obiectul unor norme naționale specifice. Prin urmare, un regulament este mai adecvat decât o directivă.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultări cu părțile interesate

i)Comisia a desfășurat o consultare publică deschisă (19 decembrie 2019-19 martie 2020) 20 ;

ii)Comisia a consultat publicul cu privire la o evaluare inițială a impactului (19 decembrie 2019-16 ianuarie 2020) 21 ;

iii)Serviciile Comisiei au consultat experții din statele membre în cadrul Grupului de experți în materie de servicii bancare, asigurări și plăți (EGBPI) în două ocazii (18 mai 2020 și 16 iulie 2020) 22 .

Scopul consultării publice a fost de a informa Comisia cu privire la elaborarea unui potențial cadru al UE pentru criptoactive. Cu ocazia consultării publice s-au adresat întrebări cu privire la criptoactivele care nu sunt reglementate de legislația existentă a UE privind serviciile financiare, criptoactivele reglementate de legislația existentă a UE privind serviciile financiare (de exemplu, calificate drept valori mobiliare sau monedă electronică), întrebări specifice privind așa-numitele „criptomonede stabile”, precum și întrebări cu caracter mai general privind aplicarea DLT la serviciile financiare.

Mulți respondenți consideră că aplicarea DLT la serviciile financiare în general ar putea duce la creșterea eficienței și ar putea avea un impact asupra infrastructurilor pieței financiare actuale. A existat, de asemenea, un acord general cu privire la faptul că, atunci când criptoactivele sunt instrumente financiare, ar trebui să se aplice normele existente care reglementează instrumentele financiare. În fine, a existat o recunoaștere pe scară largă a faptului că aplicarea normelor existente la criptoactive și la modelele de afaceri bazate pe DLT poate ridica probleme complexe de ordin juridic și de supraveghere.

Reprezentanții statelor membre și-au exprimat sprijinul general pentru abordarea aleasă, respectiv crearea unui regim-pilot care să permită experimentarea aplicării DLT la serviciile financiare. Aceștia au subliniat că un astfel de regim nu ar trebui să fie prea restrictiv și că nu ar trebui să ducă la fragmentarea pieței sau să submineze cerințele de reglementare importante existente.

Propunerea integrează, de asemenea, observațiile primite prin intermediul reuniunilor cu părțile interesate și cu autoritățile și instituțiile UE.

•Obținerea și utilizarea expertizei

La pregătirea prezentei propuneri, Comisia s-a bazat pe elemente de probă calitative și cantitative colectate din surse recunoscute, inclusiv din rapoartele ABE și ESMA 23 . La aceste elemente s-au adăugat informații confidențiale, rapoarte publice întocmite de autoritățile de supraveghere, de organismele internaționale de standardizare și de institutele de cercetare de vârf, precum și contribuția cantitativă și calitativă a părților interesate identificate la nivelul sectorului financiar mondial.

•Evaluarea impactului

Prezenta propunere este însoțită de o evaluare a impactului, care a fost prezentată Comitetului de control normativ (CCN) la 29 aprilie 2020 și aprobată la 29 mai 2020 24 . CCN a recomandat îmbunătățiri în anumite domenii în vederea: (i) unei mai bune integrări a inițiativei în contextul eforturilor de reglementare actuale la nivelul UE și la nivel internațional; (ii) oferirii unei clarități mai mari cu privire la modul în care inițiativa va atenua riscurile de fraudă, de piraterie informatică și de abuz de piață, precum și a explicării concordanței cu viitoarea revizuire a legislației privind combaterea spălării banilor și (iii) explicării mai bune a preocupărilor legate de stabilitatea financiară pe care le implică criptomonedelor stabile și, de asemenea, clarificării modului în care organismele de supraveghere vor asigura protecția investitorilor și a consumatorilor. Evaluarea impactului a fost modificată în consecință, abordând, de asemenea, observațiile mai detaliate formulate de CCN.

Comisia a luat în considerare o serie de opțiuni de politică pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II) 25 , mai precis:

–opțiunea 1: măsuri fără caracter legislativ care să ofere orientări cu privire la aplicabilitatea cadrului UE privind serviciile financiare la criptoactivele care se califică drept instrumente financiare și DLT;

–opțiunea 2: modificări specifice ale cadrului UE privind serviciile financiare;

–opțiunea 3: regim-pilot – crearea unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT.

Opțiunea 1 ar putea oferi clarificări cu privire la situațiile în care criptoactivele s-ar putea califica drept instrumente financiare în temeiul MiFID II. De asemenea, orientările ar putea să sprijine piața primară (de exemplu, prin furnizarea de clarificări suplimentare cu privire la modul în care regulamentul privind prospectul s-ar putea aplica acestui tip de emisiuni) și, într-o anumită măsură, piața secundară (prin precizarea modului în care o platformă de tranzacționare pentru criptoactive ar putea funcționa în temeiul cadrului MiFID II/MiFIR 26 ), precum și dezvoltarea de infrastructuri posttranzacționare pentru instrumentele financiare sub formă de criptoactive. Cu toate acestea, măsurile fără caracter legislativ din cadrul opțiunii 1 ar putea avea, de asemenea, un efect limitat. Prin natura lor, instrumente juridice neobligatorii nu au forță juridică obligatorie, iar un stat membru sau o autoritate națională competentă (ANC) ar putea decide să nu aplice orientările. Orientările privind criptoactivele care constituie „instrumente financiare” în temeiul MiFID II ar putea avea efecte limitate din cauza diferențelor în ceea ce privește transpunerea noțiunii de „instrumente financiare” în legislațiile naționale.

Opțiunea 2 ar putea oferi un grad ridicat de securitate juridică pentru participanții la piață și ANC cu privire la modul în care legislația UE în domeniul serviciilor financiare se aplică serviciilor legate de emiterea, tranzacționarea și decontarea instrumentelor financiare sub formă de criptoactive și utilizării DLT. În principiu, modificările specifice în domenii bine definite (de exemplu, Regulamentul privind prospectul 27 , Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare 28 și Directiva privind caracterul definitiv al decontării 29 ) ar putea fi eficace pentru a permite participanților la piață să utilizeze DLT. Cu toate acestea, modificările specifice luate separat ar putea avea un impact limitat în ceea ce privește sprijinirea adoptării instrumentelor financiare sub formă de criptoactive și a DLT în sectorul financiar. În cadrul opțiunii 2, numărul de modificări ale legislației existente ar fi relativ limitat. Întrucât DLT și instrumentele financiare sub formă de criptoactive sunt în stadii incipiente, este dificil să se identifice toate obstacolele normative care ar necesita o acțiune legislativă imediată.

În fine, opțiunea 3 ar putea oferi firmelor de investiții și operatorilor de piață existenți posibilitatea de a testa utilizarea DLT pe o scară mai largă, oferind în același timp servicii de tranzacționare și de decontare. DLT poate permite decontarea aproape în timp real, reducând astfel riscul de contraparte în cursul procesului de decontare. Caracterul distribuit al DLT ar putea, de asemenea, atenua unele riscuri cibernetice pe care le generează infrastructurile centralizate ale pieței, cum ar fi punctul unic de avarie. Utilizarea DLT ar putea reduce costurile prin eliberarea de capital ca urmare a reducerii nevoii de a depune garanții și a proceselor automatizate (fiind utilizate contracte inteligente) care ar putea simplifica anumite procese administrative (de exemplu, reconcilierea).

Cele trei opțiuni au fost considerate a fi în concordanță cu legislația existentă și cu obiectivele Comisiei privind o economie digitală și, în același timp, nu au fost considerate ca excluzându-se reciproc, fiind văzute drept complementare unei abordări de reglementare graduale care începe cu un regim-pilot.

•Drepturile fundamentale

UE s-a angajat să respecte standarde ridicate de protecție a drepturilor fundamentale și este semnatară la numeroase convenții privind drepturile omului. În acest context, propunerea nu va avea probabil un impact direct asupra acestor drepturi, astfel cum au fost enumerate în principalele convenții ale ONU privind drepturile omului, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care este parte integrantă a tratatelor UE, și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Prezenta propunere are implicații în ceea ce privește costurile și sarcina administrativă a autorităților naționale competente și a ESMA. Amploarea și distribuția acestor costuri vor depinde de cerințele precise impuse infrastructurilor pieței bazate pe DLT și de sarcinile de monitorizare și de supraveghere aferente.

Costurile de supraveghere estimate pentru fiecare stat membru (inclusiv cu personalul, formarea, infrastructura informatică) pot varia de la 150 000 EUR la 250 000 EUR pe an per infrastructură a pieței bazată pe DLT. Totuși, aceste costuri ar fi parțial compensate de taxele de supraveghere pe care autoritățile naționale competente le-ar percepe infrastructurilor pieței bazate pe DLT.

Pentru ESMA, costurile estimate în legătură cu revizuirea și coordonarea sunt estimate la 150 000-300 000 EUR în total, și nu per infrastructură a pieței bazată pe DLT, întrucât infrastructurile nu vor face obiectul supravegherii directe. Aceste costuri vor fi acoperite de bugetul de funcționare al ESMA, care va fi majorat. În plus, se preconizează că ESMA va păstra un registru al infrastructurilor pieței bazate pe DLT în funcțiune, iar costurile aferente acestei atribuții sunt considerate a fi acoperite de costurile legate de păstrarea registrului, astfel cum se menționează în Propunerea de regulament privind piețele criptoactivelor.

Toate implicațiile bugetare ale prezentei propuneri sunt prezentate în detaliu în fișa financiară legislativă anexată la Propunerea de regulament privind piețele criptoactivelor.

5.ALTE ELEMENTE

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Prezenta propunere urmărește să ofere securitate juridică și flexibilitate pentru participanții la piață care doresc să exploateze o infrastructură a pieței bazată pe DLT prin stabilirea unor cerințe uniforme pentru operarea acestor infrastructuri. Autorizațiile acordate în temeiul prezentului regulament ar permite participanților la piață să exploateze o infrastructură a pieței bazată pe DLT și să își furnizeze serviciile în toate statele membre.

Articolul 1 definește obiectul și domeniul de aplicare. În special, prezentul regulament prevede condițiile de exploatare pentru infrastructurile pieței bazate pe DLT, autorizațiile pentru utilizarea acestor infrastructuri, precum și un cadru pentru supravegherea și cooperarea autorităților competente și ESMA. Regulamentul se aplică participanților pe piață (firme de investiții, operatori de piață sau depozitari centrali de titluri de valoare) care funcționează pe bază de autorizație, în conformitate cu articolul 7 sau cu articolul 8. Articolul 2 stabilește termeni și definiții, printre care: „infrastructură a pieței bazată pe DLT”, „sistem multilateral de tranzacționare bazat pe DLT” sau „MTF DLT”, „sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT” și „valori mobiliare bazate pe DLT”. Articolul 3 descrie limitările în ceea ce privește valorile mobiliare bazate pe DLT care pot fi admise la tranzacționare sau înregistrate de infrastructurile pieței bazate pe DLT. În ceea ce privește acțiunile, capitalizarea bursieră sau capitalizarea bursieră provizorie a emitentului de valori mobiliare bazate pe DLT ar trebui să fie mai mică de 200 de milioane EUR; în cazul obligațiunilor publice diferite de obligațiunile suverane, al obligațiunilor garantate și al obligațiunilor corporative, limita este de 500 de milioane EUR. Infrastructurile pieței bazate pe DLT nu ar trebui să admită la tranzacționare sau să înregistreze obligațiuni suverane. În plus, valoarea de piață totală a valorilor mobiliare bazate pe DLT, înregistrată de un depozitar central de titluri de valoare (CSD) care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT sau de un MTF DLT care are permisiunea să înregistreze astfel de valori mobiliare bazate pe DLT, nu trebuie să depășească 2,5 miliarde EUR.

Articolul 4 stabilește cerințele aplicabile unui MTF DLT, care sunt aceleași ca în cazul unui MTF în temeiul Directivei 2014/65/UE și specifică derogările care se pot acorda în temeiul prezentului regulament. Articolul 5 stabilește cerințele pentru un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare, care sunt identice cu cele pentru un CSD în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 și specifică derogările care se pot acorda în temeiul prezentului regulament. Articolul 4 și articolul 5 conțin o listă limitată de derogări pe care le pot solicita infrastructurile pieței bazate pe DLT și condițiile conexe acestor derogări.

Articolul 6 stabilește cerințele suplimentare aplicabile infrastructurilor pieței bazate pe DLT pentru a aborda noile forme de risc generate de utilizarea DLT. Infrastructurile pieței bazate pe DLT trebuie să ofere tuturor membrilor, participanților, clienților și investitorilor informații clare și lipsite de ambiguitate cu privire la modul în care își îndeplinesc funcțiile, serviciile și activitățile și să explice diferențele dintre ele și un MTF sau un CSD tradițional. Infrastructurile pieței bazate pe DLT trebuie, de asemenea, să asigure că mecanismele informatice și cibernetice generale legate de utilizarea DLT sunt adecvate. În cazul în care modelul de afaceri al unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT implică custodia fondurilor sau a valorilor mobiliare bazate pe DLT ale clienților, ori a mijloacelor de acces la acestea, infrastructura pieței bazată pe DLT trebuie să dispună de mecanisme adecvate pentru a proteja aceste active.

Articolul 7 și articolul 8 stabilesc procedura pentru autorizația specifică de gestionare a unui MTF DLT și, respectiv, a unui sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT și includ detalii cu privire la informațiile care trebuie prezentate autorității competente.

Articolul 9 definește cooperarea dintre infrastructura pieței bazate pe DLT, autoritățile competente și ESMA. Infrastructurile pieței bazate pe DLT trebuie să informeze autoritățile competente și ESMA, de exemplu, cu privire la: modificările semnificative propuse în ceea ce privește planul lor de afaceri, inclusiv personalul critic, probele privind cazurile de piraterie informatică, fraudă sau alte erori profesionale grave, modificările semnificative ale informațiilor din cererea inițială, dificultățile tehnice sau operaționale în realizarea activităților sau furnizarea serviciilor acoperite de autorizație și orice riscuri privind protecția investitorilor, integritatea pieței sau stabilitatea financiară care ar fi putut apărea și care nu au fost prevăzute în momentul în care a fost acordată autorizația. În cazul în care este notificată cu privire la astfel de informații, autoritatea competentă poate solicita infrastructurii pieței bazate pe DLT să depună o cerere de acordare a unei alte autorizații, derogări sau să ia orice măsură corectivă pe care o consideră adecvată. Infrastructura pieței bazată pe DLT are obligația de a furniza toate informațiile solicitate autorității competente care a acordat autorizația și ESMA. Autoritatea competentă, după consultarea ESMA, poate recomanda măsuri corective infrastructurii pieței bazate pe DLT pentru a asigura protecția investitorilor, integritatea pieței sau stabilitatea financiară. Infrastructura pieței bazate pe DLT trebuie să detalieze modul în care au fost integrate aceste măsuri. De asemenea, infrastructura pieței bazată pe DLT trebuie să elaboreze și să prezinte un raport autorității competente și ESMA, detaliind toate informațiile de mai sus, inclusiv potențialele dificultăți legate de aplicarea legislației UE în domeniul serviciilor financiare. ESMA informează periodic toate autoritățile competente cu privire la rapoartele menționate mai sus elaborate de infrastructurile pieței bazate pe DLT și la derogările acordate în conformitate cu articolul 7 și cu articolul 8, monitorizează aplicarea acestor derogări și prezintă Comisiei un raport anual cu privire la modul în care acestea sunt aplicate în practică.

Articolul 10 detaliază faptul că, cel târziu după o perioadă de cinci ani, ESMA va prezenta Comisiei un raport detaliat privind regimul-pilot. Pe baza evaluării realizate de ESMA, Comisia va elabora un raport ce va include o analiză cost-beneficiu pentru a stabili dacă regimul-pilot ar trebui să fie menținut în această formă sau dac ar trebui modificat, dacă ar trebui să fie extins la noi categorii de instrumente financiare, dacă ar trebui să se ia în considerare modificări specifice ale legislației UE pentru a permite o utilizare pe scară largă a DLT și dacă ar trebui să se pună capăt regimului-pilot.

Articolul 11 indică faptul că regulamentul se aplică la 12 luni de la intrarea sa în vigoare.

2020/0267 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 30 ,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene 31 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Comunicarea Comisiei Europene referitoare la Strategia privind finanțele digitale 32 are scopul de a asigura faptul că legislația Uniunii în materie de servicii financiare este adecvată pentru era digitală și contribuie la o economie a viitorului care să fie în serviciul cetățenilor, inclusiv prin facilitarea utilizării de tehnologii inovatoare. Uniunea are un interes de politică în dezvoltarea și promovarea adoptării tehnologiilor transformatoare în sectorul financiar, cum ar fi tehnologia blockchain și tehnologia registrelor distribuite („DLT”). Criptoactivele reprezintă una dintre principalele aplicații ale DLT pentru finanțare.

(2)Majoritatea criptoactivelor nu intră în domeniul de aplicare al legislației UE și prezintă, printre altele, provocări în ceea ce privește protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară. Prin urmare, acestea necesită un regim special la nivelul Uniunii. În schimb, alte criptoactive se califică drept instrumente financiare în sensul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva privind piețele instrumentelor financiare, MiFID II) 33 . În măsura în care un criptoactiv se califică drept instrument financiar în temeiul directivei respective, este posibil ca un set complet de norme financiare ale Uniunii, printre care Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind prospectul) 34 , Directiva 2013/50/UE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva privind transparența) 35 , Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind abuzul de piață) 36 , Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind vânzarea în lipsă) 37 , Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare) 38 și Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva privind caracterul definitiv al decontării) 39 să se aplice emitentului criptoactivului și firmelor care desfășoară activități legate de criptoactiv. Se preconizează că așa-numita „tokenizare” a instrumentelor financiare, și anume transformarea instrumentelor financiare în criptoactive pentru a permite emiterea, depozitarea și transferul lor cu ajutorul unui registru distribuit, va deschide noi posibilități de îmbunătățire a eficienței în întregul sector al tranzacționării și posttranzacționării.

(3)Legislația Uniunii în materie de servicii financiare nu a fost concepută ținând seama de DLT și de criptoactive 40 și există dispoziții în actuala legislație a UE privind serviciile financiare care ar putea împiedica sau limita utilizarea DLT în ceea ce privește emiterea, tranzacționarea și decontarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare. De asemenea, în prezent nu există infrastructuri de piață care utilizează DLT și care oferă servicii de tranzacționare și decontare pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare. Fără o piață secundară care să poată să furnizeze lichidități și să le permită investitorilor să cumpere și să vândă astfel de active, piața primară pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare nu se va extinde niciodată într-un mod durabil.

(4)În același timp, există lacune normative din cauza particularităților juridice, tehnologice și operaționale legate de utilizarea DLT și a criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare. De exemplu, nu există cerințe de transparență, fiabilitate și siguranță în ceea ce privește protocoalele și contractele inteligente care stau la baza criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare. Tehnologia-suport ar putea, de asemenea, să ridice forme noi de riscuri cibernetice care nu sunt abordate în mod adecvat de normele în vigoare. În Uniune au fost elaborate mai multe proiecte de tranzacționare și posttranzacționare a criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare, însă puține dintre acestea sunt deja operaționale sau au o amploare limitată. Având în vedere această experiență limitată în ceea ce privește tranzacționarea și posttranzacționarea tranzacțiilor cu criptoactive care se califică drept instrumente financiare, ar fi prematur să se aducă în prezent modificări semnificative legislației Uniunii în domeniul serviciilor financiare care să permită implementarea integrală a acestor criptoactive și a tehnologiei-suport. În același timp, crearea de infrastructuri ale pieței financiare pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare este în prezent limitată de anumite cerințe prevăzute de legislația Uniunii în domeniul serviciilor financiare care nu ar fi pe deplin adaptate la criptoactivele care se califică drept instrumente financiare și la utilizarea DLT. De exemplu, platformele de tranzacționare pentru criptoactive oferă, de obicei, acces direct investitorilor de retail, în timp ce locurile de tranzacționare tradiționale oferă, de obicei, acces prin intermediari financiari.

(5)Pentru a permite dezvoltarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare și a DLT, menținând în același timp un nivel ridicat de stabilitate financiară, de integritate a pieței, de transparență și de protecție a investitorilor, ar fi util să se creeze un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe DLT. Un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui să permită ca aceste infrastructuri să fie beneficieze de o derogare temporară de la anumite cerințe specifice în temeiul legislației Uniunii privind serviciile financiare care, în caz contrar, ar putea împiedica dezvoltarea de soluții pentru tranzacționarea și decontarea tranzacțiilor cu criptoactive care se califică drept instrumente financiare. De asemenea, regimul-pilot ar trebui să permită Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și autorităților competente să dobândească experiență cu privire la oportunitățile și riscurile specifice create de criptoactivele care se califică drept instrumente financiare, precum și de tehnologia-suport.

(6)Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, ar trebui creat un nou statut al Uniunii în ceea ce privește infrastructurile pieței bazate pe DLT. Acest statut de infrastructură a pieței bazată pe DLT ar trebui să fie opțional și nu ar trebui să împiedice infrastructurile pieței financiare, cum ar fi locurile de tranzacționare, depozitarii centrali de titluri de valoare și contrapărțile centrale, să dezvolte servicii și activități de tranzacționare și posttranzacționare pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare sau care se bazează pe DLT în temeiul legislației existente a Uniunii privind serviciile financiare.

(7)O infrastructură a pieței bazată pe DLT ar trebui să fie definită fie ca un sistem multilateral de tranzacționare bazat pe DLT („MTF DLT”), fie ca sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT.

(8)Un MTF DLT ar trebui să fie un sistem multilateral de tranzacționare gestionat de o firmă de investiții sau un operator de piață care operează activitatea unei piețe reglementate sau poate însăși piața reglementată, autorizată în temeiul Directivei 2014/65/UE (Directiva privind piețele instrumentelor financiare, MiFID II), și care a primit o autorizație specifică în temeiul prezentului regulament. Un astfel de MTF DLT ar trebui să respecte toate cerințele aplicabile unui sistem multilateral de tranzacționare în temeiul Directivei 2014/65/UE (Directiva privind piețele instrumentelor financiare, MiFID II), al Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare, MiFIR) 41 sau al oricărui alt act legislativ al UE în materie de servicii financiare, cu excepția cazului în care s-a acordat una sau mai multe derogări de către autoritatea sa națională competentă, în conformitate cu prezentul regulament și cu Directiva (UE) .../... a Parlamentului European și a Consiliului din 42 .

(9)Utilizarea tehnologiei registrelor distribuite, cu înregistrarea tuturor tranzacțiilor într-un registru descentralizat, poate accelera și condensa tranzacționarea și decontarea aproape în timp real și ar putea permite fuziunea activităților de tranzacționare și posttranzacționare. Cu toate acestea, normele actuale prevăd desfășurarea activităților de tranzacționare și de decontare de către infrastructuri de piață separate. Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare) prevede obligația ca instrumentele financiare admise la tranzacționare într-un loc de tranzacționare în sensul Directivei 2014/65/UE (Directiva privind piețele instrumentelor financiare, MiFID II) să fie înregistrate la un depozitar central de titluri de valoare („CSD”), iar registrul distribuit ar putea fi utilizat ca o versiune descentralizată a unui astfel de depozitar. Prin urmare, ar fi justificat să se permită unui MTF DLT să efectueze anumite activități desfășurate în mod normal de un CSD. Prin urmare, atunci când i s-a acordat derogarea (derogările) relevantă (relevante), un MTF DLT ar trebui să poată să asigure înregistrarea inițială a valorilor mobiliare bazate pe DLT, decontarea tranzacțiilor cu valori mobiliare bazate pe DLT și custodia valorilor mobiliare bazate pe DLT.

(10)Un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar trebui să fie un sistem de decontare a titlurilor de valoare gestionat de un CSD autorizat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare) care a primit o autorizație specifică în temeiul prezentului regulament. Un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT și CSD-ul care îl gestionează ar trebui să facă obiectul cerințelor relevante din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare), cu excepția cazului în care autoritatea națională competentă a acordat CSD-ului care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT una sau mai multe derogări, în conformitate cu prezentul regulament.

(11)Un MTF DLT sau un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar trebui să admită la tranzacționare sau să înregistreze în registrul său distribuit doar valori mobiliare bazate pe DLT. Valorile mobiliare bazate pe DLT ar trebui să fie criptoactive care se califică drept „valori mobiliare” în sensul Directivei 2014/65/UE (Directiva privind piețele instrumentelor financiare, MiFID II) și care sunt emise, transferate și stocate într-un registru distribuit.

(12)Pentru a permite inovarea și experimentarea într-un mediu de reglementare solid, menținând în același timp stabilitatea financiară, tipul de valori mobiliare admise la tranzacționare în cadrul unui MTF DLT sau înregistrate la un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar trebui să se limiteze la titluri de valoare, precum acțiuni și obligațiuni care nu sunt lichide. Pentru a stabili dacă o acțiune sau o obligațiune este lichidă sau nu, prezentul regulament ar trebui să stabilească anumite praguri de valoare. Pentru a evita apariția oricărui risc la adresa stabilității financiare, valoarea totală de piață a valorilor mobiliare bazate pe DLT, înregistrate la un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazate pe DLT sau admise la tranzacționare de un MTF DLT ar trebui, de asemenea, să fie limitată. Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui, de asemenea, să fie împiedicate să admită tranzacționare sau să înregistreze în registrul distribuit obligațiuni suverane. Pentru a verifica dacă valorile mobiliare bazate pe DLT care sunt tranzacționate sau înregistrate de o infrastructură de piață bazată pe DLT respectă condițiile impuse în temeiul prezentului regulament, autorităților naționale competente ar trebui să li se permită să solicite acestor infrastructuri de piață bazate pe DLT să transmită rapoarte.

(13)Pentru a asigura condiții de concurență echitabile în ceea ce privește valorile mobiliare admise la tranzacționare într-un loc de tranzacționare tradițional în sensul Directivei 2014/65/UE (Directiva privind piețele instrumentelor financiare, MiFID II) și un nivel ridicat de integritate a pieței, valorile mobiliare bazate pe DLT care sunt admise la tranzacționare pe un MTF DLT ar trebui să facă întotdeauna obiectul dispozițiilor privind interzicerea abuzului de piață prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 596/2014 (Regulamentul privind abuzul de piață).

(14)Un MTF DLT ar trebui să poată solicita acordarea uneia sau a mai multor derogări cu titlu temporar, astfel cum sunt enumerate în prezentul regulament, de către autoritatea competentă, dacă MTF DLT îndeplinește condițiile conexe acestor derogări, precum și cerințele suplimentare stabilite în temeiul prezentului regulament pentru a aborda noile forme de riscuri generate de utilizarea DLT. MTF DLT ar trebui, de asemenea, să respecte orice măsură compensatorie impusă de autoritatea competentă pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite de dispoziția de la care s-a solicitat derogarea.

(15)În cazul în care un instrument financiar este admis la tranzacționare pe un MTF, acesta trebuie înregistrat la un depozitar central de titluri de valoare autorizat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare). Deși înregistrarea unei valori mobiliare și decontarea tranzacțiilor aferente ar putea avea loc într-un registru distribuit, Regulamentul (UE) nr. 909/2014 impune obligația intermedierii de către un CSD și a replicării înregistrării în registrul distribuit la nivelul CSD, ceea ce ar putea crea o suprapunere redundantă din punct de vedere funcțional cu ciclul de tranzacționare al unui instrument financiar gestionat de infrastructurile pieței bazate pe DLT care fac obiectul prezentului regulament. Prin urmare, un MTF DLT ar trebui să poată solicita o derogare de la cerința de înscriere în cont și de înregistrare la un CSD, prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 909/2014, în cazul în care MTF DLT îndeplinește cerințe echivalente celor care se aplică unui CSD. MTF DLT ar trebui să înregistreze valorile mobiliare în registrul său distribuit, să asigure integritatea emisiunilor în registrul distribuit, să instituie și să mențină proceduri pentru a asigura custodia valorilor mobiliare bazate pe DLT, să finalizeze decontarea tranzacțiilor și să prevină cazurile de neexecutare a decontării.

(16)În cazul în care efectuează decontarea tranzacțiilor cu valori mobiliare bazate pe DLT, MTF DLT ar trebui să se asigure că plata pentru valorile mobiliare bazate pe DLT efectuată de cumpărător are loc concomitent cu livrarea valorilor mobiliare bazate pe DLT de către vânzător (livrare contra plată). În cazul în care există posibilitatea și disponibilitatea, plățile în numerar ar trebui decontate în banii băncii centrale și, în caz contrar, în banii băncii comerciale. Pentru a testa soluții inovatoare și pentru a permite efectuarea plăților în numerar într-un registru distribuit, MTF DLT ar trebui să aibă, de asemenea, posibilitatea de a utiliza așa-numitele monede de decontare, și anume bani ai băncii comerciale în formă tokenizată, sau tokenurile asimilate monedelor electronice, astfel cum sunt definite în Regulamentul 2021/XX privind piețele criptoactivelor 43 . Atunci când utilizează banii băncii comerciale pentru plățile în numerar, MTF DLT ar trebui să limiteze riscul de contraparte prin stabilirea și monitorizarea respectării de către instituțiile de credit utilizate pentru decontarea plăților în numerar a unor criterii stricte, cum ar fi reglementarea și supravegherea, bonitatea, capitalizarea, accesul la lichidități și fiabilitatea operațională a acestora.

(17)În temeiul Directivei (UE).../... 44 , care modifică Directiva 2014/65/UE (Directiva privind piețele instrumentelor financiare, MiFID II), un MTF DLT poate solicita o derogarea de la obligația privind intermedierea. MTF-urile tradiționale pot admite ca membri sau participanți doar firme de investiții, instituții de credit și alte persoane care au un nivel suficient de capacitate de tranzacționare, competența, precum și capacitățile organizatorice și resursele adecvate. În schimb, multe platforme de tranzacționare pentru criptoactive oferă acces fără intermediari și asigură acces direct clienților de retail. Obligația de intermediere prevăzută în Directiva 2014/65/UE (Directiva privind piețele instrumentelor financiare, MiFID II) ar putea constitui un potențial obstacol în materie de reglementare pentru dezvoltarea MTF-urilor pentru valori mobiliare bazate pe DLT. Un MTF DLT poate să solicite o derogare temporară de la o astfel de obligație de intermediere și să ofere acces investitorilor de retail, cu condiția existenței unor garanții adecvate în ceea ce privește protecția investitorilor și ca respectivii investitori de retail să respecte cerințele de competență profesională și probitate morală prevăzute în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

(18)Pentru a primi o derogare în temeiul prezentului regulament, MTF DLT ar trebui să demonstreze că derogarea este proporțională cu utilizarea DLT și limitată la aceasta, astfel cum se descrie în planul său de afaceri, și că derogarea solicitată este limitată la MTF DLT și nu se extinde la niciun alt MTF operat de aceeași firmă de investiții sau de același operator de piață.

(19)Un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar trebui să poată solicita una sau mai multe derogări cu titlu temporar, astfel cum sunt enumerate în prezentul regulament, care urmează să fie acordate de către autoritatea competentă relevantă, în cazul în care respectă condițiile de acordare a unor astfel de derogări, precum și cerințele suplimentare pentru abordarea noilor forme de risc generate de utilizarea DLT. CSD-ul care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar trebui să respecte eventualele măsuri compensatorii impuse de autoritatea competentă pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite de dispoziția de la care s-a solicitat derogarea.

(20)Un CSD care operează un sistem de decontare a titlurilor de valoare ar trebui să poată solicita derogări de la diferite dispoziții care ar putea crea obstacole normative în calea dezvoltării de sisteme de decontare a titlurilor de valoare pentru valorile mobiliare. De exemplu, un CSD ar trebui să poată solicita o derogare de la anumite definiții din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare), cum ar fi noțiunile de „formă dematerializată”, „cont de titluri de valoare”, „ordine de transfer”, precum și derogări de la dispozițiile care se referă la noțiunea de „cont de titluri de valoare”, cum ar fi normele privind înregistrarea titlurilor de valoare, integritatea emisiunii sau segregarea conturilor. CSD-urile gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare prin creditarea și debitarea conturilor de titluri de valoare ale participanților săi. Cu toate acestea, este posibil ca, în cadrul unui sistem bazat pe DLT, să nu existe întotdeauna conturi de titluri de valoare care utilizează metoda înregistrării în partidă dublă (sau în partidă multiplă). Prin urmare, un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar trebui să poată solicita o derogare de la normele care se referă la noțiunea de „cont de titluri de valoare” sau de „înscriere în cont”, în cazul în care este necesar să se permită înregistrarea în registrul distribuit a valorilor mobiliare bazate pe DLT, pentru a se asigura integritatea emisiunii de valori mobiliare bazate pe DLT și segregarea valorilor mobiliare bazate pe DLT care aparțin mai multor participanți.

(21)În temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare), un CSD poate să externalizeze una dintre activitățile sale principale numai după primirea unei autorizații din partea autorității competente. CSD-ul trebuie, de asemenea, să respecte mai multe condiții, astfel încât externalizarea să nu conducă la o delegare a responsabilității sale sau la o modificare a obligațiilor CSD-ului față de participanții sau de emitenții săi. În funcție de planul său de afaceri, un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar putea fi dispus să partajeze responsabilitatea administrării registrului distribuit în care sunt înregistrate valorile mobiliare cu alte entități, inclusiv cu participanții săi. Sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar trebui să poată solicita o derogare de la cerințele de externalizare pentru a dezvolta astfel de modele de afaceri inovatoare. În acest caz, ar trebui să demonstreze că dispozițiile privind externalizarea sunt incompatibile cu utilizarea DLT, astfel cum se prevede în planul de afaceri, și ar trebui, de asemenea, să demonstreze că sunt îndeplinite anumite cerințe minime privind externalizarea.

(22)Obligația de intermediere prin intermediul unei instituții de credit sau al unei firme de investiții, astfel încât investitorii de retail nu pot să obțină acces direct la sistemele de decontare și de livrare gestionate de un CSD, ar putea crea un obstacol normativ în calea dezvoltării unor modele alternative de decontare bazate pe DLT care permit accesul direct al clienților de retail. Prin urmare, ar trebui să se permită CSD-ului care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT să solicite o derogare de la noțiunea de „participant”, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare). În cazul în care se solicită o derogare de la obligația de intermediere în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare), CSD-ul care operează un sistem de decontare a titlurilor de valoare ar trebui să se asigure că aceste persoane au o reputație suficient de bună și că respectă cerințele de competență profesională și probitate morală în sensul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. CSD-ul care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare ar trebui, de asemenea, să se asigure că acești participanți dispun de un nivel suficient de capacitate, competență, experiență și de cunoștințe privind posttranzacționarea și funcționarea DLT.

(23)Entitățile eligibile să participe la un CSD reglementat de Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare) au la bază entitățile care sunt eligibile să participe la un sistem de decontare a titlurilor de valoare care este desemnat și notificat în conformitate cu Directiva 98/26/CE (Directiva privind caracterul definitiv al decontării), deoarece Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare) prevede obligația ca sistemele de decontare a titlurilor de valoare gestionate de CSD-uri să fie desemnate și notificate în temeiul Directivei 98/26/CE. Un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT care solicită derogare de la cerințele de participare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare) nu ar fi conform cu cerințele de participare prevăzute de Directiva 98/26/CE. În consecință, un astfel de sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT nu ar putea fi desemnat și notificat în temeiul directivei respective. Totuși, acest lucru nu ar împiedica desemnarea și notificarea unui sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT care este în conformitate cu toate cerințele prevăzute de Directiva 98/26/CE.

(24)Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare) încurajează decontarea tranzacțiilor în banii băncii centrale. În cazul în care decontarea plăților în numerar în banii băncii centrale nu este disponibilă și practicabilă, această decontare poate avea loc în banii băncii comerciale. Această dispoziție poate fi dificil de aplicat pentru un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT, întrucât un astfel de CSD ar trebui să efectueze mișcări în conturile de numerar concomitent cu livrarea de titluri de valoare în cadrul DLT. Un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar trebui să poată să solicite o derogare de la normele Regulamentului (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare) cu privire la decontarea în numerar pentru a dezvolta soluții inovatoare, cum ar fi utilizarea monedelor de decontare sau a „tokenurilor asimilate monedelor electronice”, astfel cum sunt definite în Regulamentul 2021/XX privind piețele criptoactivelor 45 .

(25)Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare) prevede obligația ca un CSD să acorde acces la un alt CSD sau la alte infrastructuri ale pieței. Accesul la un CSD care operează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT poate fi împovărător sau dificil de realizat, deoarece interoperabilitatea sistemelor tradiționale cu DLT nu a fost încă testată. Un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar trebui, de asemenea, să poată solicita o derogare de la astfel de norme, dacă poate demonstra că aplicarea acestor norme este disproporționată în raport cu dimensiunea sistemului de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT.

(26)Indiferent de norma de la care se solicită o derogare, un CSD care utilizează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT ar trebui să demonstreze că derogarea solicitată este proporțională și justificată de utilizarea DLT. De asemenea, derogarea ar trebui să se limiteze la sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT și să nu acopere alte sisteme de decontare a titlurilor de valoare gestionate de același CSD.

(27)Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unor cerințe suplimentare, în comparație cu infrastructurile pieței tradiționale. Aceste cerințe sunt necesare pentru a evita riscurile generate de utilizarea DLT sau de noul mod în care infrastructura pieței bazate pe DLT și-ar desfășura activitățile. Prin urmare, infrastructura pieței bazate pe DLT ar trebui să stabilească un plan de afaceri clar care să detalieze modul în care DLT ar fi utilizată și mecanismele juridice instituite.

(28)Un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT sau un MTF DLT, dacă este autorizat să deconteze el însuși tranzacții cu valori mobiliare bazate pe DLT, ar trebui să stabilească normele privind funcționarea DLT proprie pe care o gestionează, inclusiv normele privind accesul și admiterea în DLT, normele pentru nodurile participante și normele pentru abordarea potențialelor conflicte de interese, precum și măsurile de gestionare a riscurilor.

(29)Infrastructura pieței bazate pe DLT ar trebui să aibă obligația de a-i informa pe membri, participanți, emitenți și clienți cu privire la modul în care intenționează să își desfășoare activitățile și cu privire la modul în care utilizarea DLT va crea deviații comparativ cu modul în care este furnizat serviciul în mod normal de un MTF tradițional sau de un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare.

(30)O infrastructură a pieței bazată pe DLT ar trebui să dispună de mecanisme IT și cibernetice specifice și solide legate de utilizarea DLT. Aceste mecanisme ar trebui să fie proporționale cu natura, amploarea și complexitatea planului de afaceri al infrastructurii pieței bazat pe DLT. De asemenea, mecanismele respective ar trebui să asigure fiabilitatea continuă, continuitatea și securitatea serviciilor furnizate, inclusiv fiabilitatea contractelor inteligente care ar putea fi utilizate. Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui, de asemenea, să asigure integritatea, securitatea, confidențialitatea, disponibilitatea și accesibilitatea datelor stocate în DLT. Autoritatea competentă a unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT ar trebui să poată solicita un audit pentru a se asigura că mecanismele informatice și cibernetice generale sunt adecvate scopului. Costurile unui astfel de audit ar trebui să fie suportate de infrastructura pieței bazate pe DLT.

(31)În cazul în care planul de afaceri al unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT ar implica custodia fondurilor, cum ar fi numerarul sau echivalentul de numerar, sau a valorilor mobiliare bazate pe DLT ale clienților ori a mijloacelor de acces la valorile mobiliare bazate pe DLT, inclusiv sub formă de chei de criptare, infrastructura pieței bazată pe DLT ar trebui să dispună de mecanisme adecvate pentru protejarea activelor clienților săi. Infrastructura pieței bazată pe DLT nu ar trebui să utilizeze activele clienților pe cont propriu, cu excepția cazului în care clienții și-au exprimat consimțământul explicit în prealabil. Infrastructura pieței bazată pe DLT ar trebui să separe fondurile sau valorile mobiliare bazate pe DLT ale clienților ori mijloacele de acces la aceste active, de propriile sale active sau de activele altor clienți. Mecanismele informatice și cibernetice generale ale infrastructurilor pieței bazate pe DLT ar trebui să garanteze că activele clienților sunt protejate împotriva fraudei, a amenințărilor cibernetice sau a altor forme de funcționare defectuoasă.

(32)În momentul în care se acordă o autorizație specifică, infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui să aibă, de asemenea, o strategie de ieșire credibilă în cazul în care regimul privind infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui întrerupt sau în cazul în care autorizația specifică ori unele dintre derogările acordate ar trebui retrase.

(33)Autorizația specifică acordată unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT ar trebui să implice aceleași proceduri ca și autorizarea unui MTF tradițional sau a unui CSD care dorește să gestioneze un nou sistem de decontare a titlurilor de valoare. Cu toate acestea, atunci când solicită o autorizație, infrastructura bazată pe DLT solicitantă ar trebui să indice derogările pe care le dorește. Înainte de acordarea unei autorizații unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT, autoritatea competentă ar trebui să consulte ESMA. ESMA ar trebui să emită un aviz fără caracter obligatoriu și să facă recomandări cu privire la cerere sau la derogările solicitate. ESMA ar trebui, de asemenea, să se consulte cu autoritățile competente ale celorlalte state membre. În cazul emiterii unui aviz fără caracter obligatoriu, ESMA ar trebui să urmărească asigurarea stabilității financiare, a integrității pieței și a protecției investitorilor. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile și concurența loială în cadrul pieței unice, avizul fără caracter obligatoriu al ESMA ar trebui să urmărească, de asemenea, asigurarea consecvenței și a proporționalității derogărilor acordate de diferite autorități competente din întreaga Uniune.

(34)Autoritatea competentă care ar examina cererea depusă de o infrastructură a pieței bazată pe DLT prospectivă ar trebui să aibă posibilitatea de a refuza o autorizație dacă există motive să se considere că infrastructura pieței bazată pe DLT ar reprezenta o amenințare la adresa stabilității financiare, a protecției investitorilor sau a integrității pieței sau în cazul în care cererea ar urmări eludarea cerințelor existente.

(35)Autorizația specifică acordată de o autoritate competentă unei anumite infrastructuri a pieței bazate pe DLT ar trebui să indice derogările acordate respectivei infrastructuri a pieței bazate pe DLT. O astfel de autorizație ar trebui să fie valabilă pentru Uniune. ESMA ar trebui să publice pe site-ul său lista infrastructurilor pieței bazate pe DLT și lista derogărilor acordate fiecăreia dintre acestea.

(36)Autorizația specifică și derogările acordate de către autoritățile naționale competente ar trebui acordate cu titlu temporar, pentru o perioadă de până la șase ani de la data acordării autorizației specifice. După cinci ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, ESMA și Comisia ar avea obligația de a efectua o evaluare a acestui regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor digitale. Termenul de șase ani menționat anterior oferă infrastructurilor pieței bazate pe DLT suficient timp pentru a-și adapta modelele de afaceri la orice modificare a acestui regim și pentru a funcționa în mod viabil din punct de vedere comercial în cadrul regimului-pilot. Astfel, ESMA și Comisia ar putea colecta un set de date util care să acopere aproximativ trei ani calendaristici de funcționare a regimului-pilot de la acordarea unei mase critice de autorizații specifice și de derogări conexe și ar putea să prezinte rapoarte în acest sens. Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar avea timp să ia măsurile necesare fie pentru a-și lichida operațiunile, fie pentru a trece la un nou cadru de reglementare în urma rapoartelor ESMA și ale Comisiei.

(37)Fără a aduce atingere dispozițiilor relevante ale Directivei 2014/65/UE (Directiva privind piețele instrumentelor financiare, MiFID II) sau ale Regulamentului (UE) nr. 909/2014 (Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare), autoritățile competente ar trebui să aibă competența de a retrage autorizația specifică sau orice derogări acordate infrastructurii pieței bazate pe DLT, în cazul în care a fost descoperită o anomalie în ceea ce privește tehnologia-suport ori serviciile sau activitățile furnizate de infrastructura pieței bazate pe DLT și dacă această anomalie depășește beneficiile oferite de serviciul în cauză sau în cazul în care infrastructura pieței bazată pe DLT a încălcat condițiile conexe derogărilor impuse de autoritatea competentă la momentul acordării autorizației specifice sau în cazul în care infrastructura pieței bazată pe DLT a înregistrat instrumente financiare care nu îndeplinesc condițiile privind valorile mobiliare bazate pe DLT în temeiul prezentului regulament. În cursul activității sale, o infrastructură a pieței bazată pe DLT ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita derogări suplimentare față de cele solicitate la momentul acordării autorizației. Într-un astfel de caz, derogările suplimentare solicitate de infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui să facă obiectul unei autorizații specifice din partea autorităților competente, în același mod ca cele solicitate în momentul acordării autorizației inițiale pentru infrastructura pieței bazată pe DLT.

(38)Având în vedere că infrastructurile pieței bazate pe DLT ar putea primi derogări temporare de la aplicarea legislației existente a Uniunii, acestea ar trebui să coopereze îndeaproape cu autoritățile competente și cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în perioada în care este valabilă autorizația specifică. Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui să informeze autoritățile competente și ESMA cu privire la orice modificare semnificativă adusă planului de afaceri și personalului critic, orice dovadă de amenințări sau atacuri cibernetice, fraudă sau erori profesionale grave, orice modificare a informațiilor furnizate cu ocazia cererii inițiale de acordare a autorizației, orice dificultăți tehnice și, în special, cele legate de utilizarea DLT, precum și despre orice noi riscuri la adresa protecției investitorilor, integrității pieței și stabilității financiare care nu erau prevăzute la momentul acordării autorizației specifice. În cazul în care este notificată cu privire la o astfel de modificare semnificativă, autoritatea competentă ar trebui să solicite infrastructurii pieței bazate pe DLT să depună o cerere pentru acordarea unei noi autorizații sau a unei noi derogări sau ar trebui să ia măsurile corective pe care le consideră adecvate. Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui să furnizeze, de asemenea, orice date relevante autorităților competente și ESMA, ori de câte ori se solicită astfel de date. Pentru a asigura protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară, autoritatea competentă care a acordat autorizația specifică infrastructurii pieței bazate pe DLT ar trebui să poată recomanda orice măsură corectivă, după consultarea ESMA.

(39)Infrastructurile pieței bazate pe DLT ar trebui, de asemenea, să prezinte rapoarte periodice autorităților competente ale acestora și ESMA. ESMA ar trebui să organizeze discuții cu privire la aceste rapoarte pentru a permite tuturor autorităților competente din întreaga Uniune să dobândească experiență cu privire la impactul utilizării DLT și cu privire la orice adaptări ale legislației Uniunii privind serviciile financiare care ar putea fi necesare pentru a permite utilizarea DLT pe o scară mai mare.

(40)La cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ESMA ar trebui să prezinte rapoarte Comisiei cu privire la regimul-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe DLT, inclusiv cu privire la potențialele beneficii legate de utilizarea DLT, riscurile și dificultățile tehnice asociate acesteia. Pe baza raportului ESMA, Comisia ar trebui să prezinte un raport Consiliului și Parlamentului European. Acest raport ar trebui să evalueze costurile și beneficiile extinderii acestui regim privind infrastructurile pieței bazate pe DLT cu încă o perioadă, ale extinderii acestui regim la noi tipuri de instrumente financiare, ale permanentizării acestui regim, cu sau fără modificări, ale modificării legislației Uniunii în domeniul serviciilor financiare sau ale încetării acestui regim.

(41)În normele UE existente în materie de servicii financiare au fost identificate unele lacune potențiale în ceea ce privește aplicarea acestora la criptoactivele care se califică drept instrumente financiare 46 . În special, unele standarde tehnice de reglementare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 600/2014 (Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare) în legătură cu anumite cerințe de raportare a datelor și cerințe de transparență pretranzacționare și posttranzacționare nu sunt bine adaptate instrumentelor financiare emise cu ajutorul tehnologiei registrelor distribuite. Piețele secundare ale instrumentelor financiare emise prin DLT sau o tehnologie similară sunt încă în curs de formare și, prin urmare, caracteristicile lor pot fi diferite de cele ale piețelor instrumentelor financiare care utilizează tehnologia tradițională. Normele prevăzute de respectivele standarde tehnice de reglementare ar trebui să poată fi aplicate efectiv tuturor instrumentelor financiare, indiferent de tehnologia utilizată. Prin urmare, ESMA ar trebui să fie împuternicită să efectueze o evaluare cuprinzătoare a acestor standarde tehnice de reglementare adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014 și să propună orice modificare necesară, astfel încât normele prevăzute în aceste standarde să poată fi aplicate efectiv instrumentelor financiare emise cu ajutorul tehnologiei registrelor distribuite. La efectuarea acestei evaluări, ESMA ar trebui să ia în considerare caracteristicile specifice ale instrumentelor financiare respective emise cu ajutorul tehnologiei registrelor distribuite și dacă acestea necesită standarde adaptate care ar permite dezvoltarea lor fără a submina obiectivele normelor prevăzute în standardele tehnice de reglementare adoptate în aplicarea Regulamentului (UE) nr. 600/2014.

(42)În cazul în care obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre deoarece în legislația Uniunii în domeniul serviciilor financiare există obstacole normative în calea dezvoltării de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare în temeiul Directivei 2014/65/UE (Directiva privind piețele instrumentelor financiare, MiFID II), aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. În consecință, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității enunțat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(43)Pentru ca Uniunea să țină pasul cu inovarea, este important ca regimul infrastructurilor pieței bazate pe DLT să intre în vigoare cât mai curând posibil după transpunerea de către statele membre a Directivei (UE) .../... a Parlamentului European și a Consiliului 47 .

(44)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Comitetul european pentru protecția datelor au fost consultate în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 48 și au emis avizul lor la ... [data avizului (avizelor)],

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)Prezentul regulament stabilește cerințe privind sistemele multilaterale de tranzacționare și sistemele de decontare a titlurilor de valoare care utilizează tehnologia registrelor distribuite denumite „infrastructuri ale pieței bazate pe DLT” cărora li se acordă autorizații specifice de funcționare în conformitate cu articolul 7 și cu articolul 8.

(2)Prezentul regulament stabilește cerințele pentru:

(a)acordarea și retragerea acestor autorizații specifice;

(b)acordarea, modificarea și retragerea derogărilor aferente;

(c)impunerea, modificarea și retragerea condițiilor, a măsurilor compensatorii sau corective aferente;

(d)funcționarea acestor infrastructuri ale pieței bazate pe DLT;

(e)supravegherea acestor infrastructuri ale pieței bazate pe DLT și

(f)cooperarea dintre operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT, autoritățile competente și ESMA.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„tehnologia registrelor distribuite” sau „DLT” („distributed ledger technology”) înseamnă o categorie de tehnologii care sprijină înregistrarea distribuită a datelor criptate;

(2)„infrastructură a pieței bazată pe DLT” înseamnă fie un „sistem multilateral de tranzacționare bazat pe DLT”, fie un „sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT”;

(3)„sistem multilateral de tranzacționare bazat pe DLT” sau „MTF DLT” înseamnă un „sistem multilateral de tranzacționare”, gestionat de o firmă de investiții sau de un operator de piață, pe care sunt admise la tranzacționare doar valori mobiliare bazate pe DLT și care poate fi autorizat, pe baza unor norme și proceduri transparente, nediscreționare și uniforme:

(a)să asigure înregistrarea inițială a valorilor mobiliare bazate pe DLT;

(b)să deconteze tranzacțiile cu valori mobiliare bazate pe DLT contra cost și

(c)să furnizeze servicii de custodie în legătură cu valorile mobiliare bazate pe DLT sau, după caz, cu plățile și garanțiile reale aferente, furnizate prin utilizarea MTF DLT;

(4)„sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT” înseamnă un sistem de decontare a titlurilor de valoare gestionat de un „depozitar central de titluri de valoare”, care decontează tranzacțiile cu valori mobiliare bazate pe DLT contra cost;

(5)„valori mobiliare bazate pe DLT” înseamnă „valori mobiliare” în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 44 literele (a) și (b) din Directiva 2014/65/UE, care sunt emise, înregistrate, transferate și stocate folosind DLT;

(6)„sistem multilateral de tranzacționare” înseamnă un „sistem multilateral de tranzacționare”, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 22 din Directiva 2014/65/UE;

(7)„depozitar central de titluri de valoare” sau „CSD” („central securities depository”) înseamnă un „depozitar central de titluri de valoare”, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014;

(8)„instrument financiar” înseamnă un „instrument financiar”, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 15 din Directiva 2014/65/UE;

(9)„decontare” înseamnă „decontare”, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) punctul 7 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014;

(10)„zi lucrătoare” înseamnă „zi lucrătoare”, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014;

(11)„livrare contra plată” sau „DVP” („delivery versus payment”) înseamnă „livrare contra plată”, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) punctul 27 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014;

(12)„caz de neexecutare a decontării” înseamnă „caz de neexecutare a decontării”, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul 15 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014;

(13)„obligațiune suverană” înseamnă o obligațiune emisă de un emitent suveran, care poate fi:

(a)Uniunea;

(b)un stat membru, inclusiv un serviciu guvernamental, o agenție sau un vehicul cu scop special al unui stat membru sau o altă entitate suverană;

(c)o entitate suverană care nu este menționată la literele (a) și (b);

(14)„altă obligațiune publică” înseamnă o obligațiune emisă de oricare dintre următorii emitenți publici:

(a)în cazul unui stat membru federal, un membru al federației respective;

(b)un vehicul cu scop special pentru mai multe state membre;

(c)o instituție financiară internațională instituită de două sau mai multe state membre, al cărei obiectiv este să mobilizeze fondurile necesare și să ofere asistență financiară membrilor săi pentru a proteja stabilitatea zonei euro în ansamblu;

(d)Banca Europeană de Investiții;

(e)o entitate publică care nu este emitentul unei obligațiuni suverane, astfel cum se specifică la punctul 13;

(15)„obligațiune convertibilă” înseamnă un instrument care constă într-o obligațiune sau un titlu de creanță securitizat care are un instrument derivat încorporat, cum ar fi opțiunea de a cumpăra titlul de capital suport;

(16)„obligațiune garantată” înseamnă obligațiuni în sensul articolului 52 alineatul (4) din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului 49 ;

(17)„obligațiune corporativă” înseamnă o obligațiune care este emisă de o Societas Europaea, instituită în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2157/2001 al Consiliului 50 sau de o formă de societate comercială enumerată în anexa I la Directiva 2017/1132/CE 51 a Parlamentului European și a Consiliului ori de o formă echivalentă din țări terțe;

(18)„altă obligațiune” înseamnă o obligațiune care nu aparține niciunuia dintre tipurile de obligațiuni menționate la punctele 13-17;

(19)„firmă de investiții” înseamnă o „firmă de investiții”, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/65/UE;

(20)„operator de piață” înseamnă un „operator de piață”, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 18 din Directiva 2014/65/UE;

(21)„autoritate competentă” înseamnă una sau mai multe autorități competente desemnate în conformitate cu:

(a)articolul 67 din Directiva 2014/65/UE pentru firmele de investiții și operatorii de piață care gestionează un MTF DLT;

(b)articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 pentru un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT sau

(c)desemnate în alt mod de statele membre în scopul supravegherii aplicării prezentului regulament.

(22)„stat membru de origine” înseamnă în cazul:

(a)unei firme de investiții care gestionează un MTF DLT, statul membru determinat în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) punctul 55 litera (a) subpunctele (ii) și (iii) din Directiva 2014/65/UE;

(b)unui operator de piață care gestionează un MTF DLT, statul membru în care operatorul de piață al MTF DLT este înregistrat sau, în cazul în care, în conformitate cu dreptul intern al statului membru respectiv, acesta nu are un sediu social, statul membru în care este situat sediul principal al operatorului de piață care gestionează MTF DLT;

(c)unui CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT, statul membru stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 23 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014.

(23)„tokenuri asimilate monedelor electronice” înseamnă „tokenuri asimilate monedelor electronice”, astfel cum sunt definite la articolul XX din Regulamentul 2021/XX privind piețele criptoactivelor 52 .

Articolul 3

Limitări privind valorile mobiliare admise la tranzacționare pe o infrastructură a pieței bazate pe DLT sau decontate de o astfel de infrastructură

1.Numai valorile mobiliare bazate pe DLT care îndeplinesc următoarele condiții pot fi admise la tranzacționare în cadrul unui MTF DLT și înregistrate într-un registru distribuit de către un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT:

(a)acțiuni al căror emitent are o capitalizare bursieră sau o capitalizare bursieră provizorie mai mică de 200 de milioane EUR sau

(b)obligațiuni convertibile, obligațiuni garantate, obligațiuni corporative, alte obligațiuni publice și alte obligațiuni, cu o valoare a emisiunii mai mică de 500 de milioane EUR.

2.O firmă de investiții sau un operator de piață care gestionează un MTF DLT nu admite la tranzacționare obligațiuni suverane în temeiul prezentului regulament. Un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT sau o firmă de investiții ori un operator de piață care este autorizat să înregistreze valori mobiliare bazate pe DLT într-un MTF DLT, în conformitate cu articolul 4 alineatele (2) și (3), nu înregistrează obligațiuni suverane în temeiul prezentului regulament.

3.Valoarea totală de piață a valorilor mobiliare bazate pe DLT înregistrate la un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT nu trebuie să depășească 2,5 miliarde EUR. În cazul în care un MTF DLT înregistrează valori mobiliare bazate pe DLT în locul unui CSD, în conformitate cu articolul 4 alineatele (2) și (3), valoarea totală de piață a valorilor mobiliare bazate pe DLT înregistrată de firma de investiții sau de operatorul de piață care gestionează respectivul MTF DLT nu trebuie să depășească 2,5 miliarde EUR.

4.În scopul stabilirii și monitorizării valorii totale de piață a valorilor mobiliare bazate pe DLT în temeiul alineatului (1), valoarea totală de piață a valorilor mobiliare bazate pe DLT este:

(a)determinată zilnic, fie de CSD, fie de firma de investiții sau de operatorul de piață în cauză și

(b)egală cu suma dintre: prețul zilnic de închidere al fiecărei valori mobiliare bazate pe DLT admisă la tranzacționare pe un MTF DLT înmulțit cu numărul de valori mobiliare bazate pe DLT cu același cod ISIN care sunt decontate în cadrul sistemului de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT sau al MTF DLT în cauză în ziua respectivă, integral sau parțial.

5.Operatorul unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT transmite autorității competente care a acordat autorizația specifică, în conformitate cu articolul 7 sau cu articolul 8, rapoarte lunare prin care să demonstreze că toate valorile mobiliare bazate pe DLT care sunt înregistrate și decontate printr-un MTF DLT autorizat în acest sens, în conformitate cu articolul 4 alineatele (2) și (3), sau de un CSD printr-un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (1)-(3).

În cazul în care valoarea totală de piață a valorilor mobiliare bazate pe DLT raportate în conformitate cu alineatul (1) a atins 2,25 miliarde EUR, firma de investiții sau operatorul de piață care gestionează respectivul MTF DLT sau CSD-ul care gestionează respectivul sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT activează strategia de tranziție menționată la articolul 6 alineatul (6). În raportul lor lunar, aceștia informează autoritatea competentă cu privire la activarea strategiei lor de tranziție și cu privire la orizontul de timp pentru această tranziție.

Autoritatea competentă în cauză poate permite infrastructurii pieței bazate pe DLT în cauză să continue să funcționeze până când valoarea totală de piață a valorilor mobiliare bazate pe DLT raportată în temeiul alineatului (1) ajunge la 2,75 miliarde EUR, cu condiția ca operatorul infrastructurii pieței bazate pe DLT să solicite o astfel de marjă de manevră și să fie în mod obiectiv necesară pentru punerea în aplicare în bune condiții a strategiei de tranziție.

6.Regulamentul (UE) nr. 596/2014 se aplică valorilor mobiliare bazate pe DLT care sunt admise la tranzacționare în cadrul unui MTF DLT.

Articolul 4

Cerințe și derogări privind sistemele multilaterale de tranzacționare bazate pe DLT

1.Un MTF DLT face obiectul tuturor cerințelor aplicabile unui MTF în temeiul Directivei 2014/65/UE și al Regulamentului (UE) 2014/600, cu excepția cazului în care firma de investiții sau operatorul de piață care gestionează respectivul MTF DLT:

(a)a solicitat o derogare, astfel cum se prevede la alineatul (2) sau în temeiul Directivei (UE) .../... 53 și i s-a acordat această derogare de către autoritatea competentă care a acordat autorizația specifică în conformitate cu articolul 7 și

(b)respectă obligațiile prevăzute la articolul 6 și

(c)respectă condițiile prevăzute la alineatele (2)-(4) și orice măsuri compensatorii suplimentare pe care autoritatea competentă care a acordat autorizația specifică le poate considera adecvate în vederea îndeplinirii obiectivelor urmărite de dispozițiile de la care se solicită derogarea sau pentru asigurarea protecției investitorilor, a integrității pieței și/sau a stabilității financiare.

2.La cererea sa, o firmă de investiții sau un operator de piață care gestionează un MTF DLT poate fi autorizat să admită la tranzacționare valori mobiliare bazate pe DLT care nu sunt înregistrate la un CSD în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, dar care, în schimb, sunt înregistrate în registrul distribuit al MTF DLT.

O firmă de investiții sau un operator de piață care solicită o derogare în temeiul alineatului (1) trebuie să propună măsuri compensatorii pentru a îndeplini obiectivele urmărite de dispozițiile de la care se solicită derogarea și trebuie să asigure cel puțin:

(a)înregistrarea valorilor mobiliare bazate pe DLT în registrul distribuit;

(b)că numărul de valori mobiliare bazate pe DLT înregistrate pe MTF DLT este egal cu numărul total de astfel de valori mobiliare bazate pe DLT aflate în circulație din registrul distribuit în orice moment dat;

(c)că MTF DLT ține evidențe care permit firmei de investiții sau operatorului de piață care gestionează MTF DLT, fără întârziere în orice moment, să separe valorile mobiliare bazate pe DLT ale unui membru, participant, emitent sau client de cele ale oricărui alt membru, participant, emitent sau client.

În cazul în care nu a fost formulată nicio cerere de derogare de către MTF DLT, în conformitate cu primul paragraf, valorile mobiliare bazate pe DLT fie se înregistrează prin înscriere în cont la un CSD, fie în registrul distribuit al unui CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT.

3.În cazul în care o firmă de investiții sau un operator de piață care gestionează un MTF DLT a solicitat o derogare în temeiul alineatului (2), aceștia trebuie să asigure, prin intermediul unor proceduri și mecanisme solide, că respectivul MTF DLT:

(a)garantează că numărul de titluri de valoare bazate pe DLT dintr-o emisiune sau dintr-o parte a unei emisiuni admisă de firma de investiții sau de operatorul de piață care gestionează respectivul MTF DLT este egal cu suma valorilor mobiliare bazate pe DLT care constituie această emisiune sau parte a emisiunii înregistrate prin DLT, în orice moment;

(b)garantează custodia valorilor mobiliare bazate pe DLT, precum și a oricăror fonduri pentru efectuarea plăților aferente unor astfel de titluri sau a oricăror garanții oferite cu privire la astfel de tranzacții prin intermediul unui MTF DLT;

(c)permite o confirmare clară, exactă și promptă a detaliilor privind tranzacțiile cu valori mobiliare bazate pe DLT, inclusiv orice plăți efectuate în legătură cu acestea, precum și remiterea sau solicitarea de garanții în legătură cu acestea;

(d)oferă informații clare, exacte și prompte cu privire la decontarea tranzacțiilor, inclusiv la caracterul definitiv al decontării, prin definirea momentului din care un membru, un participant, un emitent sau un client nu poate revoca ordinele de transfer sau alte instrucțiuni identificate în prealabil;

(e)decontează tranzacții cu valori mobiliare bazate pe DLT aproape în timp real sau pe durata unei zile dar, în niciun caz, mai târziu de a doua zi lucrătoare după încheierea tranzacției;

(f)asigură livrarea contra plată.

Decontarea plăților poate fi efectuată prin banii băncii centrale, în funcție de posibilitate și disponibilitate, sau, în caz contrar, prin banii băncii comerciale, inclusiv banii băncii comerciale sub formă de tokenuri, sau prin tokenuri asimilate monedelor electronice.

În cazul în care decontarea are loc prin banii băncii comerciale sau prin tokenuri asimilate monedelor electronice, firma de investiții sau operatorul de piață care gestionează MTF DLT trebuie să identifice, să măsoare, să monitorizeze, să gestioneze și să reducă la minimum eventualul risc de contraparte care decurge din utilizarea unor astfel de fonduri și

(g)trebuie să prevină sau, dacă nu este posibil, să soluționeze cazurile de neexecutare a decontării.

4.Atunci când o firmă de investiții sau un operator de piață care gestionează un MTF DLT solicită o derogare în conformitate cu alineatul (2) sau cu Directiva (UE) .../... 54 , firma de investiții sau operatorul de piață trebuie să demonstreze, în orice caz, că derogarea solicitată este:

(a)proporțională și justificată de utilizarea DLT și

(b)limitată la MTF DLT și nu se extinde la niciun alt MTF gestionat de firma de investiții sau de operatorul de piață respectiv.

Articolul 5

Cerințe și derogări privind sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazate pe DLT

1.Un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT face obiectul cerințelor aplicabile CSD-urilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014, cu excepția cazului în care un astfel de CSD:

(a)a solicitat derogări, astfel cum se prevede la alineatele (2)-(6) și aceste derogări au fost acordate de către autoritatea competentă care a acordat autorizația specifică în conformitate cu articolul 8;

(b)respectă obligațiile prevăzute la articolul 6 și

(c)respectă condițiile prevăzute la alineatele (2)-(7) și orice măsuri compensatorii suplimentare pe care autoritatea competentă care a acordat autorizația specifică le poate considera adecvate în vederea îndeplinirii obiectivelor urmărite de dispozițiile de la care se solicită derogarea sau pentru asigurarea protecției investitorilor, a integrității pieței și/sau a stabilității financiare.

2.La cererea sa, un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT poate să primească derogare de la autoritatea competentă de la aplicarea articolului 2 alineatul (1) punctul 4 privind forma dematerializată, a articolului 2 alineatul (1) punctul 9 privind ordinele de transfer, a articolului 2 alineatul (1) punctul 28 privind conturile de titluri de valoare, a articolului 3 privind înregistrarea titlurilor de valoare, a articolului 37 privind integritatea emisiunii, a articolului 38 privind separarea activelor din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, cu condiția ca CSD-ul care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazate pe DLT:

(a)să demonstreze că nu există compatibilitate între utilizarea unui „cont de titluri de valoare”, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul 28 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, sau a înscrierii în cont, cu utilizarea DLT respective;

(b)să propună măsuri compensatorii pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite de dispozițiile de la care se solicită derogarea și să asigure cel puțin:

(c)înregistrarea valorilor mobiliare bazate pe DLT în registrul distribuit;

(d)numărul de valori mobiliare bazate pe DLT care fac obiectul unei emisiuni sau al unei părți a unei emisiuni admise de CSD-ul care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT este egal cu suma valorilor mobiliare bazate pe DLT care constituie o astfel de emisiune sau parte a unei emisiuni, înregistrate în registrul distribuit în orice moment și

(e)să păstreze evidențe care să permită CSD-ului, fără întârziere în orice moment, să separe valorile mobiliare bazate pe DLT ale unui membru, participant, emitent sau client de cele ale oricărui alt membru, participant, emitent sau client.

3.La cererea sa, un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT poate să primească derogare de la autoritatea competentă de la aplicarea articolului 19 și a articolului 30 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, cu condiția ca:

(1)aceste dispoziții să fie incompatibile cu utilizarea unei DLT, astfel cum este avută în vedere de către DLT-ul gestionat de CSD-ul în cauză și

(2)CSD-ul care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT să asigure respectarea condițiilor prevăzute la articolul 30 alineatul (1) literele (c)-(i) și la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014.

4.La cererea sa, un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT poate să primească derogare de la autoritatea competentă de la aplicarea articolului 2 alineatul (1) punctul 19 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 cu privire la participanți și poate fi autorizat să admită ca participanți persoane fizice și juridice diferite de cele menționate la articolul 2 alineatul (1) punctul 19, cu condiția ca aceste persoane:

(1)să aibă o reputație suficient de bună și să îndeplinească cerințele de competență profesională și probitate morală și

(2)să dispună de un nivel suficient de abilități, de competență, de experiență și de cunoștințe în ceea ce privește posttranzacționarea și funcționarea DLT.

5.La cererea unui CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT, autoritatea competentă poate să îi acorde acestuia derogare de la aplicarea articolului 40 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 referitor la decontarea în fonduri bănești, cu condiția ca CSD-ul să asigure livrarea contra plată.

Decontarea plăților poate fi efectuată prin banii băncii centrale, în funcție de posibilitate și disponibilitate, sau, în caz contrar, prin banii băncii comerciale, inclusiv banii băncii comerciale sub formă de tokenuri, sau prin tokenuri asimilate monedelor electronice.

În cazul în care decontarea are loc prin banii băncii comerciale sau prin tokenuri asimilate monedelor electronice, firma de investiții sau operatorul de piață care gestionează MTF DLT trebuie să identifice, să măsoare, să monitorizeze, să gestioneze și să reducă la minimum eventualul risc de contraparte care decurge din utilizarea unor astfel de fonduri.

6.La cererea unui CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT, autoritatea competentă poate să îi acorde acestuia derogare de la aplicarea articolului 50 și/sau a articolului 53 privind accesul prin conexiune standard și accesul între un CSD și o altă infrastructură a pieței din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, cu condiția să demonstreze că utilizarea unei DLT este incompatibilă cu sistemele preexistente ale altor CSD-uri sau altor infrastructuri ale pieței sau că acordarea unui astfel de acces unui alt CSD sau unei alte infrastructuri a pieței care utilizează sisteme preexistente ar ocaziona costuri disproporționate, având în vedere dimensiunea sistemului de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT.

7.În cazul în care un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT a solicitat o derogare în conformitate cu primul paragraf, acesta oferă acces altor CSD-uri care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT sau MTF-urilor DLT.

În cazul în care un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT solicită o derogare în conformitate cu alineatele (2)-(6), acesta trebuie să demonstreze în orice caz că:

(a)derogarea solicitată este proporțională și justificată de utilizarea DLT și

(b)derogarea solicitată se limitează la sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT și nu se extinde la niciun alt sistem de decontare a titlurilor de valoare, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul 1 punctul 10 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, gestionat de același CSD.

8.În cazul în care un CSD a solicitat și a obținut o derogare în temeiul alineatului (3), cerința de la articolul 39 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ca statele membre să desemneze și să notifice sistemul de decontare a titlurilor de valoare gestionat de CSD în conformitate cu Directiva 98/26/CE nu se aplică sistemului de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT. Dispozițiile de mai sus nu împiedică statele membre să desemneze și să notifice un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT, în conformitate cu Directiva 98/26/CE, în cazul în care sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT îndeplinește toate cerințele din directiva respectivă.

Articolul 6

Cerințe suplimentare privind infrastructurile pieței bazate pe DLT

1.Operatorii infrastructurilor pieței bazate pe DLT trebuie să stabilească un plan de afaceri clar și detaliat în care să descrie modul în care intenționează să își deruleze serviciile și activitățile, inclusiv o descriere privind personalul critic, aspectele tehnice, utilizarea DLT și informațiile solicitate la alineatul (3).

Operatorii infrastructurilor pieței bazate pe DLT trebuie, de asemenea, să dispună de documente scrise actualizate, clare și detaliate, disponibile publicului, care să poată fi puse la dispoziție prin mijloace electronice, prin care se definesc normele în temeiul cărora funcționează infrastructura pieței bazată pe DLT, inclusiv prevederile juridice aferente care definesc drepturile, obligațiile, responsabilitățile și răspunderea operatorului infrastructurii pieței bazate pe DLT, precum și pe cele ale membrilor, participanților, emitenților și/sau ale clienților care utilizează infrastructura pieței bazată pe DLT în cauză. Aceste dispoziții juridice trebuie să precizeze legea aplicabilă, mecanismul de soluționare a litigiilor în faza precontencioasă și competența de a introduce o acțiune în justiție.

2.Un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT și o firmă de investiții sau un operator de piață care gestionează un MTF DLT care solicită o derogare de la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 trebuie să stabilească norme privind funcționarea tehnologiei registrelor distribuite pe care o gestionează, inclusiv normele privind accesul la tehnologia registrelor distribuite, participarea nodurilor de validare, abordarea potențialelor conflicte de interese și gestionarea riscurilor, inclusiv eventualele măsuri de atenuare.

3.Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT furnizează membrilor, participanților, emitenților și clienților lor, pe site-urile lor, informații clare și lipsite de ambiguitate cu privire la modul de derulare a funcțiilor, serviciilor și activităților și cu privire la modul în care desfășurarea acestor funcții, servicii și activități se abate de la un MTF sau un sistem de decontare a titlurilor de valoare. Aceste informații trebuie să includă tipul de DLT utilizată.

4.Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT se asigură că mecanismele informatice și cibernetice generale legate de utilizarea DLT sunt proporționale cu natura, amploarea și complexitatea activităților lor. Aceste mecanisme trebuie să asigure transparența, disponibilitatea, fiabilitatea și securitatea continue a serviciilor și a activităților lor, inclusiv fiabilitatea contractelor inteligente utilizate prin intermediul DLT. De asemenea, aceste mecanisme trebuie să asigure integritatea, securitatea și confidențialitatea datelor stocate, precum și disponibilitatea și accesibilitatea acestor date.

Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT trebuie să aibă o procedură specifică privind riscul operațional pentru riscurile pe care le reprezintă utilizarea unei DLT și criptoactivele, precum și modul în care aceste riscuri ar fi abordate dacă s-ar concretiza.

Pentru a evalua fiabilitatea mecanismelor IT și cibernetice generale ale unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT, autoritatea competentă poate solicita un audit. Autoritatea competentă numește un auditor independent care să efectueze auditul. Infrastructura pieței bazată pe DLT suportă costurile unui astfel de audit.

5.În cazul în care operatorul unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT asigură custodia fondurilor, garanțiilor și valorilor mobiliare bazate pe DLT ale participanților, membrilor, emitenților sau ale clienților, precum și mijloacele de acces la astfel de valori mobiliare bazate pe DLT, inclusiv sub formă de chei criptografice, operatorii acestor infrastructuri ale pieței bazate pe DLT trebuie să dispună de mecanisme adecvate pentru a împiedica utilizarea respectivelor fonduri, garanții sau valori mobiliare bazate pe DLT pe cont propriu, cu excepția cazului în care participantul, membrul, emitentul sau clientul în cauză își exprimă în scris consimțământul explicit, care poate fi acordat prin mijloace electronice.

Operatorul unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT trebuie să păstreze evidențe sigure, exacte, fiabile și recuperabile cu privire la fondurile, garanțiile și valorile mobiliare bazate pe DLT deținute de infrastructura sa bazată pe DLT pentru membri, participanți, emitenți sau clienți, precum și ale mijloacelor de acces la astfel de active.

Operatorul unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT trebuie să separe fondurile, garanțiile și valorile mobiliare bazate pe DLT, precum și mijloacele de acces la aceste active ale membrilor, participanților, emitenților sau clienților care utilizează infrastructura sa bazată pe DLT, de propriile sale active, precum și de activele de același tip ale altor membri, participanți, emitenți sau clienți.

Mecanismele informatice și cibernetice generale, menționate la alineatul (4), trebuie să asigure că fondurile, garanțiile și valorile mobiliare bazate pe DLT respective, precum și mijloacele de acces la astfel de active sunt protejate împotriva riscurilor de acces neautorizat, de piraterie informatică, de degradare, de pierdere, de atac cibernetic sau de furt.

6.Operatorul unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT trebuie să stabilească o strategie clară, detaliată și disponibilă în mod public pentru renunțarea la o anumită infrastructură a pieței bazate pe DLT sau lichidarea unei anumite infrastructuri a pieței bazate pe DLT (denumită în continuare „strategie de tranziție”), care poate să fie pusă în aplicare în timp util, în cazul în care autorizația sau unele dintre derogările acordate în conformitate cu articolul 4 sau cu articolul 5 trebuie retrase sau întrerupte în alt mod, sau în cazul unei încetări voluntare sau involuntare a activității unui MTF DLT sau a unui sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT. Strategia de tranziție trebuie să stabilească modul în care membrii, participanții, emitenții și clienții sunt tratați în cazul unei astfel de retrageri, întreruperi sau încetări. Strategia de tranziție trebuie actualizată permanent, pe baza acordului prealabil al autorității competente care a acordat autorizația de funcționare și derogările aferente în temeiul articolului 4 și al articolului 5.

Articolul 7

Autorizația specifică de a gestiona un sistem multilateral de tranzacționare bazat pe DLT

1.O persoană juridică autorizată fie în calitate de firmă de investiții, fie să opereze o piață reglementată, în temeiul Directivei 2014/65/UE, poate solicita o autorizație specifică pentru gestionarea unui MTF DLT în temeiul prezentului regulament.

2.Cererile de acordare a unei autorizații specifice de gestionare a unui MTF DLT în temeiul prezentului regulament trebuie însoțite de următoarele informații:

(a)informațiile prevăzute la articolul 7 alineatul (4) din Directiva 2014/65/UE;

(b)planul de afaceri, normele MTF DLT și dispozițiile juridice asociate, astfel cum sunt menționate la articolul 6 alineatul (1), precum și informații referitoare la funcționarea, serviciile și activitățile MTF DLT, astfel cum sunt menționate la articolul 6 alineatul (3);

(c)după caz, funcționarea DLT proprie, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (2);

(d)mecanismele sale informatice și cibernetice generale, astfel cum sunt menționate la articolul 6 alineatul (4);

(e)după caz, o descriere a măsurilor de custodie a valorilor mobiliare bazate pe DLT ale clienților, menționate la articolul 6 alineatul (5);

(f)strategia sa de tranziție, menționată la articolul 6 alineatul (6) și

(g)derogările pe care le solicită în conformitate cu articolul 4, justificarea pentru fiecare derogare solicitată, orice măsuri compensatorii propuse, precum și mijloacele avute în vedere pentru respectarea condițiilor conexe acestor derogări în temeiul articolului 4.

3.Înainte de a decide cu privire la o cerere pentru o autorizație specifică de gestionare a unui MTF DLT în temeiul prezentului regulament, autoritatea competentă a statului membru de origine notifică ESMA și furnizează acesteia toate informațiile relevante privind MTF DLT, o explicație a derogărilor solicitate, justificările acestora și orice măsuri compensatorii propuse de solicitant sau solicitate de autoritatea competentă.

În termen de trei luni de la primirea notificării, ESMA furnizează autorității competente un aviz fără caracter obligatoriu privind cererea și formulează recomandări privind derogările solicitate de solicitant, care sunt necesare pentru a asigura protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară. De asemenea, ESMA promovează coerența și proporționalitatea derogărilor acordate de autoritățile competente firmelor de investiții sau operatorilor de piață care gestionează MTF-uri DLT în întreaga Uniune. În acest scop, ESMA consultă autoritățile competente ale celorlalte state membre în timp util și ține seama în cea mai mare măsură de opiniile acestora în avizul său.

4.Fără a aduce atingere articolului 7 și articolului 44 din Directiva 2014/65/UE, autoritatea competentă refuză să acorde solicitantului autorizația de a gestiona un MTF DLT în temeiul prezentului regulament, în cazul în care există motive obiective pentru a crede următoarele:

(a)riscurile semnificative privind protecția investitorilor, integritatea pieței sau stabilitatea financiară nu sunt abordate și atenuate în mod corespunzător de către solicitant sau

(b)autorizația specifică de a gestiona un MTF DLT în temeiul prezentului regulament și derogările solicitate sunt menite să eludeze cerințele juridice și/sau de reglementare.

5.Autorizația specifică acordată fie unei firme de investiții, fie unui operator de piață pentru gestionarea unui MTF DLT este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii pentru o perioadă de până la șase ani de la data acordării autorizației specifice. Aceasta menționează derogările acordate, în conformitate cu articolul 4.

ESMA publică pe site-ul său lista MTF-urilor DLT, datele de începere și de încetare a autorizațiilor lor specifice și lista derogărilor acordate fiecăruia dintre acestea.

6.Fără a aduce atingere articolului 8 și articolului 44 din Directiva 2014/65/UE, autoritatea competentă care a acordat o autorizație specifică în temeiul prezentului regulament retrage autorizația sau derogările acordate, după consultarea ESMA, în conformitate cu alineatul (3), în cazul în care a survenit una dintre următoarele situații:

(a)a fost identificată o anomalie în funcționarea DLT sau la nivelul serviciilor și al activităților realizate de operatorul unui MTF DLT care reprezintă un risc pentru protecția investitorilor, integritatea pieței sau stabilitatea financiară, care depășește beneficiile serviciilor și ale activităților în fază experimentală;

(b)firma de investiții sau operatorul de piață care gestionează respectivul MTF DLT a încălcat condițiile conexe derogărilor acordate de autoritatea competentă;

(c)firma de investiții sau operatorul de piață care gestionează un MTF DLT a admis la tranzacționare instrumente financiare care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (2);

(d)firma de investiții sau operatorul de piață care gestionează un MTF DLT care a solicitat o derogare de la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 a înregistrat valori mobiliare bazate pe DLT care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (2);

(e)firma de investiții sau operatorul de piață care gestionează un MTF DLT care a solicitat autorizația specifică de derogare de la aplicarea articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 a depășit pragurile menționate la articolul 3 alineatul (3) sau la articolul 3 alineatul (5) al treilea paragraf sau

(f)autoritatea competentă ia cunoștință de faptul că firma de investiții sau operatorul de piață care a solicitat o autorizație specifică pentru gestionarea unui MTF DLT a obținut această autorizație sau derogările aferente pe baza unor informații înșelătoare, inclusiv orice omisiune semnificativă.

7.În cazul în care, în cursul activității sale, o firmă de investiții sau un operator de piață care gestionează un MTF DLT propune să introducă o modificare semnificativă în funcționarea DLT sau a serviciilor ori a activităților sale, care necesită o nouă autorizație, o nouă derogare sau modificarea uneia sau mai multor derogări existente sau a oricărei condiții conexe acestora, trebuie să solicite autorizația, derogarea sau modificarea în conformitate cu articolul 4. Această autorizație, derogare sau modificare trebuie tratată de autoritatea competentă în conformitate cu alineatele (2)­(5).

În cazul în care, în cursul activității sale, o firmă de investiții sau un operator de piață care gestionează un MTF DLT solicită o nouă autorizație sau o nouă derogare, firma de investiții sau operatorul de piață trebuie să facă aceasta în conformitate cu articolul 4. Această autorizație sau derogare trebuie tratată de autoritatea competentă în conformitate cu alineatele (2)-(5).

Articolul 8

Autorizația specifică de a gestiona un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT

1.O persoană juridică autorizată ca CSD în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 poate solicita o autorizație specifică pentru a gestiona un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT în temeiul prezentului regulament.

2.Cererile de acordare a autorizației specifice pentru gestionarea unui sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT în temeiul prezentului regulament trebuie însoțite de următoarele informații:

(a)informațiile necesare în temeiul articolului 7 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014;

(b)planul de afaceri, normele sistemului de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT și dispozițiile juridice asociate, astfel cum sunt menționate la articolul 6 alineatul (1), precum și informații privind funcționarea, serviciile și activitățile sistemului de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (3);

(c)funcționarea DLT proprie, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (2);

(d)mecanismele sale informatice și cibernetice generale, astfel cum sunt menționate la articolul 6 alineatul (4);

(e)măsurile de custodie menționate la articolul 6 alineatul (5);

(f)strategia de tranziție menționată la articolul 6 alineatul (6);

(g)derogările pe care le solicită în conformitate cu articolul 5, justificările pentru fiecare derogare solicitată, măsurile compensatorii propuse, precum și măsurile avute în vedere pentru respectarea condițiilor conexe derogărilor în temeiul articolului 5.

3.Înainte de a decide cu privire la o cerere de acordare a unei autorizații specifice de gestionare a unui MTF DLT în temeiul prezentului regulament, autoritatea competentă notifică ESMA și furnizează ESMA toate informațiile relevante privind sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT și o explicație a derogărilor solicitate, justificarea acestora și orice măsuri compensatorii propuse de solicitant sau solicitate de autoritatea competentă.

În termen de trei luni de la primirea notificării, ESMA furnizează autorității competente un aviz fără caracter obligatoriu privind cererea și formulează recomandări privind derogările solicitate de solicitant, care sunt necesare pentru a asigura protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară. ESMA promovează, de asemenea, coerența și proporționalitatea derogărilor acordate de autoritățile competente CSD-urilor care gestionează sisteme de decontare a titlurilor de valoare bazate pe DLT, în întreaga Uniune. În acest scop, ESMA consultă autoritățile competente ale celorlalte state membre în timp util și ține seama în cea mai mare măsură de opiniile acestora în avizul său.

4.Fără a aduce atingere articolului 17 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, o autoritate competentă refuză să acorde o autorizație specifică în temeiul prezentului regulament, în cazul în care există motive pentru a crede următoarele:

(a)riscurile semnificative privind protecția investitorilor, integritatea pieței sau stabilitatea financiară nu sunt abordate și atenuate în mod corespunzător de către solicitant sau

(b)autorizația specifică de a gestiona un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT și derogările solicitate sunt menite să eludeze cerințele juridice și/sau de reglementare.

5.Autorizația specifică acordată pentru gestionarea unui sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii pentru o perioadă de până la șase ani de la data autorizației specifice. Aceasta menționează derogările acordate, în conformitate cu articolul 5.

ESMA publică pe site-ul său lista sistemelor de decontare a titlurilor de valoare bazate pe DLT, datele de începere și de încetare a autorizațiilor lor specifice și lista derogărilor acordate fiecăruia dintre acestea.

6.Fără a aduce atingere aplicării articolului 20 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, autoritatea competentă care a acordat autorizația specifică în temeiul prezentului regulament retrage această autorizație sau derogările acordate, după consultarea ESMA, în conformitate cu alineatul (3), în cazul în care a survenit una dintre următoarele situații:

(a)a fost identificată o anomalie în funcționarea DLT sau la nivelul serviciilor și al activităților furnizate de CSD-ul care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT care reprezintă un risc pentru integritatea pieței, protecția investitorilor sau stabilitatea financiară, care depășește beneficiile serviciilor și ale activităților în fază experimentală sau

(b)CSD-ul care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT a încălcat condițiile conexe derogărilor acordate de autoritatea competentă sau

(c)CSD-ul care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT a înregistrat instrumente financiare care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2) sau

(d)CSD-ul care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT a depășit pragurile menționate la articolul 3 alineatul (3) și la articolul 3 alineatul (5) al treilea paragraf sau

(e)autoritatea competentă ia cunoștință de faptul că CSD-ul care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT care a solicitat o autorizație specifică pentru gestionarea unui sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT a obținut autorizația sau derogările aferente pe baza unor informații înșelătoare, inclusiv orice omisiune semnificativă.

7.În cazul în care, în cursul activității sale, un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT propune să introducă o schimbare semnificativă în funcționarea DLT sau a serviciilor ori a activităților sale, care necesită o nouă autorizație, o nouă derogare sau modificarea uneia sau mai multor derogări existente sau a oricăror condiții aferente acestora, CSD-ul respectiv trebuie să solicite autorizația, derogarea sau modificarea în conformitate cu articolul 5. Această autorizație, derogare sau modificare trebuie tratată de autoritatea competentă în conformitate cu alineatele (2)-(5).

În cazul în care, în cursul activității sale, un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT solicită o nouă autorizație sau o nouă derogare, CSD-ul respectiv trebuie să solicite autorizația sau derogarea în conformitate cu articolul 5. Această autorizație, derogare sau modificare trebuie tratată de autoritatea competentă în conformitate cu alineatele (2)-(5).

Articolul 9

Cooperarea dintre operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT, autoritățile competente și ESMA

1.Fără a aduce atingere aplicării dispozițiilor relevante ale Directivei 2014/65/UE și ale Regulamentului (UE) nr. 909/2014, operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT cooperează cu autoritățile competente cărora li se încredințează competența de acordare de autorizații specifice în temeiul prezentului regulament și cu ESMA.

În special, imediat ce au luat cunoștință de oricare dintre aspectele enumerate mai jos, operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT trebuie să notifice autoritățile competente menționate și ESMA în acest sens. Printre aceste aspecte se numără:

(a)orice modificare semnificativă propusă a planului lor de afaceri, inclusiv privind personalul critic, a normelor infrastructurii pieței bazate pe DLT și a dispozițiilor juridice asociate, cu cel puțin patru luni înainte de data planificată a modificării, în pofida faptului că modificarea semnificativă propusă necesită sau nu o modificare a autorizației specifice sau a derogărilor aferente ori a condițiilor conexe în conformitate cu articolul 7 sau cu articolul 8;

(b)orice dovadă a accesului neautorizat, a disfuncționalității semnificative, a pierderii, a atacurilor cibernetice sau a altor amenințări cibernetice, a cazurilor de fraudă, furt sau a altor erori profesionale grave suferite de infrastructura pieței bazate pe DLT;

(c)orice modificare semnificativă a informațiilor furnizate autorității competente care a acordat autorizația specifică;

(d)orice dificultate tehnică sau operațională în ceea ce privește furnizarea activităților sau a serviciilor care fac obiectul autorizației specifice, inclusiv dificultățile legate de dezvoltarea sau utilizarea DLT și a valorilor mobiliare bazate pe DLT sau

(e)orice riscuri la adresa protecției investitorilor, a integrității pieței sau a stabilității financiare care au apărut și care nu au fost anticipate în cererea de acordare a autorizației specifice sau la momentul acordării autorizației specifice.

În cazul în care este notificată cu privire la astfel de informații, autoritatea competentă poate solicita infrastructurii pieței bazate pe DLT în cauză să depună o cerere în temeiul articolului 7 alineatul (7) sau al articolului 8 alineatul (7) și/sau poate lua măsurile corective necesare menționate la alineatul (3).

2.Operatorii de infrastructuri ale pieței bazate pe DLT furnizează autorității competente care a acordat autorizația specifică și ESMA toate informațiile relevante pe care acestea le pot solicita.

3.Autoritatea competentă care a acordat autorizația specifică poate solicita orice măsură corectivă în privința planului de afaceri, a normelor infrastructurii pieței bazate pe DLT și a dispozițiilor juridice asociate, pentru a asigura protecția investitorilor, integritatea pieței sau stabilitatea financiară. Înainte de a solicita măsurile corective, autoritatea competentă consultă ESMA în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) sau cu articolul 8 alineatul (3). Infrastructura pieței bazată pe DLT trebuie să raporteze cu privire la măsurile luate pentru punerea în aplicare a măsurilor corective impuse de autoritatea competentă în rapoartele sale menționate la alineatul (4).

4.O dată la șase luni de la data acordării autorizației specifice, operatorul unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT trebuie să transmită un raport autorității competente și ESMA. Acest raport trebuie să cuprindă următoarele elemente, fără a se limita la acestea:

(a)un rezumat al tuturor informațiilor menționate la alineatul (1) al doilea paragraf;

(b)numărul și valoarea valorilor mobiliare bazate pe DLT care sunt admise la tranzacționare în cadrul unui MTF DLT, numărul și valoarea valorilor mobiliare bazate pe DLT înregistrate de un CSD care gestionează sisteme de decontare a titlurilor de valoare bazate pe DLT și, după caz, numărul și valoarea valorilor mobiliare înregistrate de o firmă de investiții sau de un operator de piață care funcționează în cadrul unui MTF DLT;

(c)numărul și valoarea tranzacțiilor tranzacționate în cadrul unui MTF DLT și decontate fie de un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT, fie, după caz, de o firmă de investiții sau de un operator de piață care gestionează un MTF DLT;

(d)o evaluare motivată a eventualelor dificultăți întâmpinate în aplicarea legislației Uniunii privind serviciile financiare sau a dreptului intern și

(e)măsurile luate pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii sau corective impuse de autoritatea competentă ori condițiile impuse de autoritatea competentă.

5.ESMA trebuie să îndeplinească un rol de coordonare între autoritățile competente, în vederea asigurării unei înțelegeri comune a tehnologiei registrelor distribuite și a infrastructurii pieței bazate pe DLT, precum și a unei culturi comune a supravegherii și a unor practici de supraveghere convergente, asigurând abordări coerente și convergența rezultatelor supravegherii.

ESMA informează periodic toate autoritățile competente cu privire la:

(a)rapoartele prezentate în conformitate cu alineatul (4);

(b)autorizațiile specifice și derogările acordate în conformitate cu articolul 7 și cu articolul 8, precum și condițiile conexe acestora;

(c)orice refuz al unei autorități competente de a acorda o autorizație specifică sau o derogare în conformitate cu articolul 7 și articolul 8, orice retragere a autorizației specifice sau a derogărilor și orice încetare a activității unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT.

6.ESMA monitorizează aplicarea autorizațiilor specifice, a derogărilor aferente și a condițiilor conexe acestora, acordate în conformitate cu articolul 7 și articolul 8, precum și a oricăror măsuri compensatorii sau corective necesare și prezintă Comisiei un raport anual cu privire la modul în care acestea sunt aplicate în practică.

Articolul 10

Raportarea și reexaminarea

1.Cel târziu la cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ESMA trebuie să prezinte Comisiei un raport privind:

(a)funcționarea infrastructurilor pieței bazate pe DLT în întreaga Uniune;

(b)numărul de MTF-uri DLT și de CSD-uri care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT, cărora li s-a acordat o autorizație specifică în temeiul prezentului regulament;

(c)tipul de derogări solicitate de infrastructurile pieței bazate pe DLT și tipul de derogări acordate de autoritățile competente;

(d)numărul și valoarea valorilor mobiliare bazate pe DLT admise la tranzacționare în cadrul MTF DLT, numărul și valoarea valorilor mobiliare bazate pe DLT înregistrate de CSD-urile care gestionează sisteme de decontare a titlurilor de valoare bazate pe DLT, și, după caz, numărul și valoarea valorilor mobiliare înregistrate de MTF DLT;

(e)numărul și valoarea tranzacțiilor tranzacționate în cadrul MTF DLT și decontate de CSD-uri care gestionează sisteme de decontare a titlurilor de valoare bazate pe DLT, și, după caz, de MTF DLT;

(f)tipul de DLT utilizată și aspectele tehnice legate de utilizarea DLT, inclusiv aspectele menționate la articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf litera (b);

(g)procedurile instituite de MTF DLT în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) litera (g);

(h)orice riscuri prezentate de utilizarea unei DLT;

(i)orice probleme de interoperabilitate între infrastructurile de piață bazate pe DLT și alte infrastructuri care utilizează sisteme preexistente;

(j)beneficiile care rezultă din utilizarea DLT, în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței și reducerea riscurilor de-a lungul întregului lanț de tranzacționare și de posttranzacționare, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, în ceea ce privește înregistrarea și custodia valorilor mobiliare bazate pe DLT, trasabilitatea tranzacțiilor, acțiunile corporative, funcțiile de raportare și de supraveghere la nivelul infrastructurii pieței bazate pe DLT;

(k)refuzul unei autorități competente de a acorda autorizații specifice sau derogări în conformitate cu articolul 7 și cu articolul 8, modificarea sau retragerea respectivelor autorizații specifice sau derogări, precum și eventualele măsuri compensatorii sau corective și

(l)orice încetare a activității unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT, precum și motivele care stau la baza încetării activității.

2.Pe baza raportului menționat la alineatul (1), Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport care include o analiză cost-beneficiu care trebuie să arate dacă, în temeiul prezentului regulament, regimul pentru infrastructurile pieței bazate pe DLT:

(a)ar trebui prelungit pentru o nouă perioadă;

(b)ar trebui extins la alte tipuri de instrumente financiare care pot fi emise, înregistrate, transferate sau stocate prin intermediul DLT;

(c)ar trebui modificat;

(d)ar trebui să devină permanent, aducând eventualele modificări necesare sau

(e)ar trebui eliminat.

În raportul său, Comisia poate propune orice modificare adecvată a cadrului Uniunii privind legislația în domeniul serviciilor financiare sau armonizarea legislațiilor naționale care ar facilita utilizarea tehnologiei registrelor distribuite în sectorul financiar, precum și orice măsuri necesare care să asigure tranziția infrastructurilor pieței bazate pe DLT în momentul expirării regimului-pilot.

Articolul 11

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la ... [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

În termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre comunică ESMA și Comisiei autoritățile lor competente în sensul articolului 2 punctul 21 litera (c), dacă este cazul. ESMA publică o listă a acestor autorități competente pe site-ul său.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

(1)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale, COM(2020)591.

(2)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM(2020)593.

(3)    Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 – COM(2020)595.

(4)    Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/UE, 2011/61/UE, UE/2013/36, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și (UE) 2016/2341 – COM(2020)596.

(5)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Planul de acțiune privind FinTech, COM(2018)109 final, 8.3.2018.

(6)    ESMA, Opinie privind „Ofertele inițiale de monede și criptoactivele”, 2019; Raportul ABE care conține opinia privind criptoactivele, 2019.

(7)    Scrisoarea de misiune a președintei alese Von der Leyen către vicepreședintele Dombrovskis, 10 septembrie 2019.

(8)    Declarația comună a Comisiei Europene și a Consiliului privind criptomonedele stabile, 5 decembrie 2019.

(9)    https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/ECON-PR-650539_RO.pdf.

(10)    Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE.

(11)    Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/UE, 2011/61/UE, UE/2013/36, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și (UE) 2016/2341 – COM(2020)596.

(12)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM(2020)593.

(13)    Comisia Europeană, Planul de acțiune privind FinTech, COM(2018)109 final.

(14)    ESMA, Opinie privind „Ofertele inițiale de monede și criptoactivele”, 2019; Raportul ABE care conține opinia privind criptoactivele, 2019.

(15)    Președinta Ursula von der Leyen, Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană 2019-2024.

(16)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Conturarea viitorului digital al Europei, COM(2020) 67 final.

(17)    Recomandarea nr. 7 din raportul final privind uniunea piețelor de capital al forumului la nivel înalt. ( https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/business_economy_euro/growth_and_investment/documents/200610-cmu-high-level-forum-final-report_en.pdf ). 

(18)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind uniunea securității – COM(2020)605 final, 24.7.2020.

(19)    Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937”, SWD(2020) 380.

(20)    https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/business_economy_euro/banking_and_finance/documents/2019-crypto-assets-consultation-document_en.pdf.

(21)    Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937”, SWD(2020) 380.

(22)    https://ec.europa.eu/info/publications/egbpi-meetings-2020_ro.

(23)    ESMA, Opinie privind „Ofertele inițiale de monede și criptoactivele”, 2019; Raportul ABE care conține opinia privind criptoactivele, 2019.

(24)    Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937”, SWD(2020) 380.

(25)    Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE.

(26)    Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012.

(27)    Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE.

(28)    Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012.

(29)    Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare.

(30)    JO C , , p. .

(31)    JO C […], […], p. […].

(32)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale, COM(2020)591.

(33)    Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(34)    Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (JO L 168, 30.6.2017, p. 12).

(35)    Directiva 2013/50/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și a Directivei 2007/14/CE a Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziții ale Directivei 2004/109/CE (JO L 294, 6.11.2013, p. 13).

(36)    Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1).

(37)    Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit (JO L 86, 24.3.2012, p. 1).

(38)    Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1).

(39)    Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (JO L 166, 11.6.1998, p. 45).

(40)    Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, Raport care conține opinia privind ofertele inițiale de monede și criptoactivele (ESMA50-157-1391).

(41)    Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(42)    Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/UE, 2011/61/UE, UE/2013/36, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și (UE) 2016/2341 – COM(2020)596.

(43)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM(2020)593.

(44)    Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE, a Directivei 2014/65/UE, a Directivei (UE) 2015/2366, a Directivei 2009/138/UE, a Directivei (UE) 2016/2341, a Directivei 2009/65/CE, a Directivei 2011/61/CE și a Directivei 2006/43/CE – COM(2020) 596.

(45)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM(2020)593.

(46)    Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, Raport care conține opinia privind ofertele inițiale de monede și criptoactivele (ESMA50-157-1391).

(47)    Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/UE, 2011/61/UE, UE/2013/36, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și (UE) 2016/2341 – COM(2020)596.

(48)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(49)    Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).

(50)    Regulamentul (CE) nr. 2157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societății europene (SE),    JO L 294, 10.11.2001, p. 1-21.

(51)    Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (JO L 169, 30.6.2017, p. 46).

(52)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele de criptoactive și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM(2020)593.

(53)    Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/UE, 2011/61/UE, UE/2013/36, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și UE/2016/2341 - - COM(2020)596 - COM(2020)596.

(54)    Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/UE, 2011/61/UE, UE/2013/36, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și UE/2016/2341 – COM(2020)596.