COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.5.2020

COM(2020) 453 final

2020/0100(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă

{SWD(2020) 92 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

La 11 decembrie 2019, Comisia a adoptat o comunicare privind Pactul verde european, în care schițează foaia de parcurs către o nouă politică de creștere pentru Europa. Această politică de creștere se bazează pe obiective climatice și de mediu ambițioase și pe procese participative, care reunesc cetățenii, orașele și regiunile în lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru protecția mediului. În concordanță cu obiectivul realizării neutralității climatice a UE până în 2050 într-un mod eficient și echitabil, Pactul verde european a anunțat un Mecanism pentru o tranziție justă, care oferă mijloacele necesare pentru a face față provocărilor climatice fără a lăsa pe nimeni în urmă. Cele mai vulnerabile regiuni și persoane sunt cele mai expuse efectelor nocive ale schimbărilor climatice și ale degradării mediului. În același timp, gestionarea tranziției necesită schimbări structurale semnificative. Cetățenii și lucrătorii vor fi afectați în diferite moduri, iar statele membre, regiunile și orașele nu își încep tranziția de la același nivel și nici nu au aceeași capacitate de reacție.

După cum se precizează în Comunicarea privind Planul de investiții al Pactului verde european 1 adoptată la 14 ianuarie 2020, Mecanismul pentru o tranziție justă se va axa pe regiunile și sectoarele cele mai afectate de tranziție, având în vedere dependența lor de combustibilii fosili, inclusiv cărbunele, turba și șisturile bituminoase sau procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră și faptul că acestea au o capacitate mai redusă de a face față provocărilor tranziției. Mecanismul pentru o tranziție justă este format din trei piloni: un Fond pentru o tranziție justă pus în aplicare prin gestiune partajată, o schemă specială pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU și o facilitate de împrumut pentru sectorul public, în cadrul căreia se vor mobiliza investiții suplimentare pentru regiunile vizate.

Propunerea de instituire a Fondului pentru o tranziție justă 2 a fost adoptată de Comisie la 14 ianuarie 2020. Ea stabilește în special conținutul, domeniul de aplicare și normele aferente punerii în aplicare a fondului. Planurile teritoriale pentru o tranziție justă sunt esențiale pentru programarea și punerea în aplicare a fondului; planurile trebuie să stabilească etapele principale și calendarul procesului de tranziție și să identifice teritoriile cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Propunerea de instituire a unui Fond pentru o tranziție justă include totodată, în anexa I, o metodologie care va fi utilizată pentru calcularea cotelor alocate statelor membre în cadrul acestui fond.

Domeniul de aplicare și obiectivul propunerii

Facilitatea de împrumut pentru sectorul public din prezenta propunere constituie cel de al treilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă. Aceasta va sprijini investițiile publice, prin condiții preferențiale de creditare. Investițiile vor aduce beneficii pentru teritoriile cele mai afectate de tranziția climatică, identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă din cadrul Fondului pentru o tranziție justă.

Această facilitate va include o componentă de grant și o componentă de împrumut. Grantul, finanțat de la bugetul UE din veniturile alocate și din resursele bugetare, va reduce sarcina financiară a beneficiarilor rezultată din rambursarea împrumutului care va fi acordat de un partener financiar. În timp ce componenta de grant în valoare de 1,525 miliarde EUR urmează să fie pusă în aplicare împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) ca partener financiar care asigură o finanțare în valoare de 10 miliarde EUR, este prevăzută posibilitatea de a coopera și cu alți parteneri financiari pentru a explora și alte modalități de cooperare în timp, în special în cazul unei posibile creșteri viitoare a resurselor Uniunii sau în cazul în care apar provocări specifice legate de punerea în aplicare. Oferind o contribuție de 1,525 miliarde EUR pentru componenta de grant cu sprijinul Uniunii și un împrumut din partea BEI în valoare de 10 miliarde EUR din resurse proprii, facilitatea de împrumut pentru sectorul public vizează mobilizarea unor investiții publice cu o valoare cuprinsă între 25 și 30 de miliarde EUR în perioada 2021-2027. Cu toate acestea, entitățile publice din regiunile mai puțin dezvoltate suferă, în general, din cauza unei capacități de investiții publice mai reduse. Prin urmare, ratele granturilor acordate proiectelor promovate de astfel de entități ar trebui să fie comparativ mai mari, dar nu ar trebui să depășească 20 % din împrumut (mai precis, o proporție a granturilor cu 5 puncte procentuale mai mare). Regiunile mai puțin dezvoltate sunt cele al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27, astfel cum este definit de normele politicii de coeziune.

Programul de lucru al facilității va preciza criteriile de selecție și de prioritizare a proiectelor, în cazul în care cererea depășește resursele de finanțare din cadrul alocărilor naționale. Aceste criterii pot fi detaliate în cererea de propuneri. Criteriile vor lua în considerare contribuția proiectului la realizarea obiectivelor identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă, obiectivul general de promovare a convergenței regionale și teritoriale și contribuția grantului la viabilitatea proiectelor. Ar trebui să se acorde prioritate proiectelor care contribuie direct la tranziția climatică. Criteriile pot include, de asemenea, principiul „eficiența energetică pe primul loc”, definit în Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice 3 , și pot reflecta principiile și orientările menționate în secțiunea 4.2 din Comunicarea privind Planul de investiții al Pactului verde european.

Sprijinul acordat în cadrul facilității este pus doar la dispoziția statelor membre cu cel puțin un plan teritorial pentru o tranziție justă stabilit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul [Regulamentul privind FTJ] și aprobat de Comisie ca parte a unui program sau a unei modificări a programului. Pentru a asigura accesul la facilitate, componenta de grant va fi disponibilă pentru proiectele eligibile ale statelor membre prin alocări stabilite la nivel național care trebuie respectate într-o primă etapă (exprimate ca procent din bugetul total disponibil al instrumentului). Aceste cote naționale vor fi stabilite pe baza metodologiei de alocare detaliate în anexa I la Regulamentul [Regulamentul privind FTJ].

Cu toate acestea, pentru a asigura un compromis între realizarea acestui obiectiv și necesitatea optimizării impactului economic al facilității și a punerii sale în aplicare, aceste alocări naționale trebuie stabilite doar până la 31 decembrie 2024. După această dată, resursele rămase din sprijinul Uniunii pentru componenta de grant a facilității vor fi disponibile fără nicio cotă națională alocată în prealabil și pe o bază concurențială la nivelul Uniunii. Atât Comisia, cât și BEI se vor asigura că alocarea între statele membre în ultimii trei ani ai perioadei 2021-2027 asigură previzibilitatea investițiilor și urmează o abordare bazată pe necesități și axată pe convergența regională.

Facilitatea va sprijini entitățile publice și va acoperi o gamă largă de investiții, cu condiția ca aceste investiții să contribuie la satisfacerea nevoilor de dezvoltare care rezultă din provocările generate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, conform descrierii din planurile teritoriale pentru o tranziție justă. Modul în care sunt concepute aceste investiții va lua în considerare accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

Prin sprijinirea investițiilor care nu generează venituri suficiente și care altfel nu ar obține sprijin financiar fără un element de grant, facilitatea urmărește să furnizeze entităților din sectorul public resurse suplimentare necesare pentru a face față provocărilor sociale, economice și de mediu care rezultă din tranziția climatică. Totodată, ea va permite acestor entități publice, care beneficiază de o mai bună dotare cu active publice, să devină mai rezistente la viitoarele șocuri simetrice și asimetrice, inclusiv în cazul dezastrelor.

În plus, resursele sunt dedicate sprijinului consultativ pentru a promova pregătirea, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor eligibile.

Complementaritatea cu primul și al doilea pilon din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă

Domeniul de aplicare al sprijinului acordat în cadrul Fondului pentru o tranziție justă (primul pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă) este limitat la investițiile care reduc costurile sociale și economice ale tranziției climatice pentru teritoriile identificate. Aceasta se concentrează pe diversificarea economică a acestor teritorii și pe recalificarea, furnizarea de asistență în căutarea unui loc de muncă și includerea pe piața muncii a lucrătorilor vizați, în primul rând prin granturi. Al doilea și al treilea pilon din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă vor fi în măsură să sprijine o gamă mai largă de investiții, atât din perspectivă sectorială, cât și geografică, pentru a consolida acțiunile și obiectivele Fondului pentru o tranziție justă. Prin urmare, va fi posibilă o acoperire mai largă a nevoilor de dezvoltare, în măsura în care sprijinul va fi în beneficiul regiunilor identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă.

Sprijinul acordat în cadrul facilității de împrumut pentru sectorul public va fi, de asemenea, complementar produselor financiare oferite de schema specifică pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU (al doilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă). În timp ce această schemă ar viza atragerea de investiții private și sprijinirea investițiilor publice care generează venituri suficiente pentru a fi viabile din punct de vedere financiar, facilitatea de împrumut pentru sectorul public se va concentra asupra investițiilor publice cu venituri insuficiente, care nu ar fi finanțate prin intermediul unui împrumut fără componentă de grant.

Având în vedere diferența dintre proiecte, caracteristicile lor economice și beneficiarii vizați, intervențiile din cadrul celor trei piloni ar trebui să fie complementare.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Acțiunea UE este justificată de articolul 174 alineatul (1) din TFUE: Uniunea „își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate”.

Articolul 175 al treilea paragraf din TFUE prevede totodată că, „în cazul în care se dovedesc necesare acțiuni specifice, în afara Fondurilor, și fără a aduce atingere măsurilor hotărâte în cadrul altor politici ale Uniunii, Parlamentul European și Consiliul pot adopta astfel de acțiuni, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor”.

Sprijinul Uniunii este bazat pe articolul 322 alineatul (1) din TFUE: „Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Curții de Conturi, adoptă prin regulamente: (a) normele financiare care stabilesc în special procedura care trebuie adoptată pentru stabilirea și execuția bugetului și pentru predarea și verificarea conturilor; (b) normele de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului, în special a ordonatorilor și contabililor”.

•Subsidiaritate și proporționalitate

Amploarea provocărilor generate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și abordate prin Mecanismul pentru o tranziție justă necesită acțiuni la nivelul UE. Provocarea reprezentată de tranziție are o dimensiune și o anvergură de nivel european și, prin urmare, poate fi abordată mai eficient la nivelul UE.

În particular, capacitatea entităților publice de a accesa finanțare pentru a realiza investiții care nu generează venituri suficiente ar trebui dezvoltată prin acordarea de sprijin sub formă de granturi.

Acordarea acestui sprijin sub formă de granturi la nivelul UE, prin gestiune directă, asigură accesul egal al entităților publice din toate statele membre, în beneficiul teritoriilor celor mai afectate de tranziția climatică, identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă. Alături de împrumutul acordat de BEI, componenta de grant a facilității sporește atractivitatea investițiilor vizate și pentru alte surse sau instituții de finanțare.

În plus, modul în care este concepută facilitatea respectă principiul proporționalității prin alocarea temporară a unor cote naționale și prin furnizarea unor niveluri diferențiate de sprijin sub formă de granturi, în funcție de nivelul de dezvoltare a teritoriului în cauză.

•Alegerea instrumentului

În conformitate cu procedura legislativă ordinară prevăzută la articolul 175 alineatul (3) din tratat, instrumentul ales este un regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

3.Evaluarea impactului și consultarea părților interesate

•Consultarea părților interesate

În lunile mai și iunie 2018, Comisia a adoptat propunerile privind bugetul pe termen lung pentru perioada de după 2020 și următoarea generație de programe și fonduri. Ca parte integrantă a acestui proces, Comisia a organizat o serie de consultări publice privind principalele programe de cheltuieli, pentru a colecta opiniile tuturor părților interesate cu privire la modul în care bugetul UE poate fi valorificat la maximum.

Consultarea publică privind bugetul pe termen lung al UE în domeniul coeziunii a avut loc între 10 ianuarie 2018 și 9 martie 2018 și a primit 4 395 de răspunsuri. 85 % dintre respondenți au considerat că tranziția către o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care asigură protecția mediului și reziliența la schimbările climatice, constituie o provocare importantă. Cu toate acestea, doar 42 % dintre respondenți au considerat că această provocare este abordată în mod corespunzător de programele și fondurile actuale.

În contextul negocierilor privind bugetul pe termen lung pentru perioada de după 2020, Parlamentul European, în rezoluția sa din 14 noiembrie 2018, a solicitat introducerea unei alocări specifice (4,8 miliarde EUR) pentru un nou „Fond pentru o tranziție energetică echitabilă” menit să răspundă impactului social, socioeconomic și de mediu asupra lucrătorilor și comunităților afectate de tranziția de la dependența de cărbune și carbon.

Acest apel a fost reiterat de Comitetul Regiunilor, care a emis un aviz 4 privind schimbările structurale socioeconomice din regiunile carbonifere europene, solicitând alocarea de fonduri suplimentare pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestor regiuni. Avizul a sugerat, în acest sens, alocarea a 4,8 miliarde EUR pentru un nou „Fond pentru o tranziție energetică echitabilă”, menit să atenueze impactul social, socioeconomic și de mediu al tranziției în aceste regiuni.

În concluziile sale din 18 octombrie 2019, Consiliul European a subliniat faptul că UE se menține în poziția de lider într-o tranziție verde, echitabilă din punct de vedere social și corectă în cadrul punerii în aplicare a Acordului de la Paris. Consiliul European a aprobat, de asemenea, prin concluziile sale din 12 decembrie 2019, obiectivul de a realiza o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. În plus, acesta a aprobat principiul acordării de sprijin adaptat pentru regiunile și sectoarele cele mai afectate de tranziție printr-un mecanism pentru o tranziție justă, incluzând un fond pentru o tranziție justă, împreună cu o schemă specială pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU și o facilitate de împrumut pentru sectorul public.

•Evaluarea impactului

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune 5 a fost însoțită de o evaluare a impactului 6 , care a validat sistemul de execuție propus pentru aceste fonduri.

Evaluarea impactului a examinat, de asemenea, provocările care trebuie abordate de viitorul cadru financiar multianual și de viitoarea politică de coeziune. În concordanță cu rezultatele consultării publice, aceasta a confirmat necesitatea de a sprijini o tranziție către o energie curată și echitabilă, prin intermediul unui obiectiv de politică specific și al unui mecanism de concentrare tematică corespunzător (a se vedea capitolele 2.2 și 3.2).

Prin urmare, obiectivul Mecanismului pentru o tranziție justă este întemeiat, întrucât acesta vizează asigurarea unei tranziții energetice echitabile prin atenuarea costurilor economice și sociale rezultate din tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Mecanismul pentru o tranziție justă, în cadrul celui de al treilea pilon al său, va sprijini teritoriile cel mai grav afectate, va aborda provocările în materie de dezvoltare generate de tranziție și va furniza entităților din sectorul public resurse pentru a investi în proiecte care facilitează tranziția către neutralitatea climatică.

Efectele inegale ale tranziției energetice au fost, de asemenea, subliniate în evaluarea impactului (a se vedea capitolul 3.3). Mai exact, aceasta a evidențiat provocările cu care se confruntă regiunile cele mai afectate din cauza dependenței lor de producția de combustibili solizi și a ponderii ridicate de combustibili solizi în mixul lor de energie electrică produsă. Această evaluare justifică concentrarea propusă a celui de al treilea pilon al mecanismului pentru o tranziție justă asupra celor mai grav afectate teritorii și alocarea temporară propusă a cotelor naționale pentru componenta de grant, în conformitate cu metodologia propusă în cadrul Fondului pentru o tranziție justă.

Analizele de mai sus și elementele evaluării impactului sprijină obiectivele și principalele caracteristici ale celui de-al treilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă.

Gama sectoarelor care se preconizează că vor beneficia de pe urma sprijinului pentru investiții este foarte mare și poate acoperi toate investițiile care intră în sfera de competență a entităților publice, incluzând, de exemplu, infrastructura energetică și de transport, rețelele de termoficare, transportul public, măsurile de eficiență energetică, inclusiv renovarea clădirilor, investițiile care sprijină tranziția către economia circulară, reabilitarea și decontaminarea terenurilor, precum și perfecționarea și recalificarea, formarea profesională și infrastructura socială. Activitățile sprijinite vor fi identificate într-o manieră adaptată, ținând seama de nevoile specifice de dezvoltare precizate în cadrul fiecărui plan teritorial pentru o tranziție justă.

Prezenta propunere este însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care prezintă în detaliu justificarea și rațiunile înființării facilității, precum și mecanismele avute în vedere pentru monitorizarea și evaluarea rezultatelor sale.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Bugetul total propus pentru componenta de grant a facilității este de 1,525 miliarde EUR. Se preconizează că această sumă va fi finanțată în principal din venituri alocate în valoare de 1,275 miliarde EUR și parțial din credite programate în temeiul cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027 în valoare de 250 milioane EUR.

1 miliard de EUR din veniturile alocate prevăzute ar proveni din excedentele estimate de provizioane ale Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) după faza de constituire, care se încheie în 2022. Regulamentul FEIS stabilește rata de provizionare a garanției UE în valoare de 26 de miliarde EUR la 35 %, reprezentând 9,1 miliarde EUR care urmează să fie păstrate în fondul de garantare al FEIS. Constituirea de provizioane a fost programată pentru perioada 2015-2020 pentru angajamente și pentru perioada 2016-2022 pentru plăți. Sfârșitul perioadei de investiții prevăzute de Regulamentul FEIS pentru aprobări este 31 decembrie 2020 și 31 decembrie 2022 pentru semnarea contractelor de către BEI și Fondul European de Investiții (FEI) cu beneficiari sau intermediari financiari. Rata de provizionare de 35 % a fost stabilită pe baza unei evaluări efectuate de Comisie în septembrie 2016, care a estimat pierderile potențiale la 33,4 %. Estimarea actuală a pierderilor potențiale pe baza datelor disponibile la 31 decembrie 2019 furnizate de BEI și FEI se situează sub acest procentaj. Rata mai redusă de provizionare se datorează în principal următoarelor circumstanțe:

·valoarea totală a cererilor de executare a garanției de 180,2 milioane EUR în primii patru ani este mai mică decât ipotezele conservatoare utilizate pentru estimarea pierderilor potențiale,

·costurile reale de finanțare acoperite până în prezent de garanția UE sunt mai mici decât cele preconizate, datorită mediului caracterizat de o rată a dobânzii favorabilă,

·expunerea la riscul de curs valutar este mai mică decât se preconiza, în mare măsură ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE.

În acest context, se poate anticipa că 1,17 miliarde EUR din provizioane nu vor fi consumate de garanția UE și, prin urmare, 1 miliard EUR ar putea fi alocat facilității propuse. Se intenționează ca aceste venituri să fie alocate începând cu 2023, odată ce portofoliul total al FEIS va fi semnat de BEI și FEI și se va putea realiza o estimare mai precisă a pierderilor potențiale. Între timp, constituirea de provizioane pentru garanția FEIS ar trebui să continue, așa cum a fost programată inițial, deoarece rata scăzută a pierderilor în primii patru ani nu prejudiciază evoluția viitoare a portofoliului FEIS.

Restul sumei de 525 de milioane EUR va fi parțial finanțată din resurse de la bugetul Uniunii, în valoare de 250 de milioane EUR în prețuri curente. Propunerea va fi inclusă în negocierea următorului CFM și se estimează că va fi integrată în cadrul unui acord global cu privire la următorul CFM.

În ultimul rând, propunerea va fi finanțată cu 275 de milioane EUR din venituri alocate obținute din rambursările aferente instrumentelor financiare stabilite de programele indicate în anexa I la prezentul regulament. S-a propus de asemenea finanțarea provizionării sumei de 1 miliard EUR din programul InvestEU prin restituiri de la aceleași instrumente financiare. Estimarea actuală a rambursărilor din aceste instrumente financiare în perioada 2021-2032 este de 2,1 miliarde EUR, din totalul activelor în valoare de 5,9 miliarde EUR prevăzute până la 31 decembrie 2020, o sumă suficientă pentru a acoperi nevoile InvestEU și ale facilității de împrumut pentru sectorul public.

În conformitate cu articolul 21 alineatul (6) și cu articolul 22 din Regulamentul financiar, la liniile bugetare care corespund veniturilor alocate ale facilității de împrumut pentru sectorul public și ale InvestEU, suma estimată a veniturilor anuale care urmează să fie alocată facilității de împrumut pentru sectorul public și InvestEU va fi indicată în observațiile generale incluse în proiectul de buget anual propus de Comisie.

Din pachetul financiar pentru componenta de grant, până la 25 de milioane EUR din veniturile alocate vor fi atribuite serviciilor de consiliere pentru pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor eligibile.

5.ALTE ELEMENTE

•Explicații detaliate ale dispozițiilor specifice ale propunerii

Cadrul juridic constă într-o propunere specifică de regulament privind facilitatea de împrumut pentru sectorul public și se concentrează asupra următoarelor aspecte:

·stabilirea obiectului și domeniului de aplicare al facilității;

·stabilirea obiectivelor facilității;

·descrierea detaliată a resurselor bugetare și a accesului secvențial la cotele alocate temporar la nivel național;

·stabilirea metodei de punere în aplicare în cadrul gestiunii directe;

·stabilirea condițiilor de eligibilitate;

·prezentarea detaliată a condiției de reziliere a acordurilor de grant;

·stabilirea formei de sprijin și a ratelor aplicabile ale granturilor.

2020/0100 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf și articolul 322 primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 7 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 8 ,

având în vedere avizul Curții de Conturi,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)La 11 decembrie 2019, Comisia a adoptat o comunicare privind Pactul verde european 9 , care stabilea foaia de parcurs către o nouă politică de creștere pentru Europa, precum și o serie de obiective ambițioase pentru combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului. În concordanță cu obiectivul realizării neutralității climatice în Uniune până în 2050 într-un mod eficient și echitabil, Pactul verde european a anunțat un Mecanism pentru o tranziție justă, care oferă mijloacele necesare pentru a face față provocărilor climatice fără a lăsa pe nimeni în urmă. Cele mai vulnerabile regiuni și persoane sunt și cele mai expuse efectelor nocive ale schimbărilor climatice și ale degradării mediului. În același timp, gestionarea tranziției necesită schimbări structurale semnificative.

(2)La 14 ianuarie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind Planul de investiții al Pactului verde european 10 , care înființa Mecanismul pentru o tranziție justă; acesta se axează pe regiunile și sectoarele cele mai afectate de tranziție din cauza dependenței lor de combustibilii fosili, inclusiv cărbunele, turba și șisturile bituminoase sau procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră, care au o capacitate mai redusă de finanța investițiile necesare. Mecanismul pentru o tranziție justă este format din trei piloni: un Fond pentru o tranziție justă pus în aplicare prin gestiune partajată, o schemă specială pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU și o facilitate de împrumut pentru sectorul public, în cadrul căreia se vor mobiliza investiții suplimentare pentru regiunile vizate.

(3)Propunerea de instituire a Fondului pentru o tranziție justă a fost adoptată de Comisie la 14 ianuarie 2020 11 . Pentru o mai bună programare și punere în aplicare a fondului, urmează să fie adoptate planuri teritoriale pentru o tranziție justă, care stabilesc etapele principale și calendarul procesului de tranziție și identifică teritoriile cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și care au o capacitate mai redusă de a face față provocărilor legate de tranziție.

(4)Este necesar să se prevadă o facilitate de împrumut pentru sectorul public („facilitatea”). Aceasta constituie cel de al treilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă și are rolul de a sprijini entitățile din sectorul public în investițiile lor. Aceste investiții trebuie să răspundă nevoilor în materie de dezvoltare care rezultă din provocările tranziției descrise în planurile teritoriale pentru o tranziție justă adoptate de Comisie. Activitățile care pot beneficia de sprijin trebuie să fie în concordanță și în complementaritate cu cele sprijinite în cadrul celorlalți doi piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă.

(5)Pentru a spori diversificarea economică a teritoriilor afectate de tranziție, facilitatea trebuie să acopere o gamă largă de investiții, cu condiția ca acestea să contribuie la satisfacerea necesităților în materie de dezvoltare în contextul tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, conform descrierii din planurile teritoriale pentru o tranziție justă. În categoriile de investiții sprijinite se pot încadra infrastructurile energetice și de transport, rețelele de termoficare, mobilitatea verde, gestionarea inteligentă a deșeurilor, energia curată și măsurile de eficiență energetică, inclusiv renovarea și transformarea clădirilor, sprijinirea tranziției către o economie circulară, regenerarea și decontaminarea solurilor, precum și perfecționarea și recalificarea, formarea profesională și infrastructurile sociale, inclusiv locuințele sociale. Dezvoltarea infrastructurilor poate include, de asemenea, soluții care să conducă la o reziliență sporită a acestora pentru a face față dezastrelor. Ar trebui să se favorizeze o abordare cuprinzătoare în materie de investiții, în special pentru teritoriile cu nevoi importante în contextul tranziției. Ar putea fi sprijinite și investițiile în alte sectoare dacă sunt în concordanță cu planurile teritoriale pentru o tranziție justă adoptate. Prin sprijinirea investițiilor care nu generează venituri suficiente, facilitatea urmărește să furnizeze entităților din sectorul public resursele suplimentare necesare pentru a face față provocărilor sociale, economice și de mediu care rezultă din adaptarea la tranziția climatică. Pentru a contribui la identificarea investițiilor cu un impact pozitiv semnificativ asupra mediului, eligibile în cadrul facilității, se poate recurge la taxonomia UE privind activitățile economice sustenabile.

(6)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(7)Facilitatea ar urma să ofere sprijin sub formă de granturi acordate de Uniune, combinate cu împrumuturi acordate de un partener financiar. Pachetul financiar al componentei de grant, pus în aplicare de Comisie prin gestiune directă, ar trebui să ia forma unei finanțări care nu este legată de costuri, în conformitate cu articolul 125 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”) 12 . Această formă de finanțare ar ajuta la stimularea promotorilor de proiecte să participe și să contribuie la realizarea obiectivelor facilității într-un mod eficient în raport cu dimensiunea împrumutului. Componenta de grant ar urma să fie asigurată de Banca Europeană de Investiții („BEI”). Facilitatea poate fi extinsă și la alți parteneri financiari care furnizează componenta de grant atunci când devin disponibile resurse suplimentare pentru componenta de grant sau când acest lucru este necesar pentru o punere în aplicare corectă.

(8)Suma de [250 000 000] EUR din cadrul componentei de grant a facilității ar urma să fie finanțată de la bugetul Uniunii în conformitate cu [propunerea privind noul CFM] și ar constitui valoarea de referință principală, în sensul punctului 17 din acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în materie bugetară și privind buna gestiune financiară 13 , pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(9)Suma de 275 000 000 EUR din cadrul componentei de grant a facilității ar urma să fie finanțată prin rambursări de la instrumentele financiare instituite prin programele enumerate în anexa I la prezentul regulament. Aceste venituri provin din programe finalizate, independent de facilitate, și ar trebui considerate venituri alocate externe prin derogare de la articolul 21 alineatul (3) litera (f) din Regulamentul financiar, în temeiul articolului 322 alineatul (1) din TFUE.

(10)Suma de 1 000 000 000 EUR din cadrul componentei de grant a facilității ar trebui să fie finanțată din excedentul previzibil al provizionării garanției UE instituite prin Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului, care instituie și Fondul european pentru investiții strategice (denumit în continuare „Regulamentul FEIS”) 14 . Prin urmare, ar trebui să se prevadă o derogare de la articolul 213 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul financiar, care prevede obligația ca orice excedent de provizioane pentru o garanție bugetară să fie returnat la buget, pentru ca surplusul respectiv să fie alocat facilității. Aceste venituri alocate ar trebui considerate venituri alocate externe prin derogare de la articolul 21 alineatul (3) litera (f) din Regulamentul financiar, în temeiul articolului 322 alineatul (1) din TFUE.

(11)În conformitate cu articolul 12 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul financiar, creditele corespunzătoare veniturilor alocate externe trebuie transferate în mod automat către programul sau acțiunea succesivă. Această dispoziție permite alinierea calendarului multianual al veniturilor alocate cu traiectoria de punere în aplicare a proiectelor finanțate de facilitate.

(12)De asemenea, trebuie să se prevadă resurse pentru sprijin consultativ, pentru a promova pregătirea, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor.

(13)Pentru a se garanta că tuturor statelor membre li se acordă posibilitatea de a beneficia de componenta de grant, trebuie să se instituie un mecanism de stabilire a cotelor naționale alocate care să fie respectate într-o primă etapă, pe baza cheii de repartizare propuse în Regulamentul privind Fondul pentru o tranziție justă. Cu toate acestea, pentru a se asigura un compromis între realizarea acestui obiectiv și necesitatea optimizării impactului economic al facilității și a punerii sale în aplicare sale, aceste alocări naționale nu trebuie stabilite după 31 decembrie 2024. Ulterior, resursele rămase disponibile pentru componenta de grant trebuie să fie furnizate fără a se aloca în prealabil cote naționale și pe bază concurențială la nivelul Uniunii, asigurându-se, în același timp, previzibilitatea pentru investiții și adoptându-se o abordare convergentă la nivel regional, bazată pe necesități.

(14)Condițiile specifice de eligibilitate și criteriile de atribuire trebuie să fie stabilite în programul de lucru și în cererea de propuneri. Aceste condiții de eligibilitate și criterii de atribuire trebuie să țină seama de relevanța proiectului în contextul nevoilor de dezvoltare descrise în planurile teritoriale pentru o tranziție justă, de obiectivul general de promovare a convergenței regionale și teritoriale și de importanța componentei de grant pentru viabilitatea proiectului. Prin urmare, sprijinul Uniunii instituit prin prezentul regulament trebui pus doar la dispoziția statelor membre care au adoptat cel puțin un plan teritorial pentru o tranziție justă. Programul de lucru și cererile de propuneri vor ține seama, de asemenea, de planurile teritoriale pentru o tranziție justă prezentate de statele membre, pentru a asigura coerența și consecvența între diferiții piloni ai mecanismului.

(15)Sprijinul pus la dispoziție în cadrul acestei facilități trebuie acordat doar proiectelor care nu generează un flux suficient de venituri proprii care să le permită să fie viabile din punct de vedere financiar și să fie finanțate exclusiv din împrumuturi acordate în condițiile pieței. Veniturile proprii trebuie să corespundă veniturilor, cu excepția transferurilor bugetare, generate direct de activitățile desfășurate de proiect, cum ar fi vânzările, comisioanele sau taxele rutiere și economiile marginale generate de modernizarea activelor existente.

(16)Deoarece componenta de grant trebuie să reflecte necesitățile diferite în materie de dezvoltare ale regiunilor din statele membre, acest sprijin trebuie să fie adaptat. Ținând seama de faptul că entitățile din sectorul public din regiunile mai puțin dezvoltate, astfel cum sunt definite la articolul 102 alineatul (2) din Regulamentul [noul RDC], au, în general, o capacitate mai mică în materie de investiții publice, ratele granturilor aplicate împrumuturilor acordate unor astfel de entități trebuie să fie mai mari prin comparație.

(17)Pentru a se asigura punerea în aplicare eficientă a facilității, ar putea fi necesar să se ofere sprijin consultativ pentru pregătirea, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor. Acest sprijin trebuie furnizat prin intermediul Platformei de consiliere InvestEU.

(18)Pentru a accelera punerea în aplicare și pentru a garanta că resursele sunt utilizate în timp util, prezentul regulament trebuie să prevadă garanții specifice care să fie incluse în acordurile de grant. Având în vedere acest obiectiv, în conformitate cu principiul proporționalității, Comisia trebuie să fie în măsură să reducă sau să stopeze orice sprijin din partea Uniunii în cazul unei lipse acute de progrese în punerea în aplicare a proiectului. Regulamentul financiar stabilește norme privind execuția bugetului Uniunii. Pentru a se asigura coerența în punerea în aplicare a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice componentei de grant și resurselor pentru sprijin consultativ acordate în cadrul acestei facilități.

(19)În conformitate cu Regulamentul financiar și cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționate, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 și cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO în ceea ce privește statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, precum și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(20)Pentru a completa și a modifica anumite elemente neesențiale ale prezentului regulament, Comisiei trebuie să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE, în ceea ce privește delegarea altor sarcini de punere în aplicare agențiilor executive, precum și modificarea elementelor incluse în anexa II la prezentul regulament referitoare la indicatorii-cheie de performanță. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să poată să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(21)Pentru a stabili un cadru financiar adecvat pentru componenta de grant a acestei facilități până la 31 decembrie 2024, trebuie să i se confere Comisiei competențe de executare pentru a stabili alocările naționale disponibile, exprimate sub formă de cote din pachetul financiar global al facilității pentru fiecare stat membru, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa I la Regulamentul [Regulamentul privind FTJ]. Competențele de executare trebuie conferite fără proceduri ale comitetului, deoarece cotele derivă direct din aplicarea unei metodologii de calcul predefinite.

(22)Obiectivul prezentului regulament, și anume mobilizarea investițiilor publice în teritoriile cel mai grav afectate de tranziția către neutralitatea climatică prin abordarea necesităților de dezvoltare corespunzătoare, nu poate fi realizat în mod suficient de către statele membre la nivel individual. Principalele motive în acest sens sunt dificultățile cu care se confruntă entitățile publice în a sprijini investițiile, care, în absența sprijinului financiar din partea UE, nu generează suficiente fluxuri de venituri proprii și nu aduc beneficii teritoriilor afectate în cea mai mare măsură de tranziția climatică, precum și necesitatea unui cadru coerent de punere în aplicare în cadrul gestiunii directe. Întrucât acest obiectiv poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament prevede facilitatea de împrumut pentru sectorul public („facilitatea”) destinată sprijinirii entităților din sectorul public prin combinarea granturilor de la bugetul Uniunii cu împrumuturi acordate de partenerii financiari și stabilește obiectivele facilității. El stabilește norme pentru componenta de grant a sprijinului din partea Uniunii furnizat în cadrul prezentei facilități, acoperind în special bugetul aferent perioadei 2021-2027, formele de sprijin din partea Uniunii și dispozițiile privind eligibilitatea.

Facilitatea oferă sprijin teritoriilor Uniunii care se confruntă cu provocări sociale, de mediu și economice grave rezultate din procesul de tranziție către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„acord administrativ”: instrumentul juridic care stabilește cadrul de cooperare între Comisie și un partener financiar, cuprinzând sarcinile și responsabilitățile respective pentru punerea în aplicare a facilității în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament;

2.„beneficiar”: o entitate juridică din sectorul public stabilită într-un stat membru ca organism de drept public sau organism de drept privat căruia i-a fost încredințată o misiune de serviciu public, cu care a fost semnat un acord de grant în cadrul facilității;

3.„parteneri financiari”: BEI, alte instituții financiare internaționale, bănci de promovare naționale și instituții financiare, cu care Comisia semnează un acord administrativ de cooperare în cadrul facilității;

4.„proiect”: orice acțiune identificată de Comisie ca fiind eligibilă, independentă din punct de vedere financiar și tehnic, care are un obiectiv predefinit și o perioadă determinată în cursul căreia trebuie să fie pusă în aplicare și finalizată;

5.„plan teritorial pentru o tranziție justă”: plan elaborat în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul [Regulamentul privind FTJ] și aprobat de Comisie;

6.„schemă de împrumut”: împrumut acordat unui beneficiar de către partenerii financiari care vizează finanțarea unui set de proiecte pre-identificabile în cadrul facilității.

Articolul 3
Obiective

1.Obiectivul general al facilității este acela de a răspunde provocărilor socioeconomice grave care decurg din procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic, în beneficiul teritoriilor Uniunii identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă elaborate de statele membre în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul [Regulamentul privind FTJ].

2.Facilitatea are ca obiectiv specific creșterea investițiilor din sectorul public, care vin în sprijinul nevoilor de dezvoltare ale regiunilor identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă, prin facilitarea finanțării proiectelor care nu generează un flux suficient de venituri proprii și care nu ar fi finanțate fără sprijinul sub formă de grant acordat de la bugetul Uniunii.

3.În vederea realizării obiectivului specific menționat la alineatul (2), prezentul regulament urmărește, de asemenea, să ofere sprijin consultativ pentru pregătirea, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor eligibile, în cazul în care este necesar. Acest sprijin consultativ este furnizat în conformitate cu normele și metodele de punere în aplicare pentru Platforma de consiliere InvestEU instituită prin articolul [20] din Regulamentul [Regulamentul privind InvestEU].

Articolul 4
Buget

1.Fără a aduce atingere resurselor suplimentare alocate la bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027, componenta de grant a sprijinului acordat în cadrul prezentei facilități este finanțată din:

(a)resurse de la bugetul Uniunii în valoare de 250 000 000 EUR în prețuri curente și

(b)venituri alocate, menționate la alineatul (2), în valoare de până la maximum 1 275 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Resursele menționate la alineatul (1) litera (b) sunt furnizate prin rambursări rezultate din instrumente financiare instituite în cadrul programelor enumerate în anexa I la prezentul regulament până la o valoare maximă de 275 000 000 EUR și din excedentul de provizioane pentru garanția UE instituită prin Regulamentul FEIS până la o valoare maximă de 1 000 000 000 EUR.

3.Resursele menționate la alineatul (1) pot fi completate prin contribuții financiare din partea statelor membre, a țărilor terțe și a organismelor din afara Uniunii. Aceste resurse constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

4.Prin derogare de la articolul 21 alineatul (3) litera (f) din Regulamentul financiar, resursele provenite din rambursările menționate la alineatul (1) litera (b) constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar. Prin derogare de la articolul 213 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul financiar, resursele care decurg din excedentul de provizioane al FEIS menționat la alineatul (1) litera (b) constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

5.Un cuantum de până la 2 % din resursele menționate la alineatul (1) poate fi utilizat pentru asistență tehnică și administrativă în vederea punerii în aplicare a facilității, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sisteme corporative de tehnologie a informației, precum și pentru cheltuielile administrative și comisioanele partenerilor financiari.

6.Pentru activitățile prevăzute la articolul 3 alineatul (3) sunt alocate resurse de până la 25 000 000 EUR incluse în cele menționate la alineatul (1).

7.Angajamentele bugetare pentru acțiuni care depășesc un exercițiu financiar se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare în tranșe anuale.

CAPITOLUL II
SPRIJIN DIN PARTEA UNIUNII

Articolul 5
Forme de sprijin din partea Uniunii și metode de punere în aplicare

1.Sprijinul furnizat de Uniune în cadrul facilității se acordă sub formă de granturi, în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

2.Sprijinul furnizat de Uniune în cadrul facilității este pus în aplicare prin gestiune directă, în conformitate cu Regulamentul financiar.

3.Comisia poate delega agențiilor executive anumite competențe de executare a sarcinilor legate de sprijinul furnizat de Uniune în cadrul facilității, în conformitate cu articolul 69 din Regulamentul financiar, în vederea unei gestionări și a unei eficiențe optime a facilității.

Articolul 6
Disponibilitatea resurselor

1.Resursele menționate la articolul 4 alineatul (1), după deducerea unei dispoziții privind cheltuielile tehnice și administrative menționate la articolul 4 alineatul (5), sunt utilizate pentru finanțarea proiectelor, în conformitate cu alineatele (2) și (3).

2.În cazul granturilor acordate în cadrul cererilor de propuneri lansate până la 31 decembrie 2024, sprijinul acordat de Uniune proiectelor eligibile dintr-un stat membru nu trebuie să depășească cotele naționale stabilite în decizia care urmează să fie adoptată de Comisie în temeiul alineatului (4).

3.În cazul granturilor acordate în cadrul cererilor de propuneri lansate începând cu 1 ianuarie 2025, sprijinul acordat de Uniune proiectelor eligibile este furnizat fără nicio cotă națională alocată în prealabil și pe bază concurențială la nivelul Uniunii, până la epuizarea resurselor rămase. Acordarea acestor granturi trebuie să țină seama de necesitatea de a asigura previzibilitatea investițiilor și de a promova convergența regională.

4.Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a cotelor ce revin fiecărui stat membru rezultate în urma aplicării metodologiei prevăzute în anexa I la Regulamentul [Regulamentul privind FTJ] sub forma unor procente din totalul resurselor disponibile.

Articolul 7
Acorduri administrative cu partenerii financiari

Între Comisie și partenerul financiar se semnează un acord administrativ înainte de punerea în aplicare a facilității împreună cu respectivul partener financiar. Acordul stabilește drepturile și obligațiile fiecărei părți la acord, inclusiv în ceea ce privește modalitățile de desfășurare a auditului și a comunicării.

CAPITOLUL III
ELIGIBILITATE

Articolul 8
Proiecte eligibile

Numai proiectele care contribuie la realizarea obiectivelor menționate la articolul 3 și care îndeplinesc toate condițiile de mai jos sunt eligibile pentru sprijin din partea Uniunii în cadrul facilității:

(a)proiectele au un impact măsurabil în ceea ce privește abordarea provocărilor sociale, economice sau de mediu grave care decurg din procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic și aduc beneficii teritoriilor identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă, chiar dacă nu se află pe teritoriile respective;

(b)proiectele nu beneficiază de sprijin în cadrul altor programe ale Uniunii;

(c)proiectele primesc un împrumut din partea partenerului financiar în cadrul facilității; precum și

(d)proiectele nu generează un flux suficient de venituri proprii care să le permită să fie finanțate fără sprijin din partea Uniunii.

Articolul 9
Persoane și entități eligibile

Fără a aduce atingere criteriilor stabilite la articolul 197 din Regulamentul financiar, numai entitățile juridice din sectorul public stabilite într-un stat membru ca organism de drept public sau ca organism de drept privat căruia i-a fost încredințată o misiune de serviciu public sunt eligibile pentru a solicita finanțare în calitate de beneficiari potențiali în temeiul prezentului regulament.

CAPITOLUL IV
GRANTURI

Articolul 10
Granturi

1.Granturile iau forma unei finanțări nelegate de costuri, în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar.

2.Valoarea subvenției nu depășește 15 % din valoarea împrumutului acordat de partenerul financiar în cadrul prezentei facilități. Pentru proiectele situate în teritorii din cadrul unor regiuni de nivel NUTS 2 cu un PIB pe cap de locuitor care nu depășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27, în conformitate cu articolul [102 alineatul (2)] din Regulamentul [noul RDC], valoarea grantului nu trebuie să depășească 20 % din valoarea împrumutului acordat de partenerul financiar.

3.Plățile aferente unui grant acordat pot fi împărțite în mai multe tranșe legate de progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare, conform celor prevăzute în acordul de grant.

Articolul 11
Reducerea sau sistarea granturilor

1.Pe lângă motivele indicate la articolul 131 alineatul (4) din Regulamentul financiar și după consultarea partenerului financiar, valoarea grantului poate fi redusă sau acordul de grant poate fi reziliat dacă, în termen de doi ani de la data semnării acordului de grant, contractul de lucrări, de bunuri sau de servicii cel mai semnificativ din punct de vedere economic nu a fost semnat, în cazul în care încheierea unui astfel de contract este prevăzută în temeiul acordului de grant.

2.În cazul în care sprijinul din partea Uniunii este combinat cu scheme de împrumut și nu sunt prevăzute contracte de lucrări, de bunuri sau de servicii, alineatul (1) nu se aplică.

În astfel de cazuri și după consultarea partenerului financiar, valoarea grantului poate fi redusă sau acordul de grant poate fi reziliat și orice sumă aferentă care a fost plătită poate fi recuperată, în conformitate cu condițiile stabilite în acordul de grant.

CAPITOLUL V
SERVICII DE SPRIJIN CONSULTATIV

Articolul 12
Servicii de sprijin consultativ

1.Sprijinul consultativ în temeiul prezentului regulament este pus în aplicare prin gestiune indirectă, în conformitate cu normele și metodele de punere în aplicare pentru Platforma de consiliere InvestEU instituită prin articolul [20] din Regulamentul [Regulamentul privind InvestEU].

2.Activitățile necesare pentru a sprijini pregătirea, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor sunt eligibile pentru sprijin consultativ.

CAPITOLUL VI
PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 13
Programe de lucru

Facilitatea este pusă în aplicare prin programe de lucru stabilite în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc cotele naționale de resurse, inclusiv eventualele resurse suplimentare, pentru fiecare stat membru, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) și cu articolul 6 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 14
Monitorizare și raportare

1.În anexa II sunt stabiliți indicatori-cheie de performanță pentru monitorizarea punerii în aplicare și a progreselor facilității în direcția îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3.

2.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la indicatorii menționați la alineatul (1) sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În cooperare cu partenerii financiari, beneficiarii trebuie să furnizeze Comisiei datele referitoare la acești indicatori.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 în vederea modificării anexei II prin modificarea indicatorilor menționați la alineatul (1).

Articolul 15
Evaluare

1.Evaluările privind punerea în aplicare a facilității și capacitatea sa de a atinge obiectivele stabilite la articolul 3 trebuie să se efectueze în timp util pentru a putea fi luate în considerare în cadrul procesului de luare a deciziilor.

2.Evaluarea intermediară a facilității se efectuează până la 30 iunie 2025, atunci când se preconizează că vor fi disponibile informații suficiente cu privire la punerea în aplicare a facilității. Evaluarea trebuie să demonstreze în special modul în care sprijinul acordat de Uniune în cadrul facilității a contribuit la satisfacerea necesităților teritoriilor care pun în aplicare planurile teritoriale pentru o tranziție justă.

3.La sfârșitul perioadei de punere în aplicare și până la 31 decembrie 2031 cel târziu, se întocmește un raport final de evaluare privind rezultatele și impactul pe termen lung al facilității.

Articolul 16
Audituri

1.Auditurile cu privire la utilizarea sprijinului acordat de Uniune în cadrul facilității, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale prevăzute la articolul 127 din Regulamentul financiar.

2.Partenerii financiari trebuie să furnizeze Comisiei și oricăror altor auditori desemnați toate documentele disponibile care sunt necesare acestor autorități pentru îndeplinirea obligațiilor lor.

Articolul 17
Exercitarea delegării

1.Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 14 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 14 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

CAPITOLUL VII
DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 18
Informare, comunicare și publicitate

1.Beneficiarii și partenerii financiari trebuie să asigure vizibilitatea sprijinului acordat de Uniune în cadrul facilității, în special atunci când promovează proiectele și rezultatele acestora, furnizând informații specifice unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare referitoare la facilitate, proiectele finanțate și rezultatele acestora. Resursele financiare alocate facilității contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele menționate la articolul 3.

Articolul 19
Dispoziții tranzitorii 

În cazul în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după 2027 pentru a acoperi plata tranșelor din sprijinul sub formă de grant acordat de Uniune, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 20
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a […] [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei 

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) (Clusterul de programe)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei: 

X acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 15  

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei 

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar 

◻ durată limitată

–◻    de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–X    Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în perioada de după 2027 pentru creditele de plată.

◻ durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 16

X Gestiune directă de către Comisie

–X prin intermediul serviciilor sale;

–X    de către o agenție executivă (a se vedea mai jos).

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse) 

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 

milioane EUR (cu trei zecimale)

Suma de 250 000 000 EUR din pachetul financiar pentru facilitatea de împrumut pentru sectorul public în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă va fi finanțată în limita plafonului de la rubrica 3 din cadrul financiar multianual 2021-2027.

Partea principală a pachetului financiar al facilității, și anume restul de 1 275 000 000 EUR, va fi finanțată din venituri alocate externe provenite din excedentele estimate de provizioane ale Fondului european pentru investiții strategice și din rambursări de la instrumente financiare. Din această sumă, un cuantum de până la 25 000 000 EUR poate fi dedicat activităților de sprijin menționate la articolul 3 alineatul (3) (sprijin consultativ) și 29 700 000 EUR se alocă pentru cheltuieli administrative, inclusiv pentru cheltuielile cu personalul extern.

Defalcarea indicativă a cheltuielilor (angajamente și plăți), inclusiv finanțarea din venituri alocate externe este următoarea:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Această secțiune trebuie completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișă financiară legislativă , încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare. Personalul suplimentar va fi doar personal extern și va fi finanțat din veniturile alocate.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.3.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

–X    nu prevede cofinanțare din partea terților pentru grant

–◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

–X Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻asupra resurselor proprii

–◻asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli X    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia sau liniile bugetare de cheltuieli afectate.

XX.YY.01 [Mecanismul pentru o tranziție justă - Facilitatea de împrumut pentru sectorul public]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații). 

[...]

(1)    COM(2020) 21 final.

(2)    COM(2020) 22 final.

(3)    Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(4)    Comitetul European al Regiunilor, Avizul „Transformarea socioeconomică a regiunilor carbonifere din Europa”, a 136-a sesiune plenară, 7-9 octombrie 2019, ECON-VI/041.

(5)    COM(2018) 372 final.

(6)    SWD(2018) 282 final.

(7)    JO C , , p. .

(8)    JO C , , p. .

(9)    COM(2019) 640 final.

(10)    COM(2020) 21 final.

(11)    COM(2020) 22 final.

(12)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046.

(13)    JO C 373, 20.12.2013, p. 1.    
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2013.373.01.0001.01.ENG&toc=OJ%3AC%3A2013%3A373%3ATOC

(14)    Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).

(15)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(16)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(17)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(18)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(19)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(20)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(21)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(22)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(23)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.5.2020

COM(2020) 453 final

ANEXE

la

REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă

{SWD(2020) 92 final}

ANEXA I

Instrumente financiare de la care pot fi utilizate rambursări pentru facilitate

A. Instrumente de capital:

    Fondul pentru înființare (ETF98): Decizia 98/347/CE a Consiliului din 19 mai 1998 privind măsurile de asistență financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și creatoare de locuri de muncă – Inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (JO L 155, 29.5.1998, p. 43).

    TTP: Decizie a Comisiei de adoptare a unei decizii complementare de finanțare privind acțiunile din cadrul activității „Piața internă a mărfurilor și politicile sectoriale” a Direcției Generale Întreprinderi și Industrie pentru 2007 și de adoptare a unei decizii-cadru privind finanțarea acțiunii pregătitoare „Asumarea de către UE a rolului său într-o lume globalizată” și a celor patru proiecte-pilot „Erasmus pentru tineri antreprenori”, „Măsuri de promovare a cooperării și a parteneriatelor între microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii”, „Transferul tehnologic” și „Destinații europene de excelență” ale Direcției Generale Întreprinderi și Industrie pentru 2007 [C(2007)531].

    Fondul pentru înființare (ETF01): Decizia 2000/819/CE a Consiliului din 20 decembrie 2000 privind programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (2001-2005) (JO L 333, 29.12.2000, p. 84).

    GIF: Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007 - 2013) (JO L 310, 9.11.2006, p. 15).

    Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE): Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129), astfel cum a fost modificat de Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).

    COSME EFG: Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).

    InnovFin pentru capitaluri proprii:

–    Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104);

–    Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 81);

–    Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Planului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 965).

    Componenta investițională din cadrul EaSI dedicată consolidării capacităților: Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 347, 20/12/2013, p. 238).

B. Instrumente de garantare

    Fondul de garantare pentru IMM-uri '98 (SMEG98): Decizia 98/347/CE a Consiliului din 19 mai 1998 privind măsurile de asistență financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și creatoare de locuri de muncă – Inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (JO L 155, 29.5.1998, p. 43).

    Fondul de garantare pentru IMM-uri '01 (SMEG01): Decizia 2000/819/CE a Consiliului din 20 decembrie 2000 privind programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (2001-2005) (JO L 333, 29.12.2000, p. 84).

    Fondul de garantare pentru IMM-uri '07 (SMEG07): Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007 - 2013) (JO L 310, 9.11.2006, p. 15).

    Instrumentul european de microfinanțare Progress – Garanție (EPMF-G): Decizia nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 87, 7.4.2010, p. 1).

    IPR:

–    Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 412, 30.12.2006, p. 1);

–    Decizia 2006/971/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Cooperare” de punere în aplicare a celui de Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 400, 30.12.2006, p. 86);

–    Decizia 2006/974/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Capacități” de punere în aplicare a celui de Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 400, 30.12.2006, p. 299).

    Garanția EaSI: Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 347, 20/12/2013, p. 238).

    Mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul COSME (COSME LGF): Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).

    InnovFin pentru datorii:

–    Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 81);

–    Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104);

–    Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Planului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 965).

    Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative (CCS GF): Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).

    Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți (SLGF): Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

    Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică (PF4EE): Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).

C. Instrumente de partajare a riscurilor:

    InnovFin:

–    Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 81);

–    Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).

    Instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF DI): Regulamentul (UE). nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).

    Mecanismul de finanțare a capitalului natural (MFCN) Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).

D. Vehicule de investiții specializate:

    Instrumentul european de microfinanțare Progress – Fonds commun de placements – fonds d'investissements spécialisés (EPMF FCP-FIS): Decizia nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 87, 7.4.2010, p. 1).

    Marguerite:

–    Regulamentul (CE) nr. 680/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice (JO L 162, 22.6.2007, p. 1);

–    Decizia Comisiei din 25 februarie 2010 privind participarea Uniunii Europene la Fondul european 2020 pentru energie, schimbări climatice și infrastructură (Fondul Marguerite) [C(2010)941].

    Fondul european pentru eficiență energetică (EEEF): Regulamentul (UE) nr. 1233/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei (JO L 346, 30.12.2010, p. 5).

ANEXA II

Indicatori-cheie de performanță

1.Volumul granturilor acordate

2.Volumul împrumuturilor semnate

2.1Împrumuturi individuale

2.2Scheme de împrumuturi

3.Totalul investițiilor mobilizate, împărțite după cum urmează

3.1Valoarea finanțărilor private mobilizate

3.2Valoarea finanțărilor publice mobilizate

4.Numărul de proiecte sprijinite, inclusiv acoperirea geografică

4.1Țara

4.2Regiunea NUTS 2

4.3Teritoriu vizat de tranziția justă care beneficiază de sprijin  

5.Numărul de proiecte care beneficiază de finanțare în cadrul facilității

6.Numărul proiectelor în funcție de sector

6.1Transport

6.2Infrastructuri sociale

6.3Utilități publice (apă, canalizare, încălzire centralizată, energie, gestionarea deșeurilor)

6.4Sprijin direct pentru tranziție (energie din surse regenerabile, eficiență energetică)

6.5Protecția mediului

6.6Infrastructuri urbane (inclusiv locuințe)

6.7Altele

7.Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră