Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Către o strategie a UE pentru consolidarea abilităților și competențelor verzi pentru toți”

(aviz din proprie inițiativă)

(2021/C 56/01)

Raportor:

Tatjana BABRAUSKIENĖ

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	11.11.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	2.12.2020
Sesiunea plenară nr.	556
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	241/4/8

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE subliniază faptul că responsabilitatea în domeniul mediului este o obligație a tuturor. Dezvoltarea durabilă a mediului presupune schimbări sociale drastice, inclusiv schimbări de mentalitate la nivel individual și colectiv, de comportament, de stil de viață, precum și modificări aduse organizării sociale, politice și economice a țărilor și societăților noastre.

1.2.

CESE îndeamnă statele membre să instituie strategii naționale eficace, cu implicarea partenerilor sociali și a părților interesate relevante, pentru a lua măsuri în vederea punerii de urgență în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), care solicită țărilor să ia măsuri în ceea ce privește o educație de calitate, echitabilă și favorabilă incluziunii (ODD 4) și schimbările climatice (ODD 13). În special, ținta 13.3 vizează „îmbunătățirea educației, a sensibilizării și a capacității umane și instituționale în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, reducerea impactului acestora și alerta timpurie”. Ținta 4.7 vizează „asigurarea faptului că toți cei care urmează cursurile unei instituții de învățământ dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru a promova dezvoltarea durabilă”, care nu este văzută doar ca o modalitate de a îmbunătăți seturile de competențe și de a stimula economia, ci și de a promova obiectivele privind cetățenia globală și pacea. Educația joacă un rol esențial în această schimbare, care nu se limitează doar la abordarea problemelor de mediu în cadrul unei programe școlare.

1.3.

CESE solicită Comisiei Europene și statelor membre să pună în aplicare primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, care constă în a garanta că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții (LLL) favorabile incluziunii și de calitate reprezintă un drept pentru toți cetățenii din Europa, astfel încât să îmbunătățească asigurarea competențelor verzi, a celor care vizează protecția mediului și a competențelor profesionale pentru toți cetățenii și să sprijine punerea în aplicare a acestui principiu printr-o finanțare publică sustenabilă, convenită cu partenerii sociali și cu societatea civilă.

1.4.

CESE consideră că competențele verzi, responsabilitatea pentru mediu și dezvoltarea durabilă ar trebui să fie integrate transversal în rezultatele (cunoștințe, abilități, atitudini și valori) învățării informale și non-formale a cursanților de toate vârstele în toate sectoarele educației, în ucenicii și în cadrul programelor de formare pentru angajați în sectoarele ecologice, dar și în alte sectoare.

1.5.

CESE reamintește Comisiei Europene și statelor membre că politicile de mediu trebuie să fie mai strâns legate de politicile în materie de educație și de ocupare a forței de muncă. Acest demers ar trebui să sprijine, de asemenea, acțiunile care pun accentul pe anticiparea competențelor și pe dezvoltarea competențelor șomerilor sau ale persoanelor încadrate în muncă, a căror formare ar trebui să vizeze responsabilitatea în domeniul mediului, în special competențele verzi. Acest lucru este esențial pentru a garanta faptul că prezența aspectelor legate de schimbările climatice în procesul de învățare și de predare este aliniată la o cultură școlară democratică și la un mediu de învățare bazat pe o „cultură ecologică”, cu experimente privind crearea de școli ecologice, care, prin infrastructuri adecvate de cunoaștere și protejare a mediului, să-și desfășoare activitățile într-un mod durabil, în parteneriat cu toate părțile interesate din mediul școlar, pentru a-i pregăti pe elevi să combată schimbările climatice ca cetățeni activi și la viitoarele lor locuri de muncă.

1.6.

CESE solicită Comisiei Europene să efectueze cercetări la nivelul UE în ceea ce privește competențele verzi și dezvoltarea competențelor în cadrul statelor membre și să folosească rezultatele acestor cercetări pentru a-și elabora strategia în materie de politică. Școlile sunt o sursă esențială de informații privind problemele de mediu pentru elevi, în special în era internetului „atotștiutor”, a platformelor de comunicare socială și a știrilor false. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe informații în ceea ce privește politicile statelor membre ale UE referitoare la integrarea conștientizării schimbărilor climatice, a responsabilității în domeniul mediului și a dezvoltării durabile, în calitate de competențe verzi, în politicile educaționale și în programele școlare pentru educația timpurie, învățământul general și învățământul superior. Astfel de cercetări ar trebui să se axeze, de asemenea, pe competențele verzi sociale și profesionale în sectorul educației și formării profesionale (EFP), al educației și formării profesionale inițiale și al educației și formării profesionale continue, precum și pe perfecționarea și pe recalificarea profesională a șomerilor și a lucrătorilor.

1.7.

CESE evidențiază faptul că toți cetățenii, tineri și vârstnici deopotrivă, au nevoie de competențe verzi și că, prin urmare, ar trebui acordată o atenție sporită punerii în aplicare a acestora în conformitate cu punerea în aplicare a cadrului european pentru competențele-cheie (1) pentru toate tipurile de educație, iar acest cadru ar trebui folosit pentru îmbunătățirea competenței cetățenești, necesară pentru asumarea responsabilității pentru mediul înconjurător, și a competențelor „în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii”, care trebuie să sprijine durabilitatea mediului, în special în ceea ce privește progresul științific și tehnologic. În plus, aspectele legate de competențele verzi și de responsabilitatea față de mediu ar trebui să fie integrate în toate materiile, în special în geografie, etică și filosofie.

1.8.

CESE salută faptul că Noua agendă pentru competențe în Europa a Comisiei Europene (2) (2020) se axează pe competențele verzi, însă regretă că aceasta nu prevede o țintă pentru țări în ceea ce privește rata de participare a adulților la formări de calitate și favorabile incluziunii care să vizeze cel puțin dobândirea unor competențe verzi de bază, deși sugerează o țintă în ceea ce privește participarea la formări în domeniul competențelor digitale de bază destinate adulților.

1.9.

CESE își exprimă satisfacția că Pactul verde european (3) (2019) prezintă o strategie cuprinzătoare a UE privind combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului, cu scopul de a realiza neutralitatea climatică a UE până în 2050, precum și faptul că acesta a anunțat diferite strategii care vor fi urmate ulterior de reglementări, fonduri și reforme naționale. CESE solicită statelor membre să adopte politici naționale care să pună, de asemenea, accentul pe educația privind responsabilitatea în domeniul mediului și pe competențele verzi, precum și pe perfecționarea și recalificarea profesională într-o manieră proactivă, pentru a facilita tranziția justă la o economie verde pentru toți, în special pentru lucrătorii din sectoarele aflate în declin. CESE reamintește că astfel de reforme au loc în cadrul unui dialog social eficient cu sindicatele cadrelor didactice și cu sindicatele lucrătorilor, cu angajatorii și cu organizațiile relevante ale societății civile.

1.10.

CESE salută sugestia exprimată în Pactul verde european, de a institui un „cadru european de competențe”, și recomandă Comisiei ca acesta să fie extins, astfel încât să se aplice învățării formale, informale și nonformale în temeiul „metodei deschise de coordonare”, care ar implica reprezentanți ai ministerelor educației, parteneri sociali din sectoarele educației și formării și alte părți interesate relevante, precum ONG-urile pentru tineret și educație.

1.11.

CESE salută faptul că Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind Pactul verde european (4) și a subliniat că strategia industrială trebuie să acorde atenția cuvenită impactului asupra forței de muncă, precum și formării, recalificării și perfecționării profesionale a lucrătorilor (5); CESE sprijină dimensiunea regională a acestei strategii și o guvernanță puternică, bazată pe dialog social. CESE subliniază faptul că întreprinderile trebuie și ele să dezvolte strategii pentru protecția mediului, iar în acest scop este nevoie, de asemenea, de dezvoltarea competențelor pentru angajatori.

1.12.

CESE solicită viitoarelor președinții ale UE și Comisiei Europene să intensifice cooperarea dintre Consiliul Educație, Consiliul Ocuparea Forței de Muncă și Consiliul Mediu, astfel încât factorii decizionali de la cel mai înalt nivel să coreleze lupta împotriva schimbărilor climatice cu importanța asigurării de competențe verzi pentru toate vârstele, în toate formele și tipurile de sectoare de educație și formare.

1.13.

CESE solicită adoptarea unei strategii cuprinzătoare la nivelul UE, precum o recomandare a Consiliului, privind îmbunătățirea educației și formării în domeniul competențelor verzi, dezvoltarea de strategii privind școlile ecologice și asigurarea perfecționării și recalificării profesionale pentru adulți la locul de muncă, dar și în afara lui, în vederea dezvoltării competențelor necesare pentru protejarea mediului, pentru societate și pentru înverzirea economiei. Sugerăm ca o astfel de recomandare a Consiliului să urmeze sugestiile noii Agende europene pentru competențe, axându-se pe modalitățile de a dezvolta o atitudine ecologică în rândul tuturor persoanelor, transformând răspunderea în domeniul mediului într-o competență transversală în cadrul educației și formării din spațiul european al educației și punând accentul pe egalitate în dezvoltarea de competențe verzi pentru toate vârstele și mai ales pentru grupurile defavorizate din punct de vedere socioeconomic. Punerea în aplicare a strategiei în acest mod ar trebui, de asemenea, să impună ca această îmbunătățire a educației și formării să fie însoțită de resurse tehnice, financiare și de personal adecvate, finanțate din bugetul public.

1.14.

CESE este de părere că statele membre ar trebui să asigure politici cuprinzătoare și finanțare pentru a sprijini dezvoltarea profesională inițială și continuă a profesorilor și a formatorilor în domeniul protecției mediului, ca un aspect transversal pentru toți profesorii, indiferent de disciplina predată și de nivelul ori tipul de educație și formare, precum și formarea specifică în domeniul competențelor verzi. Statele membre ar trebui, de asemenea, să asigure furnizarea unui sprijin profesional adecvat pentru profesori și formatori și să le ofere acestora materiale, instrumente, metode și practici pedagogice relevante și actuale pe această temă.

1.15.

CESE reamintește că dobândirea de competențe verzi la locul de muncă ar spori reziliența și adaptabilitatea lucrătorilor, cadrelor de conducere și părților interesate, contribuind totodată la creșterea ecologică. CESE solicită sprijinirea colaborării și combinarea resurselor mai multor întreprinderi (mai ales ale IMM-urilor) pentru a răspunde nevoilor de formare în ceea ce privește competențele verzi tehnice și non-tehnice.

1.16.

CESE solicită acordarea de finanțare din partea UE pentru competențe verzi și pentru competența de protecție a mediului; de exemplu, Erasmus+, FSE+, pachetul de redresare și Fondul pentru o tranziție justă ar trebui să se axeze pe oferirea de sprijin financiar în vederea dezvoltării competențelor verzi în rândul cursanților de orice vârstă.

1.17.

CESE solicită o înverzire a semestrului european (6) și invită Comisia să colaboreze cu ministerele educației, cu partenerii sociali relevanți și cu organizațiile societății civile pentru a elabora recomandări specifice fiecărei țări pentru statele membre ale UE în ceea ce privește îmbunătățirea asigurării de competențe verzi la toate nivelurile și în toate tipurile de sectoare de educație și formare, începând cu educația timpurie și până la învățământul superior și educația adulților, urmărind asigurarea unui sprijin eficace pentru adulți la locul de muncă, dar și în afara lui.

2.   Observații generale

2.1.

Combaterea schimbărilor climatice are un impact enorm asupra condițiilor sociale, a educației, a mediului și a pieței muncii. În Europa, anul 2019 a fost marcat de mobilizări deosebit de importante ale cetățenilor, mai ales ale studenților, care au solicitat autorităților publice să ia de urgență măsuri ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice. Toată lumea – consumatorii și cetățenii în sens larg, dar și responsabilii de elaborarea politicilor, întreprinderile și lucrătorii – are nevoie de responsabilitate în domeniul mediului și de competențe verzi. Aceste elemente sunt necesare în toate sectoarele și în toate activitățile, atât în viața profesională (de la planificarea strategică și inovare până la activitățile de bază din fabrici și din domeniul serviciilor), cât și în viața de zi cu zi (în ceea ce privește locuințele, transportul și consumul), în special ca o componentă a fiecărei profesii, deși se poate considera că unele locuri de muncă sunt „specializate în domeniul mediului”.

2.2.

Perturbările economice provocate de pandemia de COVID-19 nu ar trebui să reducă importanța politicilor climatice pentru guvernele și pentru populația Europei. Politicienii, întreprinderile, legiuitorii și activiștii din Europa au solicitat liderilor acestui continent să asigure investiții ecologice, pentru a relua creșterea economică după pandemia de COVID-19. În acest demers, se pleacă de la premisa că lupta împotriva schimbărilor climatice și promovarea biodiversității vor contribui la refacerea unor economii mai puternice. Pachetele de stimulente fiscale acordate după pandemia de COVID-19 vor oferi oportunitatea de a iniția o redresare verde cu rol de transformare, concomitent cu crearea unor locuri de muncă verzi.

2.3.

În paralel, în mai multe țări s-au înregistrat proteste de mare amploare ca urmare a reformelor fiscale și sociale percepute drept nedrepte de către o parte a populației. Aceste evoluții recente demonstrează caracterul urgent și necesar al unor politici climatice ambițioase și semnificative, favorabile incluziunii și capabile să sprijine cele mai vulnerabile regiuni și sectoare, dar și cele mai vulnerabile categorii de lucrători și de cetățeni, în general. Aceste politici climatice influențează în mod natural învățarea formală, informală și nonformală a cursanților de orice vârstă, iar competențele verzi, responsabilitatea în domeniul mediului și dezvoltarea durabilă ar trebui integrate în rezultatele învățării (cunoștințe, competențe, atitudini și valori) în toate sectoarele de învățământ, programele de ucenicie și programele de formare a angajaților, în sectoarele ecologice, dar și în afara lor. Abilitățile și competențele verzi ar trebui să fie înțelese ca fiind cele care sunt necesare pentru societate și economie în legătură cu cerințele de mediu. Aspectele de mediu acoperă o gamă variată de domenii, de la schimbările climatice și poluare la resursele naturale și biodiversitate.

2.4.

Educația joacă un rol fundamental în sensibilizarea cu privire la provocările legate de mediu și în modelarea unor atitudini și comportamente care pot schimba situația. Deși mulți elevi de 15 ani sunt pesimiști în ceea ce privește viitorul lor, din punctul de vedere al mediului (7), potrivit OCDE (8), numeroase țări au integrat deja subiecte legate de mediu în programele lor școlare și iau în considerare aspecte precum reciclarea, modelele de consum zilnic și comportamentele sustenabile. Școlile sunt o sursă esențială de informații privind problemele de mediu pentru elevi și locul în care sunt formați cetățeni responsabili, cu gândire critică, care înțeleg cauzele și consecințele problemelor de mediu și dispun de cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a găsi soluții mai durabile. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe informații în ceea ce privește politicile statelor membre ale UE referitoare la integrarea conștientizării schimbărilor climatice, a responsabilității în domeniul mediului și a dezvoltării durabile, în calitate de competențe verzi, în programele școlare pentru educația timpurie, învățământul general și învățământul superior.

2.5.

Competențele verzi sunt necesare pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă. Competențele verzi sunt o noțiune transversală și se referă la capacitatea de a integra aspectele legate de mediu cu alte competențe. Pentru aceasta, este nevoie de o înțelegere și o cunoaștere suficientă a aspectelor legate de mediu și, totodată, de o bază solidă de competențe generale și profesionale. Potrivit cadrului pentru competențele-cheie (9), competențele în materie de științe, tehnologie, inginerie și matematică trebuie să sprijine durabilitatea mediului, în special în ceea ce privește progresul științific și tehnologic, iar competența cetățenească este necesară pentru asumarea responsabilității în domeniul mediului. Competențele STIM sunt o temelie importantă pentru înțelegerea aspectelor de mediu și pentru dezvoltarea de soluții la probleme. De asemenea, competențe precum gândirea critică, creativitatea și capacitatea de colaborare/lucru în echipă sunt importante pentru a facilita o cetățenie activă și conștientă din punctul de vedere al mediului.

2.6.

Potrivit OCDE, deși, în majoritatea țărilor, doar puține școli au cursuri dedicate mediului, subiectul este dezbătut deseori în cadrul altor programe școlare esențiale, iar numeroase școli oferă activități extrașcolare care se axează pe aspecte ecologice (10). Cu toate acestea, încă nu există cercetări internaționale care să vizeze în mod explicit strategiile și programele școlare naționale în domeniul științei mediului, atitudinile față de mediu, dezvoltarea specifică de competențe verzi și evaluarea acestor competențe. Astfel, CESE solicită Comisiei Europene să consolideze cercetările în ceea ce privește competențele verzi și dezvoltarea competențelor în cadrul statelor membre și să folosească rezultatele acestor cercetări pentru a-și elabora strategia.

2.7.

Înverzirea economiei înseamnă producerea de bunuri și servicii cu mai puțină energie, mai puține materii prime și emisii scăzute de dioxid de carbon. Această definiție se aplică tuturor activităților economice din toate sectoarele și vizează lucrătorii și consumatorii (11). Trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon implică modificări structurale la nivelul tuturor sectoarelor și al ocupațiilor, odată cu apariția sau creșterea cererii de noi ocupații ecologice. Totuși, cea mai necesară schimbare este „înverzirea” celor existente deja. Aceasta înseamnă noi seturi de competențe care impun actualizări ale programelor școlare sau chiar introducerea de noi calificări la toate nivelurile de educație și de formare.

2.8.

Fiecare profesie prezintă propriile aspecte de mediu care trebuie luate în considerare. În timp ce înverzirea economiei generează nevoi în materie de competențe, mai ales în anumite sectoare, precum eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor, construcțiile sau industria prelucrătoare, trecerea la o economie circulară generează nevoi în materie de competențe verzi într-o gamă variată de industrii. De asemenea, aceste noi seturi de competențe ar trebui să se reflecte în diferite sectoare educaționale, precum educația și formarea profesională (EFP), de la educația și formarea profesională inițială până la educația și formarea profesională continuă, dar și în programele de ucenicie. Aceste noi competențe verzi pot varia de la competențe foarte tehnice și specializate până la unele mai puțin tehnice, precum utilizarea responsabilă a resurselor, care poate fi relevantă indiferent de ocupație, de gradul din ierarhie sau de sector (12).

2.9.

Încă nu există o strategie cuprinzătoare la nivelul UE, precum o recomandare a Consiliului, privind îmbunătățirea educației și formării în domeniul competențelor verzi, dezvoltarea de strategii privind școlile ecologice și asigurarea perfecționării și recalificării profesionale pentru adulți la locul de muncă, dar și în afara lui, în vederea dezvoltării competențelor necesare pentru protejarea mediului, pentru societate și pentru înverzirea economiei. CESE salută faptul că noua Agendă pentru competențe în Europa a Comisiei Europene (13) (2020) se axează pe competențele verzi, însă regretă că aceasta nu prevede o țintă pentru țări în ceea ce privește procentul de adulți care au cel puțin competențe verzi de bază, deși sugerează o țintă în ceea ce privește participarea la formări în domeniul competențelor digitale de bază destinate adulților. Propunem ca o recomandare a Consiliului să urmeze sugestiile Noii agende pentru competențe în Europa, axându-se pe modalitățile de a dezvolta o atitudine ecologică în rândul tuturor persoanelor, transformând responsabilitatea în domeniul mediului într-o competență transversală în cadrul educației și formării din spațiul european al educației și punând accentul pe egalitate în dobândirea de competențe verzi pentru toate vârstele, genurile și pentru grupurile defavorizate din punct de vedere socioeconomic.

2.10.

Trecerea la o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon va modifica în mod inevitabil structurile sectoriale și ocupaționale și va genera oportunități, dar și provocări, inclusiv declinul unor sectoare și apariția de blocaje în ceea ce privește recrutarea pentru alte sectoare. Din această perspectivă, abordarea într-o manieră adaptată a grupurilor mai vulnerabile de adulți, precum cei cu un nivel scăzut de calificare (14), ar genera beneficii socioeconomice suplimentare.

2.11.

Ar trebui instituite politici cuprinzătoare și finanțare pentru a sprijini dezvoltarea profesională inițială și continuă a profesorilor și a formatorilor în domeniul protecției mediului, ca un aspect transversal pentru toți profesorii, indiferent de disciplina predată și de nivelul ori tipul de educație și formare, precum și formarea specifică în domeniul competențelor verzi. Ar trebui pus la dispoziție sprijin profesional adecvat pentru profesori și formatori, care să dispună de materiale, instrumente, metode și practici pedagogice relevante și actuale pe această temă.

2.12.

Potrivit unor cercetări recente (15), rareori se întâmplă ca programele de formare pentru dezvoltarea competențelor șomerilor sau ale persoanelor încadrate în muncă să se axeze în mod explicit pe competențele verzi, deși organizațiile sectoriale și organizațiile caritabile/non-profit vizează uneori, în mod activ, dezvoltarea acestor competențe. Acest fapt poate reflecta legătura slabă identificată între politicile relevante în domeniul mediului și cele care abordează ocuparea forței de muncă și competențele, inclusiv anticiparea competențelor. În țările examinate, competențele și locurile de muncă verzi sunt rareori singurul obiectiv al regulamentelor, politicilor și strategiilor. Totodată, subvențiile și stimulentele oferite întreprinderilor pentru dezvoltarea de competențe verzi sunt rar întâlnite.

3.   Observații specifice

3.1.

CESE arată că obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD) impun țărilor să ia măsuri în ceea ce privește o educație de calitate, echitabilă și favorabilă incluziunii (ODD 4) și schimbările climatice (ODD 13). În special, ținta 13.3 vizează „îmbunătățirea educației, a sensibilizării și a capacității umane și instituționale în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, reducerea impactului acestora și alerta timpurie”. Ținta 4.7 vizează „asigurarea faptului că toți cei care urmează cursurile unei instituții de învățământ dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru a promova dezvoltarea durabilă”, care nu este văzută doar ca o modalitate de a îmbunătăți seturile de competențe și de a stimula economia, ci și de a promova obiectivele privind cetățenia democratică activă și globală și pacea.

3.2.

CESE subliniază necesitatea punerii în aplicare a primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, care constă în a garanta că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții (LLL) favorabile incluziunii și de calitate reprezintă un drept pentru toți cetățenii din Europa, în contextul îmbunătățirii asigurării de competențe verzi pentru toți cetățenii, și al eforturilor de a sprijini punerea în aplicare a acestui principiu printr-o finanțare publică sustenabilă, convenită cu partenerii sociali și cu societatea civilă.

3.3.

CESE salută faptul că Pactul verde european (16), publicat la 11 decembrie 2019, prezintă o strategie cuprinzătoare a UE privind combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului, cu scopul de a realiza neutralitatea climatică a UE până în 2050, precum și faptul că acesta a anunțat diferite strategii care vor fi urmate ulterior de reglementări, fonduri și reforme naționale. CESE apreciază în special faptul că Pactul verde european pune accentul pe faptul că „[ș]colile, instituțiile de învățământ și universitățile sunt cele mai în măsură pentru a discuta cu elevii, cu părinții și cu întreaga comunitate despre schimbările necesare pentru o tranziție de succes”. De asemenea, Pactul verde european subliniază importanța unor demersuri proactive de perfecționare și de recalificare profesională, pentru a facilita tranziția justă la o economie verde pentru toți, mai ales pentru lucrătorii din sectoare aflate în declin.

3.4.

Pactul verde european anunță planul Comisiei Europene de a pregăti un „cadru european de competențe pentru a contribui la dezvoltarea și evaluarea cunoștințelor, a competențelor și a atitudinilor privind schimbările climatice și dezvoltarea durabilă. De asemenea, Comisia va oferi materiale de sprijin și va facilita schimbul de bune practici în cadrul rețelelor UE de formare a profesorilor.” CESE salută această sugestie și recomandă Comisiei să dezvolte un cadru de competențe aplicabil învățării formale, informale și nonformale în temeiul metodei deschise de coordonare, care ar implica reprezentanți ai ministerelor educației, parteneri sociali din sectoarele educației și formării și alte părți interesate relevante, precum ONG-urile active în domeniul tineretului și al educației.

3.5.

Din perspectiva învățării formale, integrarea competențelor verzi și a aspectelor legate de schimbările climatice în procesul de învățare și de predare este strâns legată de asigurarea unei conduceri mai democratice a școlilor și de un mediu de învățare bazat pe o „cultură ecologică”, ducând la crearea de școli ecologice, care, prin infrastructuri adecvate de cunoaștere și protejare a mediului, să-și desfășoare activitatea într-un mod durabil, în parteneriat cu toate părțile interesate din mediul școlar, pentru a-i pregăti pe elevi să combată schimbările climatice ca cetățeni activi și la viitoarele lor locuri de muncă.

3.6.

Competențele verzi trebuie dezvoltate în cadrul strategiilor active de învățământ/formare și pentru competențe de la nivel național, în cooperare cu actorii relevanți, în cadrul unui dialog social eficace și prin consultare cu organizațiile relevante ale societății civile – inclusiv cu organizații ale elevilor/studenților, ale tinerilor, ale profesorilor și ale părinților – pentru a promova o economie cu emisii scăzute de carbon, eficientă din punctul de vedere al resurselor și favorabilă incluziunii sociale. De asemenea, aceste strategii trebuie să fie conturate și actualizate cu ajutorul unui sistem eficace de anticipare și corelare a competențelor (17), care să integreze toate părțile interesate relevante, în special partenerii sociali și ONG-urile din domeniul tineretului și al educației, și care să ia în considerare alte obiective de politică, precum cele relevante pentru educație, ocuparea forței de muncă, protecția mediului, economia circulară și migrație. Aceasta ar permite desfășurarea în timp util a unor acțiuni specifice de educație și formare în domeniul competențelor verzi, care ar răspunde nevoilor societății și economiei. În ceea ce privește abordarea tranziției către o economie circulară ca obiectiv strategic pentru statele membre, acțiunea de promovare a competențelor verzi ar trebui să fie corelată și cu strategiile naționale de creștere, pentru a garanta că inițiativele în materie de educație și formare îndeplinesc obiectivele strategice naționale.

3.7.

Pe lângă educația formală, contextele nonformale contribuie la educația pentru cetățenia responsabilă față de mediu, oferind oportunități și condiții care le permit tinerilor să dobândească cunoștințele, dar și competențele, valorile, atitudinile și acțiunile ecologice necesare pentru a deveni cetățeni responsabili față de mediu. „În plus, un cetățean responsabil față de mediu este capacitat și motivat să participe în societate ca un agent al schimbării în direcția rezolvării problemelor de mediu contemporane, prevenind apariția unora noi, asigurând sustenabilitatea și restabilind relațiile noastre (umane) cu natura. Abordări precum educația bazată pe realitatea zonei, educația pentru ecologie civică, pedagogia justiției ecologice, învățarea bazată pe competențe acționale și pe cercetare socio-științifică pot contribui la consolidarea competențelor tinerilor în vederea unei participări civice ample, necesară pentru a realiza schimbări ecologice și sociale (18).” Prin urmare, este vital să fie sprijinite programele educaționale nonformale și organizațiile care folosesc aceste metode de perfecționare, întrucât ele completează educația formală din școli.

3.8.

Urmând exemplul primei reuniuni comune a Consiliului între miniștrii finanțelor și educației din UE, din 2019 (19), Comitetul solicită viitoarelor președinții ale UE și Comisiei Europene să intensifice cooperarea în cadrul Consiliului pentru educație, ocuparea forței de muncă și mediu, astfel încât factorii decizionali de la cel mai înalt nivel să coreleze lupta împotriva schimbărilor climatice cu importanța asigurării de competențe verzi pentru toate vârstele.

3.9.

De asemenea, CESE salută faptul că Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind Pactul verde european (20), în care „subliniază că strategia industrială trebuie să acorde atenția cuvenită impactului asupra forței de muncă, precum și formării, recalificării și perfecționării profesionale a lucrătorilor (21); invită Comisia să analizeze îndeaproape dimensiunea regională a acestei strategii, având grijă ca nimeni să nu fie lăsat în urmă; stăruie asupra faptului că strategia trebuie să cuprindă un dialog social în care lucrătorii să fie pe deplin implicați”. CESE subliniază faptul că și întreprinderile trebuie să dezvolte strategii pentru protecția mediului, iar în acest scop este nevoie, de asemenea, de dezvoltarea competențelor pentru angajatori.

3.10.

Responsabilitatea în domeniul mediului începe prin a furniza informații populației cu privire la soluțiile tehnice pe care trebuie să înceapă să le folosească pentru „înverzirea” economiei, a vieții private, a gospodăriilor. În acest scop, este esențial să fie adoptate măsuri astfel încât întreprinderile, organismele publice și gospodăriile să fie dotate cu mai multe soluții tehnologice ecologice și să beneficieze de formare privind utilizarea acestor soluții tehnologice, cu ajutorul tehnicilor de învățare prin practică. Astfel, Strategia pentru o tranziție justă (22) ar trebui să sprijine dezvoltarea competențelor adulților de orice vârstă la locul de muncă, dar și în afara lui, ajutându-i, astfel, pe aceștia să ia decizii în materie de carieră, inclusiv în ceea ce privește tranziția profesională, și să își trăiască viața cu o mentalitate orientată către durabilitate.

3.11.

Trebuie pus în aplicare primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, pentru a garanta că toți adulții au acces egal la o formare și la învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de calitate, atât la locul de muncă, cât și în afara acestuia, în ceea ce privește competențele verzi, tehnologiile ecologice și competențele verzi tehnice și non-tehnice specifice anumitor profesii, ceea ce are drept consecință recunoașterea formării în vederea îmbunătățirii nivelului calificărilor. Indiferent de nivelul de competențe și de dimensiunea întreprinderii și indiferent de sectorul și de zona geografică în care își desfășoară activitatea, lucrătorii ar trebui să beneficieze de un sprijin eficace pentru îmbunătățirea formării în ceea ce privește competențele verzi și competențele pentru locuri de muncă verzi. Aceste măsuri de sprijin trebuie dezvoltate sub forma unei strategii naționale și sectoriale, cu implicarea consiliilor sectoriale pentru competențe și a partenerilor sociali, punând accentul în special pe calitatea formării asigurate de prestatori.

3.12.

UE trebuie să își stimuleze investițiile pentru a-și reduce emisiile și amprenta de dioxid de carbon prin proiecte care pot crea și locuri de muncă de calitate. Finanțarea pentru competențe verzi și pentru competența de protecție a mediului este esențială în cadrul programului Erasmus+, pentru a sprijini proiecte de cooperare în domeniul educației și al tineretului în vederea combaterii schimbărilor climatice, precum și mobilitatea și schimburile de elevi, studenți, tineri și personal în vederea învățării, a dezvoltării de școli ecologice și a formării profesorilor. CESE constată că Comisia a luat măsuri pentru a pune la dispoziția statelor membre noi resurse financiare pentru a face ca clădirile și activitățile școlare să devină mai sustenabile, obiectivul fiind de a mobiliza 3 miliarde EUR pentru investiții în infrastructura școlară în 2020. Sprijinim ideea de a folosi și alte fonduri ale UE, precum FSE+, pachetul de redresare și Fondul pentru o tranziție justă, pentru a oferi sprijin financiar pentru dezvoltarea competențelor verzi ale cursanților de orice vârstă. Totodată, trebuie asigurate investiții publice sustenabile în domeniul educației și al formării (23).

3.13.

Sprijinirea formării adulților reprezintă un câștig important pentru beneficiarul direct, pentru angajator și pentru întreaga economie, în condițiile unei transformări fundamentale a lumii muncii, determinată în special de schimbările climatice. Finanțarea perfecționării și recalificării profesionale a forței de muncă cu sprijinul FSE+, al altor fonduri europene, al SPOFM-urilor naționale și al angajatorilor este un aspect deosebit de important, care ar trebui să fie susținut prin strategii eficace de recalificare și perfecționare profesională. Sprijinirea colaborării și combinarea resurselor mai multor întreprinderi pentru a răspunde nevoilor de formare pot fi utile mai ales pentru IMM-urile care nu dispun de timpul și de resursele necesare pentru a asigura formare pe cont propriu (24). Dobândirea de competențe verzi la locul de muncă ar spori reziliența și adaptabilitatea lucrătorilor, cadrelor de conducere și părților interesate, contribuind totodată la creșterea verde.

3.14.

CESE salută faptul că Consiliul Mediu s-a reunit la 5 martie 2020 și a discutat despre Pactul verde european și despre înverzirea semestrului european (25) și invită Comisia să colaboreze cu ministerele educației, cu partenerii sociali relevanți și cu organizațiile societății civile pentru a defini recomandări specifice fiecărei țări pentru statele membre ale UE în ceea ce privește îmbunătățirea asigurării de competențe verzi la toate nivelurile și în toate tipurile de sectoare de educație și formare, începând cu educația timpurie și până la învățământul superior și educația adulților, urmărind asigurarea unui sprijin eficace pentru adulți, la locul de muncă, dar și în afara acestuia.

---

(1)  JO C 189, 4.6.2018, p. 1.

(2)  COM(2020) 274 final.

(3)  COM(2019) 640 final.

(4)  Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european.

(5)  Sublinierea noastră.

(6)  Consiliul Mediu, 5 martie 2019.

(7)  OCDE (2019), Avvisati, F., Is there a generational divide in environmental optimism?, PISA in Focus, nr. 95.

(8)  OCDE (2014), Trends shaping education 2014 Spotlight 4.

(9)  JO C 189, 4.6.2018, p. 1.

(10)  OCDE (2012), How 'green' are today's 15-year-olds?, PISA in Focus, No 15.

(11)  Eurofound (2011), Industrial relations and sustainability: the role of social partners in the transition towards a green economy.

(12)  Cedefop (2019), Skills for green jobs: 2018 update. Raport de sinteză la nivel european. Cercetarea Cedefop pune în discuție evoluțiile din Germania, Danemarca, Spania, Estonia, Franța și Regatul Unit.

(13)  COM(2020) 274 final.

(14)  A se vedea Cedefop (2020), Empowering adults through upskilling and reskilling pathways, Volumul 1: Adult population with potential for upskilling and reskilling, pentru o prezentare cuprinzătoare a adulților cu un nivel scăzut de calificare în UE-27 și în Regatul Unit.

(15)  Cedefop (2019), Skills for green jobs: 2018 update. Raport de sinteză la nivel european. Această cercetare pune în discuție evoluțiile din Germania, Danemarca, Spania, Estonia, Franța și Regatul Unit.

(16)  COM(2019) 640 final.

(17)  Pentru mai multe informații privind anticiparea și corelarea competențelor în cadrul unui sistem cuprinzător de guvernanță a competențelor, a se vedea pagina web a Cedefop privind anticiparea și corelarea competențelor. Pentru importanța anticipării competențelor, cu accent asupra competențelor verzi, a se vedea Cedefop (2019), Skills for green jobs: 2018 update.

(18)  În: Paraskeva-Hadjichambi D. et al., Educating for Environmental Citizenship in Non-formal Frameworks for Secondary Level Youth. În: Hadjichambis A. et al. (ed.), Conceptualizing Environmental Citizenship for 21st Century Education. Environmental Discourses in Science Education, vol. 4. Springer, Cham.

(19)  Sesiune comună a miniștrilor educației și finanțelor.

(20)  Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european.

(21)  Sublinierea noastră.

(22)  Mecanismul pentru o tranziție justă face parte din Planul de investiții al Pactului verde european și va mobiliza investiții în valoare de cel puțin 100 miliarde EUR pentru a oferi sprijin specific suplimentar regiunilor care sunt cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și care sunt mai puțin capabile să facă față provocării.

(23)  JO C 262, 25.7.2018, p. 1.

(24)  Cedefop (2019), Skills for green jobs: 2018 update. Această cercetare pune în discuție evoluțiile din Germania, Danemarca, Spania, Estonia, Franța și Regatul Unit.

(25)  Consiliul Mediu, 5 martie 2019.