52020DC0505

(3)La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă ale cetățenilor, veniturile acestora și activitatea întreprinderilor. Ea a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniunea Europeană. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare 5 prin care invită statele membre să adopte măsuri economice coordonate ca răspuns la criză, în care să fie implicați toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(4)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsură de urgență ar trebui să fie strict proporțională, necesară, limitată în timp și conformă cu standardele europene și internaționale și ar trebui să fie supusă controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 6 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca epidemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Ea autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.

(6)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei, a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și valorificând toate lecțiile învățate în urma crizei.

(7)Criza generată de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața unică din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice trebuie eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante 7 pentru a le permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre vor putea beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Germania este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor celor mai afectate de dificultățile actuale.

(9)Consecințele socioeconomice ale pandemiei se vor resimți probabil în mod inegal în diferitele sectoare și regiuni din cauza profilurilor de specializare diferite, ceea ce implică un risc de adâncire a disparităților pe teritoriul Germaniei. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor politici de răspuns specifice.

(10)La 20 aprilie 2020, Germania și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020, iar la 30 aprilie 2020 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(11)În prezent, Germania face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și al regulii privind datoria.

(12)În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2020, guvernul prevede o deteriorare a soldului global, de la un excedent de 1,4 % din PIB în 2019 la un deficit de 7¼ % din PIB în 2020. Conform Programului de stabilitate pentru 2020, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB, care scăzuse la 59,8 % în 2019, va crește la 75¼ % în 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(13)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Germania a adoptat măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor cetățenilor și sectoarelor celor mai afectate. Conform Programului de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri bugetare reprezintă 7,2 % din PIB în 2020. Măsurile includ acordarea de sprijin sub formă de lichidități pentru întreprinderi, acordarea de asistență specifică pentru întreprinderile mici și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă prin intermediul granturilor și împrumuturilor, precum și facilitarea accesului la programele de șomaj tehnic pentru a evita concedierile. În plus, Germania a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la sprijinirea cu lichidități a întreprinderilor și care, potrivit estimării din Programul de stabilitate pentru 2020, reprezintă 24,9 % din PIB. Aceste măsuri constau în garanții pentru împrumuturi acordate în principal de banca de dezvoltare deținută de stat KfW, precum și de noul Fond de stabilizare economică, creat ca răspuns la pandemia de COVID-19. Spre deosebire de Programul de stabilitate pentru 2020, în estimările Comisiei, amânarea plății impozitelor și compensațiile bugetare pentru reducerea veniturilor fiscale ca urmare a încetinirii creșterii economice nu sunt considerate măsuri discreționare cu impact bugetar. În general, măsurile adoptate de Germania sunt conforme cu orientările stabilite în Comunicarea Comisiei privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19. Implementarea integrală a acestor măsuri, urmată, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, de reorientarea politicilor bugetare în sensul adoptării unor măsuri prudente, care să asigure o poziție bugetară solidă pe termen mediu, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(14)Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Germaniei va fi de 7,0 % din PIB în 2020 și de -1,5 % din PIB în 2021. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge 75,6 % din PIB în 2020 și 71,8 % în 2021.

(15)Având în vedere încălcarea planificată, în 2020, a pragului de deficit de 3 % din PIB de către Germania, Comisia a publicat la 20 mai 2020 un raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat. În ansamblu, analiza sugerează că nu este îndeplinit criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997.

(16)Prima infecție în Germania a fost înregistrată la 27 ianuarie 2020, iar numărul de cazuri de COVID-19 a început să crească exponențial în martie 2020. Autoritățile germane au răspuns ulterior prin măsuri de izolare pentru a limita răspândirea virusului, cum ar fi închiderea tuturor magazinelor neesențiale de vânzare cu amănuntul, a restaurantelor, a localurilor de divertisment și culturale, a unităților sportive, a școlilor și a universităților. Au fost interzise toate adunările publice de mai mult de două persoane, iar cetățenilor li s-a cerut să păstreze toate contactele sociale la un nivel minim. Industria prelucrătoare nu a făcut obiectul unor măsuri de izolare propriu-zise. Cu toate acestea, fabricile importante au fost închise pe o perioadă de câteva săptămâni din cauza perturbării comerțului exterior și a scăderii cererii. Perspectiva economică s-a deteriorat puternic, previziunile din primăvară ale Comisiei indicând o scădere a PIB-ului de 6,5 % în 2020. Chiar dacă extinderea regimurilor de șomaj tehnic (Kurzarbeit) ajută societățile să își păstreze lucrătorii, o creștere a șomajului pare imposibil de evitat. Conform previziunilor, rata șomajului va crește la 4 % în 2020 și va coborî apoi la 3,5 % în 2021.

(17)Pentru a atenua consecințele economice, guvernul german a reacționat rapid și a adoptat măsuri de anvergură. Până la 50 de miliarde EUR sunt oferite sub formă de asistență imediată (granturi directe) pentru întreprinderile mici, lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și lucrătorii independenți. Prin intermediul Fondului de stabilizare economică nou creat și al băncii publice de dezvoltare KfW, cu o alocare de garanții publice de cel puțin 822 de miliarde EUR (24 % din PIB), guvernul a extins volumul împrumuturilor și accesul la acestea pentru întreprinderile de diferite dimensiuni, acoperind până la 80-90 % din riscul de credit al băncii creditoare (în anumite cazuri speciale, până la 100 %). Fondul de stabilizare economică poate sprijini, de asemenea, societățile mari prin furnizarea temporară de capital propriu suplimentar. Pentru a consolida lichiditatea societăților, au fost adoptate ajustări ale amânărilor plății impozitelor, ale plăților anticipate și ale penalităților. Normele în materie de insolvență au fost modificate pentru a evita procedurile de insolvabilitate tehnică. Statele (Länder) completează măsurile federale cu propriile lor programe de sprijin. În procesul de elaborare și punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie să se țină seama de reziliența sectorului bancar. Este probabil ca criza provocată de pandemia de COVID-19 să exercite o presiune și mai mare asupra rentabilității deja scăzute a sectorului bancar german. Astfel, pare justificată pentru băncile germane reducerea în continuare a costurilor în vederea îmbunătățirii rentabilității și a eliberării de fonduri pentru investiții în tehnologiile informației și crearea organică de capital. O consolidare suplimentară ar fi, de asemenea, benefică în acest sens.

(18)După ce a demarat energic la începutul anului, piața forței de muncă s-a deteriorat ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a măsurilor restrictive conexe. Pentru a atenua impactul crizei pe plan social și asupra ocupării forței de muncă, guvernul a oferit un sprijin substanțial prin intermediul regimului de șomaj tehnic „Kurzarbeit”. Acesta a simplificat condițiile de acces, l-a extins retroactiv la lucrătorii temporari și a sporit nivelul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul acestuia, contribuind astfel la păstrarea locurilor de muncă și la protejarea veniturilor gospodăriilor. Angajatorii beneficiază de un ajutor financiar care constă într-o exonerare de la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru timpul de lucru pierdut. Facilitarea accesului la sprijinul pentru venitul minim (bazat pe cartea a II-a din Codul social german „Sozialgesetzbuch/SGB”) le oferă ajutor beneficiarilor confruntați cu pierderi de venit. Familiile cu venituri mici sunt sprijinite printr-un acces simplificat la alocațiile pentru copii și la venitul minim. În plus, locatarii care se confruntă cu o pierdere de venituri sunt protejați temporar de evacuare. Deși Germania a avut rezultate bune în ceea ce privește tabloul de bord social pe care se bazează Pilonul european al drepturilor sociale, lacunele în materie de acoperire a protecției sociale, dacă nu sunt remediate, pot conduce la reducerea venitului grupurilor vulnerabile în contextul crizei actuale.

(19)În cadrul eforturilor depuse pentru abordarea consecințelor sanitare ale pandemiei, Germania a beneficiat de sistemul său de sănătate universal, care oferă acces la asistență medicală de înaltă calitate, și a reușit să își sporească rapid capacitatea de testare și de terapie intensivă. Cu toate acestea, actuala criză provocată de pandemia de COVID-19 subliniază necesitatea continuă de a consolida reziliența sistemului de sănătate. Disponibilitatea personalului de asistență medicală și atractivitatea profesiei rămân o problemă. În pofida unui număr relativ ridicat de asistenți medicali pe cap de locuitor, spitalele semnalează din ce în ce mai multe posturi de asistent medical vacante. Coordonarea între furnizorii de asistență medicală primară și furnizorii de servicii medicale spitalicești, precum și între serviciile medicale și cele sociale, ar putea fi, de asemenea, îmbunătățită și sprijinită prin instrumente digitale. Infrastructura de e-sănătate este implementată într-un ritm accelerat, însă utilizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire online, a prescripțiilor electronice și a schimbului de date medicale rămâne cu mult sub media UE. O nouă lege adoptată în martie 2020 contribuie la atenuarea consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19 în principal pentru spitale și medicii care își desfășoară activitatea în cabinete private. Cu toate acestea, pentru a menține îngrijirea medicală în toate domeniile, va trebui să fie asigurată finanțarea pe termen lung a instituțiilor medicale întrucât amânarea intervențiilor chirurgicale și a tratamentelor care nu erau indispensabile a afectat veniturile financiare ale instituțiilor din sectorul sănătății, iar resursele disponibile sunt utilizate pentru a achiziționa teste și echipamente prioritare. Germania, care dispune de o bază de cercetare solidă, are capacitatea de a întreprinde măsuri specifice de cercetare și inovare pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19, inclusiv dezvoltarea de vaccinuri și terapii și crearea unei rețele de cercetare pentru a regrupa și a consolida activitățile de cercetare ale medicinei universitare germane și pentru a oferi sprijin Coaliției pentru inovare în domeniul pregătirii în eventualitatea apariției unei epidemii.

(20)Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private. Investițiile publice și private au continuat să crească în mod viguros în 2019, dar nu au permis acoperirea tuturor nevoilor de investiții. Investițiile publice se situează sub rata de înlocuire la nivel municipal, unde cunosc o întârziere importantă, de 4 % din PIB, și sunt încă frânate de constrângerile în materie de capacitate și planificare. Investițiile în tehnologiile ecologice și în energia verde care au fost deja planificate pot fi anticipate, de exemplu proiectele pentru renovarea clădirilor și sursele regenerabile de energie. În pofida inițiativelor recente, atingerea obiectivelor de decarbonizare pe termen scurt și mediu și a obiectivelor privind neutralitatea climatică pentru 2050 rămâne o provocare. Acest lucru este valabil și pentru obiectivele în materie de mediu și de eficiență energetică, deoarece stimulentele în materie de prețuri, în special în condițiile scăderii prețurilor petrolului ca urmare a actualei crize provocate de pandemia de COVID-19, descurajează comportamentele care respectă clima și mediul. Transformarea Germaniei într-o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei va necesita investiții publice și private considerabile, pe o perioadă îndelungată, în domeniul energiei din surse regenerabile, al infrastructurii electrice, al eficienței energetice, al economiei circulare și al transportului durabil, printre altele. În plus, Biroul Federal de Audit din Germania a criticat raportul cost-eficacitate al măsurilor legate de tranziția către o energie verde. Sunt necesare mai multe eforturi și investiții susținute în rețelele energetice pentru a profita de beneficiile unui sistem energetic durabil pe deplin integrat, cu semnale de preț coerente. Mobilitatea curată poate fi promovată prin intermediul unor măsuri de reglementare adecvate și prin investiții mai ample și mai rapide în infrastructuri de transport durabil și în soluții de mobilitate curată. Investițiile suplimentare în cercetare și dezvoltare (C&D) sunt esențiale pentru a favoriza o redresare către o economie mai durabilă și mai competitivă. Cheltuielile cu educația și cercetarea s-au menținut la 9,1 % din PIB în 2018, situându-se astfel sub obiectivul național de 10 %. Investițiile private în C&D sunt din ce în ce mai concentrate în cadrul marilor întreprinderi. În ciuda măsurilor de politică, oferta de locuințe a rămas cu mult sub obiectivul anual care constă în construcția a 375 000 de noi apartamente între 2017 și 2021. Politicile de încurajare a investițiilor în locuințe noi ar aborda acest dezechilibru și ar îmbunătăți accesibilitatea locuințelor. Programarea Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Germania să abordeze unele dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile menționate în anexa D la raportul de țară. Acest lucru i-ar permite Germaniei să utilizeze acest fond în mod optim.

(21)Infrastructurile și serviciile digitale moderne sunt esențiale atunci când mobilitatea este restricționată. Investițiile în infrastructurile și în serviciile publice digitale pot sprijini redresarea economică și pot contribui la reducerea decalajului dintre Germania și alte țări în ceea ce privește acoperirea rețelelor de capacitate foarte mare, care rămâne substanțial. În Germania, această acoperire a fost de 32,7 % în 2019, comparativ cu media UE de 44 %, în timp ce acoperirea liniilor bazate pe FTTP (fibre to the premises) a fost de 10,5 %, cu mult sub media UE de 33,5 %. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a subliniat importanța serviciilor digitale conectate. Lacunele în materie de conectivitate pot fi unul dintre factorii principali care împiedică investițiile în digitalizare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care înregistrează în continuare întârzieri în adoptarea tehnologiilor digitale. Rezultatele obținute de Germania în ceea ce privește serviciile publice digitale sunt încă insuficiente în comparație cu celelalte state membre, în pofida unei îmbunătățiri a acestor servicii pentru întreprinderi. Cu toate acestea, nivelul de interacțiune online între autoritățile publice și publicul larg este foarte scăzut. Punerea în aplicare a Legii privind accesul online se desfășoară lent, iar îndeplinirea obiectivului de digitalizare a tuturor celor 575 de servicii până la sfârșitul anului 2022 va fi o provocare. Legea ar trebui să fie pusă în aplicare de către toate organismele publice implicate – autoritățile federale, statale și locale – pentru a genera îmbunătățiri mai semnificative în administrația publică digitală.

(22)Este important ca sarcinile administrative și de reglementare să fie menținute la un nivel scăzut pe perioada punerii în aplicare a măsurilor de sprijin și dincolo de aceasta. Menținerea sarcinii administrative la un nivel minim pentru accesul la măsurile de sprijin ar trebui să le permită întreprinderilor mai mici să beneficieze de același sprijin din partea intermediarilor ca și întreprinderile mai mari. O reducere a altor sarcini administrative în sens mai larg, și anume, dincolo de măsurile de sprijin, de exemplu prin aplicarea flexibilității pentru procedurile birocratice neesențiale, poate oferi un sprijin suplimentar pentru IMM-uri.

(23)Chiar înainte de apariția crizei provocate de pandemia de COVID-19, progresele tehnologice transformau deja piața forței de muncă, necesitând o finanțare sporită a educației și a formării, inclusiv pentru recalificare și actualizarea competențelor, precum și pentru îmbunătățirea competențelor digitale. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a făcut ca această necesitate să fie și mai urgentă, în special în cazul lucrătorilor angajați în sectoare care ar putea fi afectate de distanțarea socială pentru o perioadă mai îndelungată sau al celor expuși riscului de a deveni șomeri. Evoluția bruscă către o societate mai digitalizată și către educația la domiciliu poate reprezenta o provocare deosebită pentru elevii și studenții vulnerabili care nu au acces la soluții digitale și nu beneficiază de sprijin acasă, inclusiv pentru studenții cu handicap. Este necesar să se asigure în special faptul că toți elevii și studenții dobândesc competențele-cheie stabilite în programa de învățământ și că lunile de întrerupere din cauza pandemiei de COVID-19 nu îi vor pune într-o situație dezavantajată pentru tot restul vieții. Inegalitățile deja existente în ceea ce privește competențele de bază, legate de mediile socioeconomice și de contextul de migrație din care provin unii elevi, riscă să fie exacerbate. Criza a evidențiat importanța dezvoltării în continuare a sistemului educațional pentru a promova o redresare inteligentă și favorabilă incluziunii și pentru a rămâne pe calea cea bună către tranziția verde și digitală.

(24)Deși prezentele recomandări se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu spre lung. Recomandările respective rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate în anul care urmează, pe parcursul întregului ciclu anual al semestrului european. Același lucru este valabil și pentru recomandările privind politicile economice legate de investiții. Acestea din urmă ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire din criza actuală.

(25)Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. Statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite în programele lor naționale de reformă pentru 2020. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor de mai jos, Germania va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

(26)Coordonarea strânsă între economii în cadrul uniunii economice și monetare este esențială pentru realizarea unei redresări rapide în urma impactului economic al pandemiei de COVID-19. În calitate de stat membru a cărui monedă este euro și ținând seama de orientările politice ale Eurogrupului, Germania ar trebui să se asigure că politicile sale rămân coerente cu recomandările pentru zona euro și sunt coordonate cu cele ale celorlalte state membre din zona euro.

(27)În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Germaniei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2020 și Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Germaniei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în Germania, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(28)Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său 8 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(29)Ținând cont de bilanțul aprofundat realizat de Comisie și de această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2020 și Programul de stabilitate pentru 2020. Prezentele recomandări iau în considerare necesitatea de a combate pandemia și de a facilita redresarea economică, ca prim pas necesar pentru a permite o ajustare a dezechilibrelor. Recomandările care vizează în mod direct remedierea dezechilibrelor macroeconomice identificate de Comisie în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandarea 2,

RECOMANDĂ ca, în perioada 2020-2021, Germania să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.În conformitate cu clauza derogatorie generală, să ia toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. Atunci când condițiile economice permit acest lucru, să aplice politici fiscalbugetare menite să asigure poziții bugetare prudente pe termen mediu și să garanteze sustenabilitatea datoriei, favorizând, în același timp, investițiile. Să mobilizeze resurse adecvate și să consolideze reziliența sistemului de sănătate, inclusiv prin implementarea serviciilor de e-sănătate.

2.Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să concentreze investițiile pe tranziția verde și digitală, în special pe transportul durabil, sistemele energetice curate, eficiente și integrate, infrastructurile și competențele digitale, precum și pe locuințe, educație, cercetare și inovare. Să îmbunătățească serviciile publice digitale la toate nivelurile și să încurajeze digitalizarea în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii. Să reducă sarcina administrativă și de reglementare care le revine întreprinderilor.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președintele