Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52019JC0011

RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind punerea în aplicare a Planului de acțiune vizând mobilitatea militară

JOIN/2019/11 final

Bruxelles, 3.6.2019

JOIN(2019) 11 final

RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind punerea în aplicare a Planului de acțiune vizând mobilitatea militară


I.INTRODUCERE

1.Îmbunătățirea mobilității militare este o inițiativă-cheie a UE, lansată la 10 noiembrie 2017 1 . Aceasta va contribui la crearea unei uniuni europene a apărării, acțiune care a fost solicitată în discursul președintelui Juncker din 2017 privind starea Uniunii 2 . Inițiativa contribuie la îndeplinirea nivelului de ambiție în domeniul securității și al apărării, astfel cum a fost convenit de Consiliu la 14 noiembrie 2016 3 , ca urmare a prezentării Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene 4 . Mobilitatea militară este implementată în concordanță cu cooperarea structurată permanentă, inclusiv la nivel de proiect, precum și cu punerea în aplicare a măsurilor concrete adoptate de statele membre ale UE la 25 iunie 2018 5 . În plus, aceasta este o prioritate-cheie pentru cooperarea UE-NATO în cadrul punerii în aplicare a declarațiilor comune 6 și a dialogului structurat inițiat cu privire la mobilitatea militară la nivel de personal.

2.Această inițiativă valorifică sinergiile dintre sectorul civil și cel militar pentru a îmbunătăți mobilitatea personalului, a materialelor și a echipamentelor militare pentru activitățile de rutină și în timpul crizelor și al conflictelor, în interiorul și în afara UE, cu toate modurile de transport și în toate direcțiile strategice. Acest lucru va permite statelor membre ale UE să acționeze mai rapid și mai eficace în contextul politicii de securitate și apărare comune și al activităților naționale și multinaționale.

3.La 28 martie 2018 7 , Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat Planul de acțiune vizând mobilitatea militară (planul de acțiune). În iunie 2018, Consiliul a salutat planul de acțiune și a solicitat punerea sa rapidă în aplicare, în strânsă cooperare între toate părțile interesate relevante 8 . În plus, la 19 noiembrie 2018, Consiliul a salutat progresele înregistrate și a oferit îndrumări suplimentare cu privire la etapele următoare 9 . Pe lângă prezentul raport intermediar și în complementaritate cu acesta, la 13 mai 2019, Comitetul director al Agenției Europene de Apărare a salutat primul raport anual al agenției cu privire la mobilitatea militară.

4.Planul de acțiune descrie măsuri și calendare concrete, concentrându-se pe valoarea adăugată a Uniunii în sprijinirea și facilitarea eforturilor statelor membre ale UE de îmbunătățire a mobilității militare. În special, Uniunea poate contribui prin identificarea sinergiilor dintre sectorul civil și cel militar și prin extinderea influenței politicilor și a instrumentelor existente în trei domenii principale – infrastructura de transport, aspectele de reglementare și de procedură, precum și alte teme transversale. Printr-o cooperare strânsă și continuă între serviciile Comisiei, Serviciul European de Acțiune Externă, inclusiv Statul-Major al Uniunii Europene, Agenția Europeană de Apărare și printr-o implicare deplină a statelor membre ale UE într-o abordare la nivelul întregii administrații, respectându-se totodată suveranitatea națională și procesul decizional ale acestora, au fost înregistrate progrese majore în punerea în aplicare a planului de acțiune.

5.În cadrul planului de acțiune se solicită ca primul raport intermediar să fie întocmit până în vara anului 2019 10 . Prezentul raport descrie progresele semnificative și concrete înregistrate până acum și calea de urmat.

II.CERINȚELE MILITARE PENTRU MOBILITATEA MILITARĂ ÎN INTERIORUL ȘI ÎN AFARA UE

A.Definiția cerințelor militare

6.Punctul de pornire al punerii în aplicare a planului de acțiune a fost definirea cerințelor militare pentru mobilitatea militară în interiorul și în afara UE (cerințele militare). Cerințele militare au fost elaborate de Statul-Major al Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu statele membre ale UE, cu serviciile Comisiei și cu agențiile și organismele relevante ale Uniunii, inclusiv cu Agenția Europeană de Apărare, și în consultare cu NATO, după caz, și cu alte părți interesate relevante. În plus, în urma unei abordări la nivelul întregii administrații, pe lângă ministerele apărării, Consiliul a invitat autorități naționale competente relevante să participe la acest proces.

7.Cerințele militare au fost convenite de Comitetul militar al UE și aprobate ulterior de Consiliu: partea generală de nivel înalt la 25 iunie 2018, iar anexele la 19 noiembrie 2018. Cerințele militare au fost ulterior consolidate la 28 noiembrie 2018 11 .

8.Cerințele militare vizează îmbunătățirea deplasării forțelor militare (personal, materiale și active) în interiorul și în afara UE. Aceasta reprezintă un factor strategic și operațional pentru acțiunea militară, care sprijină autonomia strategică a UE și facilitează desfășurarea, redesfășurarea și susținerea forțelor statelor membre ale UE cu scopul de a îndeplini părțile relevante ale obiectivelor ambițioase ale UE, precum cerințele naționale ale statelor membre ale UE.

9.Cerințele militare oferă principiile și aspectele-cheie necesare ale deplasărilor militare și iau în considerare în mod cuprinzător toți factorii care condiționează deplasările militare. Acestea cuprind mai multe domenii principale: sprijinul pentru planificare și conducere, infrastructura de transport, aspectele juridice și de reglementare, accesul la resurse și sprijin pentru transport, coordonarea și schimbul de informații, securitatea, formarea și aspectele legate de mediu. O parte esențială a documentului este definirea sferei geografice a tuturor infrastructurilor de transport din Uniune pe care statele membre ale UE le-au identificat ca fiind necesare pentru deplasările militare. În plus, parametrii generici de infrastructură ai NATO, astfel cum au fost transmiși de Secretarul General al NATO în luna mai 2018, se reflectă în cerințele militare, ceea ce contribuie la asigurarea coerenței între seturile de cerințe militare respective care stau la baza activității ambelor organizații în acest domeniu.

B.Actualizarea parțială a cerințelor militare

10.Aprobarea cerințelor militare a condus la finalizarea analizei decalajelor dintre cerințele privind infrastructura de transport militar și cele privind infrastructura de transport civil 12 (a se vedea punctele 17-21). După ce i-a fost prezentată analiza decalajelor, la 8 mai 2019, Comitetul politic și de securitate a invitat Serviciul European de Acțiune Externă/Statul-Major al Uniunii Europene să furnizeze o actualizare a parametrilor infrastructurii de transport și a datelor geografice ale cerințelor militare, având în vedere analiza decalajelor. Statul-Major al Uniunii Europene a pregătit proiectul de actualizări în strânsă cooperare cu statele membre ale UE, cu serviciile Comisiei și cu Agenția Europeană de Apărare, precum și în coordonare cu NATO, după caz, la nivel de personal, în vederea aprobării de către Consiliu a cerințelor militare actualizate până în vara anului 2019. În urma includerii personalului NATO în cadrul dialogului structurat, la 22 martie 2019 NATO a transmis către UE parametrii săi generici de infrastructură actualizați.

III.INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

11.Obstacolele din calea infrastructurii sunt abordate cu scopul de a obține o mai bună mobilitate a forțelor în interiorul și în afara UE. În acest context, sporirea sinergiilor dintre nevoile de apărare și rețeaua transeuropeană de transport reprezintă un pilon important al planului de acțiune.

12.De la adoptarea planului de acțiune, au fost înregistrate progrese semnificative în acest domeniu, iar toate acțiunile prevăzute până în prezent au fost finalizate.

A.Finanțarea infrastructurii de transport cu dublă utilizare

13.La 2 mai 2018, Comisia a propus un pachet de 6,5 miliarde EUR privind mobilitatea militară, ca parte a Mecanismului pentru interconectarea Europei 2021-2027, pentru finanțarea unor proiecte cu dublă utilizare – civilă și militară. În propunerea de regulament 13 au fost introduse dispoziții specifice referitoare la finanțarea infrastructurii de transport cu dublă utilizare. La 7 martie 2019, colegiuitorii au ajuns la o înțelegere comună cu privire la textul propunerii de regulament privind Mecanismul pentru interconectarea Europei 2021-2027, care cuprinde dispozițiile necesare pentru finanțarea proiectelor cu dublă utilizare 14 și, de atunci, textul propunerii de regulament a fost aprobat de Consiliu și de Parlamentul European. Alocările financiare pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei 2021-2027 vor fi finalizate în cadrul negocierilor privind cadrul financiar multianual 2021-2027.

14.Conform propunerii, Mecanismul pentru Interconectarea Europei va contribui, de asemenea, la finanțarea proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor pentru a răspunde mai bine cerințelor militare. Prin urmare, această contribuție a UE ar trebui să permită statelor membre să dezvolte secțiuni de infrastructură care vor servi la atingerea obiectivelor în materie de transport de apărare și a celor în materie de transport civil deopotrivă.

Cerințe militare

15.Aprobarea de către Consiliu a cerințelor militare a reprezentat punctul de pornire pentru lucrările privind aspectele legate de infrastructura de transport ale mobilității militare (a se vedea punctele 6-9 de mai sus).

Analiza decalajelor

16.Următoarea acțiune pentru finanțarea proiectelor cu dublă utilizare a fost identificarea decalajelor dintre cerințele militare și cele civile. Analiza decalajelor este o comparație între standardele de infrastructură militară și sfera geografică a rețelei militare aferente cerințelor militare, pe de o parte, și cerințele tehnice actuale și sfera geografică a infrastructurii rețelei transeuropene de transport, pe de altă parte, inclusiv măsurile practice de atenuare identificate în domeniile în care există decalaje.

17.Analiza decalajelor a fost transmisă Consiliului la 3 mai 2019, sub forma unui document de lucru comun al serviciilor Comisiei 15 .

18.În general, evaluarea este pozitivă: în ceea ce privește cerințele pentru infrastructură, o mare parte din standardele militare sunt, în principiu, considerate compatibile cu cerințele pentru rețeaua transeuropeană de transport; iar în ceea ce privește datele geografice (rețeaua militară), 94 % din infrastructura identificată ca fiind relevantă în scopuri militare se suprapune cu sfera geografică a rețelei transeuropene de transport. Mai mult, au fost identificate măsuri de atenuare practice în acele cazuri în care decalajele dintre cerințele militare și cele pentru rețeaua transeuropeană de transport sunt semnificative.

19.Rezultatele analizei decalajelor au două implicații importante. În primul rând, identificarea suprapunerii dintre rețeaua de mobilitate militară și sfera geografică a rețelei transeuropene de transport va defini acoperirea geografică a proiectelor cu dublă utilizare ale Mecanismului pentru Interconectarea Europei din cadrul pachetului privind mobilitatea militară, întrucât vor fi eligibile numai proiectele care fac parte atât din rețeaua geografică de mobilitate militară, cât și din rețeaua transeuropeană de transport. Suprapunerea de 94 % dintre infrastructura de transport identificată de statele membre ale UE ca fiind relevantă pentru mobilitatea militară și rețeaua transeuropeană de transport demonstrează faptul că există sinergii între transportul civil și cel militar.

20.În al doilea rând, după cum s-a menționat anterior, având în vedere rezultatele analizei decalajelor, Comitetul politic și de securitate a invitat Serviciul European de Acțiune Externă/Statul-Major al Uniunii Europene să actualizeze cerințele militare în vederea aprobării lor de către Consiliu până în vara anului 2019. Se preconizează că actualizarea va reduce în continuare decalajele dintre cerințele militare și cele civile privind infrastructura de transport, precum și eventualele decalaje dintre cerințele militare și cele privind dubla utilizare (a se vedea mai jos). Odată actualizate cerințele militare, analiza decalajelor va fi, de asemenea, revizuită.

Cerințele privind dubla utilizare

21.Propunerea de regulament privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei 2021-2027 prevede adoptarea de către Comisie a unui act de punere în aplicare în care să se specifice, acolo unde este necesar, în special cerințele privind infrastructura aplicabile anumitor categorii de acțiuni în domeniul infrastructurii cu dublă utilizare. Comisia va implica în acest proces Serviciul European de Acțiune Externă, statele membre ale UE și părțile interesate relevante. Consultarea părților interesate a început la mijlocul lunii aprilie 2019.

22.Analiza decalajelor a pus bazele pentru definirea cerințelor privind dubla utilizare și se preconizează că acestea vor fi elaborate până la sfârșitul anului 2019, pentru a fi gata de adoptare înainte de adoptarea Regulamentului privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei 2021-2027.

Portofoliu de proiecte cu dublă utilizare

23.Odată ce statele membre ale UE vor identifica îmbunătățirile care trebuie aduse infrastructurii existente și eventualele proiecte noi de infrastructură și după ce vor fi definite cerințele privind dubla utilizare, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă vor colabora cu statele membre ale UE și cu toate părțile interesate relevante în vederea elaborării unui portofoliu orientativ de proiecte cu dublă utilizare. Această măsură va fi pusă în aplicare până în anul 2020.

B.Revizuirea Regulamentului privind rețeaua transeuropeană de transport

24.Comisia a anticipat revizuirea Regulamentului privind rețeaua transeuropeană de transport 16 , care ar trebui finalizată în primul semestru al anului 2020. În cadrul procesului de revizuire, Comisia va include anumite cerințe militare și/sau cerințe privind dubla utilizare.

C.Sistemul de informații TENtec

25.TENtec este sistemul de informații al Comisiei pentru coordonarea și sprijinirea politicii în domeniul rețelei transeuropene de transport.

26.Acesta s-a dovedit deja a fi foarte util în scopul mobilității militare, întrucât a permis convertirea datelor geografice identificate în cerințele militare într-un format vizual și crearea unui Vizualizator de hărți TENtec interactiv privind mobilitatea militară 17 . Vizualizatorul oferă o modalitate vizuală de a analiza rețeaua de mobilitate militară, de a efectua diverse calcule în ceea ce privește lungimea rețelei de mobilitate militară și suprapunerea acesteia cu rețeaua transeuropeană de transport, precum și de a facilita conexiunile transfrontaliere.

27.În plus, TENtec este îmbunătățit în mod continuu: de exemplu, se preconizează că până în vara anului 2019 va avea loc o actualizare a parametrilor tehnici ai TENtec care va cuprinde considerații de bază în materie de mobilitate militară.

În fine, planul de acțiune se referă la o eventuală interconectare a bazelor de date militare și civile. Consultările cu părțile relevante în ceea ce privește fezabilitatea unei astfel de acțiuni vor începe în 2020.

IV.TRANSPORTUL MĂRFURILOR PERICULOASE

28.Transportul mărfurilor periculoase în sectorul militar este un alt domeniu în care acțiunea UE poate oferi valoare adăugată. Agenția Europeană de Apărare, în strânsă cooperare cu serviciile Comisiei, a elaborat un studiu care abordează normele existente aplicabile transportului mărfurilor periculoase în sectorul militar. Constatările au fost prezentate în aprilie 2019 statelor membre participante în cadrul Agenției Europene de Apărare și vor fi examinate în continuare.

29.Studiul cartografiază cadrele legislative naționale, punând accentul pe obstacolele și pe restricțiile privind circulația mărfurilor periculoase. Au fost inventariate procedurile naționale privind transportul mărfurilor periculoase în sectorul militar și, la 8 octombrie 2018, un chestionar a fost elaborat și trimis statelor membre ale UE.

30.În plus, în cadrul dialogului structurat UE-NATO privind mobilitatea militară, UE și NATO au analizat posibilele sinergii ale acțiunilor lor respective legate de transportul mărfurilor periculoase. În acest sens, punerea la dispoziția UE a Acordului de standardizare NATO relevant, precum și a altor documente de referință va facilita alinierea eforturilor acestora atât în domeniul transportului mărfurilor periculoase, cât și în alte domenii legate de mobilitatea militară.

31.Serviciile Comisiei analizează diferite opțiuni, care ar putea facilita transportul mărfurilor periculoase, îmbunătățind astfel mobilitatea militară. Rezultatele acestei analize vor fi avute în vedere la elaborarea ulterioară a programelor și inițiativelor relevante ale UE, inclusiv în cadrul Agenției Europene de Apărare. De asemenea, rezultatul studiului Agenției Europene de Apărare, preconizat pentru vara anului 2019, va contribui la evaluarea fezabilității și a necesității unor acțiuni suplimentare la nivelul UE în conformitate cu planul de acțiune.

32.Acțiunile legate de transportul mărfurilor periculoase sunt elaborate, în strânsă cooperare, de către Agenția Europeană de Apărare, serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă/Statul-Major al Uniunii Europene. Comitetul pentru transportul mărfurilor periculoase, format din experți civili 18 , este informat periodic.

V.TAXE VAMALE ȘI TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

A.Vamă

33.Planul de acțiune a identificat, de asemenea, acțiuni specifice pentru raționalizarea și simplificarea formalităților vamale pentru deplasările militare transfrontaliere, asigurând totodată sinergii cu NATO. Actuala legislație vamală din UE, în vigoare din luna mai 2016, prevede posibilitatea utilizării formularului 302, care este un formular vamal specific stabilit de NATO, ca declarație vamală numai pentru regimul de tranzit. Această legislație ar putea fi modificată pentru a extinde utilizarea formularului 302 la anumite alte regimuri vamale decât cel de tranzit, cum ar fi importul și exportul (acesta din urmă fiind efectuat cu titlu temporar).

34.În paralel, crearea unui formular 302 al UE ar raționaliza deplasările militare transfrontaliere din afara activităților NATO. Acest formular ar putea fi utilizat și de statele membre ale UE care nu fac parte din NATO. Prin alinierea, în cea mai mare măsură posibilă, a formularului 302 al NATO și a formularului 302 al UE (în scopul utilizării unor formulare identice), procedurile vamale aferente ar fi raționalizate pe întreg teritoriul UE, ceea ce ar asigura, de asemenea, un tratament uniform al deplasărilor militare din partea autorităților vamale în toate statele membre ale UE.

35.Statele membre ale UE au demonstrat o amplă susținere la nivel tehnic pentru proiectele de modificări legislative necesare în vederea simplificării formalităților vamale legate de deplasările militare transfrontaliere, precum și pentru introducerea unui formular 302 al UE. Elaborarea unui model pentru un formular 302 al UE a fost facilitată de Agenția Europeană de Apărare, în cadrul programului său ad-hoc privind domeniul vamal, și a fost comunicată NATO de către Agenția Europeană de Apărare. Alinierea deplină a formularului 302 între NATO și UE depinde de evaluarea NATO privind formularul 302 revizuit. Temeiul juridic pentru utilizarea formularului 302 al UE va fi creat prin includerea modelului acestui formular în legislația vamală a UE.

36.Modificările legislative necesită efectuarea unei serii de modificări în două regulamente ale Comisiei: actul delegat 19 și actul de punere în aplicare 20 ale Codului vamal al Uniunii 21 . Proiectul de modificare a actului delegat 22 ar trebui adoptat de Comisie în toamna anului 2019, iar proiectul de modificare a actului de punere în aplicare 23 ar trebui adoptat de Comisie cel mai devreme la începutul anului 2020.

B.Taxa pe valoarea adăugată

37.Un alt obiectiv important realizat de Comisie este adoptarea, la 24 aprilie 2019, a propunerii sale de modificare a tratamentului privind taxa pe valoarea adăugată și accizele aplicat acțiunilor de apărare din cadrul Uniunii 24 . Având în vedere că livrările către forțele armate care participă la acțiuni de apărare ale NATO în afara țării lor pot beneficia deja de astfel de scutiri, propunerea urmărește să asigure un tratament egal al acțiunilor de apărare din cadrul NATO și din cadrul UE prin scutirea livrărilor către forțele armate de taxa pe valoarea adăugată și de accize atunci când aceste forțe sunt desfășurate în afara propriului stat membru și atunci când participă la o activitate de apărare în cadrul politicii de securitate și apărare comune. Prin alinierea tratamentului fiscal indirect al ambelor tipuri de acțiuni de apărare, inițiativa recunoaște importanța tot mai mare a politicii de securitate și apărare comune și a mobilității militare.

38.Propunerea a fost prezentată Grupului de lucru pentru chestiuni fiscale al Consiliului la 16 mai 2019. Discuțiile vor continua pe perioada mandatului Președinției finlandeze a UE. Comisia ar saluta adoptarea cât mai curând posibil a propunerii de către Consiliu.

VI.Autorizarea deplasării transfrontaliere

39.Activități în acest domeniu au fost desfășurate în continuare în cadrul Agenției Europene de Apărare, în special în cadrul programului intitulat „Optimising Cross-Border Movement Permission procedures in Europe” (Optimizarea procedurilor de autorizare a deplasărilor transfrontaliere în Europa), în cadrul Centrului UE de transport multimodal și în cadrul Acordului tehnic privind autorizațiile diplomatice pentru transportul aerian. Dintre statele membre ale UE, 23 au aderat la acordul de program al Agenției Europene de Apărare referitor la „Optimizarea procedurilor de autorizare a deplasărilor transfrontaliere în Europa”, semnat în marja reuniunii Comitetului director al Agenției Europene de Apărare din 14 mai 2019. Prin armonizarea și simplificarea procedurilor transfrontaliere, cu accent pe deplasările terestre și aeriene, în combinație cu procedurile de autorizare diplomatică, acest program va îmbunătăți și va facilita deplasările militare ale capabilităților statelor membre ale UE pentru operațiuni, exerciții și activități zilnice.

40.Completând aceste activități, proiectul Centrului UE de transport multimodal, instituit în 2013, a contribuit la crearea unei rețele geografice care facilitează deplasarea trupelor. În prezent, la acest proiect participă 14 state membre ale UE. Un acord tehnic privind deplasările transfrontaliere și deplasările terestre se află în prezent în curs de semnare în cadrul proiectului privind Centrul UE de transport multimodal. În ceea ce privește Acordul tehnic privind autorizațiile diplomatice, acesta prevede aprobarea prealabilă a autorizațiilor diplomatice pentru transportul aerian. De la lansarea acordului în 2012 și până acum, 20 de state membre ale UE l-au semnat. Rezultatele proiectului privind Centrul UE de transport multimodal, precum și cele ale proiectului privind autorizațiile diplomatice vor contribui în continuare la activitățile care sunt puse în aplicare în contextul programului privind autorizarea deplasărilor transfrontaliere.

VII.Alte aspecte

41.Planul de acțiune a vizat, în continuare, anumite aspecte juridice, cum ar fi eventualul impact al Acordului UE privind statutul forțelor militare asupra mobilității militare. Acordul UE privind statutul forțelor militare a fost semnat în 2003 și a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019 25 , după încheierea procesului de ratificare de către Irlanda. Acordul reglementează statutul personalului militar și civil detașat în cadrul instituțiilor UE, precum și statutul comandamentelor și al forțelor care pot fi puse la dispoziția UE în contextul pregătirii și îndeplinirii misiunilor menționate la articolul 42 din TUE, inclusiv cu ocazia exercițiilor.

42.Agenția Europeană de Apărare a realizat un studiu în vederea cartografierii cadrelor legislative naționale, punând accentul pe rezervele și pe restricțiile legate de deplasări, precum și pe interpretarea națională a instrumentelor și procedurilor internaționale. Rezultatele acestui studiu vor furniza informații pentru activitatea viitoare a serviciilor Comisiei și a Agenției Europene de Apărare.

43.În plus, în cadrul planului de acțiune s-a recunoscut importanța reflectării relevanței mobilității militare în contextul altor aspecte transversale, cum ar fi contracararea amenințărilor hibride. În cursul implementării celor 22 de acțiuni ale Cadrului comun privind contracararea amenințărilor hibride 26 , două acțiuni au fost considerate relevante pentru mobilitatea militară: Acțiunea 3 – Comunicații strategice și Acțiunea 7 – Protecția infrastructurii critice de transport. Implementarea celor două acțiuni este în curs de desfășurare, iar o referire directă la mobilitatea militară ar putea fi inclusă într-o eventuală revizuire viitoare a cadrului comun, cu scopul de a analiza amenințările potențiale în aceste două domenii.

VIII.CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE

44.De la lansarea planului de acțiune, au fost înregistrate progrese semnificative și concrete în toate domeniile și au fost livrate documente-cheie, și anume cerințele militare, analiza decalajelor și propunerea de modificare privind taxa pe valoarea adăugată. În plus, semnarea de către 23 de state membre ale UE a Acordului de program al Agenției Europene de Apărare referitor la procedurile de autorizare a deplasărilor transfrontaliere în Europa reprezintă o realizare concretă. De asemenea, au fost înregistrate progrese semnificative în domeniul transportului mărfurilor periculoase și în cel vamal.

45.Aceste progrese nu ar fi fost posibile fără o implicare la nivelul întregii administrații a statelor membre ale UE, respectându-se totodată suveranitatea națională și procesul decizional ale acestora, precum și fără o cooperare strânsă și continuă între serviciile Comisiei, Serviciul European de Acțiune Externă, inclusiv Statul-Major al Uniunii Europene, și Agenția Europeană de Apărare. Dialogul structurat UE-NATO va consolida în continuare cooperarea în domeniul mobilității militare. Comisia și Înaltul Reprezentant salută această abordare și se angajează să depună în continuare eforturi în același mod și în același ritm.

46.Următorul raport intermediar va fi prezentat până la sfârșitul verii anului 2020.

(1)

Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Îmbunătățirea mobilității militare în

Uniunea Europeană {JOIN(2017) 41 final}.

(2)

Discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii 2017, 13 septembrie 2017, http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-17-3165_ro.htm

(3)

Concluziile Consiliului privind punerea în aplicare a Strategiei globale a UE în domeniul securității și apărării, 14 noiembrie 2016, http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14149-2016-INIT/ro/pdf

(4)

„Shared Vision, Common Action: A Stronger Europe, A Global Strategy for the European Union’s Foreign And

Security Policy” (Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică – o strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene), iunie 2016, http://eeas.europa.eu/archives/docs/top_stories/pdf/eugs_review_web.pdf

(5)

Concluziile Consiliului privind securitatea și apărarea în contextul Strategiei globale a UE, 25 iunie 2018, punctul 18, http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10246-2018-INIT/ro/pdf

(6)

„Joint Declaration on EU-NATO Cooperation by the President of the European Council, the President of the European Commission, and the Secretary General of the North Atlantic Treaty Organization” (Declarația comună privind cooperarea UE-NATO a președintelui Consiliului European, președintelui Comisiei Europene și secretarului general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord),https://www.consilium.europa.eu/media/36096/nato_eu_final_eng.pdf

(7)

Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu privind Planul de acțiune vizând mobilitatea militară

{JOIN(2018)05 final}, p. 10.

(8)

Reuniunea Consiliului European (28 iunie 2018) – Concluzii, 28 iunie 2018,

https://www.consilium.europa.eu/media/35954/28-euco-final-conclusions-ro.pdf

(9)

Concluziile Consiliului privind securitatea și apărarea în contextul Strategiei globale a UE (13978/18), 19

noiembrie 2018, http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-13978-2018-INIT/ro/pdf

(10)

Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu privind Planul de acțiune vizând mobilitatea militară

{JOIN(2018)05 final}, p. 10.

(11)

Cerințele militare pentru mobilitatea militară în interiorul și în afara UE, (ST 14770/18), 28 noiembrie 2018.

(12)

Document de lucru comun al serviciilor Comisiei intitulat „Military requirements and trans-European transport network: gap analysis” (Cerințele militare și rețeaua transeuropeană de transport: analiza decalajelor), {SWD(2019) 175 final}.

(13)

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 283/2014, 6 iunie 2018.

(14)

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 283/2014 – Raport intermediar, Consiliul Uniunii Europene, 2018/0228(COD), 13 martie 2019, https://www.consilium.europa.eu/media/38507/st07207-re01-en19.pdf

(15)

A se vedea nota de subsol 11 anterioară.

(16)

Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).

(17)

Accesul la vizualizatorul interactiv este asigurat pe baza necesității de a cunoaște, contactând move-tentec@ec.europa.eu

(18)

Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 260, 30.9.2008, p. 13).

(19)

Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(20)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).

(21)

Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (reformare) (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(22)

A se vedea nota de subsol 18 anterioară.

(23)

A se vedea nota de subsol 19 anterioară.

(24)

COM(2019)192/F1 – Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și a Directivei 2008/118/CE privind regimul general al accizelor, în ceea ce privește acțiunile de apărare din cadrul Uniunii.

(25)

Acordul dintre statele membre ale Uniunii Europene privind statutul personalului militar și civil detașat în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, al comandamentelor și forțelor care pot fi puse la dispoziția Uniunii Europene în contextul pregătirii și îndeplinirii misiunilor menționate la articolul 17 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, inclusiv cu ocazia exercițiilor, și al personalului militar și civil al statelor membre pus la dispoziția Uniunii Europene pentru a acționa în acest context (SOFA UE) (JO C 321, 31.12.2003, p. 6).

(26)

Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride – Un răspuns al Uniunii Europene” {JOIN/2016/018 final}.

Top