COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 12.6.2018
COM(2018) 473 final
2018/0249(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize
{SEC(2018) 315 final}
{SWD(2018) 347 final}
{SWD(2018) 348 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Protecția eficace a frontierelor noastre externe este o condiție prealabilă necesară pentru asigurarea unui spațiu sigur pentru libera circulație a persoanelor și a bunurilor în interiorul Uniunii. Aceasta este, de asemenea, unul dintre principalele obiective ale acțiunilor întreprinse de Uniune ca răspuns la provocările cu care se confruntă în materie de migrație și de securitate, astfel cum sunt descrise în Comunicarea Comisiei intitulată O agendă europeană privind migrația. Obiectivul Uniunii [prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)] de a asigura un nivel înalt de securitate în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție ar trebui să fie realizat, printre altele, prin măsuri comune referitoare la trecerea frontierelor interne de către persoane și la controalele la frontieră efectuate la frontierele externe ale Uniunii, precum și prin politica comună în domeniul vizelor. Realizarea unui spațiu intern fără frontiere, în care persoanele și bunurile pot circula liber, aduce beneficii importante atât cetățenilor europeni, cât și întreprinderilor. Spațiul Schengen este unul dintre principalele mijloace prin care cetățenii europeni își pot exercita libertățile, iar piața internă poate prospera și se poate dezvolta. De asemenea, acesta este una dintre realizările cele mai tangibile Uniunii, ceea ce face cu atât mai imperioasă necesitatea consolidării eforturilor de protejare a integrității sale, în special în perioade dificile, caracterizate de presiuni migratorii importante.
Bugetul Uniunii a jucat un rol-cheie în finanțarea unui răspuns comun la diferitele aspecte ale crizei migrației și în protejarea spațiului Schengen. Comisia propune majorarea sprijinului acordat pentru securizarea frontierelor noastre externe. Acest lucru presupune gestionarea adecvată a fluxurilor de mărfuri și de persoane prin consolidarea controlului la frontierele externe și prin asigurarea faptului că statele membre dispun de echipamente adecvate pentru efectuarea controalelor vamale.
În acest context, la 2 mai 2018, Comisia a adoptat o propunere privind următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, în care se propune crearea unui nou fond de gestionare integrată a frontierelor, cu un pachet financiar în valoare de 9 318 000 000 EUR (în prețuri curente), care va oferi un sprijin vital consolidat statelor membre pentru securizarea frontierelor externe comune ale Uniunii. Este prevăzută, pentru perioada următoare, o creștere a pachetului financiar total alocat pentru gestionarea frontierelor până la o sumă de cinci ori mai mare decât suma alocată în acest sens în actualul cadru financiar multianual. Fondul de gestionare integrată a frontierelor va contribui la dezvoltarea în continuare a politicii comune în domeniul vizelor și va asigura gestionarea europeană integrată a frontierelor externe, în vederea gestionării eficace a trecerilor frontierelor externe. Pentru aceasta este nevoie să se abordeze provocările legate de migrație și amenințările potențiale viitoare la aceste frontiere, contribuindu-se astfel la combaterea criminalității grave cu o dimensiune transfrontalieră și la asigurarea unui nivel ridicat de securitate internă în cadrul Uniunii, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și cu garantarea liberei circulații a persoanelor în interiorul acesteia. Ar trebui să se acorde în continuare sprijin financiar acțiunilor statelor membre care vizează construirea și consolidarea capacităților în aceste domenii și intensificarea cooperării, inclusiv cu agențiile relevante ale Uniunii. Fondul va contribui, de asemenea, la asigurarea unei mai mari uniformități a controalelor vamale efectuate la frontierele externe, prin abordarea discrepanțelor care există în prezent între statele membre din cauza situației lor geografice și a capacităților și a resurselor lor diferite. În acest context, noul fond propus, Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), va fi alcătuit din două instrumente: un instrument de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize și un instrument de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal. Prezenta propunere nu vizează decât instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize. Comisia prezintă în paralel o propunere separată referitoare la instrumentul pentru echipamente de control vamal.
Consolidarea gestionării europene integrate a frontierelor externe, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) 2016/1624 de instituire a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, reprezintă un pilon esențial al acțiunii UE și o condiție prealabilă pentru funcționarea normală a sistemului Schengen. Conceptul de gestionare europeană integrată a frontierelor reunește mai multe componente – controlul la frontiere, inclusiv îndrumarea resortisanților țărilor terțe care au nevoie de protecție către autoritățile relevante, prevenirea și depistarea actelor de criminalitate transfrontalieră, operațiunile de căutare și salvare sau analizele de risc, care trebuie să fie abordate într-o manieră cuprinzătoare și coordonată. Cooperarea interinstituțională dintre autoritățile relevante este, la rândul său, o componentă importantă a gestionării europene integrate a frontierelor, așa cum sunt și mecanismele de solidaritate, inclusiv finanțarea acordată de Uniune, cum ar fi noul FGIF, în special instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize.
Frontierele externe ale UE sunt frontiere comune, pentru protejarea cărora este nevoie ca autoritățile naționale competente și actorii UE, precum și Uniunea în ansamblul său să desfășoare acțiuni colective și coordonate. Gestionarea acestor frontiere externe comune este, prin urmare, responsabilitatea comună a statelor membre și a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – cei doi piloni ai poliției de frontieră și ai gărzii de coastă la nivel european. Pentru ca poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european să asigure într-un mod eficace gestionarea europeană integrată a frontierelor, este esențial să existe o cooperare strânsă între părțile sale constitutive. Este necesară o repartizare adecvată a resurselor financiare ale UE pentru ca statele membre care sunt cele mai afectate să dispună de capacități suficiente pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă, în beneficiul Uniunii în ansamblul său. Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize va contribui la atingerea acestui obiectiv.
Este nevoie ca eforturile polițiștilor de frontieră și ale autorităților de control vamal de la nivel național care vor fi sprijinite de instrument să fie susținute de o Agenție Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă puternică și pe deplin operațională, aflată în centrul unui sistem al UE pe deplin integrat de gestionare a frontierelor. Acesta este motivul pentru care Comisia intenționează să propună extinderea considerabilă a agenției pentru ca aceasta să devină pe deplin operațională și să dispună de o rezervă permanentă de aproximativ 10 000 de polițiști de frontieră. Tot astfel, este, de asemenea, nevoie ca Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) să funcționeze corespunzător.
Mai mult, în următorul cadru financiar multianual, finanțarea oferită de Uniune în cadrul instrumentelor de acțiune externă va furniza și un sprijin consolidat pentru cooperarea cu țările terțe în vederea îmbunătățirii gestionării frontierelor acestora, a combaterii migrației neregulamentare și a îmbunătățirii gestionării fluxurilor de migrație.
Principala provocare pe care urmărește să o abordeze propunerea este necesitatea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește gestionarea viitorului instrument în comparație cu perioada de programare actuală, dar și dotarea cu instrumente care să garanteze faptul că finanțarea este direcționată către prioritățile UE și către acțiuni cu o valoare adăugată semnificativă pentru Uniune. Pentru a aborda noile provocări și priorități, sunt necesare noi mecanisme pentru alocarea fondurilor între gestiunea partajată, directă și indirectă.
Un element esențial al repartizării finanțării îl reprezintă identificarea modului optim de gestiune și a domeniilor în care ar trebui să se aloce fonduri, păstrându-se, în același timp, o masă critică de finanțare care să poată fi vărsată în avans pentru investițiile structurale și pentru investițiile multianuale substanțiale, în funcție de nevoile statelor membre de a-și dezvolta în continuare sistemele de gestionare a frontierelor. La alocarea fondurilor se va ține, de asemenea, seama pe deplin de nevoia ca statele membre să își canalizeze investițiile către prioritățile-cheie ale UE, în conformitate cu acquis-ul Uniunii.
În plus față de suma de bază de 5 000 000 EUR care se prevede să se aloce statelor membre la începutul perioadei de programare, pachetul financiar prevăzut pentru programele statelor membre se va aloca pe baza unei chei de repartizare ce va reflecta nevoile și presiunile cu care se confruntă statele membre în cele două domenii acoperite de prezentul instrument (gestionarea frontierelor și vize). Finanțarea va fi repartizată pe baza următoarelor ponderi: 30 % pentru frontierele terestre externe, 35 % pentru frontierele maritime externe, 20 % pentru aeroporturi și 15 % pentru oficiile consulare. În ceea ce privește gestionarea frontierelor, repartizarea resurselor pentru frontierele terestre și maritime externe ale fiecărui stat membru se va baza pe lungimea respectivelor frontiere și pe amploarea presiunii la frontierele externe (70 %). În plus, volumul de muncă la frontierele terestre și maritime externe va constitui un factor de care se va ține cont la repartizarea resurselor pentru aceste frontiere (30 %). Resursele pentru aeroporturi se vor repartiza pe baza volumului de muncă al statelor membre la aeroporturile respective. În ceea ce privește resursele destinate oficiilor consulare, 50 % din resurse vor fi repartizate ținând seama de numărul de oficii consulare, iar restul de 50 % ținând cont de volumul de muncă al acestor oficii consulare în ceea ce privește gestionarea politicii în domeniul vizelor.
Cota alocată programelor statelor membre este de aproximativ 60 % din pachetul financiar total. Se propune ca statelor membre să li se aloce aproximativ 50 % din pachet la începutul perioadei de programare, menținându-se totodată posibilitatea de a se completa periodic suma respectivă. Se preconizează că, la jumătatea perioadei, pachetul va fi completat cu o sumă fixă reprezentând 10 % din valoarea pachetului (ajustarea tehnică a cheii de repartizare în funcție de performanța financiară a statelor, fiecare stat membru trebuind să prezinte cereri de plată care să acopere cel puțin 10 % din valoarea inițială a creditelor de plată).
Restul de 40 % din pachetul financiar total ar trebui să fie gestionat prin intermediul facilității tematice, care va oferi periodic finanțare pentru o serie de priorități definite în deciziile de finanțare ale Comisiei. Această facilitate oferă flexibilitate în ceea ce privește gestionarea instrumentului prin faptul că permite acordarea de fonduri pentru asistența tehnică la inițiativa Comisiei și pentru următoarele componente ale facilității tematice:
–sprijin pentru acțiuni specifice, prin care se furnizează fonduri suplimentare pentru acțiuni specifice cu o valoare adăugată europeană importantă, prin intermediul programelor naționale ale statelor membre;
–sprijin pentru acțiunile Uniunii, gestionat prin gestiune directă și indirectă și
–asistență de urgență.
Acțiunile din cadrul facilității tematice ar urma să fie programate prin intermediul programelor de lucru anuale sau multianuale, adoptate printr-o decizie de punere în aplicare a Comisiei. Facilitatea va permite abordarea de noi priorități sau luarea de măsuri urgente prin modul de gestiune considerat optim pentru atingerea obiectivului de politică.
În plus, instrumentul va acorda în continuare sprijin pentru funcționarea regimului special de tranzit pus în aplicare de Lituania, în conformitate cu obligațiile UE care prevăd acordarea de compensații Lituaniei pentru scutirile de la taxa pentru viza de tranzit și pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a introducerii documentului de facilitare a tranzitului (FTD) și a documentului de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD), cum ar fi costurile pentru înlocuirea și modernizarea echipamentelor și a sistemelor informatice, precum și costurile de formare și costurile operaționale.
Se va asigura o simplificare sporită în ceea ce privește punerea în aplicare a instrumentului, în special prin asigurarea unei abordări compatibile cu normele aplicabile gestionării altor fonduri ale UE („cadrul unic de reglementare”), prin oferirea de orientări îmbunătățite cu privire la sistemele de gestiune și de control și la cerințele în materie de audit, precum și prin asigurarea faptului că normele de eligibilitate din cadrul gestiunii partajate valorifică pe deplin opțiunile simplificate în materie de costuri (OSC). Este, de asemenea, important să se asigure o valoare adăugată europeană cât mai mare a acțiunilor sprijinite de instrument și să se instituie un cadru de monitorizare și de evaluare îmbunătățit, astfel încât să se consolideze gestionarea bazată pe performanță a fondurilor.
Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, fixată la 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, în conformitate cu notificarea Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică
Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize se bazează pe investițiile și realizările obținute cu sprijinul instrumentelor care l-au precedat: în perioada 2007-2013, Fondul pentru frontierele externe, astfel cum a fost instituit prin Decizia (UE) 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului și, în perioada 20142020, Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI), astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului.
Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize va continua să sprijine politicile globale ale UE în domeniul gestionării frontierelor externe și al vizelor –consolidarea gestionării europene integrate a frontierelor, achiziționarea de echipamente de gestionare a frontierelor care să fie utilizate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, politica comună în domeniul vizelor și sistemele informatice relevante.
Agențiile Uniunii care au atribuții în domeniul gestionării frontierelor, în special Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, eu-LISA, dar și Agenția pentru Azil a Uniunii Europene (EUAA), joacă un rol vital în asigurarea securității frontierelor și a liberei circulații a persoanelor în cadrul Uniunii, lucrând în strânsă colaborare cu autoritățile statelor membre. De exemplu, statele membre se asigură că sistemele lor informatice de la nivel național sunt interoperabile și permit, așadar, schimbul de informații între diferitele autorități, în timp ce Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă, în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) se asigură că poate avea loc schimbul de informații între toate sistemele informatice din Uniune. Prin urmare, se va asigura o coerență și o complementaritate deplină și prin modul în care bugetul Uniunii sprijină aceste agenții și statele membre prin instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize. Totodată, este important să se asigure complementaritatea cu acțiunile desfășurate de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și de Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA), de exemplu prin punerea în comun a echipamentelor folosite pentru supravegherea frontierelor și supravegherea maritimă astfel încât să se asigure utilizarea optimă a resurselor în vederea consolidării securității maritime.
Oferirea unui răspuns la principalele provocări din domeniul gestionării frontierelor presupune întreprinderea unor acțiuni ferme de către statele membre și agențiile relevante. Din acest motiv, Comisia propune să majoreze semnificativ în special bugetul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Contribuțiile financiare pentru următorul cadru financiar multianual, considerate împreună cu bugetul avut în vedere pentru eu-LISA, vor fi în valoare de 12 013 000 000 EUR (în prețuri curente). Această majorare va permite consolidarea puternică a rolului și a sferei de acțiune în special a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, mai ales prin constituirea unei rezerve permanente de aproximativ 10 000 de polițiști de frontieră. Cele două instrumente care alcătuiesc Fondul de gestionare integrată a frontierelor nu acoperă însă finanțarea alocată agențiilor. Așadar, prezenta propunere nu reglementează decât instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize, care va oferi sprijin pentru punerea în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor externe de către statele membre, în deplină sinergie cu activitatea agențiilor Uniunii în acest domeniu.
•
Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii
Obiectivul de politică al Uniunii de a trece la o gestionare europeană integrată a frontierelor vizează un domeniu de acțiune în care se întâlnesc și se consolidează reciproc diferite alte domenii de politică ale UE. Întrucât gestionarea frontierelor are loc la frontierele externe, este indispensabil să existe o cooperare și o coordonare între autoritățile responsabile cu gestionarea frontierelor și alte autorități relevante, în special autoritățile vamale. În noul cadru financiar multianual, se vor asigura sinergii puternice între instrumentele de finanțare care sprijină aceste autorități, cu scopul de a se asigura un impact cât mai mare al bugetului UE în domeniul migrației și al frontierelor.
Prin garantarea faptului că autoritățile responsabile cu gestionarea frontierelor și controlul vamal dispun de echipamentele și expertiza necesare și că există o cooperare eficace între ele, putem să ne asigurăm că se reduce migrația neregulamentară și că scade afluxul de mărfuri periculoase sau nedorite în Uniune. Cele două componente ale FGIF, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize și instrumentul nou-înființat pentru echipamente de control vamal, vor contribui la atingerea acestor obiective. Primul instrument va asigura o gestionare fermă și eficace a frontierelor, protejând, totodată, libera circulație a persoanelor, în timp ce al doilea instrument va sprijini buna funcționare a uniunii vamale. Primul se va concentra exclusiv pe acțiunile legate de verificările asupra persoanelor efectuate în contextul controlului la frontieră, în timp ce al doilea va viza acțiunile legate de achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal. Acesta din urmă va viza echipamentele care pot fi utilizate atât pentru verificările efectuate asupra bunurilor, cât și pentru cele efectuate asupra persoanelor. Astfel, se va asigura sinergia deplină între cele două instrumente care alcătuiesc FGIF.
Pentru ca gestionarea integrată a frontierelor să fie un succes, este importantă cooperarea și coordonarea cu alte autorități din domeniul migrației și al securității. Este vorba de autoritățile cu responsabilități în domeniul azilului, al gestionării migrației, al returnării și al criminalității transfrontaliere, precum și actorii din domeniul securității maritime și al supravegherii maritime.
Fondul pentru azil și migrație (FAM) este viitorul instrument de finanțare propus, care ar trebui să sprijine activitatea autorităților naționale legată de primirea solicitanților de azil și a migranților la sosirea lor pe teritoriul UE, precum și cea legată de returnarea celor care nu au drept de ședere în UE. FAM și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize vor opera în deplină sinergie, cu scopul de a asigura un impact mai semnificativ al ambelor fonduri în domeniul migrației și al gestionării frontierelor. Acest lucru este important, de exemplu, pentru a reduce numărul migranților neregulamentari care intră în Uniune, precum și pentru a asigura faptul că cei care nu au drept de ședere sunt returnați în țările lor de origine.
Noul Fond pentru securitate internă (FSI) este viitorul instrument de finanțare care ar trebui să contribuie la asigurarea unui nivel înalt de securitate în Uniune, în special prin combaterea terorismului și a radicalizării, a criminalității organizate și a criminalității informatice și prin acordarea de asistență și protecție victimelor infracțiunilor, în deplină coerență cu acțiunile sprijinite de viitorul instrument pentru gestionarea frontierelor și vize.
Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize va permite, de asemenea, achiziționarea de echipamente multifuncționale pentru supravegherea maritimă, cu scopul de a maximiza sinergiile și în domeniul supravegherii maritime.
Măsurile desfășurate în țări terțe și în legătură cu țări terțe care sunt finanțate prin instrument vor fi gestionate în deplină sinergie, coerență și complementaritate cu alte acțiuni desfășurate în afara Uniunii care beneficiază de sprijin din partea instrumentelor Uniunii de finanțare externă. La punerea în aplicare a acestor acțiuni, va fi urmărită în special asigurarea coerenței depline cu principiile și obiectivele generale ale acțiunii externe și ale politicii externe a Uniunii referitoare la țara sau regiunea în cauză. În ceea ce privește dimensiunea externă, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize va direcționa sprijinul în vederea consolidării cooperării cu țările terțe și a anumitor aspecte-cheie ale capacităților lor de supraveghere a frontierelor și de gestionare a frontierelor, în domeniile de interes pentru politica de migrație a Uniunii și pentru obiectivele de securitate ale acesteia.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
În temeiul articolului 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), „Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen”.
Temeiul juridic pentru acțiunea propusă a Uniunii în acest domeniu poate fi găsit în lista de măsuri prevăzute la articolul 77 alineatul (2), precum și la articolul 79 alineatul (2) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cum ar fi politica comună privind vizele, controalele asupra persoanelor la frontierele externe, măsurile pentru instituirea treptată a unui sistem integrat de gestionare a frontierelor externe și combaterea traficului de persoane.
Se atrage, de asemenea, atenția asupra articolului 80 din TFUE, care subliniază faptul că aceste politici ale Uniunii descrise în partea a treia titlul 5 capitolul 2 din TFUE și punerea lor în aplicare trebuie guvernate de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, inclusiv pe plan financiar.
În plus, Comisia a adoptat, la 29 mai 2018, o propunere de regulament privind dispozițiile comune, menită să asigure o mai bună coordonare și să armonizeze punerea în aplicare a sprijinului în cadrul gestiunii partajate, cu obiectivul principal de a simplifica punerea în aplicare a politicilor. Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize va intra, de asemenea, în sfera de aplicare a acestui regulament în ceea ce privește partea legată de gestiunea partajată.
Diferitele fonduri ale Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate urmăresc obiective complementare și au în comun același mod de gestiune, prin urmare Regulamentul (UE) nr..../... [Regulamentul privind dispozițiile comune] stabilește o serie de principii comune, precum parteneriatul. Regulamentul respectiv conține și elementele comune de planificare strategică și programare, inclusiv dispozițiile privind Acordul de parteneriat care urmează să fie încheiat cu fiecare stat membru, și stabilește o abordare comună în ceea ce privește orientarea spre performanță a fondurilor. În consecință, regulamentul include condiții favorizante și măsuri de monitorizare, raportare și evaluare. Se stabilesc dispoziții comune și în ceea ce privește normele de eligibilitate, gestiunea financiară și măsurile de gestiune și de control.
•Geometrie variabilă
Măsurile propuse în temeiul articolului 77 alineatul (2) din TFUE constituie dezvoltări ale acquis-ului Schengen. Prin urmare, articolul 4 din Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei se aplică în ceea ce privește statul membru respectiv, iar articolul 4 din Protocolul (nr. 19) privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene se aplică cu privire la Irlanda.
Măsurile propuse constituie dezvoltări ale acquis-ului Schengen privind frontierele și vizele, la care sunt asociate, în temeiul acordurilor cu Uniunea, patru țări care nu sunt state membre. Odată adoptate, notificate și acceptate, măsurile propuse li se vor aplica, în consecință, și acestor patru țări.
•Subsidiaritatea (pentru competența neexclusivă)
În general, gestionarea frontierelor externe este un domeniu în care acțiunea Uniunii comportă o valoare adăugată clară, comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. Uniunea este mai în măsură decât statele membre să ofere, pe de o parte, un cadru pentru solidaritatea Uniunii în ceea ce privește controlul la frontiere, politica în domeniul vizelor și gestionarea fluxurilor de migrație și, pe de altă parte, o platformă pentru dezvoltarea sistemelor informatice comune care să sprijine punerea în aplicare a acestor politici.
În acest context, sprijinul financiar oferit în temeiul prezentului regulament contribuie în special la consolidarea capacităților naționale și europene în aceste domenii. În acest scop, prezentul regulament vizează, printre altele:
–să acorde un sprijin mai sistematic serviciilor furnizate de statele membre individuale în vederea securizării spațiului fără frontiere interne;
–să intensifice cooperarea interinstituțională între autoritățile cu responsabilități în materie de frontiere și alte autorități de aplicare a legii și
–să asigure faptul că statele membre pot pune mai multe echipamente specializate la dispoziția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru operațiunile comune în interesul protejării spațiului fără frontiere interne.
Se recunoaște pe deplin faptul că intervențiile ar trebui să se desfășoare la un nivel corespunzător, iar rolul Uniunii nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar.
•Proporționalitate
Propunerea respectă principiul proporționalității și intră în sfera de acțiune a spațiului de libertate, securitate și justiție, astfel cum a fost definit în titlul V din TFUE. Obiectivele și nivelurile de finanțare corespunzătoare sunt proporționale cu ceea ce urmărește să realizeze instrumentul. Acțiunile avute în vedere în prezenta propunere abordează dimensiunea europeană a gestionării frontierelor și a politicii comune în domeniul vizelor.
•Alegerea instrumentului
Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente
Propunerea ține seama de rezultatele evaluărilor instrumentului anterior de finanțare din domeniul gestionării frontierelor și al vizelor. Propunerea se bazează pe evaluarea ex post a Fondului pentru frontierele externe, care a fost fondul pentru perioada de programare 20072013, și pe evaluarea intermediară a Instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI – componenta frontiere și vize), care este fondul corespunzător perioadei actuale (2014-2020).
Din punctul de vedere al eficacității, FSI – componenta frontiere și vize este considerat a fi eficace în domeniile în care intervine: politica comună în domeniul vizelor și gestionarea frontierelor. Fondul a contribuit la facilitarea călătoriilor în scopuri legitime și la consolidarea capacităților naționale ale statelor membre în domeniul eliberării vizelor. În multe state membre, contribuția sa la cooperarea consulară și la consolidarea cooperării cu țările terțe a fost, până în prezent, relativ limitată. Dezvoltarea unei politici comune în domeniul vizelor a fost sprijinită prin crearea și exploatarea sistemelor informatice, în special a sistemelor naționale de informații privind vizele. Prin consolidarea capacităților de gestionare a frontierelor la frontierele externe ale Uniunii, fondul a contribuit la garantarea liberei circulații a persoanelor în spațiul Schengen. De asemenea, fondul a contribuit la asigurarea eficacității controalelor la frontierele externe prin sprijinirea măsurilor axate pe achiziționarea, modernizarea, îmbunătățirea și înlocuirea echipamentelor de control la frontieră și a echipamentelor de supraveghere. În principal din cauza unor factori externi, s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește promovarea dezvoltării, a punerii în aplicare și a asigurării respectării unor politici care să garanteze absența oricărui control asupra persoanelor. Fondul a facilitat cooperarea dintre statele membre, iar cooperarea dintre statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, inclusiv achiziționarea de echipamente care să fie utilizate în cadrul operațiunilor comune cu sprijin din partea fondului, a contribuit la solidaritate și la partajarea responsabilităților.
În ansamblu, evaluarea indică, pe baza datelor disponibile, că rezultatele intervențiilor au fost obținute cu costuri umane și financiare rezonabile. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre au atras atenția asupra necesității de a primi orientări suplimentare din partea Comisiei cu privire la executarea fondului. Se poate afirma că percepția cu privire la caracterul împovărător al acestei sarcini administrative este un factor care îi afectează eficiența. În pofida adoptării unor măsuri menite să asigure simplificarea și reducerea sarcinii administrative, statele membre percep în continuare sarcina administrativă care le revine drept împovărătoare și consideră problematică aplicarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. S-a observat o creștere a nivelului de simplificare în cadrul gestiunii directe.
Motivele care au stat la baza instituirii fondului și obiectivele sale inițiale sunt relevante și acum, în perioada de după încheierea crizei legate de migrație. Au fost instituite mecanisme adecvate pentru a răspunde evoluției nevoilor atât în etapa de programare, cât și în cea de punere în aplicare. Flexibilitatea oferită de FSI – componenta frontiere și vize, care constă în transferul de fonduri între diferitele obiective, a permis adaptarea la evoluția nevoilor. Cu toate acestea, statele membre ar aprecia flexibilitatea mai mare care s-ar obține prin renunțarea la alocările minime de fonduri pentru obiective și prin reducerea numărului de obiective naționale.
Fondul este considerat a fi coerent cu alte acțiuni întreprinse la nivel național și la nivelul UE. Coerența cu alte instrumente de finanțare ale UE a fost asigurată în etapa de programare. Au fost instituite mecanisme de coordonare care să asigure coerența continuă în etapa de punere în aplicare. Comitetele de monitorizare și autoritățile competente joacă un rol esențial în asigurarea coerenței. Obiectivele fondului vin în completarea obiectivelor altor politici naționale. Asigurarea complementarității cu alte instrumente de finanțare ale UE a fost prevăzută în etapa de programare. Au fost instituite mecanisme de coordonare care să asigure complementaritatea în etapa de punere în aplicare, dar acestea ar putea fi îmbunătățite în continuare. Diferitele moduri de execuție se completează reciproc.
Fondul a asigurat o valoare adăugată europeană prin investiții inovatoare în infrastructură și echipamente și a susținut cooperarea dintre statele membre. Activitățile de formare care au putut fi desfășurate cu ajutorul fondului au contribuit la armonizarea practicilor între statele membre. O valoare adăugată europeană sporită ar fi fost de așteptat în domeniul cooperării consulare, al cooperării cu țările terțe și al sistemelor informatice.
Durabilitatea acțiunilor finanțate prin FSI –componenta frontiere și vize depinde de continuarea finanțării din partea UE, întrucât fondurile naționale par să fie insuficiente pentru a asigura un nivel similar de investiții. Activitățile de formare joacă un rol important în asigurarea durabilității pe termen lung a acțiunilor.
•Consultări cu părțile interesate
În perioada 10 ianuarie – 9 martie 2018, au avut loc două consultări publice deschise cu privire la fondurile UE din domeniul migrației și al securității. În general, respondenții au subliniat cu fermitate nevoia simplificării gestiunii instrumentelor de finanțare din domeniul afacerilor interne, a unei mai mari flexibilități (în special în ceea ce privește capacitatea de răspuns în cazul unor crize legate de migrație și de securitate) și a suplimentării finanțării și a sprijinului în domeniile cu un nivel ridicat de partajare a responsabilităților (cum ar fi gestionarea frontierelor) și/sau de cooperare între statele membre și cu agențiile relevante ale Uniunii. Răspunsurile demonstrează că aceste măsuri pot îmbunătăți eficacitatea și eficiența instrumentelor și valoarea adăugată europeană. De asemenea, părțile interesate au subliniat nevoia ca politicile în domeniul afacerilor interne să aibă un impact mai mare în țările terțe.
Statele membre și țările asociate Schengen au fost consultate în cadrul comitetului FAMI-FSI (care reunește reprezentanți ai autorităților statele membre responsabile cu gestionarea FAMI și FSI). Statele membre au furnizat contribuții cu privire la principalele priorități de finanțare, la problemele întâmpinate, la arhitectura fondurilor și la modurile de gestiune. Au fost, de asemenea, consultate și alte părți interesate cheie și beneficiari ai finanțărilor din FAMI și FSI care fac obiectul gestiunii directe și indirecte, cum ar fi organizațiile internaționale și organizațiile societății civile, ca și agențiile relevante ale Uniunii.
Părțile interesate au fost de acord că, în vederea maximizării valorii adăugate europene, cheltuielile UE ar trebui să reflecte prioritățile și angajamentele de politică asumate la nivelul UE și să sprijine punerea în aplicare a acquis-ului UE în domeniul afacerilor interne. Părțile interesate au solicitat punerea la dispoziție de fonduri suficiente pentru a face față provocărilor prezente și viitoare. Ar trebui să se prevadă o finanțare suficientă și pentru agențiile relevante ale Uniunii, care să corespundă intensității sporite a activității lor. Părțile interesate au fost de acord că este nevoie să se prevadă o mai mare flexibilitate, care să fie integrată în structura fondurilor. Părțile au conchis că, pentru a se menține un grad suficient de flexibilitate care să le permită să reacționeze în cazul unei modificări a situației, ar trebui să se mențină programele naționale multianuale. Organizațiile neguvernamentale au fost de părere că ar trebui să se continue și modul de gestiune directă.
Aceste consultări au confirmat existența unui consens general în rândul principalelor părți interesate cu privire la necesitatea de a menține o sferă largă de acțiune pentru finanțarea UE în acest domeniu de politică, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea sa externă, prin sporirea impactului politicilor în domeniul afacerilor interne, printr-o mai mare simplificare a mecanismelor de acordare a finanțării și un grad sporit de flexibilitate, în special pentru a răspunde la situațiile de urgență.
•Obținerea și utilizarea expertizei
Activitatea de pregătire a viitoarelor instrumente financiare pentru domeniul afacerilor interne a început în 2016 și a continuat în 2017 și în 2018. Ca parte a acestei activități, a fost realizat în 2017 studiul privind Gestionarea frontierelor și vizele în perioada de după 2020, un studiu privind CFM, realizat de către un contractant extern, iar evaluarea impactului a fost susținută, la rândul său, de un studiu realizat de un contractant extern, care a fost lansat în septembrie 2017. Aceste studii au coroborat rezultatele disponibile în urma evaluărilor instrumentelor financiare existente și a consultărilor cu părțile interesate și au analizat problemele, obiectivele și opțiunile de politică, inclusiv impactul estimat al acestora, astfel cum a reieșit din evaluarea impactului.
•Evaluarea impactului
O evaluare a impactului pentru prezenta propunere a vizat Fondul pentru azil și migrație, noul FSI și FGIF (compus din instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize și instrumentul pentru echipamente de control vamal). Rezumatul evaluării impactului și avizul pozitiv al Comitetului de analiză a reglementării sunt disponibile pe următorul site:
http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/?fuseaction=ia&language=ro
Raportul de evaluare a impactului a analizat diferite opțiuni de politică din perspectiva modului în care va fi furnizată finanțarea, abordând aspecte cum ar fi coerența și complementaritățile cu alte instrumente de finanțare ale UE, dimensiunea externă a finanțării pentru migrație și securitate, flexibilitatea într-un mediu financiar stabil (inclusiv facilitatea tematică), modurile de gestiune, posibilitatea de a oferi asistență de urgență și un posibil mecanism de evaluare la jumătatea perioadei. Opțiunea preferată este o combinație de opțiuni care se bazează pe rezultatele și recomandările evaluării ex post a fondurilor precedente și ale evaluării intermediare a fondurilor actuale.
Raportul de evaluare a impactului dă curs recomandărilor formulate de Comitetul de analiză a reglementării. Tabelul de mai jos prezintă, pe de o parte, principalele concluzii și recomandări de îmbunătățire privind Fondul pentru azil și migrație, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor) și Fondul pentru securitate internă și, pe de altă parte, modul în care raportul de evaluare a impactului a fost modificat pentru a reflecta aceste concluzii și recomandări.
Principalele considerații (Comitetul de analiză a reglementării)
|
Modificări ale raportului de evaluare a impactului
|
Raportul nu explică cum va fi afectat sistemul de extinderea competențelor UE în aceste domenii [ale afacerilor interne] și de extinderea rolului agențiilor.
|
Pentru Fondul pentru azil și migrație, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor) și Fondul pentru securitate internă, raportul a fost revizuit pentru a explica în ce fel extinderea competențelor UE și a rolului agențiilor afectează rolul îndeplinit de fondurile respective (secțiunea 3.2). Dat fiind rolul esențial pe care îl îndeplinesc în punerea în aplicare a politicilor Uniunii în domeniul migrației și al securității, agențiile din domeniul afacerilor interne vor avea un rol important în etapa de programare a programelor naționale, iar concluziile activităților lor de monitorizare vor fi integrate în evaluarea la jumătatea perioadei. Scopul extinderii mandatului agențiilor nu ar fi acela de a prelua sarcinile îndeplinite în prezent de statele membre, ci, mai degrabă, acela de a consolida și a îmbunătăți acțiunile Uniunii și ale statelor sale membre în domeniul migrației, al gestionării frontierelor și al securității.
|
Considerații suplimentare și recomandări de îmbunătățire
|
Modificări ale raportului de evaluare a impactului
|
(1) Raportul ar trebui să prezinte principalele modificări aduse structurii programului și priorităților în comparație cu actuala perioadă de programare. În plus, raportul ar trebui să clarifice sfera de acoperire a componentei externe a programului, respectiv complementaritatea sa cu instrumentele externe.
|
Raportul a fost revizuit pentru a prezenta principalele modificări aduse structurii programului în comparație cu actuala perioadă de programare (secțiunea 3.2) și pentru a clarifica sfera de acțiune a componentei externe și complementaritatea sa cu instrumentele externe (secțiunea 3.3). Obiectivele fondurilor se bazează pe sfera de aplicare a fondurilor care le-au precedat și care, în general, au fost considerate suficient de cuprinzătoare pentru a sprijini punerea în aplicare a priorităților de politică ale UE, oferind o valoare adăugată europeană. Adaptările aduse priorităților și acțiunilor reflectă evoluțiile politicii în domeniu și nevoia asigurării sinergiei cu alte fonduri ale UE. Intervențiile care țin de dimensiunea externă vor fi concepute și puse în aplicare asigurându-se coerența lor cu acțiunile externe și politica externă a UE, în special cu instrumentul extern al UE.
|
(2) Raportul ar trebui să explice în ce fel extinderea competențelor UE și rolul sporit al agențiilor afectează rolurile programelor respective. Sporesc aceste modificări necesitatea întreprinderii de acțiuni la nivel național, necesitatea delegării de competențe către agenții sau a reducerii priorității unor intervenții?
|
A se vedea modificările aduse raportului principal, care țin seama de principalele considerații ale Comitetului de analiză a reglementării prezentate mai sus.
|
(3) Comitetul înțelege că noul mecanism pentru rezervele de performanță era încă în faza de elaborare în momentul întocmirii raportului. Versiunea sa finală ar trebui totuși să actualizeze și să clarifice mecanismul ales și să justifice alegerea acestuia în lumina experienței avute cu alte fonduri ale UE (astfel cum s-a explicat verbal în cadrul comitetului).
|
Raportul a fost revizuit pentru a actualiza și a clarifica mecanismul preferat, ținând seama de experiența avută cu alte fonduri ale UE și de evoluțiile apărute în contextul elaborării viitorului Regulament privind dispozițiile comune pentru gestiunea partajată (secțiunea 4.1.4). În cadrul opțiunii preferate nu se prezintă nicio rezervă de performanță special constituită în acest scop. Este inclus un nivel minim de execuție financiară pentru alocarea unei finanțări suplimentare cu ocazia ajustării tehnice de la jumătatea perioadei, în timp ce elementele de performanță vor fi avute în vedere atunci când se furnizează fonduri suplimentare prin intermediul facilității tematice.
|
(4) Raportul ar trebui să clarifice modul în care va funcționa noul mecanism de urgență în cadrul pachetelor financiare pentru fiecare dintre cele trei fonduri pentru migrație și securitate, precum și faptul că utilizarea asistenței de urgență ar trebui să fie limitată, dată fiind noua flexibilitate oferită de facilitatea tematică. Raportul ar trebui să explice avantajul acestui mecanism în raport cu finanțarea de urgență pusă la dispoziție în perioada de programare anterioară.
|
Raportul a fost revizuit pentru a oferi clarificări cu privire la modul în care va funcționa noul mecanism de urgență (secțiunea 4.1.3). Asistența de urgență furnizată prin intermediul fondurilor ar trebui să fie complementară rezervei pentru ajutoare de urgență (la nivelul bugetului UE) și să fie utilizat în situații clar definite. Având în vedere flexibilitatea pe care o oferă facilitatea tematică, se preconizează că utilizarea asistenței de urgență va fi mai limitată decât în perioada de programare actuală. Asistența de urgență poate fi executată prin gestiune partajată, directă sau indirectă.
|
(5) Măsurile de monitorizare nu sunt bine dezvoltate. Raportul ar trebui să clarifice în ce mod va fi definit și măsurat succesul programelor.
|
Raportul a fost revizuit (secțiunea 5) pentru a prezenta modalitățile de măsurare a succesului programelor. Acestea se vor baza pe obiectivele stabilite între Comisie și statele membre, care urmează să fie convenite în cadrul programelor naționale, și pe măsurarea ulterioară a realizărilor în direcția îndeplinirii acestor obiective, prin intermediul unor indicatori de realizare și de rezultat incluși în propunerile legislative. Cerințele de raportare pentru gestiunea partajată sunt stabilite în Regulamentul privind dispozițiile comune.
|
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
Regulamentul privind dispozițiile comune va asigura simplificarea instrumentului prin utilizarea, în măsura posibilului, a unor norme comune pentru punerea în aplicare a programelor. În plus, statele membre vor fi încurajate să utilizeze într-o mai mare măsură opțiunile simplificate în materie de costuri. Abordarea în materie de audit va fi raționalizată pentru a se axa mai mult asupra unei eșantionări a auditului bazate pe riscuri și pentru a respecta principiul „auditului unic” cu scopul reducerii sarcinii administrative.
O simplificare suplimentară în cadrul gestiunii directe se va realiza prin utilizarea instrumentelor informatice comune la nivelul întregii Comisii (sistemul de gestionare online a granturilor).
•Drepturile fundamentale
Sprijinul financiar de la bugetul Uniunii este indispensabil pentru realizarea gestionării europene integrate a frontierelor, sprijinind statele membre în eforturile lor de a gestiona în mod eficient trecerea frontierelor externe și de a aborda provocările legate de migrație și amenințările potențiale viitoare la aceste granițe, contribuind astfel la combaterea criminalității grave cu o dimensiune transfrontalieră. Aceste obiective vor fi urmărite cu respectarea deplină a angajamentelor Uniunii privind drepturile fundamentale. Acest lucru va fi monitorizat îndeaproape pe durata executării fondului.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Propunerea Comisiei privind următorul cadru financiar multianual prevede 8 018 000 000 EUR (în prețuri curente) pentru instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize pentru perioada 20212027.
Punerea în aplicare se va face prin intermediul gestiunii partajate, directe sau indirecte. Resursele globale vor fi alocate după cum urmează: aproximativ 60 % pentru programele executate de statele membre în cadrul gestiunii partajate și 40 % pentru facilitatea tematică, pentru acțiunile specifice la nivel național sau transnațional, pentru acțiunile Uniunii și pentru asistența de urgență. Pachetul alocat pentru facilitatea tematică va fi utilizat și pentru asistența tehnică la inițiativa Comisiei.
5.ALTE ELEMENTE
•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare
Cadrul de monitorizare și de evaluare va fi îmbunătățit, printre altele printr-o mai bună metodologie de urmărire a investițiilor între diferitele fonduri relevante ale Uniunii, astfel încât să se stimuleze obținerea de rezultate în timp util și să se asigure faptul că evaluările pot oferi o contribuție eficace la orice revizuire viitoare a intervențiilor de politică. Acest lucru se va realiza prin folosirea unor indicatori mai buni, printr-o cooperare mai strânsă cu partenerii relevanți și prin mecanisme care să stimuleze performanța. Comisia va efectua o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă. Aceste evaluări vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016, în care cele trei instituții au confirmat faptul că evaluările legislației și politicii existente ar trebui să stea la baza evaluării impactului opțiunilor în perspectiva unei eventuale acțiuni viitoare. Evaluările vor măsura impactul pe teren al instrumentului, pe baza unor indicatori și a unor obiective de atins, precum și a unei analize detaliate a măsurii în care se poate considera că instrumentul este relevant, eficace și eficient, că oferă o valoare adăugată europeană suficientă și că este coerent cu alte politici ale UE. Evaluările vor include lecțiile învățate, astfel încât să se identifice eventualele probleme sau orice posibilitate de îmbunătățire în continuare a acțiunilor sau a rezultatelor acestora și să se asigure un impact cât mai mare al instrumentului.
Statele membre trebuie să prezinte rapoarte privind punerea în aplicare a programelor lor în conformitate cu modalitățile prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul privind dispozițiile comune.
•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii
Capitolul I – Dispoziții generale din regulamentul propus descrie scopul, domeniul de aplicare și definițiile-cheie, precum și obiectivele regulamentului. Domeniul de aplicare propus al acestor articole se bazează în mare parte pe actualul regulament privind Fondul pentru securitate internă – componenta frontiere și vize, dar ține seama și de noile evoluții ale politicii în domeniu, cum ar fi înființarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, inclusiv a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, modernizarea politicii comune în domeniul vizelor și dezvoltarea de noi sisteme informatice la scară largă și interoperabilitatea acestora. Un accent deosebit este pus pe sprijinirea acțiunilor cu o dimensiune europeană.
Capitolul II — Cadrul financiar și de punere în aplicare stabilește principii generale pentru sprijinul oferit în temeiul regulamentului și subliniază importanța coerenței și a complementarităților cu instrumentele de finanțare relevante ale UE. Capitolul prevede modurile de gestiune pentru acțiunile sprijinite în temeiul regulamentului: gestiunea partajată, directă și indirectă. Combinația de moduri de gestiune propusă se bazează pe experiența pozitivă avută cu acest mix cu ocazia punerii în aplicare a actualului instrument de finanțare.
Prima secțiune din acest capitol stabilește dispozițiile comune. Propunerea indică o sumă pentru pachetul financiar al instrumentului și utilizarea sa prin diferite modalități de execuție.
A doua secțiune descrie cadrul de punere în aplicare pentru partea de gestiune partajată a instrumentului, în special în ceea ce privește programele statelor membre. Sunt prevăzute și condițiile care se aplică acțiunilor sprijinite în temeiul prezentului regulament, cum ar fi cele legate de achiziționarea de echipamente și activitățile de formare. Secțiunea prevede dispoziții detaliate privind evaluarea la jumătatea perioadei a programelor statelor membre și privind punerea în aplicare a acțiunilor specifice și a sprijinului operațional, inclusiv a regimului special de tranzit.
Secțiunea a treia stabilește dispozițiile pentru acțiunile executate în cadrul gestiunii directe și indirecte, iar secțiunea a patra stabilește dispozițiile pentru asistența de urgență, care pot fi executate prin gestiune partajată, directă sau indirectă.
Cea de a cincea și ultima secțiune stabilește dispozițiile necesare privind cerințele în materie de monitorizare, raportare, informare și comunicare și privind evaluarea.
Capitolul III — Dispoziții tranzitorii și finale conține dispoziții privind delegarea de competențe către Comisie pentru adoptarea de acte delegate și privind procedura comitetului. Se prevede că regulamentul va fi obligatoriu în toate elementele sale și se va aplica direct, în toate statele membre, de la 1 ianuarie 2021.
2018/0249 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) și articolul 79 alineatul (2) litera (d),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)În contextul evoluției provocărilor în materie de migrație cu care se confruntă Uniunea Europeană, precum și al preocupărilor privind securitatea, este extrem de important să se mențină echilibrul delicat între libera circulație a persoanelor, pe de o parte, și securitate, pe de altă parte. Obiectivul Uniunii de a asigura un nivel înalt de securitate în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție, prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să se realizeze, printre altele, prin măsuri comune privind trecerea frontierelor interne de către persoane și privind controlul la frontierele externe, precum și prin politica comună în domeniul vizelor.
(2)În temeiul articolului 80 din TFUE, aceste politici și punerea lor în aplicare ar trebui să fie guvernate de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, inclusiv pe plan financiar.
(3)În Declarația de la Roma, semnată la 25 septembrie 2017, liderii celor 27 de state membre și-au afirmat angajamentul de a construi o Uniune sigură și securizată, în care toți cetățenii se simt în siguranță și se pot deplasa liber, în care frontierele externe sunt securizate, cu o politică în materie de migrație eficace, responsabilă și viabilă, conformă cu normele internaționale, precum și o Europă care este hotărâtă să combată terorismul și criminalitatea organizată.
(4)Obiectivul politicii Uniunii în domeniul gestionării frontierelor externe este de a dezvolta și a realiza gestionarea europeană integrată a frontierelor la nivel național și la nivelul Uniunii, care este o condiție prealabilă pentru libera circulație a persoanelor în Uniune și o componentă fundamentală a spațiului de libertate, securitate și justiție.
(5)Gestionarea europeană integrată a frontierelor, astfel cum este realizată de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, care a fost instituită prin Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului și este alcătuită din Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă și din autoritățile naționale responsabile cu gestionarea frontierelor, inclusiv serviciile de pază de coastă, în măsura în care îndeplinesc sarcini de control la frontieră, este necesară pentru a asigura o mai bună gestionare a migrației și o securitate sporită.
(6)Facilitarea călătoriilor în scopuri legitime și prevenirea migrației neregulamentare și a amenințărilor la adresa securității au fost identificate, în comunicarea Comisiei intitulată O agendă europeană privind migrația, drept unele dintre principalele obiective ale răspunsului Uniunii la provocările cu care ne confruntăm în aceste domenii.
(7)Consiliul European din 15 decembrie 2016 a îndemnat statele membre să continue să asigure interoperabilitatea sistemelor de informații și a bazelor de date ale UE. Consiliul European din 23 iunie 2017 a subliniat necesitatea îmbunătățirii interoperabilității între bazele de date, iar la 12 decembrie 2017, Comisia a adoptat o Propunere de regulament privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE.
(8)Pentru a menține integritatea spațiului Schengen și a consolida funcționarea acestuia, statele membre au, de la 6 aprilie 2017, obligația să efectueze verificări sistematice în bazele de date relevante cu privire la cetățenii UE care trec frontierele externe ale UE. În plus, Comisia a emis o recomandare adresată statelor membre de a utiliza mai bine verificările polițienești și cooperarea transfrontalieră.
(9)Sprijinul financiar de la bugetul Uniunii este indispensabil pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, susținând statele membre în eforturile lor de a gestiona eficient trecerea frontierelor externe și de a aborda provocările legate de migrație și amenințările potențiale viitoare la aceste frontiere, contribuind astfel la combaterea criminalității grave cu o dimensiune transfrontalieră și acționând, totodată, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.
(10)Pentru a promova gestionarea europeană integrată a frontierelor, definită prin componentele sale, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) 2016/1624: controlul la frontiere, operațiunile de căutare și salvare efectuate în cursul operațiunilor de supraveghere a frontierelor, analiza riscului, cooperarea dintre statele membre (susținută și coordonată de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă), cooperarea interinstituțională (inclusiv schimburile regulate de informații), cooperarea cu țările terțe, măsurile tehnice și operative în spațiul Schengen, care au legătură cu controlul la frontiere și care sunt concepute pentru a preveni imigrația ilegală și a combate criminalitatea transfrontalieră într-un mod mai eficient, utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, mecanismul de control al calității și mecanismele de solidaritate, și pentru a garanta faptul că aceasta devine o realitate operațională, ar trebui să se acorde statelor membre sprijin financiar adecvat din partea Uniunii.
(11)Întrucât autoritățile vamale ale statelor membre și-au asumat un număr tot mai mare de responsabilități, care de multe ori includ și domeniul securității și au loc la frontierele externe, uniformitatea în efectuarea controalelor la frontieră și a controlului vamal la frontierele externe trebuie să fie asigurată prin furnizarea de către Uniune de sprijin financiar adecvat statelor membre. Acest lucru nu numai că va consolida controalele vamale, dar va și facilita schimburile comerciale în scopuri legitime, contribuind astfel la o uniune vamală sigură și eficientă.
(12)Prin urmare, este necesar să se instituie un fond care să succeadă Fondului pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, prin instituirea Fondului de gestionare integrată a frontierelor (denumit în continuare „fondul”).
(13)Având în vedere particularitățile juridice aplicabile titlului V din TFUE și diferitele temeiuri juridice aplicabile referitoare la politicile privind frontierele externe și privind controlul vamal, nu este posibil din punct de vedere juridic ca fondul să fie instituit sub forma unui instrument unic.
(14)Prin urmare, fondul ar trebui instituit ca un cadru cuprinzător pentru sprijinul financiar acordat de Uniune în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor, alcătuit din instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize („instrumentul”) instituit prin prezentul regulament și din instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal, instituit prin Regulamentul (UE) nr. .../... al Parlamentului European și al Consiliului. Cadrul ar trebui să fie completat de Regulamentul (UE) nr..../... [Regulamentul privind dispozițiile comune) al Parlamentului European și al Consiliului, la care prezentul regulament ar trebui să facă trimitere în ceea ce privește normele privind gestiunea partajată.
(15)Instrumentul ar trebui pus în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor și a principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a obligațiilor internaționale asumate de Uniune în materie de drepturi fundamentale.
(16)Instrumentul ar trebui să se bazeze pe rezultatele obținute și pe investițiile realizate cu sprijinul instrumentelor financiare care l-au precedat: Fondul pentru frontierele externe pentru perioada 2007-2013, instituit prin Decizia (UE) 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului, și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI) pentru perioada 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014. De asemenea, instrumentul ar trebui să extindă cadrul instrumentelor financiare precedente pentru a ține seama de noile evoluții.
(17)Pentru a asigura un control uniform și de înaltă calitate la frontierele externe și pentru a facilita călătoriile în scopuri legitime care presupun trecerea frontierelor externe, instrumentul ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei gestionări europene integrate a frontierelor care să includă toate măsurile de politică, legislative, de cooperare sistematică, de partajare a sarcinilor, de evaluare a situației și a modificărilor intervenite la punctele de trecere în ceea ce privește migranții aflați în situație neregulamentară, efectivele de personal, echipamentele și tehnologia utilizată, măsuri care au fost luate la diferite niveluri de către autoritățile competente ale statelor membre și de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în cooperare cu alți actori, precum țările terțe și alte organisme ale UE, în special Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), Europol și alte organizații internaționale.
(18)Instrumentul ar trebui să contribuie la o mai mare eficacitate a prelucrării cererilor de viză, din perspectiva identificării și a evaluării riscurilor la adresa securității și a riscurilor legate de migrația neregulamentară, precum și a facilitării procedurilor de acordare a vizelor pentru călătorii de bună credință. În special, instrumentul ar trebui să furnizeze asistență financiară pentru a sprijini digitalizarea prelucrării cererilor de viză, cu scopul de a asigura proceduri de acordare a vizelor rapide, sigure și la îndemâna utilizatorilor, atât în beneficiul solicitanților de viză, cât și al consulatelor. Instrumentul ar trebui să fie utilizat și pentru a asigura o vastă acoperire consulară în întreaga lume. Aplicarea uniformă a politicii comune în domeniul vizelor și modernizarea acesteia ar trebui, de asemenea, să fie reglementate de instrument.
(19)Instrumentul ar trebui să sprijine măsurile întreprinse pe teritoriul statelor Schengen care au legătură cu controlul la frontiere în contextul dezvoltării unui sistem comun de gestionare integrată a frontierelor care să consolideze funcționarea generală a spațiului Schengen.
(20)În vederea îmbunătățirii gestionării frontierelor externe, a contribuirii la prevenirea și combaterea migrației neregulamentare și a asigurării unui nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii, instrumentul ar trebui să sprijine dezvoltarea sistemelor informatice la scară largă, bazate pe sistemele informatice existente sau nou create. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să sprijine interoperabilitatea dintre aceste sisteme de informații ale UE [Sistemul de intrare/ieșire (EES), Sistemul de informații privind vizele (VIS), sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), Eurodac, Sistemul de informații Schengen (SIS) și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare pentru resortisanții țărilor terțe (ECRIS-TCN)] în statele membre, astfel încât aceste sisteme de informații ale UE și datele lor să se completeze reciproc. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să contribuie la evoluțiile necesare la nivel național impuse de punerea în aplicare a componentelor de interoperabilitate la nivel central [portalul european de căutare (ESP), serviciul comun de comparare a datelor biometrice (BMS), registrul comun de date de identitate (CIR) și detectorul de identități multiple (MID)].
(21)Instrumentul ar trebui să completeze și să consolideze activitățile întreprinse în vederea asigurării gestionării europene integrate a frontierelor în conformitate cu principiile solidarității și responsabilității comune între statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care reprezintă cei doi piloni ai poliției de frontieră și ai gărzii de coastă la nivel european. Acest lucru înseamnă, în special, că la elaborarea programelor lor, statele membre ar trebui să țină seama de instrumentele analitice și de orientările operaționale și tehnice elaborate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, precum și de programa de formare pusă la punct de aceasta, de exemplu programa comună de bază pentru formarea polițiștilor de frontieră, inclusiv de componentele sale legate de drepturile fundamentale și de accesul la protecție internațională. Pentru a dezvolta complementaritatea dintre misiunea sa și responsabilitățile statelor membre în domeniul controlului la frontierele externe și pentru a asigura consecvența și a evita un raport costuri-beneficii negativ, Comisia ar trebui să consulte Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă cu privire la proiectele de programe naționale prezentate de către statele membre, în măsura în care acest lucru intră în sfera de competențe a agenției, în special cu privire la activitățile finanțate în cadrul sprijinului operațional.
(22)Instrumentul ar trebui să sprijine aplicarea abordării-hotspot, astfel cum a fost descrisă în Comunicarea Comisiei intitulată O agendă europeană privind migrația și astfel cum a fost aprobată de Consiliul European din 25 și 26 iunie 2015. Abordarea-hotspot furnizează sprijin operațional statelor membre care se confruntă cu o presiune disproporționată a migrației la frontierele externe ale Uniunii. Aceasta oferă asistență integrată, cuprinzătoare și specifică, într-un spirit de solidaritate și responsabilitate comună, precum și pentru a proteja integritatea spațiului Schengen.
(23)În interesul solidarității în spațiul Schengen în ansamblul său și într-un spirit de responsabilitate comună cu privire la protejarea frontierelor externe ale Uniunii, în cazul în care se identifică deficiențe sau riscuri, mai ales în urma unei evaluări Schengen în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului, statul membru în cauză ar trebui să abordeze în mod corespunzător deficiențele sau riscurile identificate recurgând la resursele disponibile în cadrul programului său pentru a da curs recomandărilor adoptate în temeiul regulamentului menționat anterior și în conformitate cu evaluările vulnerabilității efectuate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2016/1624.
(24)Instrumentul ar trebui să exprime solidaritatea și responsabilitatea comună prin acordarea de asistență financiară statelor membre care aplică pe deplin dispozițiile Schengen privind frontierele externe, precum și celor care se pregătesc să participe pe deplin la Schengen, și ar trebui utilizat de către statele membre în interesul politicii comune a Uniunii privind gestionarea frontierelor externe.
(25)În conformitate cu Protocolul nr. 5 la Actul de aderare din 2003 privind tranzitul terestru al persoanelor între regiunea Kaliningrad și alte părți ale Federației Ruse, instrumentul ar trebui să suporte toate costurile suplimentare apărute în urma punerii în aplicare a dispozițiilor specifice ale acquis-ului Uniunii prevăzute pentru un astfel de tranzit, și anume Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 694/2003 al Consiliului. Cu toate acestea, necesitatea unui sprijin financiar continuu pentru compensarea scutirilor de taxe ar trebui să depindă de regimul de vize în vigoare între Uniune și Federația Rusă.
(26)Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivului de politică al instrumentului, statele membre ar trebui să se asigure că programele lor abordează obiectivele specifice ale instrumentului, că prioritățile alese sunt aliniate la prioritățile convenite la nivelul UE și compatibile cu măsurile de punere în aplicare prevăzute în anexa II și că alocarea resurselor între obiective și acțiuni este proporțională cu provocările și nevoile cărora trebuie să le facă față.
(27)Ar trebui să se urmărească asigurarea sinergiilor, a coerenței și a eficienței cu alte fonduri UE și ar trebui să se evite suprapunerile dintre acțiuni.
(28)Returnarea resortisanților țărilor terțe care fac obiectul deciziilor de returnare emise de un stat membru este una dintre componentele gestionării europene integrate a frontierelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2016/1624. Cu toate acestea, date fiind natura și obiectivele lor, măsurile în materie de returnare nu intră în sfera de aplicare a instrumentului și fac obiectul Regulamentului (UE) nr..../... [noul FAM].
(29)Pentru a recunoaște rolul important al autorităților vamale ale statelor membre la frontierele externe și pentru a asigura faptul că acestea dispun de mijloace suficiente pentru a-și îndeplini gama largă de sarcini care le revin la aceste frontiere, instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal, instituit prin Regulamentul (UE) nr..../... [noul Fond pentru echipamente de control vamal] al Parlamentului European și al Consiliului ar trebui să ofere acestor autorități naționale finanțarea necesară pentru a investi în echipamente destinate controlului vamal, precum și în echipamente care pot, în plus față de controlul vamal, să fie folosite și în alte scopuri, cum ar fi controlul la frontiere.
(30)Majoritatea echipamentelor de control vamal pot fi, de asemenea, folosite pentru verificarea conformității cu alte acte legislative, cum ar fi dispozițiile privind gestionarea frontierelor, vize și cooperarea polițienească. Fondul de gestionare integrată a frontierelor a fost, prin urmare, conceput sub forma a două instrumente complementare, cu sfere de aplicare distincte, dar compatibile în ceea ce privește achiziționarea de echipamente. Pe de o parte, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize instituit prin prezentul regulament va exclude echipamentele care pot fi utilizate atât pentru gestionarea frontierelor, cât și pentru efectuarea controalelor vamale. Pe de altă parte, instrumentul pentru echipamente de control vamal nu numai că va sprijini financiar echipamentele care sunt utilizate în primul rând pentru controlul vamal, ci va permite utilizarea acestora și în alte scopuri, cum ar fi controlul la frontiere și securitatea. Această repartizare a rolurilor va favoriza cooperarea interinstituțională între autoritățile relevante ca o componentă a abordării europene integrate privind gestionarea frontierelor, menționată la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/1624, permițând astfel autorităților vamale și celor cu responsabilități la frontieră să colaboreze între ele și să maximizeze impactul bugetului Uniunii prin utilizarea în comun și interoperabilitatea echipamentelor de control.
(31)Supravegherea frontierelor pe mare este considerată a fi una dintre atribuțiile îndeplinite de garda de coastă în spațiul maritim al Uniunii. Autoritățile naționale care îndeplinesc funcții de pază de coastă au, pe lângă acestea, o gamă largă de alte sarcini, care pot include, fără a se limita la acestea, siguranța maritimă, securitatea, operațiunile de căutare și salvare, controlul la frontiere, controlul pescuitului, controlul vamal, sarcinile generale de asigurare a respectării legii și protecția mediului. Gama largă de atribuții ale gărzii de coastă face ca aceste autorități să intre în sfera de aplicare a diferitelor politici ale Uniunii care ar trebui să urmărească realizarea de sinergii pentru a asigura obținerea unor rezultate mai eficiente și mai eficace.
(32)În plus față de cooperarea în cadrul Uniunii în ceea ce privește atribuțiile de gardă de coastă între Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, instituită prin Regulamentul (UE) 2016/1624 , Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului, ar trebui să se asigure și la nivel național o coerență sporită a activităților în domeniul maritim. Sinergia dintre diferiții actori din domeniul maritim ar trebui să se asigure în concordanță cu Strategia europeană de gestionare integrată a frontierelor europene și cu Strategia Uniunii europene în materie de securitate maritimă.
(33)Pentru a consolida complementaritatea și coerența activităților maritime, precum și pentru a evita suprapunerea eforturilor și a atenua constrângerile bugetare într-un domeniu cu costuri importante cum este domeniul maritim, instrumentul ar trebui să sprijine activitățile maritime cu scopuri multiple, al căror obiectiv principal este supravegherea frontierelor, dar care ar permite urmărirea în același timp și a altor obiective.
(34)Măsurile desfășurate în țările terțe și în legătură cu țările terțe care sunt finanțate prin instrument ar trebui să fie întreprinse în deplină sinergie, compatibilitate și complementaritate cu alte acțiuni derulate în afara Uniunii care beneficiază de sprijin din partea instrumentelor Uniunii de finanțare externă. La punerea în aplicare a acestor acțiuni, ar trebui să se urmărească în special asigurarea coerenței depline cu principiile și obiectivele generale ale acțiunilor externe și ale politicii externe ale Uniunii cu privire la țara sau la regiunea în cauză. În ceea ce privește dimensiunea externă, instrumentul ar trebui să direcționeze sprijinul astfel încât să contribuie la intensificarea cooperării cu țările terțe și la consolidarea unor aspecte-cheie ale capacităților lor de supraveghere și de gestionare a frontierelor, în domeniile de interes pentru politica de migrație a Uniunii și pentru obiectivele de securitate ale acesteia.
(35)Finanțarea de la bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe activitățile în care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. Dat fiind că Uniunea este mai în măsură decât statele membre să ofere un cadru pentru exprimarea solidarității Uniunii în ceea ce privește controlul la frontieră, politica în domeniul vizelor și gestionarea fluxurilor migratorii, precum și să ofere o platformă pentru dezvoltarea unor sisteme informatice comune care să susțină aceste politici, sprijinul financiar acordat în temeiul prezentului regulament va contribui, în special, la consolidarea capacităților naționale și a celor ale Uniunii în aceste domenii.
(36)Se poate considera că un stat membru nu respectă acquis-ul relevant al Uniunii, inclusiv în ceea ce privește utilizarea sprijinului operațional în temeiul prezentului instrument, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor, dacă există un risc clar de încălcare gravă de către respectivul stat membru a valorilor Uniunii în contextul punerii în aplicare a acquis-ului privind gestionarea frontierelor și vizele sau dacă un raport de evaluare efectuat în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen a identificat deficiențe în domeniul relevant.
(37)Instrumentul ar trebui să reflecte necesitatea unei flexibilități și a unei simplificări sporite, respectând, totodată, cerințele în materie de previzibilitate și asigurând o repartizare echitabilă și transparentă a resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute de prezentul regulament.
(38)Prezentul regulament ar trebui să stabilească sumele inițiale pentru programele statelor membre pe baza criteriilor prevăzute în anexa I, care reflectă lungimea frontierelor respective și nivelurile de amenințare la secțiunile de frontieră terestre și maritime, volumul de muncă al aeroporturilor și consulatelor, precum și numărul de consulate.
(39)Aceste sume inițiale vor constitui un punct de plecare pentru investițiile pe termen lung ale statelor membre. Pentru a se ține seama de modificările intervenite față de situația inițială, cum ar fi presiunea la frontierele externe ale Uniunii și volumul de muncă la frontierele externe și în consulate, se va aloca statelor membre o sumă suplimentară la jumătatea perioadei, calculată pe baza celor mai recente date statistice disponibile, astfel cum se reflectă în cheia de repartizare, ținând seama de stadiul de punere în aplicare a programului.
(40)Întrucât provocările în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor sunt într-o evoluție continuă, este necesar să se adapteze alocarea finanțării în funcție de modificările intervenite în legătură cu fluxurile de migrație, cu presiunea la frontieră și cu amenințările la adresa securității și să se direcționeze finanțarea către prioritățile care aduc cea mai mare valoare adăugată pentru Uniune. Pentru a răspunde unor necesități urgente sau modificărilor intervenite în ceea ce privește politicile și prioritățile Uniunii și pentru a direcționa finanțarea către acțiuni cu un nivel ridicat de valoare adăugată pentru Uniune, o parte din finanțare va fi alocată, periodic, acțiunilor specifice, acțiunilor Uniunii și asistenței de urgență, prin intermediul unei facilități tematice.
(41)Statele membre ar trebui să fie încurajate, prin faptul că beneficiază de o contribuție mai importantă din partea Uniunii, să utilizeze o parte din alocarea corespunzătoare programului pentru a finanța acțiunile enumerate în anexa IV.
(42)Instrumentul ar trebui să contribuie la sprijinirea costurilor operaționale legate de gestionarea frontierelor, politica comună în domeniul vizelor și sistemele informatice la scară largă și ar trebui, așadar, să permită statelor membre să mențină capacități care sunt esențiale pentru Uniune în ansamblul său. Acest sprijin constă în rambursarea integrală a costurilor specifice legate de obiectivele instrumentului și ar trebui să constituie o parte integrantă a programelor statelor membre.
(43)O parte a resurselor disponibile în cadrul instrumentului ar putea, la rândul său, să fie alocată programelor statelor membre în vederea punerii în aplicare a unor acțiuni specifice, în plus față de suma care le-a fost alocată inițial. Aceste acțiuni specifice ar trebui să fie identificate la nivelul Uniunii și ar trebui să se refere la acțiuni care necesită un efort de cooperare sau la acțiuni care sunt necesare pentru a aborda evoluțiile din Uniune ce necesită punerea la dispoziție a unor fonduri suplimentare pentru unul sau mai multe state membre, cum ar fi achiziționarea, prin programele naționale ale statelor membre, a unor echipamente tehnice de care are nevoie Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru a-și îndeplini activitățile operaționale, modernizarea procesului de prelucrare a cererilor de viză, dezvoltarea de noi sisteme informatice la scară largă și asigurarea interoperabilității acestor sisteme. Aceste acțiuni specifice sunt definite de Comisie în cadrul programelor sale de lucru.
(44)Pentru a completa punerea în aplicare a obiectivului de politică al acestui instrument la nivel național prin intermediul programelor statelor membre, instrumentul ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin pentru acțiunile la nivelul Uniunii. Astfel de acțiuni ar trebui să urmărească scopuri strategice globale care să se înscrie în domeniul de intervenție al instrumentului, legate de analiza politicilor și de inovare, de învățarea reciprocă transnațională și de parteneriatele transnaționale, precum și de testarea a noi inițiative și acțiuni în întreaga Uniune.
(45)Pentru a consolida capacitatea Uniunii de a răspunde imediat unei presiuni migratorii neprevăzute sau disproporționate, în special la acele secțiuni ale frontierei în care s-a stabilit, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, că nivelul impactului este de așa natură încât pune în pericol funcționarea spațiului Schengen în ansamblul său, precum și pentru a răspunde unei presiuni asupra secțiilor de vize din consulatele statelor membre sau unor riscuri la adresa securității frontierelor, ar trebui să se poată acorda asistență de urgență, în conformitate cu cadrul prevăzut în prezentul regulament.
(46)Obiectivul de politică al acestui instrument va fi urmărit și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei/componentelor [...] a/ale Fondului InvestEU. Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară.
(47)Prezentul regulament instituie, pentru întregul instrument, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul [punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară], pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.
(48)Regulamentul (UE, Euratom) nr. .../... [noul Regulament financiar] („Regulamentul financiar”) se aplică prezentului instrument. Acesta prevede norme privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul instrumentului.
(49)În vederea punerii în aplicare a acțiunilor în cadrul gestiunii partajate, instrumentul ar trebui să facă parte dintr-un cadru coerent format din prezentul regulament, Regulamentul financiar și Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].
(50)Regulamentul (UE) nr. .../.... [RDC] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAM), Fondul pentru securitate internă (FSI) și instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și stabilește în special normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. În plus, este necesar să se precizeze în prezentul regulament obiectivele instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize și să se prevadă dispoziții specifice privind activitățile care pot fi finanțate prin acest instrument.
(51)Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a oferi rezultate, ținându-se seama în special de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui să se aibă, de asemenea, în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și recurgerea la o finanțare nelegată de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(52)În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. .../... [noul Regulament financiar], cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și privind alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
(53)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și execuție indirectă și prevăd controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.
(54)În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului, persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru a beneficia de finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor instrumentului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legată țara respectivă sau teritoriul respectiv.
(55)În temeiul articolului 349 din TFUE și în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE, aprobată de Consiliu în cadrul concluziilor sale din 12 aprilie 2018, statele membre în cauză ar trebui să se asigure că programele lor naționale abordează amenințările nou-apărute cu care se confruntă regiunile ultraperiferice. Instrumentul sprijină aceste state membre cu resurse adecvate pentru a veni în ajutorul regiunilor ultraperiferice, în funcție de necesități.
(56)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze acest instrument pe baza informațiilor colectate cu ajutorul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată o reglementare excesivă și impunerea unor sarcini administrative excesive, în special asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea impactului instrumentului pe teren. Pentru a măsura realizările instrumentului, ar trebui să se instituie indicatori comuni și ținte conexe în legătură cu fiecare dintre obiectivele specifice ale instrumentului.
(57)Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul instrument va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine îndeplinirea obiectivelor din domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a instrumentului, iar ulterior vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al procedurilor de evaluare relevante.
(58)Comisia și statele membre ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a instrumentului cu ajutorul indicatorilor și al raportării financiare, în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] și din prezentul regulament.
(59)Pentru a completa și a modifica unele elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește lista acțiunilor eligibile pentru o rată de cofinanțare mai mare, astfel cum sunt enumerate în anexa IV, pentru sprijin operațional și pentru dezvoltarea în continuare a cadrului comun de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
(60)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului. Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru actele de punere în aplicare care stabilesc obligații comune pentru statele membre, în special cu privire la furnizarea de informații către Comisie, iar procedura de consultare ar trebui folosită pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind modalitățile de furnizare de informații către Comisie în contextul programării și al raportării, dată fiind natura lor pur tehnică.
(61)Participarea unui stat membru la acest instrument nu ar trebui să coincidă cu participarea sa la un instrument financiar temporar al Uniunii care sprijină statele membre beneficiare în vederea finanțării, printre altele, a acțiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii destinate punerii în aplicare a acquis-ului Schengen privind frontierele și vizele și privind controalele la frontierele externe.
(62)În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen, care se încadrează în domeniile menționate la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului.
(63)În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului.
(64)În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului.
(65)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca ar trebui să decidă, în conformitate cu articolul 4 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament, dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.
(66)Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului. Prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.
(67)Se impune alinierea duratei de aplicare a prezentului regulament cu cea a Regulamentului (UE, Euratom) .../... al Consiliului [Regulamentul privind cadrul financiar multianual],
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect
1.Prezentul regulament instituie instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize („instrumentul”), ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor („fondul”).
2.Prezentul regulament instituie fondul, împreună cu Regulamentul (UE) nr..../... [Fondul pentru echipamente de control vamal] care instituie, ca parte a [Fondului de gestionare integrată a frontierelor], instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal.
3.Acesta stabilește obiectivele instrumentului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
(1)„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă o acțiune sprijinită de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
(2)„punct de trecere a frontierei” înseamnă orice punct de trecere autorizat de către autoritățile competente pentru trecerea frontierelor externe, potrivit notificării efectuate în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului;
(3)„gestionare europeană integrată a frontierelor” înseamnă componentele enumerate la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2016/1624;
(4)„frontiere externe” înseamnă frontierele statelor membre: frontierele terestre, inclusiv frontierele fluviale și cele aflate pe lacuri, frontierele maritime, precum și aeroporturile, porturile fluviale, porturile maritime și porturile aflate pe lacuri cărora li se aplică dispozițiile dreptului Uniunii privind trecerea frontierelor externe, inclusiv frontierele interne la care nu au fost încă eliminate controalele;
(5)„secțiune de frontieră externă” înseamnă întreaga frontieră externă terestră sau maritimă a unui stat membru sau o parte a acesteia, astfel cum este definită de Regulamentul (UE) nr. 1052/2013;
(6)„zonă hotspot” înseamnă zona hotspot definită la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2016/1624;
(7)„frontiere interne la care nu au fost încă eliminate controalele” înseamnă:
(a)frontiera comună dintre un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen și un alt stat membru care are obligația să aplice integral acquis-ul Schengen, în conformitate cu actul său de aderare, dar în cazul căruia nu a intrat încă în vigoare decizia relevantă a Consiliului prin care statul membru vizat este autorizat să aplice integral acquis-ul respectiv;
(b)frontiera comună dintre două state membre care au obligația să aplice integral acquis-ul Schengen, în conformitate cu actele lor corespunzătoare de aderare, dar în cazul cărora nu a intrat încă în vigoare decizia relevantă a Consiliului prin care statele membre vizate sunt autorizate să aplice integral acquis-ul respectiv.
Articolul 3
Obiectivele instrumentului
1.Ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, obiectivul de politică al instrumentului este asigurarea unei gestionări europene integrate solide și eficace a frontierelor la frontierele externe, care să garanteze, în același timp, libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii, cu respectarea deplină a angajamentelor Uniunii privind drepturile fundamentale, contribuind astfel la asigurarea unui nivel înalt de securitate în Uniune.
2.În cadrul obiectivului de politică stabilit la alineatul (1), instrumentul contribuie la următoarele obiective specifice:
(a)sprijinirea gestionării europene integrate eficace a frontierelor externe de către poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, ca responsabilitate partajată a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și a autorităților naționale responsabile cu gestionarea frontierelor, în scopul facilitării trecerii legitime a frontierei, al prevenirii și al depistării imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, precum și al gestionării eficace a fluxurilor de migrație;
(a)sprijinirea politicii comune în domeniul vizelor în scopul facilitării călătoriilor în scopuri legitime și al prevenirii riscurilor în materie de migrație și de securitate.
3.În cadrul obiectivelor specifice stabilite la alineatul (2), instrumentul este pus în aplicare prin intermediul măsurilor de punere în aplicare enumerate în anexa II.
Articolul 4
Domeniul de aplicare al sprijinului
1.În cadrul obiectivelor menționate la articolul 3 și în conformitate cu măsurile de punere în aplicare enumerate în anexa II, instrumentul sprijină în special acțiunile enumerate în anexa III.
2.Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament, instrumentul poate sprijini acțiuni conforme cu prioritățile Uniunii menționate în anexa III în ceea ce privește țările terțe și în aceste țări, după caz, în conformitate cu articolul 5.
3.Următoarele acțiuni nu sunt eligibile:
(a)acțiunile la frontierele interne la care nu au fost încă eliminate controalele, menționate în anexa III punctul 1 litera (a);
(b)acțiunile legate de reintroducerea temporară și excepțională a controlului la frontierele interne, menționate în Regulamentul (UE) 2016/399;
(c)în ceea ce privește controlul mărfurilor:
(1)acțiunile al căror obiectiv sau efect exclusiv îl constituie controlul mărfurilor;
(2)achiziționarea, întreținerea sau modernizarea echipamentelor, cu excepția mijloacelor de transport, care au ca scop sau efect, printre altele, controlul mărfurilor;
(3)alte acțiuni în temeiul prezentului regulament al căror obiectiv sau efect primar îl constituie controlul mărfurilor.
În cazul apariției unei situații de urgență, acțiunile neeligibile menționate la prezentul alineat pot fi considerate eligibile.
Articolul 5
Entități eligibile
1.Pot fi eligibile următoarele entități:
(a)entitățile juridice stabilite într-una dintre următoarele țări:
(i)
un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;
(ii)
o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate în program;
(b)orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.
2.Persoanele fizice nu sunt eligibile.
3.Entitățile juridice stabilite într-o țară terță sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.
4.Entitățile juridice care participă la consorții formate din cel puțin două entități independente, stabilite în diferite state membre sau țări ori teritorii de peste mări legate de aceste state sau țări terțe sunt eligibile.
CAPITOLUL II
CADRUL FINANCIAR ȘI DE PUNERE ÎN APLICARE
Secțiunea 1
Dispoziții comune
Articolul 6
Principii generale
1.Sprijinul furnizat în temeiul prezentului regulament completează intervențiile la nivel național, regional și local și vizează aducerea unei valori adăugate obiectivelor prezentului regulament.
2.Comisia și statele membre se asigură că sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament și de către statele membre este coerent cu activitățile, politicile și prioritățile relevante ale Uniunii și este complementar altor instrumente ale Uniunii.
3.Instrumentul este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate, directe sau indirecte, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul financiar.
Articolul 7
Buget
1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a instrumentului în perioada 2021-2027 este de 8 018 000 000 EUR în prețuri curente.
2.Pachetul financiar se utilizează după cum urmează:
(a)suma de 4 811 000 000 EUR se alocă programelor puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate, din care 157 200 000 EUR se alocă regimului special de tranzit menționat la articolul 16, pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate;
(b)suma de 3 207 000 000 EUR se alocă facilității tematice.
3.Până la 0,52 % din valoarea pachetului financiar este alocată asistenței tehnice la inițiativa Comisiei pentru punerea în aplicare a instrumentului.
4.În temeiul dispozițiilor relevante ale acordurilor lor de asociere, se stabilesc mecanisme menite să precizeze natura și modalitățile de participare a țărilor asociate la implementarea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen. Contribuțiile financiare ale țărilor respective se adaugă la resursele globale disponibile din bugetul Uniunii, menționate la alineatul (1).
Articolul 8
Dispoziții generale privind punerea în aplicare a facilității tematice
1.Pachetul financiar menționat la articolul 7 alineatul (2) litera (b) se alocă în mod flexibil prin intermediul facilității tematice în cadrul gestiunii partajate, directe și indirecte, astfel cum se prevede în programele de lucru. Finanțarea din cadrul facilității tematice se utilizează pentru componentele acesteia:
(a)acțiuni specifice;
(b)acțiuni ale Uniunii și
(c)asistența de urgență.
Asistența tehnică la inițiativa Comisiei va fi, de asemenea, finanțată din pachetul financiar aferent facilității tematice.
2.Finanțarea din cadrul facilității tematice abordează priorități cu o valoare adăugată ridicată pentru Uniune sau este utilizată pentru a răspunde unor nevoi urgente, în conformitate cu prioritățile convenite ale Uniunii, definite în anexa II.
3.În cazul în care statele membre primesc finanțare din facilitatea tematică în cadrul gestiunii directe sau indirecte, este necesar să se asigure că proiectele selectate nu fac obiectul unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare prevăzută la articolul 258 din TFUE care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectelor.
4.În cazul în care finanțarea din facilitatea tematică este executată în cadrul gestiunii partajate, Comisia verifică, în sensul articolului 18 și al articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], dacă acțiunile avute în vedere fac obiectul unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare prevăzută la articolul 258 din TFUE care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectelor.
5.Comisia stabilește suma totală pusă la dispoziție pentru facilitatea tematică în cadrul creditelor anuale ale bugetului Uniunii.
6.Comisia adoptă deciziile de finanțare pentru facilitatea tematică, astfel cum se menționează la articolul 110 din Regulamentul financiar, identificând obiectivele și acțiunile care urmează să fie sprijinite și specificând sumele pentru fiecare dintre componentele sale, astfel cum se prevede la alineatul (1). Deciziile de finanțare stabilesc, după caz, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
7.În urma adoptării unei decizii de finanțare, astfel cum este menționată la alineatul (3), Comisia poate modifica în consecință programele puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate.
8.Deciziile de finanțare pot fi anuale sau multianuale și pot acoperi una sau mai multe componente ale facilității tematice.
Secțiunea 2
Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate
Articolul 9
Domeniul de aplicare
1.Prezenta secțiune se aplică părții din pachetul financiar menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (a), precum și resurselor suplimentare care urmează să fie puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate în conformitate cu decizia Comisiei privind facilitatea tematică menționată la articolul 8.
2.Sprijinul prevăzut în prezenta secțiune este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul financiar și cu Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].
Articolul 10
Resurse bugetare
1.Resursele menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (a) se alocă programelor naționale puse în aplicare de statele membre în cadrul gestiunii partajate („programele”), cu titlu indicativ, după cum urmează:
(a)4 009 000 000 EUR pentru statele membre în conformitate cu criteriile definite în anexa I;
(b)802 000 000 EUR pentru statele membre în scopul ajustării alocărilor pentru programele menționate la articolul 13 alineatul (1).
2.În cazul în care suma menționată la alineatul 1 litera (b) nu este alocată, suma rămasă poate fi adăugată la suma menționată la articolul 7 alineatul (2) litera (b).
Articolul 11
Rate de cofinanțare
1.Contribuția de la bugetul Uniunii nu depășește 75 % din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect.
2.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 90 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele puse în aplicare în cadrul acțiunilor specifice.
3.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 90 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru acțiunile enumerate în anexa IV.
4.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru sprijinul operațional, inclusiv regimul special de tranzit.
5.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru asistența de urgență.
6.Decizia Comisiei de aprobare a unui program stabilește rata de cofinanțare și cuantumul maxim al sprijinului din partea acestui instrument pentru tipurile de acțiuni menționate la alineatele (1)-(5).
7.Pentru fiecare obiectiv specific, decizia Comisiei stabilește dacă rata de cofinanțare pentru obiectivul specific se aplică:
(a)contribuției totale, inclusiv contribuției publice și private, sau
(b)numai contribuției publice.
Articolul 12
Programe
1.Fiecare stat membru se asigură că prioritățile abordate în programul său sunt în concordanță cu prioritățile Uniunii și răspund acestora și provocărilor cu care Uniunea se confruntă în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor, precum și că acestea sunt pe deplin conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite ale Uniunii. În definirea priorităților programelor lor, statele membre se asigură că măsurile de punere în aplicare stabilite în anexa II sunt abordate în mod corespunzător.
2.Comisia se asigură că Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și, după caz, eu-LISA sunt asociate în cadrul procesului de elaborare a programelor statelor membre încă dintr-un stadiu incipient, în măsura în care acest lucru ține de competența agențiilor respective.
3.Comisia consultă Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă cu privire la proiectele de program, punând un accent deosebit pe activitățile incluse în cadrul sprijinului operațional în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (a), pentru a se asigura coerența și complementaritatea acțiunilor agenției cu acțiunile statelor membre în ceea ce privește gestionarea frontierelor, precum și pentru a se evita dubla finanțare și a se asigura eficiența din punctul de vedere al costurilor.
4.Comisia poate asocia Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și, după caz, eu-LISA la sarcinile de monitorizare și evaluare menționate în secțiunea 5, în special pentru a se asigura că acțiunile puse în aplicare cu sprijinul instrumentului sunt conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite ale Uniunii.
5.În urma adoptării recomandărilor care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 și a recomandărilor emise în cadrul evaluărilor vulnerabilității realizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1624, statul membru în cauză analizează, împreună cu Comisia, abordarea cea mai adecvată pentru a da curs acestor recomandări cu sprijinul instrumentului.
6.După caz, Comisia asociază Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la procesul de examinare privind abordarea cea mai adecvată pentru a da curs recomandărilor cu sprijinul instrumentului.
7.Atunci când pune în aplicare alineatul (5), statul membru în cauză se asigură că punerea în aplicare a măsurilor menite să abordeze deficiențele identificate, în special a măsurilor care abordează deficiențe grave și evaluări neconforme, reprezintă o prioritate pentru programul său.
8.După caz, programul în cauză este modificat pentru a ține seama de recomandările menționate la alineatul (5). În funcție de impactul ajustării, programul revizuit poate fi aprobat de Comisie.
9.În cooperare și în consultare cu Comisia și cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în conformitate cu competențele agenției, statul membru în cauză poate realoca resurse în cadrul programului său, inclusiv resursele destinate sprijinului operațional, pentru a răspunde recomandărilor menționate la alineatul (5) care au implicații financiare.
10.În cazul în care un stat membru decide să pună în aplicare proiecte cu o țară terță sau într-o țară terță cu sprijinul instrumentului, statul membru în cauză consultă Comisia înainte de începerea proiectului.
11.În cazul în care un stat membru decide să pună în aplicare proiecte cu o țară terță sau într-o țară terță cu sprijinul instrumentului cu privire la monitorizarea, detectarea, identificarea, urmărirea, prevenirea și interceptarea trecerilor neautorizate ale frontierei în scopul detectării, prevenirii și combaterii imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere sau al sprijinirii protecției și a salvării vieților migranților, acesta se asigură că a notificat Comisiei orice acord de cooperare bilateral sau multilateral cu țara terță respectivă, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1052/2013.
12.În ceea ce privește echipamentele operaționale, inclusiv mijloacele de transport și sistemele de comunicații necesare pentru asigurarea unui control eficace și în condiții de siguranță la frontieră, care au fost achiziționate cu sprijinul instrumentului, se aplică următoarele dispoziții:
(a)înainte de a lansa procedurile de achiziție pentru achiziționarea, cu sprijinul instrumentului, a unor echipamente operaționale, inclusiv a unor mijloace de transport și sisteme de comunicare, statele membre se asigură că aceste echipamente respectă standardele stabilite de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în cazul în care astfel de standarde există, și verifică împreună cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă specificațiile lor tehnice, cu scopul de a asigura interoperabilitatea activelor utilizate de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european;
(b)toate echipamentele de exploatare la scară largă pentru gestionarea frontierelor, cum ar fi mijloacele de transport aerian și maritim și de supraveghere achiziționate de statele membre, sunt înregistrate în rezerva de echipamente tehnice a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în vederea punerii la dispoziție a acestor active în conformitate cu articolul 39 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/1624;
(c)statele membre pot decide să achiziționeze echipamente pentru operațiuni maritime multifuncționale sprijinite de instrument, cu condiția ca aceste echipamente, în cazul utilizării lor de către autoritățile naționale competente, să fie implicate în operațiunile de supraveghere a frontierelor cel puțin 60 % din perioada totală de utilizare în scopuri naționale în cursul unui an. Aceste echipamente sunt înregistrate în rezerva de echipamente tehnice a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în vederea punerii la dispoziție a acestor active în conformitate cu articolul 39 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/1624;
(d)pentru a sprijini planificarea coerentă a dezvoltării capacităților poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și posibila utilizare a achizițiilor publice comune, statele membre comunică Comisiei, ca parte a raportării efectuate în conformitate cu articolul 27, planificarea multianuală disponibilă pentru echipamentele care se preconizează că vor fi achiziționate în cadrul instrumentului. Comisia transmite aceste informații Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.
13.Formarea în domeniul gestionării frontierelor desfășurată cu ajutorul acestui instrument se bazează pe standardele comune relevante, armonizate și de calitate, disponibile la nivel europene în materie de educație și formare pentru paza de frontieră și de coastă.
14.Statele membre desfășoară, în special, acțiunile enumerate în anexa IV. Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa IV.
15.Programarea menționată la articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] se bazează pe tipurile de intervenții stabilite în tabelul 1 din anexa VI.
Articolul 13
Evaluarea la jumătatea perioadei
1.În 2024, Comisia alocă pentru programele statelor membre în cauză suma suplimentară menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (b) în conformitate cu criteriile menționate în anexa I punctul 1 litera (c) și punctele 2-11. Alocarea se bazează pe cele mai recente date statistice disponibile pentru criteriile menționate în anexa I punctul 1 litera (c) și punctele 2-11. Finanțarea se acordă cu începere din anul calendaristic 2025.
2.În cazul în care un procent de cel puțin 10 % din alocarea inițială a unui program, menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a), nu a fost acoperit de cereri de plată intermediară prezentate în conformitate cu articolul 85 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], statul membru în cauză nu este eligibil pentru a primi alocări suplimentare pentru programul menționat la alineatul (1).
3.Alocarea fondurilor din cadrul facilității tematice începând cu anul 2025 ține seama, după caz, de progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea obiectivelor de etapă din cadrul de performanță, astfel cum se menționează la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], precum și de deficiențele identificate în materie de punere în aplicare.
Articolul 14
Acțiuni specifice
1.Acțiunile specifice sunt proiecte transnaționale sau naționale, în conformitate cu obiectivele prezentului regulament, pentru care unul, mai multe sau toate statele membre pot primi o alocare suplimentară pentru programele lor.
2.Statele membre pot primi, în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), finanțare pentru acțiuni specifice, cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program și să fie utilizată pentru a contribui la punerea în aplicare a obiectivelor prezentului regulament.
3.Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.
Articolul 15
Sprijin operațional
1.Sprijinul operațional este o parte a alocării destinate unui stat membru care poate fi utilizată ca sprijin pentru autoritățile publice responsabile de îndeplinirea sarcinilor și furnizarea serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune.
2.Un stat membru poate utiliza până la 30 % din suma alocată în cadrul instrumentului pentru programul său național în vederea finanțării sprijinului operațional acordat autorităților publice responsabile de îndeplinirea sarcinilor și furnizarea serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune.
3.Statele membre care utilizează sprijinul operațional trebuie să respecte acquis-ul Uniunii în materie de frontiere și vize.
4.Statele membre justifică, în cadrul programului și al rapoartelor anuale de performanță menționate la articolul 27, utilizarea sprijinului operațional pentru realizarea obiectivelor prezentului regulament. Înainte de aprobarea programului, Comisia, după consultarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în ceea ce privește competențele agenției în conformitate cu articolul 12 alineatul (3), evaluează situația inițială în statele membre care și-au manifestat intenția de a utiliza sprijinul operațional, ținând seama de informațiile furnizate de statele membre în cauză și, după caz, de informațiile disponibile în lumina evaluărilor Schengen și a evaluărilor vulnerabilității, inclusiv a recomandărilor formulate în urma evaluărilor Schengen și a evaluărilor vulnerabilității.
5.Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (3) litera (c), sprijinul operațional se concentrează pe sarcini și servicii specifice, astfel cum sunt stabilite în anexa VII.
6.Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica sarcinile și serviciile specifice din anexa VII.
Articolul 16
Sprijin operațional pentru regimul special de tranzit
1.Instrumentul acordă sprijin pentru compensarea scutirilor de taxe aplicate vizelor și costurilor suplimentare ocazionate de punerea în aplicare a documentului de facilitare a tranzitului (FTD) și a documentului de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 693/2003 și cu Regulamentul (CE) nr. 694/2003.
2.Resursele alocate Lituaniei pentru regimul special de tranzit în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (a) sunt puse la dispoziție ca sprijin operațional suplimentar pentru Lituania, în conformitate cu acțiunile eligibile pentru sprijinul operațional în cadrul programului, astfel cum sunt menționate în anexa VII.
3.Prin derogare de la articolul 15 alineatul (2), Lituania poate utiliza suma alocată în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a) pentru a finanța sprijinul operațional în plus față de suma definită la articolul 15 alineatul (2).
4.Comisia și Lituania evaluează aplicarea prezentului articol în cazul în care intervin schimbări care au un impact asupra existenței sau funcționării regimului special de tranzit.
Secțiunea 3
Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii directe și indirecte
Articolul 17
Domeniul de aplicare
Comisia pune în aplicare sprijinul prevăzut în prezenta secțiune fie direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, fie indirect, în conformitate cu același articol litera (c).
Articolul 18
Acțiunile Uniunii
1.Acțiunile Uniunii sunt proiecte transnaționale sau proiecte de interes special pentru Uniune, în conformitate cu obiectivele prezentului regulament.
2.La inițiativa Comisiei, instrumentul poate fi utilizat pentru finanțarea acțiunilor Uniunii legate de obiectivele prezentului regulament, astfel cum sunt menționate la articolul 3 și în conformitate cu anexele II și III.
3.Acțiunile Uniunii pot oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acestea pot oferi finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.
4.Granturile puse în aplicare în cadrul gestiunii directe se atribuie și se gestionează în conformitate cu [titlul VIII] din Regulamentul financiar.
5.Comitetul de evaluare care examinează propunerile poate fi format din experți externi.
6.Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscurile asociate cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și se consideră o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X din] Regulamentul (UE) nr. …/… [care succede Regulamentului privind Fondul de garantare].
Articolul 19
Operațiuni de finanțare mixtă
Operațiunile de finanțare mixtă decise în cadrul prezentului instrument sunt puse în aplicare în conformitate cu [regulamentul InvestEU] și cu [Titlul X] din Regulamentul financiar.
Articolul 20
Asistența tehnică la nivelul Comisiei
Instrumentul poate sprijini măsurile de asistență tehnică puse în aplicare la inițiativa sau în numele Comisiei. Aceste măsuri pot fi finanțate în proporție de 100 %.
Articolul 21
Audituri
Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale prevăzute la articolul 127 din Regulamentul financiar.
Articolul 22
Informare, comunicare și publicitate
1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
2.Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind acest instrument, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate instrumentului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament.
Secțiunea 4
Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate, directe și indirecte
Articolul 23
Asistența de urgență
1.Instrumentul furnizează asistență financiară pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice în cazul unei situații de urgență apărute ca urmare a unei presiuni urgente și excepționale, create de faptul că un număr mare sau disproporționat de resortisanți ai țărilor terțe au trecut, trec sau se așteaptă să treacă frontierele externe ale unuia sau mai multor state membre, în special la secțiunile de frontieră la care s-a constatat că nivelul impactului ar pune în pericol funcționarea întregului spațiu Schengen, sau în cazul oricărei alte situații de presiune urgentă și excepțională care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care necesită o acțiune imediată.
2.Asistența de urgență poate fi acordată direct, sub formă de granturi, agențiilor descentralizate.
3.Asistența de urgență poate fi alocată pentru programele statelor membre, în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program. Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.
4.Granturile puse în aplicare în cadrul gestiunii directe se atribuie și se gestionează în conformitate cu [titlul VIII] din Regulamentul financiar.
Articolul 24
Finanțare cumulativă, complementară și combinată
1.O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul instrumentului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv finanțare în cadrul gestiunii partajate, cu condiția ca această contribuție să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui astfel de program al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.
2.Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative:
(a)au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în temeiul instrumentului;
(b)respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;
(c)nu pot fi finanțate în cadrul respectivei cereri de propuneri din motive de constrângeri bugetare,
pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul 67 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. .../... [RDC] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) nr. .../... [Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului sau ale instrumentului care furnizează sprijin.
Secțiunea 5
Monitorizare, raportare și evaluare
Subsecțiunea 1 Dispoziții comune
Articolul 25
Monitorizare și raportare
1.În conformitate cu obligațiile sale de raportare în temeiul articolului 43 alineatul (3) litera (h) punctul (i) subpunctul (iii) din Regulamentul financiar, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații referitoare la performanțele înregistrate, în conformitate cu anexa V.
2.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa V în scopul efectuării adaptărilor necesare la informațiile privind performanța care urmează să fie puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.
3.În anexa VIII sunt stabiliți indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de instrument în direcția îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament. Pentru indicatorii de realizare, valorile de referință se stabilesc la zero. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2024 și țintele stabilite pentru 2029 sunt cumulative.
4.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.
5.Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de instrument în direcția atingerii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa VIII în scopul de a revizui și a completa indicatorii, după caz, și de a completa prezentul regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare, incluzând informațiile pe care trebuie să le furnizeze statele membre.
Articolul 26
Evaluare
1.Comisia efectuează o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă a prezentului regulament, inclusiv a acțiunilor puse în aplicare în cadrul prezentului instrument.
2.Evaluarea la jumătatea perioadei și evaluarea retrospectivă sunt efectuate în timp util, pentru a permite integrarea lor în procesul de luare a deciziilor, în conformitate cu calendarul stabilit la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].
Subsecțiunea 2 Norme aplicabile gestiunii partajate
Articolul 27
Rapoarte anuale de performanță
1.Până la 15 februarie 2023 și până la aceeași dată din fiecare an ulterior până în 2031 inclusiv, statele membre prezintă Comisiei un raport anual de performanță, astfel cum este menționat la articolul 36 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC]. Raportul prezentat în 2023 se referă la punerea în aplicare a programului până la 30 iunie 2022.
2.Raportul anual de performanță cuprinde, în special, informații privind:
(a)progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor, luând în considerare cele mai recente date, astfel cum se prevede la articolul 37 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC];
(b)orice probleme care afectează performanța programului și măsurile luate pentru a le soluționa;
(c)complementaritatea dintre acțiunile sprijinite de instrument și sprijinul acordat de alte fonduri ale Uniunii, în special cele desfășurate în țări terțe sau în legătură cu țări terțe;
(d)contribuția programului la punerea în aplicare a acquis-ului relevant și a planurilor de acțiune relevante ale Uniunii;
(e)punerea în aplicare a acțiunilor legate de comunicare și vizibilitate;
(f)îndeplinirea condițiilor favorizante și aplicarea acestora pe toată durata perioadei de programare.
3.Comisia poate formula observații privind raportul anual de performanță în termen de două luni de la data primirii acestuia. În cazul în care Comisia nu prezintă observații în termenul respectiv, se consideră că raportul este acceptat.
4.În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare în care stabilește modelul pentru raportul anual de performanță. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 30 alineatul (2).
Articolul 28
Monitorizare și raportare
1.Monitorizarea și raportarea în conformitate cu titlul IV din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] se bazează pe tipurile de intervenții stabilite în tabelele 1, 2 și 3 din anexa VI. Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa VI.
2.Indicatorii comuni sunt utilizați în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) și cu articolele 17 și 37 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].
CAPITOLUL III
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul 29
Exercitarea delegării de competențe
1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 12, 15, 25 și 28 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.
3.Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolele 12, 15, 25 și 28. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
6.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 12, 15, 25 și 28 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a exprimat obiecții în termen de două luni de la primirea notificării sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 30
Procedura comitetului
1.Comisia este asistată de un comitet de coordonare pentru Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
3.În cazul în care când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare. Această dispoziție nu se aplică actului de punere în aplicare menționat la articolul 27 alineatul (4).
Articolul 31
Dispoziții tranzitorii
1.Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor în cauză în cadrul instrumentului pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului pentru securitate internă aferent perioadei 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014, care continuă să se aplice acțiunilor în cauză până la finalizarea lor.
2.Pachetul financiar pentru instrument poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între instrument și măsurile adoptate în cadrul instrumentului anterior, și anume instrumentul pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului pentru securitate internă aferent perioadei 2014-2020, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014.
Articolul 32
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Strasbourg,
Pentru Parlamentul European,
Pentru Consiliu,
Președintele
Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)
1.3.Natura propunerii/inițiativei
1.4.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.Durata și impactul financiar
1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare
2.2.Sistemul de gestiune și de control
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ
3.2.3.Contribuția terților
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize (IGFV).
1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)
Rubrica 4 (Migrație și gestionarea frontierelor). Titlul 11. Gestionarea frontierelor
1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:
☑ o acțiune nouă
◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare
◻ prelungirea unei acțiuni existente
◻ o fuziune sau o redirecționare a una sau mai multe acțiuni către o altă/o nouă acțiune
1.4.Motivele propunerii/inițiativei
1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
Facilitarea călătoriilor în scopuri legitime și prevenirea, în același timp, a migrației neregulamentare și a riscurilor la adresa securității reprezintă un obiectiv-cheie al agendei privind migrația. Strategia europeană de gestionare integrată a frontierelor este pusă în aplicare de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, printr-o cooperare strânsă între părțile sale constitutive, și anume Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și polițiștii de frontieră ai statelor membre.
La 14 martie 2018, Comisia a prezentat o abordare menită să adapteze politica comună în domeniul vizelor la noi provocări, inclusiv printr-o revizuire a cadrului juridic al Sistemului de informații privind vizele (VIS). Comisia a prezentat, de asemenea, o propunere legislativă care abordează practicile divergente existente între statele membre și garantează faptul că normele privind eliberarea vizelor pot juca un rol în politica de readmisie a Uniunii.
În vederea menținerii și a consolidării spațiului Schengen, statele membre au obligația ca, începând cu 6 aprilie 2017, să efectueze verificări sistematice în bazele de date relevante cu privire la cetățenii UE care traversează frontierele externe ale UE. În plus, Comisia a emis o recomandare adresată statelor membre de a utiliza mai bine verificările polițienești și cooperarea transfrontalieră. Toate aceste obiective de politică și acțiuni vor permite UE să își atingă obiectivul principal de consolidare a funcționării spațiului Schengen fără controale la frontierele interne, însă vor trebui să fie susținute de o finanțare adecvată din partea UE.
Pentru a se asigura funcționarea unui sistem integrat de gestionare a frontierelor, este nevoie de o Agenție Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă puternică și pe deplin operațională. Prin urmare, Comisia a propus crearea unei rezerve permanente de aproximativ 10 000 de polițiști de frontieră, care ar urma să primească instruirea și sprijinul financiar necesare, sporind astfel efectivele naționale ale poliției de frontieră și ale gărzii de coastă la nivel european. Integrarea acestei modificări semnificative poate conduce la necesitatea modificării mandatului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în calitatea sa de componentă europeană a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european.
În plus, finanțarea UE ar trebui să fie în măsură să abordeze situațiile rezultate în urma unor presiuni urgente și excepționale la frontierele externe ale UE sau alte situații care necesită o acțiune imediată și care nu pot fi abordate de statele membre la nivel individual.
Fără a aduce atingere evoluțiilor politice viitoare, orice viitoare propunere în acest domeniu va include o fișă financiară legislativă proprie; iar resursele financiare corespunzătoare acesteia vorputea fi acoperite fie din pachetul financiar al prezentului fond, fie prin orice alte mijloace financiare suplimentare disponibile în bugetul CFM.
1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, certitudinea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care este suplimentară față de valoarea care ar fi fost altfel creată numai de statele membre.
Motivele acțiunii la nivel european (ex ante):
Provocările din domeniul gestionării frontierelor externe sunt, prin natura lor, fenomene transnaționale interconectate și nu pot fi abordate în mod corespunzător de către statele membre acționând singure. Articolul 80 din TFUE prevede că politicile comune privind azilul, migrația și frontierele externe se bazează pe principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre. Finanțarea UE este mecanismul care concretizează implicațiile financiare ale acestui principiu. Gestionarea integrată a frontierelor externe ale UE reprezintă cea mai eficientă modalitate de a asigura distribuirea echitabilă a responsabilităților și a implicațiilor lor financiare între statele membre. Finanțarea UE în acest domeniu este indispensabilă pentru a asigura o gestionare integrată și eficace a frontierelor, garantând, în același timp, libera circulație a persoanelor în spațiul Schengen. Dreptul UE de a acționa în domeniul afacerilor interne rezultă, în principal, din titlul V din TFUE (Spațiul de libertate, securitate și justiție): „[...] să asigure controlul persoanelor și supravegherea eficace la trecerea frontierelor externe” (articolul 77 din TFUE).
Valoarea adăugată care se așteaptă să fie generată de Uniune (ex post):
Provocările în materie de gestionare a frontierelor externe și politica comună în materie de vize nu pot fi abordate în mod corespunzător de către statele membre acționând singure.
Abolirea controalelor la frontierele interne trebuie să fie însoțită de măsuri comune pentru eficientizarea controlului și a supravegherii frontierelor externe ale Uniunii, precum și de o politică comună în materie de azil și migrație. Acest lucru este necesar pentru menținerea spațiului Schengen ca spațiu fără controale la frontierele interne și pentru prevenirea și soluționarea eventualelor deplasări secundare. Articolul 80 din TFUE prevede că politicile comune privind azilul, migrația și frontierele externe se bazează pe principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre. Finanțarea UE este mecanismul care concretizează implicațiile financiare ale acestui principiu.
UE are rolul de a crea un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne pentru cetățenii săi. Într-o epocă în care terorismul și alte infracțiuni grave nu cunosc frontiere, atât UE, cât și statele sale membre au față de cetățenii lor responsabilitatea de a asigura un spațiu de securitate în care cetățenii să fie protejați, în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale ale UE. În această privință, tratatele prevăd necesitatea de a asigura un nivel ridicat de securitate, inclusiv prin adoptarea unor măsuri de prevenire, precum și a unor măsuri de coordonare și cooperare între autoritățile polițienești și judiciare și alte autorități competente. Statele membre sunt cele care răspund în primul rând de gestionarea frontierelor și de securitate, dar ele nu poate face față într-un mod eficace amenințărilor transnaționale dacă acționează pe cont propriu. Instrumentele trebuie să fie construite la nivel european, permițându-le autorităților naționale și, după caz, organizațiilor internaționale să conlucreze în mod eficace pentru a face față provocărilor comune.
1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare
Propunerea ține seama de rezultatele evaluării instrumentului anterior de finanțare din domeniul gestionării frontierelor și al vizelor.
Domeniul de aplicare al instrumentului actual se dovedește a fi suficient de larg pentru a aborda o gamă largă de aspecte din domeniul gestionării frontierelor și al vizelor. Dimensiunea externă a instrumentului ar trebui să fie consolidată prin adăugarea de resurse adecvate la instrument pentru a acoperi cooperarea cu și în țările terțe care pot sprijini obiectivele Uniunii în domeniul gestionării frontierelor.
Evaluarea a evidențiat, de asemenea, faptul că este nevoie de o mai mare flexibilitate, prin executarea instrumentului printr-un mix bine echilibrat între gestiunea partajată, directă și indirectă, mai degrabă decât să se decidă cu privire la modul de gestiune a întregului pachet de finanțare la începutul perioadei de programare. Acest lucru va face posibilă, de asemenea, orientarea fondurilor către prioritățile Uniunii, precum și către provocări presante care nu pot fi întotdeauna prevăzute sau planificate de la bun început.
Simplificarea a fost un alt subiect al evaluărilor, mai precis necesitatea de a stabili norme comune privind programarea, raportarea și gestiunea financiară și de a alinia fondurile pentru afaceri interne cu instrumentele de finanțare similare ale UE.
În cele din urmă, actualul cadru comun de monitorizare și evaluare ar trebui să fie consolidat și dezvoltat în continuare pentru a duce la o mai bună orientare către performanță a instrumentului, precum și la o raportare îmbunătățită și mai frecventă cu privire la progresele înregistrate în atingerea țintelor și a obiectivelor de etapă.
1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare
O serie de alte instrumente ale UE vor oferi sprijin pentru activitățile care sunt complementare celor care vor fi finanțate prin prezentul instrument.
În primul rând, Fondul pentru echipamente de control vamal, care, împreună cu prezentul instrument, va sprijini acțiunile la frontierele externe ale UE menite să asigure un nivel înalt de securitate în Uniune. În timp ce prezentul instrument va pune accentul pe controlul persoanelor, Fondul pentru echipamente de control vamal se va ocupa de controlul mărfurilor. Fondul pentru echipamente de control vamal va finanța toate echipamentele, cu excepția mijloacelor de transport, care au cel puțin unul dintre scopuri legat de controlul vamal. Printre scopurile respective se pot număra și scopuri de gestionare a frontierelor, cele două fonduri fiind astfel complementare.
Se vor crea sinergii suplimentare cu Fondul pentru azil și migrație. În timp ce prezentul instrument va sprijini gestionarea migrației în contextul controlului la frontieră, Fondul pentru azil și migrație va face acest lucru în ceea ce privește procedurile de azil, relocare și returnare.
Prezentul instrument va sprijini, de asemenea, acțiunile întreprinse ca urmare a rezultatelor relevante ale cercetării în materie de securitate, prin furnizarea de sprijin pentru aplicarea practică și implementarea rezultatelor cercetării.
Componentele dimensiunii externe a prezentului instrument vor sprijini acțiunile din țările terțe și legate de acestea care au în vedere, în principal, interesele și obiectivele UE, au un impact direct în UE și în statele sale membre și asigură continuitatea cu activitățile puse în aplicare pe teritoriul UE. Această finanțare va fi concepută și executată în concordanță cu acțiunea externă a UE și cu politica sa externă, de exemplu prin impunerea obligației ca statele membre să consulte Comisia înainte de a lansa acțiuni în țările terțe sau legate de acestea.
În cele din urmă, se vor asigura, de asemenea, sinergii cu finanțarea UE în domeniul supravegherii maritime și al securității, întrucât prezentul instrument va permite, printre altele, achiziționarea de echipamente și mijloace de transport cu scopuri multiple. Acest lucru va conduce la maximizarea finanțării disponibile și va încuraja cooperarea dintre autoritățile relevante în ceea ce privește dimensiunea maritimă.
1.5.Durata și impactul financiar
☑ durată limitată
–☑
în vigoare de la 1.1.2021 până la 31.12.2027
–☑ Impactul financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 pentru creditele de plată.
◻ durată nelimitată
–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,
–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.
1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)
☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie
–☑ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;
–◻
prin intermediul agențiilor executive
☑ Gestiune partajată cu statele membre
☑ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:
–☑ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;
–☑ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);
–☑ BEI și Fondului european de investiții;
–☑ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;
–☑ organismelor de drept public;
–☑ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;
–☑ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;
–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.
–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.
Observații
Instrumentul propus va fi pus în aplicare prin gestiune partajată, directă sau indirectă. Cea mai mare parte a resurselor va fi alocată programelor naționale care fac obiectul gestiunii partajate. Partea rămasă va fi alocată unei facilități tematice și ar putea fi utilizată pentru acțiuni specifice (puse în aplicare de statele membre la nivel național sau transnațional), acțiuni ale Uniunii (gestiune directă/indirectă), asistență de urgență (gestiune partajată, directă sau indirectă), transfer și relocare (gestiune partajată) și Rețeaua europeană de migrație (gestiune directă).
Asistența tehnică la inițiativa Comisiei va fi pusă în aplicare prin gestiune directă.
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare
A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.
Gestiune directă/indirectă:
Comisia va monitoriza în mod direct punerea în aplicare a acțiunilor în conformitate cu modalitățile descrise în acordurile de grant corespunzătoare, în acordurile delegate cu organizațiile internaționale, dacă este cazul, și în contractele încheiate cu beneficiarii.
Gestiune partajată:
Fiecare stat membru va stabili un sistem de gestiune și de control pentru programul său și va asigura calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare și a datelor privind indicatorii, în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC). Pentru a facilita demararea rapidă a punerii în aplicare a programelor, este posibil ca sistemele de gestiune și de control existente care funcționează în mod adecvat să fie folosite în continuare și în următoarea perioadă de programare.
În acest context, statelor membre li se va cere să înființeze un comitet de monitorizare la care Comisia va participa cu titlu consultativ. Comitetul de monitorizare se va întruni cel puțin o dată pe an. Acesta va examina toate aspectele care afectează evoluția programului în direcția atingerii obiectivelor sale.
Statele membre vor trimite anual un raport de performanță, care ar trebui să prezinte informații privind progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și în realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor. Raportul ar trebui să abordeze, de asemenea, problemele care afectează performanța programului și să descrie măsurile luate pentru a le soluționa.
La sfârșitul perioadei, fiecare stat membru va prezenta un raport final de performanță. Raportul final ar trebui să se axeze pe progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor programului și ar trebui să ofere o imagine de ansamblu a principalelor probleme care au afectat performanța programului, a măsurilor luate pentru soluționarea acestor probleme, precum și a evaluării eficacității acestor măsuri. În plus, acesta ar trebui să prezinte contribuția programului la abordarea provocărilor identificate în recomandările relevante ale UE adresate statelor membre, progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea țintelor stabilite în cadrul de performanță, constatările evaluărilor relevante și acțiunile întreprinse în urma acestor constatări, precum și rezultatele acțiunilor de comunicare.
În conformitate cu propunerea privind RDC, statele membre vor trimite în fiecare an un pachet de asigurare, care include conturile anuale, declarația de gestiune și avizele autorității de audit privind conturile, sistemul de gestiune și de control și legalitatea și regularitatea cheltuielilor declarate în conturile anuale. Acest pachet de asigurare va fi utilizat de Comisie pentru a stabili suma cu care se va contribui din fond într-un an contabil.
Pentru a se analiza performanța fiecărui program, se va organiza, o dată la doi ani, o reuniune de evaluare între Comisie și fiecare stat membru.
Statele membre trimit, de 6 ori pe an, pentru fiecare program, date defalcate pe obiective specifice. Aceste date se referă la costul operațiunilor și al valorilor indicatorilor comuni în materie de realizări și de rezultate.
În general:
Comisia va efectua o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă a acțiunilor puse în aplicare în cadrul prezentului fond, în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune. Evaluarea la jumătatea perioadei ar trebui să se bazeze, în special, pe evaluarea la jumătatea perioadei a programelor prezentate Comisiei de către statele membre până la 31 decembrie 2024.
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control
2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului(mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse
Potrivit atât evaluărilor ex post ale fondurilor gestionate de DG HOME în perioada 2007-2013, cât și evaluărilor intermediare ale actualelor fonduri gestionate de DG HOME, o combinație a modalităților de acordare a finanțării în domeniul migrației și al afacerilor interne a permis atingerea într-un mod eficace a obiectivelor fondurilor. Această abordare holistică a mecanismelor de acordare a finanțării este menținută și include gestiunea partajată, directă și indirectă.
Prin intermediul gestiunii partajate, statele membre pun în aplicare programe care contribuie la obiectivele de politică ale Uniunii și care sunt adaptate la contextul lor național. Gestiunea partajată garantează că sprijinul financiar este disponibil în toate statele participante. În plus, gestiunea partajată permite previzibilitatea finanțării și planificarea corespunzătoare a resurselor pe termen lung de către statele membre, care cunosc cel mai bine provocările cu care se confruntă. Finanțarea complementară pentru acțiuni specifice (care necesită un efort de cooperare între statele membre sau în cazul în care noi evoluții în Uniune necesită punerea la dispoziția unuia sau a mai multor state membre a unor fonduri suplimentare) și pentru activități de relocare și transfer poate fi pusă în aplicare prin intermediul gestiunii partajate. O evoluție nouă este faptul că fondul poate oferi asistență de urgență și prin intermediul gestiunii partajate, nu numai al gestiunii directe și indirecte.
Prin intermediul gestiunii directe, Comisia sprijină alte acțiuni care contribuie la realizarea obiectivelor comune de politică ale Uniunii. Acțiunile permit acordarea de asistență personalizată pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice din statele membre („asistență de urgență”), sprijină rețelele și activitățile transnaționale, testează activitățile inovatoare care ar putea fi aplicate pe scară mai largă în cadrul programelor naționale și acoperă studii în interesul întregii Uniuni („acțiuni ale Uniunii”).
Prin intermediul gestiunii indirecte, fondul păstrează posibilitatea de a delega, în anumite scopuri, sarcini de execuție bugetară, printre altele, organizațiilor internaționale și agențiilor din domeniul afacerilor interne.
Având în vedere diferitele obiective și necesități, se propune crearea, în cadrul fondului, a unei facilități tematice, ca modalitate de a asigura un echilibru între previzibilitatea alocării multianuale a finanțării către programele naționale și flexibilitatea în ceea ce privește acordarea periodică de finanțare acțiunilor cu un nivel ridicat de valoare adăugată pentru Uniune. Facilitatea tematică va fi utilizată pentru acțiuni specifice în statele membre și între acestea, pentru acțiuni ale Uniunii, pentru asistența de urgență, pentru relocare și pentru transfer. Aceasta va asigura alocarea și transferul fondurilor în cadrul diferitelor moduri de gestiune descrise mai sus, pe baza unei programări bienale.
Modalitățile de plată în cazul gestiunii partajate sunt descrise în propunerea privind RDC, care prevede o prefinanțare anuală, urmată de maximum 4 plăți intermediare pentru fiecare program și pe an, pe baza cererilor de plată transmise de statele membre pe parcursul anului contabil. În conformitate cu propunerea privind RDC, prefinanțarea este lichidată în ultimul an contabil al programelor.
Strategia de control se va baza pe noul Regulament financiar și pe Regulamentul privind dispozițiile comune. Noul Regulament financiar și propunerea privind RDC ar trebui să extindă utilizarea formelor simplificate de granturi, cum ar fi sumele forfetare, ratele forfetare și costurile unitare. De asemenea, acesta introduce noi forme de plăți, bazate pe rezultatele obținute, nu pe costuri. Beneficiarii vor putea primi o sumă fixă de bani în cazul în care demonstrează că au avut loc anumite acțiuni, cum ar fi cursuri de formare sau acordarea de asistență de urgență. Se preconizează că acest lucru va simplifica sarcina de control atât la nivelul beneficiarilor, cât și la nivelul statelor membre (de exemplu, verificarea facturilor și a chitanțelor aferente costurilor).
În ceea ce privește gestiunea partajată, propunerea privind RDC se bazează pe strategia de gestiune și control existentă pentru perioada de programare 2014-2020, dar introduce unele măsuri care vizează simplificarea punerii în aplicare și reducerea, atât la nivelul beneficiarilor, cât și la nivelul statelor membre, a sarcinii pe care o presupune controlul. Noile evoluții includ:
- eliminarea procedurii de desemnare (care ar trebui să permită accelerarea punerii în aplicare a programelor);
- verificări ale gestiunii (administrative și la fața locului) care trebuie să fie efectuate de către autoritatea de management în funcție de riscuri (comparativ cu perioada de programare 2014-2020, în care verificările administrative erau impuse în procent de 100 %). În plus, în anumite condiții, autoritățile de management pot aplica mecanisme de control proporționale, în conformitate cu procedurile naționale;
- condiții pentru evitarea auditurilor multiple având ca obiect aceeași operațiune/aceleași cheltuieli.
Autoritățile programului vor prezenta Comisiei cereri de plăți intermediare pe baza cheltuielilor suportate de beneficiari. Propunerea privind RDC le permite autorităților de management să efectueze verificări ale gestiunii în funcție de riscuri, și prevede, de asemenea, controale specifice (de exemplu, controale la fața locului, efectuate de autoritatea de management, și audituri ale operațiunilor/cheltuielilor, efectuate de autoritatea de audit), după declararea, către Comisie, prin cereri de plăți intermediare, a cheltuielilor conexe. Pentru a atenua riscul de rambursare a cheltuielilor neeligibile, propunerea privind RDC stabilește un plafon de 90 % pentru plățile intermediare efectuate de Comisie, având în vedere faptul că până în acest moment nu au fost efectuate decât o parte din controalele naționale. Comisia va plăti soldul restant în urma exercițiului de verificare a conturilor anuale, după primirea pachetului de asigurare din partea autorităților responsabile de programe. Orice nereguli constatate de Comisie sau Curtea de Conturi Europeană după transmiterea pachetului anual de documente privind asigurarea poate duce la o corecție financiară netă.
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor
Gestiune partajată:
DG HOME nu s-a confruntat cu riscuri majore de eroare în programele sale de cheltuieli. Acest lucru este confirmat de absența recurentă a unor constatări semnificative în rapoartele anuale ale Curții de Conturi. În plus, DG HOME și-a revizuit deja temeiul juridic [Regulamentul (UE) 2015/378 și Regulamentul (UE) nr. 1042/2014] pentru a se alinia și mai mult la cadrul de control al celorlalte fonduri care fac obiectul Regulamentului privind dispozițiile comune și la modelul lor de asigurare și pentru a menține în continuare un nivel scăzut de erori în programele sale de cheltuieli. Acest efort de aliniere continuă cu actuala propunere, în cazul căreia cadrul de control este coerent cu celelalte fonduri gestionate de DG HOME prin gestiune partajată.
În cazul gestiunii partajate, riscurile generale legate de punerea în aplicare a actualelor programe se referă la punerea în aplicare insuficientă a fondului de către statele membre și la posibilele erori provenite din complexitatea normelor și din deficiențe ale sistemelor de gestiune și de control. Propunerea privind RDC simplifică cadrul de reglementare prin armonizarea normelor și a sistemelor de gestiune și de control între diferitele fonduri executate în cadrul gestiunii partajate. Aceasta permite totodată aplicarea unor cerințe de control diferențiate în funcție de riscuri (de exemplu, verificări ale gestiunii bazate pe riscuri, posibilitatea de creare a unor mecanisme de control proporționale, bazate pe procedurile naționale, limitări ale activității de audit în ceea ce privește durata și/sau operațiunile specifice).
Gestiune directă/indirectă:
Din recenta analiză cu privire la principalele cauze și tipuri de erori depistate cel mai frecvent în timpul auditurilor ex post, a reieșit că principalele domenii în care s-au constatat neconformități sunt legate de calitatea slabă a gestiunii financiare a granturilor acordate beneficiarilor, de lipsa sau caracterul necorespunzător al documentelor justificative, de achizițiile publice incorecte și de costurile care nu au fost prevăzute în buget.
Prin urmare, riscurile sunt legate în principal de:
- asigurarea unei bune calități a proiectelor selectate și a executării tehnice a acestora, de faptul că orientările puse la dispoziția beneficiarilor sunt neclare ori incomplete sau de o monitorizare insuficientă;
- utilizarea ineficace sau neeconomică a fondurilor acordate, atât în cazul granturilor (complexitatea rambursării costurilor eligibile reale, combinată cu posibilități limitate de verificare pe bază de documente a costurilor eligibile), cât și al achizițiilor publice (uneori, numărul furnizorilor economici care dispun de cunoștințele de specialitate necesare este limitat, motiv pentru care posibilitățile de a compara ofertele de preț sunt insuficiente);
- capacitatea (în special a) organizațiilor mai mici de a controla efectiv cheltuielile și de a asigura transparența operațiunilor desfășurate;
- reputația Comisiei, în cazul în care se descoperă acte de fraudă sau activități infracționale; sistemele de control intern ale părților terțe oferă numai o asigurare parțială dat fiind numărul mai degrabă mare de contractanți și beneficiari eterogeni, fiecare dintre aceștia operând propriul sistem de control, deseori destul de redus ca dimensiune.
Se preconizează că majoritatea acestor riscuri vor fi reduse datorită unei mai bune elaborări a cererilor de propuneri și a orientărilor destinate beneficiarilor, unei mai bune direcționări a propunerilor, precum și unei utilizări îmbunătățite a costurilor simplificate și a valabilității transversale a auditurilor și a evaluărilor, astfel cum sunt prevăzute de noul Regulamentul financiar.
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
Gestiune partajată:
Se estimează că, pentru statele membre, costul controalelor va rămâne același sau s-ar putea reduce. Pentru actualul ciclu de programare (2014-2020), din 2017, costul cumulativ al controalelor efectuate de statele membre este estimat la aproximativ 5 % din suma totală a plăților solicitate de statele membre pentru anul 2017.
Se preconizează că acest procent va scădea în contextul obținerii de câștiguri în materie de eficiență în punerea în aplicare a programelor și al creșterii plăților în beneficiul statelor membre.
Prin introducerea, în propunerea privind RDC, a abordării bazate pe risc pentru gestionare și control, coroborată cu eforturi susținute în vederea adoptării opțiunilor simplificate în materie de costuri (OSC), costul controalelor pentru statele membre ar urma să fie redus și mai mult.
Gestiune directă/indirectă:
Costul controalelor se ridică la aproximativ 2,5 % din plățile efectuate de DG HOME. Se așteaptă ca acesta să rămână stabil sau să scadă ușor, în cazul în care, în următoarea perioadă de programare, se extinde utilizarea OSC.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.
Prevenirea și detectarea fraudelor reprezintă unul dintre obiectivele controlului intern, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, și un aspect fundamental în materie de guvernanță, pe care Comisia trebuie să îl abordeze pe parcursul întregului ciclu de viață al cheltuielilor.
În plus, strategia antifraudă a DG HOME vizează, în principal, prevenirea, detectarea și repararea fraudei, asigurând, printre altele, alinierea deplină a controalele sale interne legate de combaterea fraudei cu strategia antifraudă a Comisiei (SAFC) și orientarea abordării privind gestionarea riscului de fraudă către identificarea domeniilor expuse riscului de fraudă și către definirea unui răspuns adecvat la această problemă.
În ceea ce privește gestiunea partajată, statele membre vor asigura legalitatea și regularitatea cheltuielilor incluse în conturile lor pe care le-au prezentat Comisiei. În acest context, statele membre vor lua toate măsurile necesare pentru a preveni, a detecta și a corecta neregulile, inclusiv frauda. La fel ca în actualul ciclu de programare 2014-2020, statele membre sunt obligate să instituie proceduri de detectare a neregulilor și de combatere a fraudei și să raporteze Comisiei neregulile, inclusiv cazurile de suspiciune de fraudă și de fraudă confirmată în domeniile care fac obiectul gestiunii partajate. Măsurile de combatere a fraudei vor rămâne un principiu transversal și o obligație pentru statele membre.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Linia bugetară
|
Tipul de
cheltuieli
|
Contribuție
|
|
Rubrica nr. 4: „Migrație și gestionarea frontierelor”
|
Dif./ Nedif.
|
Țări AELS
|
Țări candidate
|
din țări terțe
|
în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar
|
4
|
11.02.01 – Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (IGFV)
|
Dif.
|
NU
|
NU
|
DA
|
NU
|
4
|
11.01.01 – Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (IGFV) (asistența tehnică)
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
DA
|
NU
|
3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
Milioane EUR (cu trei zecimale)
Rubrica din cadrul financiar
multianual
|
4
|
„Migrație și gestionarea frontierelor”
|
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
După 2027
|
TOTAL
|
Credite operaționale (împărțite în funcție de liniile bugetare enumerate la punctul 3.1)
|
Angajamente
|
(1)
|
605,643
|
1 152,796
|
1 165,153
|
1 244,444
|
1 257,299
|
1 270,410
|
1 280,255
|
—
|
7 976,000
|
|
Plăți
|
(2)
|
39 834
|
73 210
|
308 262
|
830 687
|
1 223,613
|
1 211,502
|
1 206,009
|
3 082,882
|
7 976,000
|
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului
|
Angajamente = Plăți
|
(3)
|
5,654
|
5,767
|
5,882
|
6,000
|
6,120
|
6,242
|
6,335
|
—
|
42,000
|
TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului
|
Angajamente
|
=1+3
|
611,297
|
1 158,563
|
1 171,035
|
1 250,444
|
1 263,419
|
1 276,652
|
1 286,590
|
—
|
8 018,000
|
|
Plăți
|
=2+3
|
45 488
|
78 977
|
314 144
|
836 687
|
1 229,733
|
1 217,744
|
1 212,344
|
3 082,882
|
8 018,000
|
Rubrica din cadrul financiar
multianual
|
7
|
„Cheltuieli administrative”
|
Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele din buget care au caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în
anexa la fișă financiară legislativă
, încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
După 2027
|
TOTAL
|
Resurse umane
|
10,329
|
11,473
|
13,046
|
13,046
|
13,046
|
13,046
|
13,046
|
|
87,032
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
|
1,412
|
TOTAL credite pentru Rubrica 7 din cadrul financiar multianual
|
(Total angajamente = Total plăți)
|
10,531
|
11,675
|
13,248
|
13,248
|
13,248
|
13,248
|
13,248
|
|
88,444
|
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
După 2027
|
TOTAL
|
TOTAL credite
în RUBRICILE
din cadrul financiar multianual
|
Angajamente
|
621,83
|
1 170,24
|
1 184,28
|
1 263,69
|
1 276,67
|
1 289,90
|
1 299,84
|
-
|
8 106,44
|
|
Plăți
|
56,02
|
90,65
|
327,39
|
849,93
|
1.242,98
|
1.230,99
|
1.225,59
|
3.082,88
|
8 106,44
|
3.2.2.Rezumatul impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ
–☑
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:
Milioane EUR (cu trei zecimale)
Anii
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Resurse umane
|
10,329
|
11,473
|
13,046
|
13,046
|
13,046
|
13,046
|
13,046
|
87,032
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
1,412
|
Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual
|
10,531
|
11,675
|
13,248
|
13,248
|
13,248
|
13,248
|
13,248
|
88,444
|
În afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Resurse umane
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Alte cheltuieli
cu caracter administrativ
|
5,654
|
5,767
|
5,882
|
6,000
|
6,120
|
6,242
|
6,335
|
42,000
|
Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual
|
5,654
|
5,767
|
5,882
|
6,000
|
6,120
|
6,242
|
6,335
|
42,000
|
TOTAL
|
16,185
|
17,442
|
19,130
|
19,248
|
19,368
|
19,490
|
19,583
|
130,444
|
Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.
3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.
–☑
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:
Estimări în echivalent normă întreagă
Anii
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
La sediu și în birourile reprezentanțelor Comisiei
|
65
|
73
|
84
|
84
|
84
|
84
|
84
|
Delegații
|
3
|
3
|
3
|
3
|
3
|
3
|
3
|
Cercetare
|
|
|
|
|
|
|
|
•Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED
Rubrica 7
|
Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual
|
- la sediu
|
8
|
8
|
8
|
8
|
8
|
8
|
8
|
|
- în delegații
|
|
|
|
|
|
|
|
Finanțare din pachetul financiar al programului
|
- la sediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- în delegații
|
|
|
|
|
|
|
|
Cercetare
|
|
|
|
|
|
|
|
Altele (precizați)
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
76
|
84
|
95
|
95
|
95
|
95
|
95
|
Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:
Funcționari și personal temporar
|
Personalul de 95 de ENI până în 2027 reprezintă numărul total de membri ai personalului necesar pentru executarea și gestionarea fondului. Acesta este compus din personalul care lucrează deja în cadrul DG HOME pentru FSI (situație de referință: 66 ENI = 6 AC, 22 AST, 36 AD inclusiv 1 AD în delegații, 1 END, 1 INT) din aprilie 2018 și personal suplimentar (+ 6 AST, + 23 AD, din care 2 pentru delegații). A se vedea mai jos descrierea sarcinilor acestui personal suplimentar:
Planificare, programare, relația cu agențiile (+ 1 AST + 2 AD):
- furnizare de contribuții pentru procedura bugetară;
- realizarea unei legături între fonduri și agenții (de exemplu, granturi/acorduri de delegare cu agențiile), inclusiv 1 AD exclusiv pentru relația cu Frontex.
Audituri, OLAF, Curtea de Conturi Europeană (+ 5 AD):
efectuarea de controale, astfel cum sunt descrise mai sus (verificare ex ante, comitetul pentru achiziții , audituri ex post, audit intern, închiderea conturilor);
- urmărirea auditurilor gestionate de IAS și CCE.
Gestiune directă (+ 2 AST, + 2 AD):
- pregătirea programelor anuale de lucru/a deciziilor de finanțare, stabilirea priorităților anuale;
- comunicarea cu părțile interesate (beneficiarii potențiali/efectivi, statele membre, etc.)
- gestionarea cererilor de propuneri, a procedurilor de ofertare și a procedurilor de selecție ulterioare;
- gestionarea operațională a proiectelor.
Gestiune partajată (inclusiv CT) (+ 2 AST, + 6 AD):
- desfășurarea dialogului cu statele membre privind domeniul politic;
- gestionarea programelor naționale;
- elaborarea de orientări pentru statele membre;
- dezvoltarea și gestionarea instrumentelor informatice de gestionare a granturilor și a programelor naționale;
Sinergii cu alte fonduri (+ 2 AD):
- coordonarea cu fondurile care țin de dimensiunea externă;
- coordonarea în contextul RDC;
- sinergiile și complementaritatea cu alte fonduri.
Gestiune financiară (+ 1 AST):
- inițiere și verificare financiară;
- contabilitate;
- monitorizare și raportare privind realizarea obiectivelor, inclusiv în cadrul rapoartelor de activitate anuale și al rapoartelor ordonatorului de credite subdelegat.
Personal pentru alte direcții care se ocupă de aspecte legate de finanțare (+ 4 AD):
- funcționari responsabili de politici implicați în executarea fondurilor (de exemplu, evaluarea rapoartelor tehnice ale beneficiarilor gestiunii directe, examinarea rapoartelor anuale privind punerea în aplicare a gestiunii partajate.
|
Personal extern
|
Sarcinile sunt similare celor îndeplinite de funcționarii și agenții temporari, cu excepția sarcinilor care nu pot fi îndeplinite de personalul extern.
|
Personalul din delegații
|
+ 2 AD: Pentru a contribui la dezvoltarea punerii în aplicare a politicii în domeniul afacerilor interne, în special a dimensiunii sale externe, delegațiile UE vor trebui să aibă suficientă expertiză în materie de afaceri interne. Aceasta poate fi asigurată de personal din cadrul Comisiei Europene și/sau al Serviciului European de Acțiune Externă.
|
3.2.3.Contribuția terților
Propunerea/inițiativa:
–◻
nu prevede cofinanțare din partea terților
–☑
prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:
Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)
Anii
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
|
Stat membru
|
Stat membru
|
Stat membru
|
Stat membru
|
Stat membru
|
Stat membru
|
Stat membru
|
|
TOTAL credite cofinanțate
|
A se stabili
|
A se stabili
|
A se stabili
|
A se stabili
|
A se stabili
|
A se stabili
|
A se stabili
|
|
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
–◻
Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
–☑
Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
–◻
asupra resurselor proprii
–☑
asupra altor venituri
vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻
Milioane EUR (cu trei zecimale)
Linia bugetară pentru venituri:
|
Impactul propunerii/inițiativei
|
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
Articolul ………….
|
|
|
|
|
|
|
|
Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).
Suma exactă va fi stabilită prin acorduri bilaterale între Comisie și țările individuale asociate spațiului Schengen. Acordul va fi negociat în viitor.
Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).