Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018PC0447

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE

COM/2018/447 final - 2018/0236 (COD)

Bruxelles, 6.6.2018

COM(2018) 447 final

2018/0236(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2018) 327 final}
{SWD(2018) 328 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Începând din anii 1990, Uniunea și-a sporit în mod constant investițiile în sectorul spațial. Înainte chiar de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și de introducerea noului articol 189 în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), articol care a pus bazele acțiunii sale în acest domeniu, Uniunea dezvoltase deja cu succes EGNOS și Galileo, programele europene de navigație prin satelit. Ambele programe sunt operaționale 1 , iar Galileo este considerat în prezent un sistem emblematic pentru Uniune.

În 2014, celor două programe li s-a adăugat Programul de observare a Pământului, Copernicus 2 , bazat pe programul GMES. Mai recent, Uniunea a lansat activități care țin de cadrul de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială 3 , „SST”. Pentru perioada 2014-2020, alocarea bugetară totală pentru toate activitățile Uniunii din domeniul spațiului, inclusiv pentru cercetare, a fost de 12,6 miliarde EUR.

În comunicarea sa din 26 octombrie 2016 intitulată „O strategie spațială pentru Europa” 4 , Comisia a prezentat o nouă strategie spațială pentru Europa, axată pe patru obiective strategice: maximizarea beneficiilor pe care le oferă spațiul societății și economiei UE, promovarea unui sector spațial european inovator și competitiv, consolidarea autonomiei Europei în ceea ce privește accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu sigur și securizat și consolidarea rolului de actor global al Europei și promovarea cooperării internaționale.

Motivul adoptării strategiei spațiale pentru Europa se bazează pe importanța strategică a sectorului spațial pentru Uniune, precum și pe necesitatea ca sectorul spațial european să se adapteze la cadrul global în schimbare. Spațiul susține multe politici și priorități strategice ale Uniunii. Spațiul poate să joace un rol crucial în abordarea cu eficacitate a provocărilor noi, precum schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, controlul frontierelor, supravegherea maritimă și securitatea cetățenilor Uniunii. Apariția acestor noi priorități ale Uniunii conduce la noi modalități de a dezvolta programul. Cerințele de securitate trebuie consolidate atunci când se dezvoltă sistemele spațiale ale Uniunii, pentru a putea profita pe deplin de sinergiile dintre activitățile civile și cele de securitate.

Spațiul face însă parte și dintr-un lanț valoric global, care se confruntă cu provocări majore în efortul de a împinge mai departe limitele tradiționale ale sectorului spațial. Așa-numitul „nou spațiu” este pe cale să revoluționeze sectorul spațial, nu doar din punct de vedere tehnologic, ci și din punctul de vedere al modelului de afaceri. Spațiul atrage tot mai multe întreprinderi și tot mai mulți antreprenori, care uneori sunt cu totul lipsiți de experiență în domeniu. Prin urmare, este crucial ca Uniunea să sprijine în mod activ întregul sector spațial, în special cercetarea și dezvoltarea, întreprinderile noi și incubatoarele de întreprinderi active în sectorul spațial. 

În ceea ce privește în mod specific programele sale, Comisia a subliniat, în cadrul strategiei spațiale pentru Europa, importanța asigurării funcționării continue a serviciilor oferite de Galileo, de EGNOS și de Copernicus, precum și a pregătirii noilor generații ale acestor servicii și a consolidării serviciilor SST, și a anunțat inițiativa privind comunicațiile guvernamentale prin satelit, „GOVSATCOM”, inclusă inițial în programul de lucru al Comisiei pe 2017. Mai mult, a subliniat rolul-cheie al parteneriatelor dintre Comisie, statele membre, Agenția GNSS (de Supraveghere a Sistemului Global de Navigație prin Satelit) European, Agenția Spațială Europeană și toate celelalte agenții și părți interesate implicate în punerea în aplicare a politicii spațiale europene, evidențiind astfel importanța crucială a instituirii unui sistem de guvernanță eficient și adecvat pentru punerea în practică a programului spațial al Uniunii.

În ceea ce privește noua inițiativă, GOVSATCOM, în concluziile Consiliului European din decembrie 2013 și în mai multe concluzii ulterioare ale reuniunilor Consiliului, în Cartea albă privind viitorul Europei a Comisiei, în Declarația de la Roma a liderilor celor 27 de state membre, precum și în mai multe rezoluții ale Parlamentului European, s-a recunoscut deficitul de capacități al Europei în ceea ce privește comunicațiile guvernamentale prin satelit.

Abordarea promovată de Comisie în Comunicarea sa privind o strategie spațială pentru Europa a fost susținută atât de Consiliul Competitivitate în concluziile sale adoptate la 30 mai 2017 5 , cât și de Parlamentul European, în rezoluția sa din 12 septembrie 2017 6 . În concluziile sale din 30 mai 2017, Consiliul a încurajat în mod special Comisia și statele membre să continue, după caz, să folosească cu încredere expertiza tehnică a Agenției Spațiale Europene și a agențiilor spațiale naționale europene, a invitat Comisia să analizeze și să evalueze evoluția potențială a responsabilităților Agenției GNSS European și a recunoscut necesitatea unor sinergii mai profunde, acolo unde este posibil, între utilizările civile și cele militare ale activelor spațiale.

Prezenta propunere de regulament se înscrie în continuarea strategiei spațiale pentru Europa. Un program spațial complet integrat va reuni toate activitățile Uniunii din acest domeniu foarte strategic. El va oferi un cadru coerent pentru investițiile viitoare și va oferi o vizibilitate sporită și mai multă flexibilitate. Prin îmbunătățirea eficienței, el va contribui, în cele din urmă, la dezvoltarea unor noi servicii orientate către domeniul spațial care vor aduce beneficii tuturor cetățenilor UE.

Astfel, programul urmărește:

să furnizeze sau să contribuie la furnizarea de date, de informații și de servicii legate de spațiu care să fie de înaltă calitate și de actualitate și, dacă este cazul, securizate, fără întreruperi și, ori de câte ori este posibil, la nivel mondial, și care să răspundă nevoilor prezente și viitoare și să poată contribui la prioritățile politice ale Uniunii, printre care schimbările climatice, securitatea și apărarea;

să maximizeze beneficiile socioeconomice, inclusiv prin promovarea pe scară cât mai largă a utilizării datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului;

să sporească securitatea Uniunii și a statelor sale membre, precum și libertatea de acțiune și autonomia sa strategică, în special în ceea ce privește tehnologiile și procesele decizionale bazate pe dovezi;

să promoveze rolul Uniunii pe scena internațională ca unul dintre liderii din sectorul spațial și să îi consolideze rolul în ceea ce privește abordarea provocărilor globale și sprijinirea inițiativelor globale, inclusiv în legătură cu schimbările climatice și cu dezvoltarea durabilă.

Propunerea de regulament cuprinde măsuri corespunzătoare pentru îndeplinirea acestor obiective.

Propunerea de regulament simplifică și raționalizează acquis-ul existent al Uniunii, combinând într-un singur text și armonizând aproape toate normele specificate până acum în regulamente și decizii separate. Acest lucru crește vizibilitatea politicii spațiale a Uniunii, în conformitate cu rolul major pe care Uniunea intenționează să îl joace în viitor, ca actor global în domeniul spațial.

Propunerea dotează Uniunea cu un buget spațial suficient pentru realizarea diferitelor activități prevăzute, în special în ceea ce privește continuarea și îmbunătățirea programelor Galileo, EGNOS, Copernicus și SST, precum și lansarea inițiativei GOVSATCOM.

Ea stabilește, de asemenea, normele pentru guvernanța programului, prin clarificarea relațiilor dintre diferiții actori implicați și a rolului acestora, în special statele membre, Comisia și Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, și prin instituirea unui sistem unificat de guvernanță pentru toate componentele programului. Propunerea vizează sporirea rolului fostei Agenții GNSS European, prin extinderea sarcinilor sale în ceea ce privește acreditarea de securitate pentru a include toate componentele programului, ceea ce justifică schimbarea denumirii agenției, care urmează să fie cunoscută drept Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial.

În sfârșit, ea specifică și standardizează cadrul de securitate pentru program, în special în ceea ce privește principiile care trebuie respectate, procedurile care trebuie urmate și măsurile care trebuie luate, ceea ce este de o importanță crucială, având în vedere dubla utilizare posibilă a acțiunilor.

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, de la 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, conform notificării Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Acquis-ul Uniunii din domeniul spațiului cuprinde în prezent următoarele regulamente și decizii:

Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit, Galileo și EGNOS;

Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Copernicus;

Decizia nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST);

Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Agenției GNSS European;

Decizia nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind modalitățile de acces la serviciul public reglementat oferit de sistemul Galileo;

Decizia 2014/496/PESC a Consiliului privind aspecte ale desfășurării, funcționării și utilizării sistemului Galileo care afectează securitatea Uniunii Europene.

Prezentul regulament înlocuiește primele patru dintre aceste texte, pe care le și abrogă. El stabilește normele comune pentru toate componentele programului, inclusiv Galileo, EGNOS, Copernicus și SST, și anumite norme specifice pentru fiecare dintre aceste componente. În ceea ce privește Regulamentul (UE) nr. 912/2010, modificările necesare sunt de așa natură încât, în interesul clarității și al simplificării, este preferabilă abrogarea acestuia și încorporarea normelor privind noua agenție, care este succesoarea Agenției GNSS European, în regulamentul propus de instituire a Programului spațial al Uniunii.

Regulamentul propus nu modifică și nu afectează în niciun fel Decizia nr. 1104/2011/UE, care va continua să reglementeze un anumit serviciu oferit de Galileo, respectiv serviciul public reglementat (SPR). Astfel, decizia menționată va continua să se aplice în paralel cu regulamentul propus, completându-l prin intermediul unei lex specialis în ceea ce privește acest serviciu anume. În plus, și Decizia 2014/496/PESC, care se bazează pe articolul 28 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), va continua să se aplice ca până acum.

În contextul Galileo și EGNOS, în toate situațiile în care darea în exploatare, funcționarea sau utilizarea componentelor ar putea aduce atingere securității Uniunii sau a unuia dintre statele sale membre, în special ca urmare a unei situații internaționale care impune o acțiune din partea Uniunii sau în eventualitatea unei amenințări la adresa funcționării componentelor însele sau a serviciilor pe care le oferă acestea, se aplică procedurile prevăzute în Decizia 2014/496/PESC.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Sectorul spațial are multe efecte de propagare pozitive asupra altor sectoare ale economiei. Maximizarea beneficiilor spațiului pentru bunăstarea cetățenilor și pentru prosperitatea economiei Uniunii, promovarea progresului științific și tehnic, precum și a competitivității și a capacității de inovare a industriei europene, și contribuția la o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii fac parte din principalele obiective ale strategiei spațiale a Uniunii care sunt incluse în mod corespunzător în propunerea de regulament.

Exploatarea sistemelor spațiale cum sunt EGNOS, Galileo sau Copernicus completează în mod direct acțiunile lansate în cadrul multor alte politici ale Uniunii, în special al politicilor din domenii precum cercetarea și inovarea, securitatea și migrația, industria, politica agricolă comună, pescuitul, rețelele transeuropene, mediul, energia și ajutorul pentru dezvoltare.

SST și noua inițiativă GOVSATCOM vor contribui, de asemenea, la obiectivele Planului de acțiune european în domeniul apărării și ale Strategiei globale a Uniunii Europene. Ele vor spori eficacitatea operațională a actorilor din domeniul securității și vor proteja drepturile cetățenilor la securitate, la protecție diplomatică sau consulară, precum și la protecția datelor cu caracter personal. În sfârșit, vor îmbunătăți eficacitatea politicilor majore ale UE, precum strategia privind securitatea maritimă, cadrul politic de apărare cibernetică, politica pentru regiunea arctică, gestionarea frontierelor și migrația, ajutorul umanitar, pescuitul, transporturile și gestionarea infrastructurilor critice.

Acțiunile programului ar trebui utilizate pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără a se suprapune peste finanțarea privată sau a o exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară. Acest lucru va asigura coerența între acțiunile programului și normele UE privind ajutoarele de stat, evitând denaturările nejustificate ale concurenței pe piața internă.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temeiul juridic

Temeiul juridic pentru regulamentul propus este articolul 189 alineatul (2) din TFUE, care prevede ca Uniunea să elaboreze o politică europeană a spațiului și le conferă Parlamentului European și Consiliului, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, competența de a adopta un program care să contribuie la atingerea obiectivelor politicii menționate.

Deși Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 privind GNSS și Regulamentul (UE) nr. 912/2010 privind Agenția GNSS European, care reglementează în mod specific Galileo și EGNOS, au ca temei juridic articolul 172 din TFUE (rețelele transeuropene), în lumina jurisprudenței Curții de Justiție referitoare la alegerea temeiului juridic, este adecvată alegerea ca temei juridic, pentru regulamentul propus, a articolului 189 alineatul (2) din TFUE, având în vedere conținutul și obiectivele prevăzute de acesta.

Subsidiaritate

Spațiul este un sector de vârf, care mobilizează resurse financiare considerabile și aplică tehnologii avansate în diverse domenii. Obiectivele regulamentului propus, descrise mai sus, nu pot fi realizate în mod corespunzător de statele membre, nici măcar de cele care ocupă un loc de frunte în sectorul spațial. Este clar faptul că experiența științifică și tehnică și expertiza din acest sector se găsesc dispersate în mai multe regiuni economice ale Uniunii, precum și la Agenția Spațială Europeană, care este o organizație internațională din care fac parte majoritatea statelor membre ale UE. În ceea ce privește latura financiară, construcția și exploatarea unor sisteme precum Galileo și Copernicus, care furnizează servicii de interes pentru toate statele membre ale Uniunii, ca să nu spunem pentru toate regiunile lumii, sunt sarcini prea vaste pentru a fi realizate de un singur stat membru. Scara și ramificațiile obiectivelor regulamentului propus sunt de așa natură încât nu pot fi realizate în mod adecvat decât la nivelul Uniunii.

Proporționalitate

Regulamentul propus prevede măsuri care nu depășesc ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor sale. Componentele Galileo, EGNOS, Copernicus, SST și GOVSATCOM răspund nevoilor întreprinderilor și cetățenilor Uniunii și au efecte de propagare pozitive semnificative asupra economiei Uniunii. Modul în care sunt dezvoltate aceste sisteme este menit să sprijine punerea în aplicare a legislației UE și ducă în cel mai eficace mod la realizarea priorităților politice ale Uniunii, inclusiv în domeniul schimbărilor climatice și al securității și apărării. Sprijinirea sectorului spațial din Uniune, în special prin sprijinirea întreprinderilor noi sau a lansatoarelor de vehicule spațiale, ajută la păstrarea libertății de acțiune a Uniunii și la autonomia sa tehnologică strategică, precum și la extinderea influenței sale internaționale.

În plus, bugetul alocat programului nu este disproporționat în raport cu obiectivele urmărite. Sumele necesare pentru realizarea programului au fost determinate ținând seama de o serie de analize și de estimări efectuate în cadrul evaluării impactului și descrise mai jos.

Alegerea instrumentului

Un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului este nu doar prevăzut în mod explicit la articolul 189 alineatul (2) din TFUE, ci este și instrumentul preferat pentru a conferi programului spațial al Uniunii o bază sustenabilă. Instrumentul juridic ales asigură uniformitatea și aplicarea directă, aspecte necesare pentru punerea în aplicare eficace a programului, oferindu-i în același timp vizibilitatea cuvenită și asigurându-i resursele financiare necesare pentru punerea în aplicare.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

În ceea ce privește Galileo și EGNOS, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 privind GNSS și cu articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 912/2010 privind Agenția GNSS European (GSA), Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare privind progresele înregistrate de programele Galileo și EGNOS și privind funcționarea Agenției GNSS European. În acest context, a fost realizat, în numele Comisiei, un studiu de evaluare intermediară 7 .

Raportul de evaluare intermediară s-a concentrat asupra punerii în aplicare a programului în perioada 2014-2016. Concluzia sa a fost că programele Galileo și EGNOS au demonstrat un nivel satisfăcător de eficacitate și sunt pe calea cea bună în direcția îndeplinirii obiectivelor pe termen lung stabilite de Regulamentul privind GNSS pentru anul 2020. Cu toate acestea, au fost identificate și unele ineficacități și domenii în care se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește guvernanța securității Galileo și guvernanța generală a programelor Galileo și EGNOS.

În ceea ce privește guvernanța, perioada 2014-2016 a constituit o importantă perioadă de tranziție, în timpul căreia au fost implementate și consolidate treptat mai multe elemente esențiale ale cadrului de guvernanță și de gestionare. Dezvoltarea lor viitoare va fi un aspect important al fazei de exploatare care urmează și va trebui abordată cu atenție.

În privința guvernanței securității, ar trebui acordată o atenție deosebită fazei următoare, pentru a asigura independența consiliului de acreditare de securitate și a personalului acestuia față de activitățile de exploatare legate de Galileo și EGNOS.

În ceea ce privește aspectele financiare, la sfârșitul anului 2016 atât Galileo, cât și EGNOS fuseseră implementate în limitele bugetului stabilit prin Regulamentul privind GNSS (de 7 071 milioane EUR) și nu se înregistrase nicio depășire a costurilor generale.

În ceea ce privește coerența cu alte politici ale UE, cu programele între ele și cu alte programe GNSS, atât Galileo, cât și EGNOS au arătat un nivel ridicat de coerență.

În fine, GSA și-a îndeplinit cu succes obiectivele legate de progresele înregistrate de programele Galileo și EGNOS și de dezvoltarea pieței din aval, printr-o punere în aplicare eficace atât a sarcinilor principale, cât și a celor delegate. Cu toate acestea, au existat unele dificultăți legate de capacitatea sa de a angaja personal adecvat.

În ceea ce privește Copernicus, în conformitate cu dispozițiile articolului 32 din Regulamentul (UE) nr. 377/2014 privind Copernicus, Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului o evaluare intermediară privind îndeplinirea obiectivelor tuturor sarcinilor finanțate de programul Copernicus la nivelul rezultatelor și efectelor lor, al valorii europene adăugate a acestora și al eficienței utilizării resurselor. A fost realizat, în numele Comisiei, un studiu de evaluare intermediară.

Evaluarea intermediară a acoperit perioada 2014-2016. Concluzia sa a fost că programul Copernicus este „pe calea cea bună, întrucât și-a îndeplinit deja unele dintre obiectivele majore legate de sprijinirea autonomiei Europei în furnizarea de date de calitate și utile și în exploatarea acestora de către un număr mare de utilizatori, atât în scopuri instituționale, cât și comerciale”.

Au fost subliniate și alte realizări importante ale programului Copernicus, cum ar fi politica datelor deschise, acțiunile de stimulare a utilizării de către sectorul privat, beneficiile economice tangibile, nivelul bun de coerență internă și cu alte acțiuni ale UE, excelenta execuție bugetară în limitele bugetului stabilit de regulament și o bună cooperare, atât internă, în cadrul Comisiei, cât și cu statele membre.

În ceea ce privește învățămintele specifice desprinse, succesul fără precedent al programului și volumul de date asociat au dus la două concluzii principale:

(i)necesitatea de a îmbunătăți distribuția datelor și accesul la acestea: dat fiind numărul foarte mare de utilizatori înregistrați, este nevoie să se amelioreze aspectele de comunicare, distribuția datelor și accesul la acestea, precum și descărcarea datelor;

(ii)necesitatea de a consolida integrarea datelor spațiale în alte domenii de politică și în alte sectoare economice, prin punerea unui accent sporit pe adoptarea de către utilizatori: Copernicus a ajuns la grupurile de utilizatori din domeniul tradițional al spațiului, dar este necesar un efort suplimentar pentru a ajunge la utilizatorii potențiali din afara domeniului spațial propriu-zis.

În ce privește SST, Comisia a adoptat, la 3 mai 2018, un raport privind implementarea cadrului de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST) (2014-2017) [COM(2018) 256]. Raportul a conchis că SST UE a dat rezultate pentru toate acțiunile și pentru cele trei servicii și a creat valoare adăugată la nivelul UE, dar că SST UE trebuie să evolueze pentru a își îmbunătăți eficacitatea. Pentru a răspunde la recomandările raportului, evaluarea impactului însoțitoare menționa patru aspecte care trebuie abordate pentru a intensifica implementarea în următorii ani:

(i)îmbunătățirea autonomiei serviciilor SST UE prin modernizarea senzorilor SST, prin dezvoltarea de noi senzori și prin instituirea unui catalog european SST al obiectelor spațiale;

(ii)stimularea dimensiunii europene a SST UE prin eliminarea dublărilor inutile între centrele operaționale SST naționale și printr-o cerință de specializare, bazată pe cele mai bune performanțe;

(iii)modificarea structurii decizionale prin folosirea majorității calificate și prin crearea unei echipe comune de coordonare, pentru a asigura supravegherea activității tehnice;

(iv)revizuirea mecanismului de finanțare prin instituirea unui program cu o singură linie bugetară și cu o perspectivă pe termen lung.

Consultarea părților interesate

Prezenta inițiativă se bucură, de asemenea, de o susținere demonstrată de ateliere și consultări publice extinse, care au căutat să obțină părerile tuturor părților interesate relevante (industrie, state membre, cercetători etc.), și anume:

·În 2016: înainte de adoptarea strategiei spațiale pentru Europa, Comisia a desfășurat o consultare publică majoră privind toate aspectele legate de spațiu, inclusiv privind programele propuse în prezent pentru următorul CFM.

·În 2015-2016: s-au desfășurat două consultări specifice privind aspecte legate de cercetarea spațială, care au inclus documente de poziție din partea statelor membre, a asociațiilor profesionale majore din industrie și a organizațiilor din domeniul cercetării.

·În 2015-2017: au avut loc numeroase ateliere, întruniri și rapoarte dedicate la nivel de experți, pentru consultarea părților interesate cu privire la: (i) evoluția programelor Copernicus și Galileo; (ii) nevoile specifice ale industriei; (iii) nevoile specifice în ceea ce privește comunicațiile guvernamentale prin satelit; (iv) nevoile specifice privind cunoașterea situației spațiale, inclusiv SST, condițiile meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului.

·În 2016-2017, în cadrul evaluării impactului pentru viitorul program GOVSATCOM, s-au derulat consultări specifice cu toate părțile interesate relevante – statele membre în calitatea lor de furnizori și de utilizatori GOVSATCOM, instituțiile și agențiile UE și industria, inclusiv producătorii de sateliți, operatorii și IMM-urile – prin contacte bilaterale și reuniuni plenare. Majoritatea statelor membre, precum și industria, susțin clar programul și obiectivele sale. Recomandările părților interesate, în special cele referitoare la întărirea securității, la agregarea cererii, la dependența de furnizorii naționali și comerciali, la sinergiile dintre domeniile civil și militar și la o abordare modulară centrată pe servicii, au fost integrate în propunere.

În ce privește consultarea publică majoră efectuată de Comisie înainte de adoptarea strategiei spațiale pentru Europa din 2016, mesajele principale au fost următoarele:

În privința programelor Galileo și EGNOS, nivelul global de satisfacție al părților interesate cu privire la punerea în aplicare a logicii intervenției UE și la realizările programelor în cursul perioadei de evaluare este suficient.

Eficacitatea lor a fost în special vizibilă în ceea ce privește realizările segmentului spațial al programului Galileo, precum și consolidarea stabilității și înalta performanță a furnizării de servicii EGNOS, cu declararea serviciului LPV-200 și cu furnizarea de servicii APV-I pe 98,98 % din suprafețele de uscat ale statelor membre ale UE, plus Norvegia și Elveția. Cu toate acestea, părțile interesate consideră că eficacitatea guvernanței ar fi mai mare dacă i s-ar reduce complexitatea, care conduce adesea la dublarea eforturilor și la întârzieri. În plus, părțile interesate consideră că guvernanța ar trebui adaptată în viitor, având în vedere că Galileo trece în faza de exploatare.

Pentru Copernicus, politica datelor deschise este considerată un atu important. Serviciile Copernicus sunt apreciate de utilizatori, în special în ceea ce privește relevanța produselor, furnizarea lor rapidă și disponibilitatea produselor. Coordonarea componentei in situ a demonstrat rezultate bune, cu o creștere a numărului de utilizatori și cu producerea unui catalog mai amplu de seturi de date. Cu toate acestea, dezvoltarea componentei in situ a Copernicus și utilizarea seturilor de date in situ relevante necesită și mai multă atenție, iar integrarea diferitelor surse de date de observare a Pământului ar aduce și mai multă valoare adăugată. Gestionarea programului Copernicus este considerată eficientă. Cu toate acestea, accesul la datele in situ trebuie încă îmbunătățit. Lacunele de disponibilitate a datelor in situ împiedică atingerea întregului potențial al serviciilor Copernicus.

Obiectivele Copernicus continuă să fie relevante, însă părțile interesate au menționat că ar trebui adăugate și altele (de exemplu, legate de emisiile antropice de CO2, de asigurarea respectării legislației din domeniul mediului și al climei 8 , de zonele polare, de conservarea patrimoniului cultural etc.). S-a menționat, de asemenea, că ar putea fi îmbunătățit accesul la datele sateliților Sentinel, precum și integrarea diferitelor surse de date.

În ceea ce privește dimensiunea europeană a programului, părțile interesate au fost cu totul de acord cu privire la necesitatea asigurării continuității acțiunilor UE și au convenit faptul că oprirea sau retragerea intervenției actuale a UE ar avea efecte atât de severe asupra programelor Galileo, EGNOS și Copernicus încât le-ar putea pune în pericol existența.

Obținerea și utilizarea expertizei

Au fost elaborate rapoarte specifice:

·După cum s-a menționat mai sus, la 23 iunie 2017 a fost prezentat un studiu de evaluare intermediară realizat de contractanți externi. Acesta a servit ca bază pentru raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la stadiul programelor Galileo și EGNOS și la instituirea GSA, raport elaborat în conformitate cu dispozițiile articolului 34 din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 privind GNSS și al articolului 26 din Regulamentul (UE) nr. 912/2010 privind Agenția GNSS European.

·În primul trimestru al anului 2018, a fost realizat un studiu privind impactul finanțării Galileo și EGNOS.

·Tot după cum s-a menționat mai sus, la 23 iunie 2017 a fost prezentat un studiu de evaluare intermediară privind Copernicus, realizat de contractanți externi. Acesta a servit ca bază pentru raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la stadiul programului Copernicus, raport elaborat în conformitate cu dispozițiile articolului 32 din Regulamentul (UE) nr. 377/2014 privind Copernicus.

·În ianuarie 2018, a fost finalizat un studiu privind beneficiile socioeconomice ale programului Copernicus, de asemenea realizat de contractanți externi.

·În mai 2018, a fost prezentat un studiu privind efectele, costurile și beneficiile evoluției SST 9 , realizat de contractanți externi.

·În ceea ce privește GOVSATCOM, Comisia s-a bazat pe consiliere din partea unui grup de experți din statele membre, de la Agenția Spațială Europeană și de la Agenția Europeană de Apărare. Grupul a elaborat documentul privind necesitățile de nivel înalt ale utilizatorilor civili și militari ai GOVSATCOM, a acordat asistență pentru procesul de evaluare a impactului care a inclus studiul de evaluare a impactului GOVSATCOM realizat de PwC, publicat în februarie 2018, și a furnizat Comisiei expertiză în domeniul comunicațiilor prin satelit. Administrațiile naționale și industria au contribuit cu expertiză suplimentară în perioada de consultare a părților interesate.

·S-au mai realizat și alte studii suplimentare privind aspecte specifice (de exemplu, accesul la spațiu).

Toate acestea se află la dispoziția publicului pe site-ul EU Bookshop.

Evaluarea impactului

În conformitate cu politica sa pentru o mai bună legiferare, Comisia a efectuat o evaluare a impactului în vederea instituirii unui program spațial a Uniunii.

Evaluarea impactului s-a axat pe trei obiective specifice:

·asigurarea continuității infrastructurilor și serviciilor spațiale existente, precum și a dezvoltării de infrastructuri și de servicii noi sau îmbunătățite;

·promovarea unui sector spațial european inovator și

·menținerea capacității UE de a avea acces autonom la spațiu pe baza unei industrii independente în UE, a accesului garantat la datele și serviciile spațiale ale UE și a utilizării acestora în condiții de siguranță și de securitate.

În ceea ce privește finanțarea programului, au fost evaluate două opțiuni.

„Scenariul de referință” a constat în reducerea (-15 %) bugetului actual, ținând seama de retragerea Regatului Unit din UE. Scenariul propus a constat într-un nivel susținut de finanțare, în creștere cu 50 % în raport cu bugetul actual.

Scenariul de referință a fost considerat insuficient pentru realizarea obiectivelor ambițioase ale politicii spațiale a Uniunii, așa cum este prezentată în strategia spațială pentru Europa. În cazul programului Galileo, micșorarea bugetului actual ar duce la o degradare treptată a infrastructurilor și a serviciilor pe care le oferă și, în următoarele decenii, la oprirea completă a activităților sale. În ce privește EGNOS, aceasta ar rămâne operațional, dar nu ar mai putea amplifica semnalele Galileo, astfel cum prevede Regulamentul privind GNSS. Pentru Copernicus, ar fi de așteptat consecințe similare, întrucât întreaga arhitectură Copernicus ar putea fi cu greu menținută, în vreme ce îmbunătățirile ar deveni imposibile, pentru că nu s-ar mai putea realiza înlocuirea completă a sateliților existenți atunci când aceștia ar ajunge la sfârșitul duratei lor de viață pe orbită.

Scenariul propus ar asigura continuitatea în exploatare și în furnizarea de servicii, constelația de 30 de sateliți Galileo și evoluția tehnologică, care ar contribui apoi la implementarea celei de a doua generații de sateliți și ar sprijini dezvoltarea piețelor de aplicații. Un nivel susținut de finanțare a programului Copernicus i-ar permite Uniunii să își mențină autonomia și poziția de lider în ceea ce privește monitorizarea mediului, gestionarea situațiilor de urgență și sprijinirea securității maritime și a frontierelor, precum și să instituie un nivel ridicat de încredere pentru sectorul din aval, care ar fi astfel încurajat să utilizeze și să integreze datele și informațiile Copernicus bazate pe infrastructurile și serviciile Copernicus existente.

Se preconizează că menținerea Galileo, EGNOS, Copernicus și SST, prin asigurarea de resurse bugetare adecvate, va aduce beneficii socioeconomice și de mediu semnificative, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă. Utilizatorii finali vor beneficia direct de o varietate de noi aplicații, care vor îmbunătății modul în care oamenii călătoresc, muncesc și comunică. Se preconizează că cetățenii vor beneficia de servicii de transport modernizate și ecologice, care vor duce la o mai bună gestionare a traficului și la mai puțină poluare. Serviciile de urgență vor deveni mai eficiente și vor reacționa mai bine și mai rapid în cazurile de urgență, în vreme ce utilizarea aplicațiilor GNSS avansate în agricultură, împreună cu datele de observare a Pământului, vor asigura o disponibilitate mai mare a alimentelor sustenabile.

Pentru GOVSATCOM, a fost efectuat un studiu de impact complet și de sine stătător. Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz pozitiv la 29 septembrie 2017. Studiul a analizat scenariul de bază și patru opțiuni de politică ce au în comun un set de elemente de bază, printre care cerințe comune de securitate, sinergii prin agregarea cererii naționale cu cea de la nivelul UE, coordonarea ofertei, coerență între domeniile civil și militar, economii de scară și îmbunătățiri ale eficienței, consolidarea autonomiei Uniunii și sporirea competitivității industriale. Cele patru opțiuni sunt diferite din perspectiva ofertei, utilizând fie capacități și servicii SatCom naționale, fie opțiuni comerciale, fie o combinație a acestora. Ele variază, de asemenea, în ceea ce privește potențiala achiziționare viitoare de infrastructuri spațiale, fie printr-un parteneriat public-privat, fie ca active deținute integral de UE.

Opțiunea reținută optimizează avantajele diferitelor opțiuni, respectă subsidiaritatea și reflectă recomandările părților interesate. Reunirea utilizatorilor civili și militari la nivel național și la nivelul UE, finanțarea serviciilor prin bugetul programului și utilizarea atât a activelor naționale, cât și a celor comerciale cu acreditare de securitate vor permite demararea rapidă a exploatării și vor spori flexibilitatea și domeniul de acoperire al GOVSATCOM. Parteneriatele public-privat eficiente din punctul de vedere al costurilor sunt estimate a fi cea mai bună opțiune pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii spațiale, dacă va fi nevoie. Este indispensabilă existența unui centru deținut de UE și a unor cerințe de securitate coerente.

La 11 aprilie 2018, Comitetului de analiză a reglementării i s-a prezentat o versiune preliminară a evaluării impactului pentru program (care excludea GOVSATCOM, ce făcea obiectul altei evaluări a impactului). La 13 aprilie 2018, Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz negativ. Ulterior, proiectul de raport a fost modificat substanțial, pentru a ține seama de recomandările de îmbunătățire, în special de următoarele:

·o descriere mai clară a provocărilor cu care se confruntă programul, inclusiv o descriere a originii provocărilor (provocări de natură politică, de talie internațională, bazate pe învățămintele desprinse din programele existente);

·legături mai clare între provocările menționate și obiectivele specifice ale programului;

·o descriere mai clară a priorităților programului și a legăturilor dintre acestea și provocările și obiectivele respective;

·clarificări cu privire la schimbările legate de guvernanța programului;

·informații suplimentare cu privire la alocările bugetare pentru principalele activități.

La 25 aprilie 2018, Comitetului de analiză a reglementării i s-a prezentat un al doilea proiect de versiune. Comitetul a emis un aviz pozitiv la 3 mai 2018, cu recomandarea de a îmbunătăți în continuare raportul sub două aspecte esențiale. Ulterior, în conformitate cu instrucțiunea de a lua în considerare observațiile respective înainte de lansarea consultării interservicii, proiectul de raport a fost modificat în special cu privire la următoarele puncte:

·o descriere îmbunătățită a împărțirii responsabilităților între Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial și Comisie;

·o explicație suplimentară privind bugetul alocat pentru continuitate și cel pentru activități noi;

·o distincție mai clară între obiectivele generale și cele specifice.

Comitetul de analiză a reglementării a emis, la 3 mai 2018, un aviz favorabil în ceea ce privește proiectul de raport de evaluare a impactului.

Adecvarea și simplificarea reglementărilor

După cum s-a explicat mai sus, regulamentul propus urmărește să simplifice în mod considerabil legislația în vigoare, prin consolidarea componentelor esențiale ale programului spațial al Uniunii într-un singur text și prin înlocuirea a trei regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului și a unei decizii a Parlamentului European și a Consiliului, acte care reglementează componentele respective în acest moment.

Drepturile fundamentale

Regulamentul propus conține clauzele obișnuite referitoare la protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. În special, el precizează că toate datele cu caracter personal prelucrate în cadrul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament, inclusiv de către Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, se efectuează în conformitate cu dreptul aplicabil în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Contribuția Uniunii la program începând din 2021 este de 16 miliarde EUR în prețuri curente.

Cea mai mare parte a bugetului va fi executată prin gestiune indirectă, prin acorduri de contribuție încheiate cu entitățile cărora le-a fost încredințată execuția.

Costurile estimate ale programului sunt rezultatul unor ample analize, sprijinite de experiența dobândită de Comisie în gestionarea acțiunilor existente (Galileo, EGNOS, Copernicus și SST), precum și de studii pregătitoare și de consultări cu părțile interesate pentru GOVSATCOM. Expertiza dobândită de Comisie este un factor esențial pentru asigurarea continuității acțiunilor. Cerințele estimate în ceea ce privește resursele umane, indicate în fișa financiară care însoțește prezentul regulament, reflectă această nevoie de continuitate a expertizei.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Regulamentul propus prevede ca programul să fie pus în aplicare de Comisie prin programele de lucru menționate la [articolul 108] din Regulamentul financiar, ținând seama de nevoile în schimbare ale utilizatorilor și de evoluțiile tehnologice.

Punerea în aplicare a regulamentului propus urmează să fie monitorizată în mai multe moduri.

Mai întâi, Comisia trebuie să transmită anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a programului. Raportul trebuie să includă informații privind gestionarea riscurilor, costurile globale, costurile anuale de funcționare, rezultatele procedurilor de ofertare, veniturile, calendarul și performanța.

În al doilea rând, trebuie definiți indicatori de performanță pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului și a îndeplinirii obiectivelor regulamentului, beneficiarii fondurilor din partea Uniunii având obligația de a furniza informațiile relevante. De asemenea, trebuie colectate date privind exploatarea și implementarea rezultatelor cercetării și inovării, inclusiv prin monitorizarea finanțării alocate pentru utilizarea rezultatelor cercetării și inovării, în special prin programul Orizont Europa.

În al treilea rând, programul urmează să fie evaluat cel puțin o dată la patru ani. Aceste evaluări trebuie efectuate în timp util pentru a permite luarea deciziilor corespunzătoare.

Evaluările se vor desfășura în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 10 , prin care cele trei instituții au confirmat că evaluările actelor legislative și ale politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni. Evaluările vor examina efectele programului pe teren, pe baza indicatorilor/obiectivelor programului, și vor include o analiză detaliată a măsurii în care programul poate fi considerat relevant, eficace și eficient, a măsurii în care oferă suficientă valoare adăugată a UE și a măsurii în care este coerent cu alte politici ale UE. Ele vor include învățămintele desprinse pentru a ajuta la identificarea oricăror lacune/probleme sau a oricărei alte posibilități de îmbunătățire a acțiunilor sau a rezultatelor acestora și pentru a ajuta la maximizarea exploatării/impactului lor.

Concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile Comisiei, trebuie comunicate Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor.

Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Regulamentul propus este format din 12 titluri.

Titlul I cuprinde dispoziții generale care stabilesc, printre altele, obiectul regulamentului, componentele programului, obiectivele programului și principiul dreptului de proprietate al Uniunii asupra activelor create sau dezvoltate în cadrul programului.

Titlul II prevede contribuțiile și mecanismele bugetare ale programului.

Titlul III stabilește dispozițiile financiare aplicabile programului. În ceea ce privește achizițiile publice, date fiind complexitatea și specificul contractelor care urmează să fie semnate în sectorul spațial, este necesar să fie prevăzute măsuri legate de punerea în aplicare a Regulamentului financiar. Dispozițiile financiare trebuie, de asemenea, să permită satisfacerea nevoilor diferitelor componente ale programului și utilizarea unei diversități de forme de cooperare și de parteneriat între părțile interesate.

Titlul IV se referă la guvernanța programului. El descrie în detaliu rolul pe care urmează să îl joace cei patru actori principali ai programului, respectiv Comisia, Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, Agenția Spațială Europeană și statele membre, și relațiile dintre aceștia.

Titlul V se ocupă de securitate, un subiect deosebit de important, având în vedere natura strategică a mai multora dintre componentele programului, precum și legăturile dintre domeniul spațiului și securitate. Este necesar să se instituie și să se mențină un nivel ridicat de securitate, prin impunerea unor mecanisme eficace de guvernanță bazate în principal pe experiența statelor membre și pe experiența dobândită de Comisie în ultimii ani. În plus, la fel ca în cazul oricărui program care are o dimensiune strategică, și acest program trebuie să facă obiectul unei acreditări de securitate independente, cu respectarea standardelor corespunzătoare.

Titlul VI se referă la Galileo și la EGNOS. Dispozițiile acestuia se bazează în bună măsură pe dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 privind GNSS, dar au fost actualizate și adaptate acolo unde a fost cazul, ținând seama, printre altele, de faptul că cele două sisteme sunt în prezent operaționale și că au devenit componente ale programului spațial general al Uniunii.

Titlul VII se referă la Copernicus. Acest titlu cuprinde câteva dispoziții foarte similare celor din actualul Regulament (UE) nr. 377/2014 privind Copernicus, reflectând totuși anumite evoluții principale ale sistemului axate pe prelucrarea și pe gestionarea datelor, precum și stabilirea unui cadru juridic general.

Titlul VIII specifică detaliile privind celelalte componente ale programului spațial al Uniunii, în principal SST și GOVSATCOM. În vreme ce dispozițiile referitoare la SST se bazează pe cele deja prevăzute în Decizia 541/2014/UE privind SST, secțiunea referitoare la GOVSATCOM este complet nouă.

Titlul IX schimbă denumirea Agenției GNSS European în Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial și modifică câteva dintre normele de funcționare ale agenției prevăzute în prezent în Regulamentul (UE) nr. 912/2010. Modificările reflectă în special noul rol atribuit agenției, ale cărei sarcini sunt extinse pentru a include, potențial, toate componentele programului spațial al Uniunii.

Titlurile X, XI și XII specifică dispoziții diverse, dispoziții privind delegarea și măsurile de punere în aplicare și, respectiv, dispozițiile finale.

Integrarea politicilor climatice

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027 stabilește un obiectiv mai ambițios legat de integrarea politicilor climatice în toate programele UE, cu o țintă globală de 25 % din cheltuielile UE care să contribuie la obiectivele privind schimbările climatice. Contribuția acestui program la atingerea acestui obiectiv global va fi urmărită prin intermediul unui sistem al UE de indicatori privind clima, la un nivel corespunzător de dezagregare, inclusiv prin utilizarea unor metodologii mai precise în cazul în care vor fi disponibile. Comisia va continua să prezinte anual informațiile privind creditele de angajament, în contextul proiectului de buget anual.

Pentru a sprijini valorificarea integrală a potențialului programului de a contribui la obiectivele climatice, Comisia va urmări să identifice acțiunile relevante pe toată durata proceselor de pregătire, de punere în aplicare, de reexaminare și de evaluare a programului.

2018/0236 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 189 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Industria spațială a Uniunii este deja una dintre cele mai competitive din lume. Cu toate acestea, apariția unor noi actori și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să rămână un jucător major pe plan internațional, cu o vastă libertate de acțiune în domeniul spațial, să încurajeze progresele tehnice și științifice și să sprijine competitivitatea și capacitatea de inovare a industriilor din sectorul spațial al Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare.

(2)Dezvoltarea sectorului spațial a fost legată în trecut de securitate. În multe cazuri, echipamentele, componentele și instrumentele utilizate în sectorul spațial sunt produse cu dublă utilizare. Prin urmare, ar trebui exploatate posibilitățile pe care le oferă spațiul pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre.

(3)Încă de la sfârșitul anilor 1990, Uniunea a început să își dezvolte propriile inițiative și programe spațiale, și anume Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), apoi Galileo și Copernicus, care răspund nevoilor cetățenilor Uniunii și cerințelor politicilor publice. Ar trebui să asigurăm nu doar continuitatea acestor inițiative, ci și îmbunătățirea lor în continuare, astfel încât să rămână în avangardă în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii și transformările din domeniul digital și al tehnologiei informației și comunicațiilor, să răspundă noilor nevoi ale utilizatorilor și să poată contribui la prioritățile politice, precum schimbările climatice, inclusiv prin monitorizarea schimbărilor din regiunea arctică, securitatea și apărarea.

(4)Uniunea are nevoie să își asigure libertatea de acțiune și autonomia pentru a avea acces la spațiu și posibilitatea de a utiliza acest acces în condiții de siguranță. Prin urmare, este esențial să își păstreze accesul autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu, în special în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, securitatea publică și securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a agrega serviciile de lansare la nivel european, atât pentru nevoile proprii, cât și, la cererea acestora, pentru nevoile altor entități, inclusiv ale statelor membre, în conformitate cu dispozițiile articolului 189 alineatul (2) din tratat. Este, de asemenea, esențial ca Uniunea să dispună în continuare de infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile. Pe lângă măsurile luate de statele membre și de Agenția Spațială Europeană, Comisia ar trebui să aibă în vedere modalități de a sprijini astfel de instalații. În special, atunci când infrastructura spațială de la sol necesară pentru lansări conform cerințelor programului necesită întreținere sau îmbunătățiri, ar trebui să fie posibilă finanțarea parțială a unor astfel de operațiuni prin intermediul programului, în concordanță cu Regulamentul financiar și în cazurile în care se poate stabili o valoare adăugată a UE clară, în vederea eficientizării costurilor pentru program.

(5)Pentru consolidarea competitivității industriei spațiale a Uniunii și pentru dobândirea de capacități pentru a putea proiecta, construi și exploata sisteme spațiale proprii, Uniunea ar trebui să sprijine crearea, creșterea și dezvoltarea întregii industrii spațiale Apariția unui model favorabil afacerilor și inovării ar trebui sprijinită, de asemenea, la nivel național, regional și european, prin instituirea de platforme spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și sectorul utilizatorilor. Uniunea ar trebui să încurajeze extinderea companiilor spațiale cu sediul în Uniune pentru a le ajuta să reușească, inclusiv sprijinindu-le pentru a accesa finanțare de risc, având în vedere lipsa în Uniune a unui acces adecvat la capital privat pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul spațial, și creând parteneriate pentru inovare (abordarea bazată pe primul contract).

(6)Date fiind aria sa de acoperire și potențialul său de a răspunde unor provocări globale, programul spațial al Uniunii („programul”) are o puternică dimensiune internațională. Prin urmare, Comisiei ar trebui să i se acorde competența de a gestiona și de a coordona activități pe scena internațională, în numele Uniunii, în special pentru a apăra interesele Uniunii și ale statelor sale membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor, pentru a promova tehnologia și industria Uniunii și pentru a încuraja cooperarea în domeniul formării, ținând seama de necesitatea de a asigura reciprocitatea drepturilor și a obligațiilor părților. Este deosebit de important ca Uniunea să fie reprezentată de Comisie în organismele Programului internațional Cospas-Sarsat sau în organismele relevante ale ONU, inclusiv în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură, precum și în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.

(7)Alături de statele membre și de Înaltul Reprezentant, Comisia ar trebui să promoveze comportamentul responsabil în spațiu și în spațiul cosmic și să exploreze posibilitatea aderării la convențiile relevante ale Organizației Națiunilor Unite.

(8)Programul are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa, cu fondul InvestEU, cu Fondul european de apărare și cu fondurile reglementate de Regulamentul (UE) [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Prin urmare, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării cumulative prin programele respective, cu condiția ca ele să nu acopere aceleași elemente de cost, în special prin mecanisme de finanțare complementară din partea programelor Uniunii, acolo unde modalitățile de gestionare permit acest lucru, fie secvențial, fie alternativ, fie prin combinarea fondurilor incluse în finanțarea comună a acțiunilor, permițând, acolo unde se poate, parteneriate pentru inovare și operațiuni de finanțare mixtă. Așadar, pe durata implementării programului, Comisia ar trebui să promoveze sinergiile cu alte programe înrudite ale Uniunii, ceea ce ar permite, acolo unde este posibil, utilizarea accesului la finanțarea de risc, la parteneriate pentru inovare și la finanțare cumulativă sau mixtă.

(9)Obiectivele de politică ale acestui program vor fi de asemenea abordate ca domenii eligibile pentru operațiuni de finanțare și de investiție prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare aferente fondului InvestEU, în special în cadrul componentelor sale de politică privind infrastructura durabilă și cercetarea, inovarea și digitizarea. Sprijinul financiar ar trebui utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.

(10)Coerența și sinergia dintre Orizont Europa și acest program vor duce la stimularea unui sector spațial european inovator și competitiv, la consolidarea autonomiei Europei în ceea ce privește accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu sigur și securizat și la consolidarea rolului de actor global al Europei. Soluțiile radical inovatoare obținute în cadrul Orizont Europa vor fi sprijinite de datele și de serviciile pe care programul spațial le pune la dispoziția comunității de cercetare și inovare.

(11)Este important ca Uniunea să fie proprietara tuturor activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate prin achizițiile publice pe care le finanțează în cadrul programului său spațial. Pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, ar trebui să se încheie înțelegerile necesare cu toți proprietarii actuali. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat oportun pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția unor părți terțe sau să le înstrăineze.

(12)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program, care va constitui principala valoare de referință, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu, în cadrul procedurii bugetare anuale.

(13)Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unui obiectiv general de 25 % din cheltuielile bugetare ale UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În fazele de pregătire și de punere în aplicare a programului se vor identifica acțiunile relevante, care vor fi reevaluate în contextul proceselor corespunzătoare de evaluare și de reexaminare.

(14)Toate veniturile generate de program ar trebui să fie colectate de Uniune pentru a compensa parțial investițiile pe care le-a realizat deja, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea obiectivelor programului. Din același motiv, în contractele încheiate cu entități din sectorul privat ar trebui să se poată prevedea un mecanism de repartizare a veniturilor.

(15)Întrucât programul este finanțat, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul său ar trebui să respecte normele Uniunii. În acest context, Uniunea ar trebui să fie, de asemenea, responsabilă cu definirea obiectivelor care trebuie urmărite în ceea ce privește achizițiile publice.

(16)Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, mai ales că acestea pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, ca urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și de a include clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(17)Pentru a îndeplini obiectivele programului, este important să putem face apel, când este cazul, la toate capacitățile oferite de entitățile publice și private din Uniune care activează în domeniul spațial și, de asemenea, să putem colabora, la nivel internațional, cu țări terțe sau cu organizații internaționale. Din acest motiv, trebuie prevăzută posibilitatea de a utiliza toate instrumentele relevante puse la dispoziție de Regulamentul financiar (în special granturi, premii și instrumente financiare), diferite metode de gestionare (precum gestiunea directă și indirectă, parteneriatele public-privat și întreprinderile comune), precum și proceduri comune de achiziții publice.

(18)În ceea ce privește în mod specific granturile, experiența a demonstrat că adoptarea de către utilizatori și de către piață, precum și activitățile de informare generală funcționează mai bine în mod descentralizat decât prin coordonare ierarhică de către Comisie. Bonurile valorice, care sunt o formă de sprijin financiar acordat de un beneficiar al unui grant părților terțe, s-au numărat printre acțiunile cu cea mai mare rată de succes printre noii veniți și întreprinderile mici și mijlocii. Succesul lor a fost însă împiedicat de plafonul privind sprijinul financiar impus de Regulamentul financiar. Prin urmare, plafonul respectiv ar trebui mărit pentru Programul spațial al UE, pentru a ține pasul cu potențialul de creștere a aplicațiilor comerciale în sectorul spațial.

(19)Tipurile de finanțare și metodele de implementare prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui luată în considerare, de asemenea, utilizarea sumelor fixe, a plăților forfetare și a costurilor unitare, precum și finanțarea nelegată de costuri menționată la [articolul 125 alineatul (1)] din Regulamentul financiar.

(20)Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(21)În temeiul [trimitere de actualizat în mod corespunzător conform unei noi decizii privind TTPM: articolului 88 din Decizia .../.../UE a Consiliului], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) ar trebui să fie eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara sau teritoriul de peste mări respectiv.

(22)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar, stabilesc în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului, prin granturi, achiziții publice, premii, execuție indirectă, și prevăd verificări pentru garantarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolul 322 din TFUE privesc, de asemenea, protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește respectarea statului de drept în statele membre, întrucât aceasta este o condiție preliminară esențială pentru buna gestiune financiară și finanțarea eficace de către UE.

(23)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 11 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 12 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 13 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 14 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(24)Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul de cooperare instituit prin Acordul privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acordului menționat. Și țările terțe pot participa, în temeiul altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică prin care să se acorde ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și Curții de Conturi Europene drepturile și accesul necesare pentru a își putea exercita pe deplin competențele respective.

(25)O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea strictă a responsabilităților și a sarcinilor între diferitele entități implicate, pentru a se evita dublarea eforturilor și a se reduce la minimum depășirile de costuri și întârzierile.

(26)Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea contribuții importante la program, în special la punerea în aplicare a acestuia, și ar trebui să li se solicite să coopereze pe deplin cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului. Comisia ar trebui să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter de reglementare în executarea programului și ar putea să beneficieze de asistența lor. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, între ele precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio 15 .

(27)Ca promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine sarcina de a pune în aplicare programul, de a își asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea aplicațiilor sale. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini. În plus, Comisia este cea mai în măsură să determine principalele specificații tehnice și operaționale necesare pentru implementarea sistemelor și evoluția serviciilor.

(28)Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial („agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succede acesteia, este de a contribui la program, în special în ceea ce privește securitatea. Prin urmare, anumite sarcini legate de securitate și de promovarea programului ar trebui să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă cu sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile Uniunii în sectorul spațial. În plus, agenția ar trebui să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție ce acoperă diferite alte sarcini specifice legate de program.

(29)Agenția Spațială Europeană este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial care, în 2004, a încheiat un acord-cadru cu Comunitatea Europeană. Prin urmare, ea este un partener important pentru punerea în aplicare a programului și ar trebui stabilite relații adecvate cu ea. În această privință și în conformitate cu Regulamentul financiar, este important să se încheie un acord-cadru de parteneriat financiar cu Agenția Spațială Europeană, care să reglementeze toate relațiile financiare dintre Comisie, agenție și ESA și să asigure coerența acestora și conformitatea lor cu Acordul-cadru încheiat cu Agenția Spațială Europeană, în special cu articolul 5. Cu toate acestea, întrucât Agenția Spațială Europeană nu este un organism al Uniunii și nu face obiectul dreptului Uniunii, pentru protejarea intereselor Uniunii și ale statelor sale membre este esențial ca un astfel de acord să fie condiționat de introducerea unor norme de funcționare adecvate la Agenția Spațială Europeană. Acordul ar trebui să cuprindă, de asemenea, toate clauzele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.

(30)Funcționarea SATCEN drept capacitate autonomă europeană care furnizează produse și servicii în urma exploatării activelor spațiale relevante și a datelor colaterale, inclusiv a imaginilor aeriene și satelitare, este indispensabilă pentru consolidarea politicii externe și de securitate comune. În acest sens, SATCEN va maximiza sinergia și complementaritatea cu alte activități ale Uniunii, în special cu acest program și cu componentele sale.

(31)Pentru a integra structural reprezentarea utilizatorilor în guvernanța GOVSATCOM și pentru a agrega nevoile și cerințele utilizatorilor fără a ține seama de granițele naționale sau de cele dintre domeniul civil și cel militar, entitățile relevante ale Uniunii care au legături mai strânse cu utilizatorii, precum Agenția Europeană de Apărare, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Capacitatea militară de planificare și conducere/Capacitatea civilă de planificare și conducere și Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, ar trebui să aibă roluri de coordonare a grupurilor de utilizatori specifice. La nivel agregat, Agenția UE pentru Programul spațial și Agenția Europeană de Apărare ar trebui să reprezinte comunitățile de utilizatori civili și, respectiv, militari și ar putea să monitorizeze utilizarea operațională, cererea, conformitatea cu cerințele, precum și nevoile și cerințele în continuă evoluție.

(32)Date fiind importanța activităților legate de spațiu pentru economia Uniunii și pentru viețile cetățenilor din Uniune și posibilitatea de dublă utilizare a sistemelor și a aplicațiilor bazate pe sistemele respective, realizarea și menținerea unui nivel ridicat de securitate ar trebui să fie o prioritate de prim rang pentru program, în special în vederea protejării intereselor Uniunii și ale statelor sale membre, inclusiv în legătură cu informațiile clasificate și cu alte informații sensibile neclasificate.

(33)Comisia și Înaltul Reprezentant, fiecare în domeniul său de competențe respectiv, ar trebui să asigure securitatea programului, în conformitate cu prezentul regulament și, când este cazul, cu Decizia 2014/496/PESC a Consiliului.

(34)Guvernanța securității programului ar trebui să se bazeze pe trei principii de bază. În primul rând, este imperativ ca experiența vastă și unică a statelor membre în chestiuni de securitate să fie luată în considerare în cea mai mare măsură posibilă. În al doilea rând, pentru a preveni conflictele de interese și orice alte probleme la aplicarea normelor de securitate, funcțiile operaționale trebuie să fie separate de funcțiile de acreditare de securitate. În al treilea rând, entitatea responsabilă cu gestionarea tuturor componentelor programului sau a unei părți a acestora este, de asemenea, cea mai în măsură să gestioneze securitatea sarcinilor care i-au fost încredințate. O guvernanță solidă a securității impune, de asemenea, ca rolurile să fie distribuite în mod adecvat între diferiții actori implicați. Responsabilă fiind pentru program, Comisia ar trebui să determine cerințele generale de securitate aplicabile fiecăreia dintre componentele programului.

(35)Având în vedere unicitatea și complexitatea programului, precum și legătura sa cu securitatea, pentru acreditarea de securitate ar trebui să fie respectate principii recunoscute și bine stabilite. Astfel, este indispensabil ca activitățile de acreditare de securitate să fie realizate pe bază de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre, făcându-se eforturi pentru a se ajunge la un consens și implicând toate părțile interesate de problema securității, și să fie instituită o procedură de monitorizare a riscurilor permanentă. Este, de asemenea, imperativ ca activitățile de acreditare de securitate de ordin tehnic să fie încredințate unor specialiști care sunt calificați corespunzător pentru acreditarea unor sisteme complexe și care dețin un nivel adecvat de autorizare de securitate.

(36)Pentru circulația în condiții de securitate a informațiilor, ar trebui instituite norme corespunzătoare care să asigure echivalența normelor de securitate pentru diferitele entități publice și private, precum și pentru persoanele fizice implicate în punerea în aplicare a programului.

(37)Unul dintre obiectivele principale ale programului este de a își asigura securitatea și autonomia strategică, de a își consolida capacitatea de a acționa în numeroase sectoare, în special în cel al securității, și de a profita de posibilitățile oferite de domeniul spațiului pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Acest obiectiv impune reguli stricte privind eligibilitatea entităților care pot lua parte la activitățile finanțate în cadrul programului pentru care este nevoie de acces la informații UE clasificate (IUEC) sau la informații sensibile neclasificate.

(38)Un număr tot mai mare de sectoare economice esențiale, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de navigație prin satelit, pe lângă sinergiile cu activitățile legate de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. Prin urmare, controlul deplin asupra navigației prin satelit ar trebui să garanteze independența tehnologică a Uniunii, inclusiv, pe termen mai lung, pentru componentele echipamentelor de infrastructură, și să îi asigure autonomia strategică.

(39)Programul Galileo are ca obiectiv instituirea și exploatarea primei infrastructuri de navigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau potențiale, contribuind astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii. A doua generație a sistemului ar trebui să fie implementată treptat până în 2030, inițial cu o capacitate operațională redusă.

(40)EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente, în special a celor emise de sistemul Galileo. Serviciile oferite de EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira, cu obiectivul acoperirii acestor teritorii până la sfârșitul anului 2025. În limita fezabilității tehnice și, în ceea ce privește siguranța vieții, în conformitate cu acordurile internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de EGNOS ar putea fi extinsă și la alte regiuni ale lumii. Fără a aduce atingere Regulamentului [2018/XXXX] (Regulamentul privind AESA) și monitorizării calității serviciului Galileo care este necesară pentru aviație, ar trebui remarcat faptul că, deși semnalele emise de Galileo pot fi utilizate efectiv pentru facilitarea poziționării aeronavelor, numai sistemele locale sau regionale de augmentare, cum este EGNOS în Europa, pot constitui servicii de management al traficului aerian (ATM) și servicii de navigație aeriană.

(41)Este imperativă asigurarea continuității, sustenabilității și disponibilității viitoare a serviciilor furnizate de sistemele Galileo și EGNOS. Într-un mediu în schimbare și pe o piață în evoluție rapidă, dezvoltarea acestora ar trebui de asemenea să continue și ar trebui pregătite deja noile generații ale acestor sisteme.

(42)Pentru a maximiza utilizarea lor pe piață, serviciul deschis și serviciul de mare precizie ale Galileo, precum și serviciul deschis și serviciul pentru siguranța vieții ale EGNOS ar trebui furnizate gratuit pentru utilizatori.

(43)Termenul „serviciu comercial” utilizat în Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 16 nu mai este adecvat având în vedere evoluția serviciului respectiv. În locul acestuia, ar trebui identificate două servicii separate, respectiv serviciul de mare precizie și serviciul de autentificare.

(44)Pentru a optimiza utilizarea serviciilor oferite, serviciile furnizate de Galileo și de EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de navigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care o astfel de compatibilitate și interoperabilitate este prevăzută într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice a Uniunii.

(45)Având în vedere importanța pentru Galileo și EGNOS a infrastructurii terestre și impactul acesteia asupra securității lor, stabilirea amplasamentului infrastructurii respective ar trebui să îi revină Comisiei. Implementarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să urmeze în continuare un proces deschis și transparent.

(46)Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice ale programelor Galileo și EGNOS, în special în domeniul securității, ar trebui promovată utilizarea serviciilor furnizate de cele două prin alte politici ale Uniunii, atunci când acest lucru este justificat și benefic.

(47)Copernicus ar trebui să asigure un acces autonom la cunoștințe despre mediu, la tehnologii esențiale pentru observarea Pământului și la servicii de geoinformare, permițând astfel Uniunii să obțină independență în luarea deciziilor și în acțiunile din domenii precum, printre altele, mediul, schimbările climatice, protecția civilă, securitatea și economia digitală.

(48)Copernicus ar trebui să valorifice și să asigure continuitatea cu activitățile și realizările în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Uniunii de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus) 17 , precum și al Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială 18 , care a instituit programul ce a precedat Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a stabilit normele de punere în aplicare a operațiunilor sale inițiale, ținând seama de tendințele recente în cercetare, de progresele tehnologice și de inovațiile cu impact asupra domeniului observării Pământului, precum și de evoluțiile în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și inteligența artificială și de strategiile și inițiativele legate de acestea de la nivelul Uniunii 19 . Programul ar trebui să utilizeze, în cea mai mare măsură posibilă, capacitățile spațiale de observare ale statelor membre, ale Agenției Spațiale Europene, ale EUMETSAT 20 , precum și ale altor entități, inclusiv pe cele ale inițiativele comerciale din Europa, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. Acolo unde fezabil și adecvat, ar trebui , de asemenea, să utilizeze și datele disponibile in situ și auxiliare furnizate în principal de statele membre în conformitate cu Directiva 2007/2/CE 21 . Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre și cu Agenția Europeană de Mediu pentru a asigura accesul la seturile de date in situ pentru Copernicus și utilizarea eficientă a acestora.

(49)Copernicus ar trebui să fie implementat în conformitate cu obiectivele Directivei 2003/98/CE a Parlamentului și a Consiliului privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, modificată prin Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public 22 , în special transparența, crearea unor condiții care să conducă la dezvoltarea serviciilor și contribuția la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Uniune. Datele Copernicus și informațiile Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod gratuit și deschis.

(50)Copernicus este un program orientat către utilizatori. Prin urmare, evoluția sa ar trebui să se bazeze pe cerințele în schimbare ale utilizatorilor de bază ai Copernicus, recunoscând, în același timp, apariția unor noi comunități de utilizatori, fie publici, fie privați. Copernicus ar trebui să se bazeze pe o analiză a opțiunilor pentru a răspunde cerințelor în schimbare ale utilizatorilor, inclusiv celor privind punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii care necesită implicarea continuă și efectivă a utilizatorilor, în special în ceea ce privește definirea și validarea cerințelor.

(51)Copernicus este deja operațional. Prin urmare, este importantă asigurarea continuității infrastructurii și a serviciilor deja existente și, în același timp, asigurarea adaptării la mediul în schimbare de pe piață, având în vedere în special apariția actorilor privați în domeniul spațiului („noul spațiu”) și evoluțiile socio-politice care necesită reacții rapide. Acest lucru presupune redefinirea structurii funcționale a Copernicus, pentru a reflecta mai bine tranziția de la primul stadiu al serviciilor operaționale la furnizarea de servicii mai avansate și mai specifice unor noi comunități de utilizatori, și stimularea piețelor cu valoare adăugată din aval. În acest scop, implementarea sa în continuare ar trebui să adopte o abordare care să urmeze lanțul valoric al datelor, respectiv obținerea datelor, prelucrarea datelor și a informațiilor, distribuția și exploatarea lor, activitățile de stimulare a adoptării de către utilizatori și de către piață, în vreme ce procesul de planificare strategică din cadrul Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze Copernicus.

(52)În ceea ce privește obținerea datelor, activitățile din cadrul Copernicus ar trebui să vizeze completarea și întreținerea infrastructurii spațiale existente, pregătirea înlocuirii pe termen lung a sateliților ajunși la sfârșitul duratei lor de viață, precum și inițierea de noi misiuni legate de sisteme noi de observare, care să sprijine acțiunile de răspuns la problema globală a schimbărilor climatice (de exemplu, monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră). Activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să își extindă acoperirea globală a monitorizării la regiunile polare și să sprijine asigurarea conformității de mediu, monitorizarea și raportarea obligatorie în domeniul mediului și aplicațiile inovatoare legate de mediu (de exemplu, pentru monitorizarea culturilor, gospodărirea apelor și monitorizarea ameliorată a incendiilor). În acest context, Copernicus ar trebui să mobilizeze și să profite la maximum de investițiile realizate în perioada de finanțare anterioară (2014-2020), explorând, în același timp, noi modele operaționale și comerciale pentru a completa în continuare capacitățile Copernicus. Copernicus ar trebui, de asemenea, să valorifice parteneriatele sale de succes cu statele membre pentru a își dezvolta în continuare dimensiunea de securitate prin mecanisme de guvernanță adecvate, pentru a răspunde la evoluția nevoilor utilizatorilor în domeniul securității.

(53)În cadrul funcției de prelucrare a datelor și a informațiilor, Copernicus ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a serviciilor de bază oferite, furnizarea de informații pentru satisfacerea nevoilor sectorului public și a celor care decurg din angajamentele internaționale ale Uniunii și să maximizeze posibilitățile de exploatare comercială. În special, Copernicus ar trebui să furnizeze, la scară locală, națională, europeană și mondială, informații privind starea atmosferei, informații cu privire la starea oceanelor, informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre care să sprijine punerea în aplicare a politicilor locale, naționale și ale Uniunii, informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și al atenuării efectelor acestora, informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, asigurarea conformității de mediu, precum și securitatea civilă, inclusiv sprijin pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze sustenabilitatea furnizării de servicii.

(54)La implementarea serviciilor Copernicus, Comisia se poate baza pe entități competente, pe agențiile relevante ale Uniunii, pe grupările sau consorțiile de organisme naționale sau pe orice alte organisme relevante potențial eligibile pentru un acord de contribuție. La selectarea entităților respective, Comisia ar trebui să se asigure să nu există întreruperi ale exploatării sau ale furnizării serviciilor și că, în ceea ce privește datele sensibile din punctul de vedere al securității, entitățile implicate dispun de capacități de alertă timpurie și de monitorizare a crizelor în contextul politicii externe și de securitate comune (PESC) și, mai ales, al politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

(55)Implementarea serviciilor Copernicus ar trebui să faciliteze adoptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, precum și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În acest scop, Comisia și entitățile cărora le-a încredințat execuția și care furnizează servicii ar trebui să colaboreze îndeaproape cu diferitele comunități de utilizatori din întreaga Europă în vederea dezvoltării în continuare a serviciilor Copernicus și a portofoliului de informații, pentru a se asigura satisfacerea nevoilor în continuă evoluție ale sectorului public și ale politicilor și, astfel, pentru a asigura maximizarea utilizării datelor de observare a Pământului. Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze la dezvoltarea componentei in situ a programului Copernicus și să faciliteze integrarea seturilor de date in situ cu seturile de date spațiale pentru servicii Copernicus actualizate.

(56)Datele și informațiile produse în cadrul programului Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod integral, deschis și gratuit, sub rezerva unor condiții și limitări corespunzătoare, pentru a promova utilizarea și partajarea acestora, precum și pentru a consolida piețele europene în domeniul observării Pământului, în special sectorul din aval, permițând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniune. Acest serviciu ar trebui să furnizeze în continuare date și informații la un nivel înalt de consecvență, continuitate, fiabilitate și calitate. Acest lucru necesită un acces ușor și pe scară largă la datele și la informațiile Copernicus și la prelucrarea și exploatarea acestora, la diferite niveluri de actualizare, pentru care Comisia ar trebui să urmeze în continuare o abordare integrată, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, permițând, de asemenea, integrarea cu alte surse de date și de informații. Apoi, Copernicus ar trebui să își promoveze serviciile de acces la date și informații (DIAS) în statele membre și să stabilească sinergii cu activele acestora, pentru a maximiza și a consolida adoptarea de către piață a datelor și informațiilor Copernicus.

(57)Comisia ar trebui să colaboreze cu furnizorii de date pentru a conveni asupra condițiilor de acordare a licențelor pentru datele provenite de la terți în scopul facilitării utilizării acestora în cadrul Copernicus, în conformitate cu prezentul regulament și cu drepturile aplicabile ale terților. Deoarece unele date Copernicus și informații Copernicus, inclusiv imagini de înaltă rezoluție, pot avea un impact asupra securității Uniunii sau a statelor sale membre, în cazuri justificate corespunzător ar putea fi adoptate măsuri de contracarare a riscurilor și a amenințărilor la adresa securității Uniunii sau a statelor sale membre.

(58)Dispozițiile actelor juridice adoptate în temeiul regulamentelor anterioare care nu au dată de expirare ar trebui să rămână în vigoare, cu excepția cazului în care intră în contradicție cu noul regulament. Această dispoziție se referă în special la Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013 al Comisiei de stabilire a condițiilor de înregistrare și acordare a licențelor pentru utilizatorii GMES și de definire a criteriilor de restricționare a accesului la datele specifice GMES și la informațiile provenite de la serviciile GMES 23 .

(59)Pentru a promova și a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului atât de către autoritățile locale, cât și de către întreprinderile mici și mijlocii, oameni de știință și cercetători, ar trebui promovate rețele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale, prin activități de stimulare a adoptării de către utilizatori. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să urmărească să creeze legături mai strânse între Copernicus și politicile naționale și ale Uniunii, pentru a încuraja cererea de servicii și de aplicații comerciale și pentru a permite întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii și celor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date și informații Copernicus, în vederea dezvoltării unui ecosistem competitiv de date de observare a Pământului în Europa.

(60)La nivel internațional, Copernicus ar trebui să furnizeze informații precise și fiabile pentru cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale, precum și în sprijinul politicilor externe și de cooperare pentru dezvoltare ale Uniunii. Copernicus ar trebui considerat o contribuție europeană la Rețeaua mondială de sisteme de observare a Pământului (GEOSS), la Comitetul pentru sateliții de observare a Pământului (CEOS), la Conferința părților (COP) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) din 1992 și la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre. El ar trebui să creeze sau să mențină o cooperare adecvată cu organismele relevante ale ONU și cu Organizația Meteorologică Mondială.

(61)În procesul de punere în aplicare a programului Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze, după caz, pe organizațiile europene internaționale cu care are parteneriate deja stabilite, în special cu Agenția Spațială Europeană, pentru dezvoltarea și achiziționarea de active spațiale, accesul la date și exploatarea misiunilor dedicate. În plus, Comisia ar trebui să se bazeze pe EUMETSAT pentru exploatarea de misiuni dedicate în conformitate cu cunoștințele sale de specialitate și cu mandatul încredințat. În domeniul serviciilor, Comisia ar trebui să beneficieze în mod adecvat de capacitățile specifice oferite de agențiile Uniunii, precum Agenția Europeană de Mediu, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, precum și de cele oferite de Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (o organizație interguvernamentală) și de investițiile europene realizate deja în serviciile de monitorizare a mediului marin prin Mercator Ocean. În privința securității, va fi urmărită o abordare cuprinzătoare la nivelul Uniunii împreună cu Înaltul Reprezentant. Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei s-a implicat activ, de la bun început, în inițiativa GMES și a susținut evoluțiile privind Galileo și condițiile meteorologice spațiale. În temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014, JRC gestionează serviciul de monitorizare a gestionării situațiilor de urgență al Copernicus și componenta internațională a serviciului de monitorizare a suprafeței terestre al Copernicus; el contribuie la reexaminarea calității și a adecvării pentru scop a produselor și a informațiilor, precum și la evoluția viitoare a programului. Comisia ar trebui să se bazeze în continuare pe consultanța științifică și tehnică a JRC pentru punerea în aplicare a programului.

(62)În urma cererilor formulate de Parlamentul European și de Consiliu, Uniunea a instituit un cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST), prin Decizia 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială 24 . Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale. Prin urmare, SST este de o importanță primordială pentru menținerea continuității componentelor programului și a contribuției acestora la politicile Uniunii. Urmărind să împiedice proliferarea deșeurilor spațiale, SST contribuie la asigurarea accesului sustenabil și garantat la spațiu și a utilizării sigure și garantate a spațiului, care constituie un bun comun.

(63)SST ar trebui să dezvolte în continuare performanța și autonomia capacităților sale. În acest scop, el ar trebui să ducă la crearea unui catalog european autonom al obiectelor spațiale, pe baza datelor de la rețeaua de senzori SST. SST ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare exploatarea și furnizarea serviciilor SST. Întrucât SST este un sistem orientat către utilizatori, ar trebui create mecanismele adecvate pentru colectarea cerințelor utilizatorilor, inclusiv a celor legate de securitate.

(64)Furnizarea serviciilor SST ar trebui să se bazeze pe cooperarea dintre Uniune și statele membre și pe utilizarea expertizei și activelor naționale actuale și viitoare, inclusiv a celor dezvoltate prin intermediul Agenției Spațiale Europene sau de către Uniune. Ar trebui să fie posibilă furnizarea de sprijin financiar pentru dezvoltarea de senzori SST noi. Recunoscând natura sensibilă a SST, statele membre participante ar trebui să păstreze controlul asupra senzorilor naționali, precum și asupra exploatării, întreținerii și reînnoirii lor și asupra prelucrării datelor care fac posibilă furnizarea serviciilor SST.

(65)Statele membre care dețin drepturi de proprietate sau acces adecvat la capacități SST ar trebui să poată participa la furnizarea serviciilor SST. Statele membre participante la Consorțiul SST instituit în temeiul Deciziei 541/2014/UE ar trebui să fie considerate ca îndeplinind aceste criterii. Statele membre respective ar trebui să prezinte o propunere și să își demonstreze conformitatea cu elemente suplimentare legate de configurarea operațională. Dacă nu se prezintă nicio propunere, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să prezinte oferte pentru anumite regimuri de orbită, de exemplu regim de orbită terestră joasă (LEO) și, respectiv, regim de orbită terestră medie și orbite geostaționare(MEO/GEO). Ar trebui stabilite norme adecvate pentru selectarea și organizarea statelor membre participante.

(66)O dată ce SST este configurat, el ar trebui să respecte principiile complementarității activităților și continuității serviciilor SST de înaltă calitate și orientate către utilizatori și ar trebui să se bazeze pe cea mai bună expertiză. Prin urmare, SST ar trebui să evite duplicările inutile. Toate capacitățile redundante ar trebui să fie strict limitate, pentru a asigura continuitatea și calitatea serviciilor SST. Activitățile echipelor de experți ar trebui să ajute la evitarea duplicărilor menționate.

(67)În plus, SST ar trebui să fie complementar măsurilor existente de atenuare a riscurilor, precum Orientările privind diminuarea deșeurilor cosmice ale Comitetului ONU pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic (COPUOS) și Orientările privind sustenabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic, sau altor inițiative, pentru a garanta siguranța, securitatea și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic. În vederea reducerii riscurilor de coliziune, SST va urmări, de asemenea, să realizeze sinergii cu inițiativele de eliminare activă și de pasivizare a deșeurilor spațiale. SST ar trebui să contribuie la asigurarea utilizării și explorării pașnice a spațiului cosmic. Dezvoltarea activităților spațiale ar putea avea implicații asupra inițiativelor internaționale din domeniul managementului traficului spațial. Uniunea ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și ar putea să le ia în considerare în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM actual.

(68)SST, condițiile meteorologice spațiale și NEO ar trebui luate în considerare pentru cooperarea cu parteneri internaționali, în special cu Statele Unite ale Americii, cu organizații internaționale și cu alte părți terțe, mai ales pentru evitarea coliziunilor în spațiu, pentru prevenirea proliferării deșeurilor spațiale și pentru sporirea gradului de pregătire pentru efectele fenomenelor meteorologice spațiale extreme și ale obiectelor din apropierea Pământului.

(69)Comitetul de securitate al Consiliului a recomandat crearea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a garanta faptul că aspectele referitoare la securitatea datelor sunt luate în considerare în mod corespunzător la punerea în aplicare a Deciziei nr. 541/2014/UE. În acest scop și ținând seama de lucrările deja realizate, statele membre participante ar trebui să instituie structurile și procedurile adecvate de gestionare a riscurilor.

(70)Fenomenele meteorologice spațiale majore și extreme pot pune în pericol siguranța cetățenilor și pot întrerupe funcționarea infrastructurilor spațiale sau terestre. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui introdusă o funcție de meteorologie spațială, cu scopul de a evalua riscurile meteorologice spațiale și nevoile corespunzătoare ale utilizatorilor, de a spori gradul de informare cu privire la riscurile meteorologice spațiale, de a asigura furnizarea de servicii de meteorologie spațială orientate către utilizatori și de a îmbunătăți capacitățile statelor membre de a produce servicii meteorologice spațiale. Comisia ar trebui să acorde prioritate sectoarelor cărora urmează să le fie furnizate serviciile operaționale de meteorologie spațială, ținând seama de nevoile utilizatorilor, de riscuri și de gradul de pregătire tehnologică. Pe termen lung, pot fi abordate și nevoile altor sectoare. Furnizarea de servicii la nivelul Uniunii conform necesităților utilizatorilor va necesita activități de cercetare și de dezvoltare specifice, coordonate și continue pentru a sprijini evoluția serviciilor meteorologice spațiale. Furnizarea de servicii meteorologice spațiale ar trebui să se bazeze pe capacitățile existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să permită o participare largă a statelor membre și implicarea sectorului privat.

(71)Cartea albă privind viitorul Europei a Comisiei 25 , Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern din cele 27 de state membre 26 , precum și mai multe rezoluții ale Parlamentului European ne amintesc că UE are un rol important de jucat în asigurarea unei Europe sigure, securizate și reziliente, capabile să facă față provocărilor precum conflictele regionale, terorismul și amenințările cibernetice, precum și presiunilor migratorii tot mai mari. Accesul sigur și garantat la comunicații prin satelit reprezintă un instrument indispensabil pentru actorii din domeniul securității, iar punerea în comun și partajarea acestei resurse esențiale pentru securitate la nivelul Uniunii nu face decât să întărească Uniunea în rolul său de protector al cetățenilor săi.

(72)Consiliul European din 19-20 decembrie 2013 27 a salutat, în concluziile sale privind domeniul comunicațiilor prin satelit, pregătirile pentru următoarea generație de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) prin strânsă cooperare între statele membre, Comisie și Agenția Spațială Europeană. GOVSATCOM a fost de asemenea identificat drept unul dintre elementele Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016. GOVSATCOM ar trebui să contribuie la răspunsul UE în fața amenințărilor hibride și să ofere sprijin strategiei maritime a UE și politicii UE privind regiunea arctică.

(73)GOVSATCOM este un program orientat către utilizatori cu o puternică dimensiune de securitate. Cazurile de utilizare pot fi grupate pentru analiză în trei categorii principale: gestionarea crizelor, care poate include misiuni și operațiuni civile și militare de securitate și apărare comună, intervenții în caz de dezastre naturale sau provocate de om, crize umanitare și crize maritime; supravegherea, care poate include supravegherea frontierelor, supravegherea pre-frontieră a liniilor de frontieră maritime, supravegherea maritimă, supravegherea traficului ilegal; precum și infrastructurile esențiale, care pot include rețeaua diplomatică, comunicațiile polițienești, infrastructurile critice (de exemplu, energie, transporturi, diguri și baraje) și infrastructurile spațiale.

(74)Comunicațiile prin satelit sunt o resursă finită, limitată de capacitatea satelitară, de frecvențe și de acoperirea geografică. Prin urmare, pentru a fi eficient din punctul de vedere al costurilor și pentru a profita de economiile de scară, GOVSATCOM trebuie să optimizeze corelarea cererii GOVSATCOM din partea utilizatorilor autorizați cu oferta furnizată în temeiul contractelor GOVSATCOM pentru capacități și de servicii satelitare. Cum cererea și oferta potențială evoluează în timp, este nevoie de monitorizare constantă și de flexibilitate pentru a putea ajusta serviciile GOVSATCOM. Se pot realiza economii de scară numai în cazul unei palete de capacități și de servicii, precum și al unei baze de utilizatori suficient de largi.

(75)Cerințele operaționale vor fi determinate pe baza analizei cazurilor de utilizare. Portofoliul de servicii ar trebui elaborat pornind de la cerințele operaționale, în combinație cu cerințele de securitate. El ar trebui să stabilească scenariul de referință aplicabil pentru serviciile care ar urma să fie furnizate prin GOVSATCOM. Pentru a menține un grad optim de corelare între cerere și serviciile furnizate, este posibil să fie necesară actualizarea regulată a portofoliului de servicii GOVSATCOM.

(76)În prima fază a GOVSATCOM (aproximativ până în 2025), se va folosi capacitatea existentă a actorilor privați și a statelor membre. În această primă fază, serviciile vor fi introduse treptat, începând cu utilizatorii de la nivelul Uniunii. Dacă, în cursul primei faze, analiza detaliată a cererii și a ofertei viitoare arată că această abordare este insuficientă pentru a acoperi cererea în evoluție, se poate lua decizia de a trece la faza a doua și de a începe dezvoltarea de infrastructuri sau de capacități spațiale suplimentare specifice, prin unul sau mai multe parteneriate public-privat, de exemplu cu operatorii de sateliți din Uniune.

(77)Pentru a optimiza utilizarea resurselor disponibile pentru comunicarea prin satelit, pentru a garanta accesul în situații neprevăzute, precum dezastrele naturale, și pentru a asigura eficiența operațională și timpi de pregătire minimi, sunt necesare unul sau două centre GOVSATCOM. Segmentul terestru ar trebui proiectat conform cerințelor operaționale și de securitate. Pentru a diminua riscurile, el poate include mai multe amplasamente fizice. Este posibil să fie necesare elemente suplimentare pentru segmentul terestru, cum ar fi stațiile de ancorare.

(78)Pentru utilizatorii de comunicații prin satelit, echipamentele de utilizare constituie cea mai importantă interfață operațională. Abordarea GOVSATCOM a UE face posibil ca majoritatea utilizatorilor să continue să își folosească echipamentele existente pentru utilizarea serviciilor GOVSATCOM, în măsura în care utilizează tehnologii din Uniune.

(79)În interesul eficienței operaționale, utilizatorii au indicat că este important să se aibă în vedere interoperabilitatea echipamentelor de utilizare și echipamente de utilizare care să poată folosi diferite sisteme de sateliți. Este posibil să fie nevoie de cercetare și dezvoltare în acest domeniu.

(80)La nivelul implementării, sarcinile și responsabilitățile ar trebui distribuite între entități specializate, cum ar fi Agenția Europeană de Apărare, SEAE, Agenția Spațială Europeană, Agenția UE pentru Programul spațial și alte agenții ale Uniunii, în așa fel încât să se potrivească cu rolul principal al fiecăreia, în special în ceea ce privește aspectele legate de utilizatori.

(81)Autoritatea competentă GOVSATCOM are rolul important de a monitoriza dacă utilizatorii și alte entități naționale care joacă un rol în GOVSATCOM respectă normele privind partajarea resurselor și stabilirea priorității și procedurile de securitate, astfel cum au fost specificate în cerințele de securitate. Un stat membru care nu a desemnat o autoritate competentă GOVSATCOM ar trebui, în orice caz, să desemneze un punct de contact pentru gestionarea oricărui bruiaj detectat care afectează GOVSATCOM.

(82)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind cerințele operaționale pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM. Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a defini specificațiile tehnice pentru cazuri de utilizare legate de gestionarea crizelor, de supraveghere și de gestionarea infrastructurilor esențiale, inclusiv rețelele de comunicare diplomatice. Competențele respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(83)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind portofoliul de servicii pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM. Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a defini atributele, inclusiv acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(84)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind normele referitoare la partajarea resurselor și la stabilirea priorității pentru utilizarea capacităților de comunicare prin satelit GOVSATCOM puse în comun. Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a lua în considerare cerințele operaționale și de securitate și o analiză privind riscurile și cererea preconizată din partea participanților la GOVSATCOM. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(85)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind amplasarea infrastructurii pentru segmentul terestru al GOVSATCOM . Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a lua în considerare cerințele operaționale și de securitate pentru selectarea amplasamentelor respective. Competențele respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(86)Infrastructura dedicată programului ar putea necesita activități suplimentare de cercetare și de inovare, care ar putea fi sprijinite prin programul Orizont Europa, în vederea coerenței cu activitățile din domeniu ale Agenției Spațiale Europene. Sinergia cu Orizont Europa ar trebui să garanteze faptul că necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării. Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție gratuit de către program vor fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul Orizont Europa, în special în ceea ce privește resursele naturale și alimentele sustenabile, monitorizarea climei, orașele inteligente, vehiculele automatizate, securitatea și gestionarea dezastrelor. Procesul de planificare strategică în cadrul programului Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze infrastructurile deținute de Uniune, precum cele care țin de Galileo, de EGNOS și de Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, vor constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus.

(87)Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a instituit o agenție a Uniunii denumită Agenția GNSS European, care să gestioneze anumite aspecte ale programelor de navigație prin satelit Galileo și EGNOS. Prezentul regulament prevede în special ca Agenției GNSS European să i se încredințeze noi sarcini, nu doar cu privire la Galileo și EGNOS, ci și cu privire la celelalte componente ale programului, în special în legătură cu acreditarea de securitate. Prin urmare, trebuie adaptate în mod corespunzător denumirea, sarcinile și aspectele organizatorice ale Agenției GNSS European.

(88)Având în vedere domeniul său de acțiune, care nu se va mai limita la Galileo și EGNOS, Agenția GNSS European ar trebui, așadar, modificată. Cu toate acestea, noua agenție ar trebui să asigure continuitatea activităților Agenției GNSS European cu privire la drepturi și obligații, la personal și la valabilitatea deciziilor adoptate.

(89)Dat fiind mandatul agenției și rolul Comisiei în punerea în aplicare a programului, este potrivit să se stipuleze că unele dintre deciziile luate de consiliul de administrație nu ar trebui adoptate fără votul favorabil al reprezentanților Comisiei.

(90)Fără a aduce atingere competențelor Comisiei, consiliul de administrație, consiliul de acreditare de securitate și directorul executiv își exercită funcțiile în mod independent și acționează în interesul public.

(91)Este posibil, ba chiar probabil, ca unele dintre componentele programului să se bazeze pe utilizarea de infrastructuri naționale sensibile sau legate de securitate. În acest caz, din motive de securitate națională, este necesar să se specifice faptul că la reuniunile consiliului de administrație și ale consiliului de acreditare de securitate pot participa numai reprezentanții acelor state membre care dispun de astfel de infrastructuri.

(92)Pentru a încuraja utilizarea cât mai largă a serviciilor oferite de program, ar fi util să se precizeze clar că datele, informațiile și serviciile sunt furnizate fără nicio garanție.

(93)Este necesar să se confirme faptul că, pentru ducerea la îndeplinire a unora dintre sarcinile sale fără caracter normativ, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistență tehnică din partea anumitor părți externe. Și alte entități implicate în guvernanța publică a programelor pot să beneficieze de aceeași asistență tehnică pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.

(94)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze programul pe baza informațiilor colectate în temeiul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată suprareglementarea și poverile administrative, mai ales asupra statelor membre. Cerințele menționate pot include, acolo unde este cazul, indicatori cuantificabili ca bază de evaluare a efectelor programului.

(95)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(96)Având în vedere faptul că o bună guvernanță publică necesită o gestionare uniformă a programului, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de acest program ar trebui să poată participa, în calitate de observatori, la lucrările comitetului instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea ar trebui să poată participa la lucrările comitetului, sub rezerva restricțiilor în materie de securitate și în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu pot participa la vot în cadrul comitetului.

(97)Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, ar trebui să i se confere Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a putea modifica anexa X în vederea revizuirii sau completării indicatorilor, dacă este necesar, și pentru completarea regulamentului cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(98)Deoarece obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, întrucât acesta depășește capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual, și, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

1.Prezentul regulament instituie programul spațial al Uniunii (denumit în continuare „programul”). El stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării, precum și normele de punere în aplicare a programului.

2.Regulamentul instituie Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial (denumită în continuare „agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succede acesteia, și specifică normele de funcționare a agenției.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„vehicul spațial” înseamnă orice obiect spațial care deservește un scop specific, inclusiv sateliții artificiali activi și treptele superioare ale lansatoarelor;

(2)„fenomene meteorologice spațiale” înseamnă variațiile naturale ale mediului spațial dintre Soare și Pământ, inclusiv exploziile solare, particulele energetice solare, vânturile solare și ejecțiile de masă coronală, care pot duce la furtuni solare (furtuni geomagnetice, furtuni de radiații solare și perturbații ionosferice) ce au potențialul de a afecta Pământul;

(3)„obiecte din apropierea Pământului” însemnă obiecte naturale din sistemul solar care au potențialul de a afecta Pământul;

(4)„obiect spațial” înseamnă orice obiect produs de om și aflat în spațiul cosmic;

(5)„cunoașterea situației spațiale” („SSA”) înseamnă o abordare holistică a principalelor pericole spațiale, cuprinzând coliziunile dintre sateliți și deșeuri spațiale, fenomenele meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului;

(6)„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(7)„entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

(8)„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii;

(9)„informații SST” înseamnă date SST prelucrate care sunt imediat exploatabile de către beneficiar;

(10)„date SST” înseamnă parametrii fizici ai obiectelor spațiale detectați de senzori SST sau parametrii orbitali ai obiectelor spațiale derivați din observațiile înregistrate de senzorii SST în cadrul componentei de supraveghere și urmărire spațială („SST”);

(11)„legătură de retur” înseamnă un serviciu care contribuie la serviciul de monitorizare globală a aeronavelor, monitorizare definită de Organizația Aviației Civile Internaționale;

(12)„sateliți Sentinel ai Copernicus” înseamnă sateliți, vehicule spațiale sau sarcini utile ale vehiculelor spațiale dedicate Copernicus și utilizate pentru observarea Pământului din spațiu;

(13)„date Copernicus” înseamnă date furnizate de sateliții Sentinel, inclusiv metadatele;

(14)„date Copernicus de la terți” înseamnă date care fac obiectul unei licențe de utilizare de către Copernicus și care provin din alte surse decât sateliții Sentinel;

(15)„date Copernicus in situ” înseamnă date de observare provenind de la senzori tereștri, marini sau aerieni, precum și date de referință și auxiliare care fac obiectul unei licențe sau sunt furnizate pentru a fi utilizate în cadrul Copernicus;

(16)„informații Copernicus” înseamnă informații generate de serviciile Copernicus în urma prelucrării sau modelării datelor, inclusiv a metadatelor;

(17)„entitate fiduciară” înseamnă o entitate juridică, independentă de Comisie sau de o parte terță, care primește date de la Comisie sau de la partea terță respectivă în scopul stocării și tratării datelor respective în condiții de siguranță;

(18)„deșeuri spațiale” înseamnă orice obiect spațial, inclusiv vehicule spațiale sau fragmente și elemente ale acestora, care se află pe orbita Pământului sau care reintră în atmosfera terestră și care nu mai funcționează sau care nu mai servesc niciunui scop specific, inclusiv părți de rachete sau de sateliți artificiali ori sateliți artificiali inactivi;

(19)„senzor SST” înseamnă un dispozitiv sau o combinație de dispozitive, radare, lasere și telescoape terestre sau spațiale, care este capabil să măsoare parametri fizici referitori la obiecte spațiale, cum ar fi dimensiunea, amplasarea și viteza;

(20)„utilizator GOVSATCOM” înseamnă o autoritate publică, un organism însărcinat cu exercitarea autorității publice sau o persoană fizică ori juridică din Uniune sau dintr-un stat membru care este autorizată în mod corespunzător și căreia i s-au încredințat sarcini legate de supravegherea și de gestionarea misiunilor, operațiunilor sau infrastructurilor critice din punctul de vedere al securității;

(21)„caz de utilizare GOVSATCOM” înseamnă un scenariu operațional într-un anumit mediu în care utilizatorii GOVSATCOM necesită servicii GOVSATCOM;

(22)„informații sensibile neclasificate” înseamnă informații sau materiale pe care Comisia trebuie să le protejeze ca urmare a obligațiilor legale stabilite prin tratate sau prin actele adoptate pentru punerea în aplicare a acestora și/sau din cauza caracterului lor sensibil;

(23)„utilizatori Copernicus” înseamnă:

„utilizatori de bază ai Copernicus” care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și au rolul suplimentar de a ghida evoluția programului Copernicus, între care se numără instituțiile și organismele Uniunii și organismele publice europene, naționale sau regionale cărora li s-a încredințat o misiune de serviciu public privind definirea, punerea în aplicare, asigurarea respectării sau monitorizarea politicilor de mediu, de protecție civilă, de siguranță sau de securitate;

„alți utilizatori Copernicus” care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și care includ în special organizații de cercetare și de învățământ, organisme comerciale și private, instituții de binefacere, organizații neguvernamentale și organizații internaționale.

Articolul 3

Componentele programului

Programul cuprinde următoarele componente:

(a)un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) civil autonom, aflat sub control civil, care cuprinde o constelație de sateliți, centre și o rețea globală de stații terestre și care oferă servicii de poziționare, de navigare și de măsurare a timpului și integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Galileo”);

(b)un sistem regional de navigație prin satelit care cuprinde centre și stații terestre și mai multe transpondere instalate pe sateliți geosincroni și care amplifică și corectează semnalele deschise emise de Galileo și de alte GNSS, printre altele pentru managementul traficului aerian și pentru serviciile de navigație aeriană (denumit în continuare „Serviciul european geostaționar mixt de navigare” sau „EGNOS”);

(c)un sistem de observare a Pământului autonom și orientat către utilizatori, aflat sub control civil, care oferă date și servicii de geoinformare, cuprinde sateliți, infrastructuri terestre, instalații de prelucrare a datelor și a informațiilor și o infrastructură de distribuție și care integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Copernicus”);

(d)un sistem de supraveghere și urmărire spațială menit să îmbunătățească, să exploateze și să furnizeze date, informații și servicii legate de supravegherea și de urmărirea vehiculelor spațiale active și inactive, a treptelor de lansare abandonate, a deșeurilor și a fragmentelor de deșeuri care orbitează în jurul Pământului, sistem completat de parametri de observație privind fenomenele meteorologice spațiale și de monitorizarea riscului reprezentat de obiectele din apropierea Pământului (denumite în continuare „NEO”) care se apropie de Pământ (sistem denumit în continuare „SST”);

(e)un serviciu de comunicații guvernamentale prin satelit care permite furnizarea de servicii de comunicații prin satelit autorităților din Uniune și din statele membre ce gestionează misiuni și infrastructuri critice din punctul de vedere al securității (denumit în continuare „GOVSATCOM”).

În plus, programul include măsuri de asigurare a unui acces eficient la spațiu pentru program și de promovare a unui sector spațial inovator.

Articolul 4

Obiective

1.Programul are următoarele obiective generale:

(a)să furnizeze sau să contribuie la furnizarea de date, de informații și de servicii legate de spațiu care să fie de înaltă calitate și de actualitate și, dacă este cazul, securizate, fără întreruperi și, ori de câte ori este posibil, la nivel mondial, și care să răspundă nevoilor prezente și viitoare și să poată contribui la prioritățile politice ale Uniunii, printre care schimbările climatice, securitatea și apărarea;

(b)să maximizeze beneficiile socioeconomice, inclusiv prin promovarea pe scară cât mai largă a utilizării datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului;

(c)să sporească securitatea Uniunii și a statelor sale membre, precum și libertatea de acțiune și autonomia sa strategică, în special în ceea ce privește tehnologiile și procesele decizionale bazate pe dovezi;

(d)să promoveze rolul Uniunii pe scena internațională ca unul dintre liderii din sectorul spațial și să îi consolideze rolul în ceea ce privește abordarea provocărilor globale și sprijinirea inițiativelor globale, inclusiv în legătură cu schimbările climatice și cu dezvoltarea durabilă.

2.Programul are următoarele obiective specifice:

(a)pentru Galileo și EGNOS: să furnizeze servicii de poziționare, de navigație și de datare de ultimă generație și, acolo unde este cazul, securizate.

(b)pentru Copernicus: să furnizeze, pe termen lung, date și informații precise și fiabile de observare a Pământului pentru a sprijini punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre în domeniul mediului, al schimbărilor climatice, al agriculturii și al dezvoltării rurale, al protecției civile, al siguranței și securității, precum și al economiei digitale;

(c)pentru cunoașterea situației spațiale (SSA): să sporească capacitățile SST de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor spațiale, să monitorizeze condițiile meteorologice spațiale și să cartografieze și să lege în rețea capacitățile privind NEO ale statelor membre;

(d)pentru GOVSATCOM: să asigure disponibilitatea pe termen lung a unor servicii de comunicații prin satelit fiabile, securizate și eficiente din punctul de vedere al costurilor;

(e)să contribuie, acolo unde este necesar pentru nevoile programului, la un acces la spațiu autonom, securizat și eficient din punctul de vedere al costurilor;

(f)să sprijine și să consolideze competitivitatea, spiritul antreprenorial, competențele și capacitatea de a inova ale persoanelor juridice și fizice din Uniune care activează sau doresc să activeze în acest sector, ținând seama în special de poziția și de necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii și ale întreprinderilor nou-înființate.

Articolul 5

Accesul la spațiu

Programul sprijină:

(a)furnizarea de servicii de lansare pentru necesitățile programului;

(b)activitățile de dezvoltare legate de un acces la spațiu autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor;

(c)acolo unde este necesar pentru nevoile programului, adaptările necesare ale infrastructurii spațiale de la sol.

Articolul 6

Acțiuni în favoarea unui sector spațial inovator în Uniune

Programul sprijină:

(a)activitățile de inovare care valorifică cel mai bine tehnologiile, infrastructurile sau serviciile spațiale;

(b)crearea de parteneriate pentru inovare în domeniul spațiului pentru a dezvolta și, ulterior, a achiziționa produsele sau serviciile rezultate;

(c)antreprenoriatul, de la primele etape până la faza de expansiune, în conformitate cu articolul 21 și cu celelalte dispoziții privind accesul la finanțare menționate la articolul 18 și în capitolul I din titlul III;

(d)colaborarea dintre întreprinderi sub forma unor platforme spațiale care reunesc, la nivel regional și național, actori din sectorul spațial și din sectorul digital, precum și utilizatori, și care furnizează sprijin pentru cetățeni și întreprinderi în vederea stimulării competențelor și a spiritului antreprenorial;

(e)furnizarea de activități de educație și de formare;

(f)accesul la instalații de prelucrare și de testare;

(g)activitățile de certificare și de standardizare.

Articolul 7

Țările terțe și organizațiile internaționale asociate la program

1.Componentele programului, cu excepția SST și a GOVSATCOM, sunt deschise pentru următoarele țări terțe:

(a)membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective.

2.Componentele programului, cu excepția SST, sunt deschise, de asemenea, pentru orice țară terță sau organizație internațională, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea țării terțe sau a organizației internaționale respective la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(a)să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe sau organizației internaționale care participă la programele Uniunii;

(b)să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];

(c)să nu confere țării terțe sau organizației internaționale o competență decizională cu privire la program;

(d)să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a își proteja interesele financiare.

3.Componentele programului sunt deschise pentru țările terțe sau organizațiile internaționale menționate la alineatele (1) și (2) numai cu condiția protejării intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre.

Articolul 8

Accesul la SST, la GOVSATCOM și la PRS al țărilor terțe sau al organizațiilor internaționale

1.Țările terțe sau organizațiile internaționale pot deveni participante la GOVSATCOM, astfel cum se menționează la articolul 67, sau pot obține acces la serviciile furnizate de SST numai în cazul în care încheie un acord, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii, care stabilește termenele și condițiile pentru normele detaliate de acces la datele, informațiile, capacitățile și serviciile respective, precum și cadrul pentru schimbul și protecția informațiilor clasificate.

2. Accesul țărilor terțe sau al organizațiilor internaționale la serviciul public reglementat furnizat de Galileo este reglementat de dispozițiile articolului 3 alineatul (5) din Decizia nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului 28 .

Articolul 9

Drepturile de proprietate și utilizarea activelor

1.Uniunea este proprietarul tuturor activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului. În acest scop, Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate contractele, acordurile și alte înțelegeri cu privire la acele activități care ar putea duce la crearea sau dezvoltarea de astfel de active conțin dispoziții care să garanteze un astfel de regim de proprietate asupra activelor respective.

2.Alineatul (1) nu se aplică activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului în cazul cărora activitățile care ar putea duce la crearea sau dezvoltarea de astfel de active:

(a)se desfășoară în temeiul unor granturi sau premii finanțate integral de Uniune;

(b)nu sunt finanțate integral de Uniune sau

(c)sunt legate de dezvoltarea, producția sau utilizarea unor receptoare PRS care includ IUEC sau componente ale unor astfel de receptoare.

3.Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate contractele, acordurile sau alte înțelegeri cu privire la activitățile menționate la alineatul (1) cuprind dispoziții care stabilesc regimul adecvat de proprietate pentru activele respective și, în ceea ce privește litera (c), că Uniunea poate utiliza în mod liber receptoarele PRS în conformitate cu Decizia 1104/2011/UE.

4.Comisia urmărește să încheie contracte sau alte înțelegeri cu părți terțe în ceea ce privește:

(a)drepturile de proprietate anterioare asupra activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului;

(b)achiziționarea drepturilor de proprietate sau de licență cu privire la alte active corporale sau necorporale necesare pentru punerea în aplicare a programului.

5.Comisia asigură, prin intermediul unui cadru adecvat, utilizarea optimă a activelor corporale și necorporale menționate la alineatele (1) și (2) și deținute de Uniune.

6.În special, în cazul în care activele respective constau în drepturi de proprietate intelectuală, Comisia gestionează drepturile respective într-un mod cât mai eficace posibil, ținând seama de necesitatea de a le proteja și de a le pune în valoare, de interesele tuturor părților interesate, de necesitatea dezvoltării armonioase a piețelor și a noilor tehnologii și de continuitatea serviciilor furnizate de componentele programului. În acest scop, ea se asigură în special că acordurile, contractele și alte înțelegeri relevante includ posibilitatea de a transfera drepturile respective unor părți terțe sau de a acorda unor părți terțe licențe pentru drepturile respective și că agenția poate beneficia în mod liber de drepturile respective atunci când îi sunt necesare pentru a își îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament.

Articolul 10

Absența garanției

Serviciile, datele și informațiile furnizate de componentele programului sunt furnizate fără nicio garanție implicită sau explicită în ceea ce privește calitatea, precizia, disponibilitatea, fiabilitatea, viteza și adecvarea în orice scop. În acest sens, Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că utilizatorii serviciilor, datelor și informațiilor respective sunt informați, într-un mod adecvat, cu privire la absența garanției menționate.

TITLUL II

CONTRIBUȚIA ȘI MECANISMELE BUGETARE

Articolul 11

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de [16] miliarde EUR în prețuri curente.

Repartizarea orientativă a sumei menționate la primul paragraf este următoarea:

(a)pentru Galileo și EGNOS: [9,7] miliarde EUR;

(b)pentru Copernicus: [5,8] miliarde EUR;

(c)pentru SST/GOVSATCOM: [0,5] miliarde EUR.

2.Activitățile transversale prevăzute la articolul 3 sunt finanțate în temeiul componentelor programului.

3.Creditele bugetare ale Uniunii alocate programului acoperă toate activitățile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 4. Cheltuielile respective pot acoperi:

(a)studii și reuniuni ale experților, în special pentru evaluarea respectării constrângerilor de cost și de timp;

(b)activități de informare și de comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, dacă acestea au o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament, în special în ceea ce privește crearea de sinergii cu alte politici ale Uniunii;

(c)rețelele de tehnologia informației a căror funcție este de a prelucra sau de a partaja informații, precum și măsurile de gestionare administrativă, inclusiv în domeniul securității, puse în aplicare de Comisie;

(d)asistența tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, de exemplu pentru activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

4.Acțiunile care beneficiază de finanțare cumulativă din partea mai multor programe ale Uniunii fac obiectul unui singur audit, care ia în considerare toate programele implicate și toate normele aplicabile respective ale acestora.

5.Angajamentele bugetare legate de program care privesc activități ce se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare se pot defalca pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

6.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 12

Venituri alocate

1.Veniturile generate de componentele programului se varsă la bugetul Uniunii și se utilizează pentru finanțarea componentei care a generat venitul.

2.Statele membre pot să aloce unei componente a programului o contribuție financiară suplimentară, cu condiția ca astfel de elemente suplimentare să nu genereze sarcini financiare sau tehnice ori întârzieri pentru componenta în cauză.

3.Fondurile suplimentare menționate în prezentul articol sunt tratate ca venituri alocate externe, în conformitate cu [articolul 21 alineatul (2)] din Regulamentul financiar.

Articolul 13

Punerea în aplicare și formele de finanțare din partea UE

1.Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

2.Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special prin granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

Titlul III

DISPOZIȚII FINANCIARE

CAPITOLUL I

Achiziții publice

Articolul 14

Principii aplicabile achizițiilor

În scopurile programului, în cadrul procedurilor de achiziții publice, autoritățile contractante acționează în conformitate cu următoarele principii:

(a)promovarea, în toate statele membre și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil a întreprinderilor nou-înființate, a celor intrate recent pe piață, a întreprinderilor mici și mijlocii și a altor operatori economici, inclusiv printr-o cerință de subcontractare de către ofertanți;

(b)evitarea, ori de câte ori este posibil, a dependenței excesive de un singur furnizor, în special în ceea ce privește echipamentele și serviciile critice, ținând seama de obiectivele reprezentate de independența tehnologică și de continuitatea serviciilor;

(c)prin derogare de la articolul 167 din Regulamentul financiar, utilizarea, ori de câte ori este posibil, a mai multor surse de aprovizionare, pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra tuturor componentelor programului, asupra costului acestora și asupra calendarelor lor respective;

(d)favorizarea autonomiei Uniunii, în special din punct de vedere tehnologic;

(e)asigurarea securității componentelor programului și participarea la protejarea intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre;

(f)îndeplinirea criteriilor sociale și de mediu adecvate.

Articolul 15

Contracte cu tranșe condiționate

1.Autoritatea contractantă poate atribui un contract sub forma unui contract cu tranșe condiționate.

2.Contractul cu tranșe condiționate include o tranșă fixă care are drept rezultat un angajament ferm privind furnizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor contractate pentru această tranșă, precum și una sau mai multe tranșe condiționate, atât din punctul de vedere al bugetului, cât și din punctul de vedere al execuției. Documentația de achiziție precizează elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Ea definește, în special, obiectul contractului, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de furnizare a lucrărilor, a bunurilor și a serviciilor pentru fiecare tranșă.

3.Obligațiile din tranșa fixă trebuie să constituie un ansamblu coerent; același lucru este valabil și pentru obligațiile din fiecare tranșă condiționată, ținând seama de obligațiile din tranșele anterioare.

4.Executarea fiecărei tranșe condiționate face obiectul unei decizii a autorității contractante, notificată contractantului în condițiile stabilite în contract.

Articolul 16

Contracte în regim de rambursări de costuri

1.Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract încheiat parțial sau integral în regim de rambursări de costuri, în condițiile prevăzute la alineatul (3).

Prețul care urmează să fie achitat este constituit din rambursarea tuturor costurilor directe suportate efectiv de contractant ca urmare a executării contractului, cum ar fi cheltuielile cu forța de muncă, materialele, consumabilele și utilizarea echipamentelor și a infrastructurilor necesare executării contractului, precum și a costurilor indirecte și fie un profit, fie un stimulent financiar bazat pe îndeplinirea obiectivelor legate de rezultate și de respectarea calendarului.

2.Contractele în regim de rambursări de costuri prevăd un plafon maxim de preț.

3.Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract încheiat parțial sau integral în regim de rambursări de costuri în cazurile în care este dificilă sau nepotrivită stabilirea unui preț fix exact din cauza incertitudinilor inerente executării contractului pentru că:

(a)contractul vizează elemente foarte complexe sau elemente care necesită utilizarea unei tehnologii noi și, prin urmare, implică un număr semnificativ de riscuri tehnice sau

(b)din motive operaționale, activitățile care fac obiectul contractului trebuie demarate fără întârziere, chiar dacă nu se poate stabili încă un preț fix ferm în totalitate, pentru că există riscuri semnificative sau pentru că executarea contractului depinde parțial de executarea altor contracte.

4.Plafonul tarifar al unui contract încheiat integral sau parțial în regim de rambursări de costuri este prețul maxim plătibil. Prețul contractului poate fi modificat în conformitate cu [articolul 172] din Regulamentul financiar.

Articolul 17

Subcontractare

1.Pentru a încuraja întreprinderile nou intrate pe piață, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate și pentru a oferi o acoperire geografică cât mai largă, protejând în același timp autonomia strategică a Uniunii, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură concurențială de ofertare, la nivelurile adecvate de subcontractare, altor întreprinderi decât cele care aparțin grupului ofertantului.

2.Autoritatea contractantă enunță partea din contract care trebuie subcontractată sub forma unui interval care comportă un procent minim și un procent maxim.

3.Orice derogare de la o cerere în conformitate cu alineatul (1) trebuie justificată de către ofertant.

CAPITOLUL II

Granturi, premii și operațiuni de finanțare mixtă

Articolul 18

Granturi și premii

1.Uniunea poate să acopere până la 100 % din costurile eligibile, fără a aduce atingere principiului cofinanțării.

2.Prin derogare de la [articolul 181 alineatul (6)] din Regulamentul financiar, costurile indirecte eligibile se determină prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, excluzând costurile directe eligibile aferente subcontractării și costurile resurselor puse la dispoziție de părți terțe care nu sunt utilizate în spațiile beneficiarului, precum și sprijinul financiar acordat unor părți terțe.

3.În pofida dispozițiilor de la alineatul (2), pot fi declarate costuri indirecte sub forma unei sume forfetare sau a unor costuri unitare, dacă acest lucru este prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 100.

4.Prin derogare de la [articolul 204] din Regulamentul financiar, cuantumul maxim al sprijinului financiar care poate fi plătit unei părți terțe nu poate depăși 200 000 EUR.

Articolul 19

Cereri de propuneri comune pentru granturi

Comisia sau organismul de finanțare poate lansa o cerere de propuneri comună împreună cu:

(a)țări terțe, inclusiv cu organizații sau agenții științifice și tehnologice ale acestora;

(b)organizații internaționale;

(c)entități juridice nonprofit.

În cazul unei cereri de propuneri comune, se stabilesc proceduri comune pentru selectarea și evaluarea propunerilor. Toate procedurile trebuie să implice un grup echilibrat de experți numit de fiecare dintre părți.

Articolul 20

Granturi pentru achiziții publice înainte de comercializare și pentru achiziții publice de soluții inovatoare

1.Unele acțiuni pot implica sau pot avea drept obiectiv principal achiziții înainte de comercializare sau achiziții publice de soluții inovatoare realizate de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante în sensul Directivelor 2014/24/UE, 2014/25/UE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului.

2.Procedurile privind achizițiile publice:

(a)respectă principiile transparenței, nediscriminării, tratamentului egal, bunei gestiuni financiare și proporționalității, precum și normele privind concurența;

(b)în cazul achizițiilor publice înainte de comercializare, pot prevedea condiții specifice, cum ar fi ca locul de desfășurare a activităților achiziționate să fie limitat la teritoriul statelor membre și al țărilor asociate;

(c)pot să autorizeze atribuirea de contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori) și

(d)prevăd atribuirea contractelor către ofertantul (ofertanții) care prezintă cel mai bun raport calitate-preț, asigurând în același timp absența conflictelor de interese.

3.Contractantul care produce rezultate în achiziții publice înainte de comercializare deține cel puțin drepturile de proprietate intelectuală aferente. Autoritățile contractante beneficiază cel puțin de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe pentru uz propriu și de dreptul de a acorda sau de a solicita contractanților să acorde licențe neexclusive unor părți terțe în vederea exploatării rezultatelor pentru autoritatea contractantă în condiții echitabile și rezonabile, fără dreptul de a oferi sub-licențe. În cazul în care un contractant nu reușește să exploateze din punct de vedere comercial rezultatele într-o perioadă dată de timp după achiziția publică înainte de comercializare, specificată în contract, autoritățile contractante îi pot solicita acestuia să transfere orice drept de proprietate asupra rezultatelor autorităților contractante.

Articolul 21

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în cadrul acestui program se implementează în conformitate cu [regulamentul InvestEU] și cu Titlul X din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL IV

Alte dispoziții financiare

Articolul 22

Finanțarea cumulativă, complementară și combinată

1.O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea altui program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea acestui program, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. Fiecărei contribuții la acțiune i se aplică normele aferente programului Uniunii prin care a fost acordată contribuția. Finanțarea cumulativă nu trebuie să depășească costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe o bază proporțională, în conformitate cu dispozițiile documentelor care stabilesc condițiile acordării sprijinului.

2.Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

(a)au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;

(b)respectă cerințele minime de calitate din cadrul cererii de propuneri respective;

(c)nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din motive de constrângeri bugetare;

pot primi sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, din Fondul de coeziune, din Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind finanțarea, gestiunea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca acțiunile respective să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului din care este acordat sprijinul.

Articolul 23

Parteneriate

1.Programul poate fi implementat prin parteneriate.

2.Parteneriatele la care participă Uniunea respectă următoarele condiții:

(a)sunt încheiate în acele cazuri în care obiectivele programului spațial al Uniunii pot fi atinse într-un mod mai eficace prin parteneriat decât de către Uniune acționând singură;

(b)se bazează pe principiile valorii adăugate a Uniunii, transparenței, deschiderii, impactului, efectului de levier, angajamentului financiar pe termen lung al tuturor părților implicate, flexibilității, coerenței și complementarității cu inițiativele de la nivelul Uniunii, locale, regionale, naționale sau internaționale și țin seama de partajarea riscurilor și de condițiile de responsabilitate și de proprietate asupra activelor corporale și necorporale.

Articolul 24

Achiziții publice comune

1.În plus față de dispozițiile de la [articolul 165] din Regulamentul financiar, Comisia și agenția pot desfășura proceduri de achiziții publice comune cu Agenția Spațială Europeană sau cu alte organizații internaționale implicate în implementarea componentelor programului.

2.Normele aplicabile privind achizițiile publice de la [articolul 165] din Regulamentul financiar se aplică prin analogie, cu condiția aplicării, în orice caz, a dispozițiilor procedurale aplicabile instituțiilor.

Articolul 25

Protejarea intereselor esențiale de securitate

Atunci când este necesar pentru protejarea intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, în special în ceea ce privește necesitatea de a proteja integritatea și reziliența sistemelor Uniunii, precum și autonomia bazei industriale pe care se sprijină acestea, Comisia stabilește condițiile de eligibilitate aplicabile achizițiilor publice, granturilor sau premiilor care intră sub incidența prezentului titlu. În acest sens, se acordă o atenție deosebită necesității ca întreprinderile eligibile să fie stabilite într-un stat membru, să se angajeze să desfășoare toate activitățile relevante în interiorul Uniunii și să fie controlate efectiv de statele membre sau de resortisanți ai statelor membre. Aceste condiții trebuie să fie incluse în documentele referitoare la achiziția publică, la grant sau la premiu, după caz. În cazul achizițiilor publice, condițiile se aplică întregului ciclu de viață al contractului rezultat.

Articolul 26

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

Atunci când la program participă o țară terță printr-o decizie în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții de Conturi Europene drepturile și accesul necesare pentru a își putea exercita pe deplin competențele respective. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

TITLUL IV

GUVERNANȚA PROGRAMULUI

Articolul 27

Principiile de guvernanță

Guvernanța programului se bazează pe următoarele principii:

(a)distribuția strictă a sarcinilor și a responsabilităților între entitățile implicate în punerea în aplicare a programului, în special între statele membre, Comisie, agenție și Agenția Spațială Europeană;

(b)controlul ferm al programului, inclusiv respectarea strictă a costurilor și a calendarului de către toate entitățile, în domeniile lor de competență respective în conformitate cu prezentul regulament;

(c)optimizarea și raționalizarea utilizării structurilor;

(d)luarea sistematică în considerare a necesităților utilizatorilor serviciilor furnizate de componentele programului, precum și a evoluțiilor științifice și tehnologice legate de serviciile respective;

(e)eforturi constante de a controla și de a reduce riscurile.

Articolul 28

Rolul statelor membre

1.Statele membre pot participa la program contribuind cu competențe tehnice, expertiză și asistență, în special în domeniul siguranței și al securității, precum și, dacă este necesar, punând la dispoziția Uniunii informațiile și infrastructurile de care dispun sau care sunt amplasate pe teritoriul lor, inclusiv asigurând accesul și utilizarea eficiente și fără obstacole a datelor in situ și cooperând cu Comisia în vederea îmbunătățirii disponibilității datelor in situ necesare programului.

2.Comisia sau, pentru sarcinile menționate la articolul 30, agenția pot încredința sarcini specifice statelor membre sau agențiilor naționale ori unor grupuri de state membre sau de agenții naționale. Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programului și promovarea utilizării sale, inclusiv ajutând la protejarea frecvențelor necesare pentru program.

3.Statele membre și Comisia colaborează pentru dezvoltarea componentei in situ necesare pentru adoptarea utilizării sistemelor spațiale și pentru facilitarea utilizării la întregul lor potențial a seturilor de date in situ.

4.În domeniul securității, statele membre îndeplinesc sarcinile prevăzute la articolul 34 alineatul (4).

Articolul 29

Rolul Comisiei

1.Comisia deține responsabilitatea globală pentru implementarea programului, inclusiv în domeniul securității. În conformitate cu prezentul regulament, ea stabilește prioritățile și evoluția pe termen lung a programului și supraveghează implementarea acestuia, ținând seama în mod corespunzător de impactul asupra celorlalte politici ale Uniunii.

2.Comisia gestionează componentele programului, în cazul în care gestiunea respectivă nu a fost încredințată unei alte entități.

3.Comisia asigură împărțirea clară a sarcinilor între diferitele entități implicate în program și coordonează activitățile entităților respective.

4.Dacă acest lucru este necesar pentru buna funcționare a programului și pentru furnizarea în bune condiții a serviciilor oferite de componentele programului, Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, specificațiile tehnice și operaționale necesare pentru implementarea și evoluția componentelor respective și a serviciilor furnizate de acestea, după consultarea utilizatorilor și a tuturor celorlalte părți implicate relevante. Atunci când stabilește specificațiile tehnice și operaționale respective, Comisia evită reducerea nivelului general de securitate și asigură îndeplinirea imperativului de retrocompatibilitate.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

5.Comisia promovează și asigură adoptarea și utilizarea datelor și serviciilor furnizate de componentele programului în sectoarele public și privat, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării adecvate a serviciilor respective și prin favorizarea unui mediu stabil pe termen lung. Ea dezvoltă sinergii între aplicațiile diferitelor componente ale programului și asigură complementaritatea, coerența, sinergia și legăturile dintre program și alte acțiuni și programe ale Uniunii.

6.Dacă este cazul, Comisia asigură coordonarea cu activitățile desfășurate în sectorul spațial la nivelul Uniunii, precum și la nivel național și internațional. Ea încurajează cooperarea dintre statele membre și promovează convergența capacităților și a dezvoltărilor lor tehnologice în domeniul spațial.

Articolul 30

Rolul Agenției

1.Agenția are următoarele sarcini proprii:

(a)să asigure, prin intermediul consiliului său de acreditare de securitate, acreditarea de securitate a tuturor componentelor programului, în conformitate cu capitolul II din titlul V;

(b)să îndeplinească sarcinile menționate la articolul 34 alineatele (2) și (3);

(c)să desfășoare activități de comunicare și de promovare și activități legate de comercializarea serviciilor oferite de Galileo și de EGNOS;

(d)să îi furnizeze expertiză tehnică Comisiei.

2.Comisia îi încredințează agenției următoarele sarcini:

(a)gestionarea exploatării componentelor EGNOS și Galileo, astfel cum este menționată la articolul 43;

(b)coordonarea generală a aspectelor GOVSATCOM legate de utilizatori, în strânsă colaborare cu agențiile UE relevante și cu SEAE, pentru misiuni și operațiuni de gestionare a crizelor;

(c)punerea în aplicare a activităților legate de dezvoltarea aplicațiilor și a serviciilor din aval bazate pe componentele programului.

3.Comisia îi poate încredința și alte sarcini agenției, inclusiv desfășurarea de activități de comunicare, de promovare și de comercializare a datelor și informațiilor, precum și alte activități legate de adoptarea de către utilizatori în legătură cu alte componente ale programului decât Galileo și EGNOS.

4.Sarcinile menționate la alineatele (2) și (3) se încredințează de către Comisie prin intermediul unui acord de contribuție încheiat în conformitate cu [articolul 2 alineatul (18)] și cu [titlul VI] din Regulamentul financiar.

Articolul 31

Rolul Agenției Spațiale Europene

1.Agenției Spațiale Europene i se pot încredința următoarele sarcini:

(a)în ceea ce privește Copernicus: dezvoltarea, proiectarea și construirea infrastructurii spațiale a Copernicus, inclusiv exploatarea infrastructurii respective;

(b)în ceea ce privește Galileo și EGNOS: evoluția sistemelor, dezvoltarea segmentului terestru și proiectarea și dezvoltarea de sateliți;

(c)în ceea ce privește toate componentele programului: activități de cercetare și de dezvoltare în domeniile sale de expertiză.

2.Comisia încheie cu agenția și cu Agenția Spațială Europeană un acord-cadru de parteneriat financiar, astfel cum se specifică la [articolul 130] din Regulamentul financiar. Acordul-cadru de parteneriat financiar:

definește clar responsabilitățile și obligațiile Agenției Spațiale Europene în ceea ce privește programul;

impune respectarea de către Agenția Spațială Europeană a normelor de securitate ale programului Uniunii, în special în ceea ce privește prelucrarea informațiilor clasificate;

precizează condițiile de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene, în special în ceea ce privește achizițiile publice, procedurile de gestionare, rezultatele preconizate măsurate prin indicatori de performanță, măsurile aplicabile în caz de executare necorespunzătoare sau frauduloasă a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și rezultatele, precum și strategia de comunicare și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale; aceste condiții trebuie să fie în conformitate cu titlurile III și V din prezentul regulament și cu Regulamentul financiar;

impune participarea Comisiei și, dacă este relevant, a agenției la ședințele consiliului de evaluare a ofertelor al Agenției Spațiale Europene care privesc programul;

stabilește măsuri de monitorizare și de control, care includ în special un sistem de anticipare a costurilor, informarea sistematică a Comisiei sau, dacă este cazul, a agenției cu privire la costuri și la calendar și, în eventualitatea unei discrepanțe între bugetele, rezultatele și calendarele planificate, acțiuni corective care să asigure îndeplinirea sarcinilor atribuite în limitele bugetelor alocate și penalități la adresa Agenției Spațiale Europene, în cazul în care discrepanțele respective îi sunt imputabile în mod direct;

stabilește principiile pentru remunerarea Agenției Spațiale Europene, care trebuie să fie proporțională cu dificultatea sarcinilor ce trebuie îndeplinite și coerentă cu prețurile de pe piață și cu onorariile celorlalte entități implicate, inclusiv Uniunea, și care, dacă este cazul, poate să se bazeze pe indicatori de performanță; onorariile respective nu acoperă cheltuielile generale care nu sunt asociate cu activitățile încredințate de Uniune Agenției Spațiale Europene.

3.Încheierea acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la alineatul (2) este condiționată de instituirea, în cadrul Agenției Spațiale Europene, a unor structuri interne și a unei metode operaționale, în special cu privire la luarea deciziilor, la metodele de gestionare și la răspundere, care să permită asigurarea protecției maxime a intereselor Uniunii și respectarea deciziilor acesteia, inclusiv pentru activitățile finanțate de către Agenția Spațială Europeană care au un impact asupra programului.

4.Fără a aduce atingere acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la alineatul (4), Comisia sau agenția îi pot solicita Agenției Spațiale Europene expertiză tehnică și informațiile necesare pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite prin prezentul regulament.

Articolul 32

Rolul altor entități

1.Comisia poate încredința implementarea componentelor programului, integral sau parțial, prin intermediul unor acorduri de contribuție, altor entități decât cele menționate la articolele 30 și 31, inclusiv:

(a)exploatarea infrastructurii spațiale a componentei Copernicus sau a unor părți ale acesteia, care poate fi încredințată EUMETSAT;

(b)implementarea serviciilor Copernicus sau a unor părți ale acestora, către agenții, organisme sau organizații relevante.

2.Criteriile de selectare a unor astfel de entități trebuie să reflecte în special capacitatea acestora de a asigura continuitatea și, dacă este cazul, securitatea operațiunilor, fără perturbarea sau cu perturbarea minimă a activităților Copernicus.

TITLUL V

SECURITATEA PROGRAMULUI

CAPITOLUL I

Securitatea programului

Articolul 33

Principiile securității

Securitatea programului ar trebui să se bazeze pe următoarele principii:

(a)să țină seama de experiența statelor membre în domeniul securității și să se inspire din cele mai bune practici ale acestora;

(b)să utilizeze standarde recunoscute la nivel internațional și normele Uniunii privind securitatea, care prevăd o separare între funcțiile operaționale și cele asociate cu acreditarea.

Articolul 34

Guvernanța securității

1.În domeniul său de competență, Comisia asigură un nivel înalt de securitate în ceea ce privește, în special:

(a)protejarea infrastructurii, atât terestre, cât și spațiale, și a furnizării serviciilor, mai ales împotriva atacurilor fizice sau cibernetice;

(b)controlarea și gestionarea transferurilor de tehnologie;

(c)dezvoltarea și menținerea în cadrul Uniunii a competenței și a know-how-ului dobândite;

(d)protejarea informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor clasificate.

În acest scop, Comisia se asigură că pentru fiecare componentă a programului se realizează o analiză a riscurilor și a amenințărilor. Pe baza acestei analize a riscurilor și a amenințărilor, Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, pentru fiecare componentă a programului, cerințele de securitate generale. Atunci când face acest lucru, Comisia ține seama de impactul acestor cerințe asupra bunei funcționări a componentei respective, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul, și se asigură că nu reduce nivelul general de securitate și nu subminează funcționarea echipamentelor existente bazate pe componenta respectivă. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

2.Entitatea responsabilă cu gestionarea unei componente a programului este responsabilă cu gestionarea securității componentei respective și, în acest scop, realizează analiza riscurilor și a amenințărilor și desfășoară toate activitățile necesare pentru a asigura și a monitoriza securitatea componentei respective, în special stabilirea specificațiilor tehnice și a procedurilor operaționale, și monitorizează conformitatea acestora cu cerințele de securitate generale menționate la alineatul (1).

3.Agenția:

(a)asigură acreditarea de securitate a tuturor componentelor programului în conformitate cu capitolul II din prezentul titlu și potrivit competențelor statelor membre;

(b)asigură funcționarea Centrului de monitorizare a securității Galileo în conformitate cu cerințele menționate la alineatul (2) și cu instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei 2014/496/PESC;

(c)îndeplinește sarcinile care i-au fost încredințate în temeiul Deciziei nr. 1104/2011/UE;

(d)furnizează Comisiei expertiză tehnică și îi pune la dispoziție orice informații necesare pentru executarea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament.

4.Statele membre:

(a)iau măsuri care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora 29 și cu cele necesare pentru protecția propriilor infrastructuri critice naționale, în vederea asigurării protecției infrastructurilor terestre de la sol care fac parte integrantă din program și care se află pe teritoriul lor;

(b)îndeplinesc sarcinile de acreditare de securitate menționate la articolul 41.

6.Entitățile implicate în program iau toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea programului.

CAPITOLUL II

Acreditarea de securitate

Articolul 35

Autoritatea pentru acreditarea de securitate

Consiliul de acreditare de securitate instituit în cadrul agenției este autoritatea pentru acreditarea de securitate în cazul tuturor componentelor programului.

Articolul 36

Principiile generale ale acreditării de securitate

Activitățile de acreditare de securitate pentru toate componentele programului se desfășoară în conformitate cu următoarele principii:

(a)activitățile și deciziile de acreditare de securitate sunt efectuate, respectiv adoptate, într-un context de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor membre;

(b)se depun eforturi pentru a se ajunge prin consens la deciziile luate în cadrul consiliului de acreditare de securitate;

(c)activitățile de acreditare de securitate se desfășoară prin utilizarea unei abordări de evaluare și de gestionare a riscurilor, având în vedere riscurile pentru securitatea componentei, precum și impactul oricărei măsuri de atenuare a riscurilor asupra costurilor sau a calendarului, ținând seama de obiectivul de a nu scădea nivelul general de securitate al acestei componente;

(d)deciziile consiliului de acreditare de securitate în ceea ce privește acreditarea de securitate sunt elaborate și luate de specialiști care sunt calificați corespunzător în domeniul acreditării unor sisteme complexe, au un nivel corespunzător de autorizare de securitate și își desfășoară activitatea cu obiectivitate;

(e)se depun eforturi pentru a fi consultate toate părțile relevante care au un interes în chestiuni legate de securitate pentru această componentă;

(f)activitățile de acreditare de securitate sunt desfășurate de toate părțile interesate relevante pentru componenta respectivă în conformitate cu o strategie de acreditare de securitate, fără a aduce atingere rolului Comisiei;

(g)deciziile de acreditare de securitate ale consiliului de acreditare de securitate se bazează, în conformitate cu procesul definit în strategia de acreditare de securitate relevantă definită de consiliul respectiv, pe deciziile de acreditare de securitate locale luate de autoritățile naționale de acreditare de securitate respective ale statelor membre;

(h)un proces de monitorizare permanent, transparent și pe deplin inteligibil asigură faptul că se cunosc riscurile de securitate aferente componentei, că sunt definite măsuri de securitate pentru reducerea unor astfel de riscuri la un nivel acceptabil, având în vedere necesitățile în materie de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre și în scopul bunei funcționări a componentei, precum și faptul că aceste măsuri sunt aplicate în conformitate cu conceptul de apărare în adâncime. Eficacitatea acestor măsuri este evaluată în permanență. Procesul referitor la evaluarea și gestionarea riscurilor de securitate se desfășoară sub forma unui proces iterativ, reunind părțile interesate aferente componentei respective;

(i)deciziile privind acreditarea de securitate sunt luate de consiliul de acreditare de securitate în mod strict independent, inclusiv față de Comisie și de celelalte organisme responsabile cu implementarea componentei și cu furnizarea serviciilor conexe, precum și față de directorul executiv și de consiliul de administrație al agenției;

(j)activitățile de acreditare de securitate sunt efectuate ținând seama în mod corespunzător de necesitatea unei coordonări adecvate între Comisie și autoritățile responsabile cu punerea în aplicare a dispozițiilor în materie de securitate;

(k)acreditarea de securitate a EGNOS realizată de consiliul de acreditare de securitate nu aduce atingere activităților de acreditare desfășurate, pentru aviație, de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației.

Articolul 37

Sarcinile consiliului de acreditare de securitate

1.Consiliul de acreditare de securitate își îndeplinește sarcinile fără a aduce atingere responsabilităților Comisiei sau celor încredințate celorlalte organisme ale agenției, în special în ceea ce privește chestiunile referitoare la securitate și fără a aduce atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește acreditarea de securitate.

2.Consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini:

(a)definirea și aprobarea unei strategii de acreditare de securitate, care stabilește:

(i)domeniul de aplicare al activităților necesare pentru realizarea și menținerea acreditării componentelor programului sau a unor părți ale acestor componente și a oricăror interconexiuni între ele și alte sisteme sau componente;

(ii)un proces de acreditare de securitate pentru componentele programului sau părți ale acestor componente, care să aibă un nivel de detaliu proporțional cu nivelul necesar de asigurare și care să precizeze în mod clar condițiile de acreditare;

(iii)rolul părților interesate relevante implicate în procesul de acreditare;

(iv)un calendar de acreditare care să respecte etapele componentelor programului, mai ales în ceea ce privește instalarea infrastructurilor, furnizarea serviciilor și evoluția;

(v)principiile acreditării de securitate pentru rețelele conectate la sisteme instituite în cadrul componentelor programului sau pentru părți ale acestor componente și pentru echipamentele conectate la sistemele instituite de aceste componente, care este efectuată de entitățile naționale ale statelor membre competente în materie de securitate;

(b)luarea deciziilor privind acreditarea de securitate, în special în ceea ce privește aprobarea lansărilor de sateliți, autorizarea exploatării sistemelor create în cadrul componentelor programului sau elementelor acestor componente, în diferitele lor configurații și pentru diversele servicii pe care le furnizează, inclusiv până la semnalul în spațiu, precum și autorizarea exploatării stațiilor terestre. În ceea ce privește rețelele și echipamentele conectate la serviciul PRS menționat la articolul 44 sau la orice alt serviciu securizat care decurge din componentele programului, consiliul de acreditare de securitate ia decizii doar privind autorizarea organismelor să dezvolte sau să producă module de securitate PRS, receptoare PRS sau tehnologii PRS sensibile sau orice alte tehnologii sau echipamente care trebuie verificate în temeiul cerințelor de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1), ținând seama de consilierea furnizată de entitățile naționale competente în ceea ce privește securitatea și riscurile de securitate în general;

(c)examinarea și, cu excepția documentelor pe care Comisia urmează să le adopte în temeiul articolului 34 alineatul (1) din prezentul regulament și al articolului 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE, aprobarea tuturor documentelor referitoare la acreditarea de securitate;

(d)oferirea de consiliere Comisiei, în domeniul său de competență, în privința elaborării proiectelor de texte pentru actele menționate la articolul 34 alineatul (1) din prezentul regulament și la articolul 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE, inclusiv pentru instituirea procedurilor operaționale de securitate (SecOps), și prezentarea unei declarații care să conțină poziția sa finală;

(e)examinarea și aprobarea evaluării riscurilor de securitate, elaborată în conformitate cu procesul de monitorizare menționat la articolul 36 litera (h), ținând seama de conformitatea cu documentele menționate la litera (c) din prezentul alineat și cu cele elaborate în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) din prezentul regulament și cu articolul 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE; de asemenea, cooperare cu Comisia în vederea definirii unor măsuri de atenuare a riscurilor;

(f)verificarea punerii în aplicare a măsurilor de securitate în legătură cu acreditarea de securitate a componentelor programului, prin efectuarea sau finanțarea unor evaluări, inspecții, audituri sau reexaminări de securitate, în conformitate cu articolul 41 litera (b) din prezentul regulament;

(g)aprobarea selecției produselor și măsurilor aprobate care protejează împotriva interceptărilor audio electronice (TEMPEST) și a selecției produselor criptografice aprobate utilizate pentru asigurarea securității componentelor programului;

(h)aprobarea sau, după caz, participarea la aprobarea în comun, împreună cu entitățile relevante competente în materie de securitate, a interconexiunii dintre sistemele create în cadrul componentelor programului sau părți ale acestor componente și alte sisteme;

(i)convenirea, împreună cu statul membru în cauză, a modelului pentru controlul accesului menționat la articolul 41 litera (c);

(j)elaborarea de rapoarte de risc și informarea Comisiei, a consiliului de administrație și a directorului executiv în legătură cu evaluarea sa privind riscurile și, de asemenea, oferirea de consiliere acestora în privința opțiunilor de tratare a riscurilor reziduale pentru o anumită decizie de acreditare de securitate;

(k)în strânsă colaborare cu Comisia, sprijinirea Consiliului și a Înaltului Reprezentant în ceea ce privește punerea în aplicare a Deciziei 2014/496/PESC, la solicitarea expresă a Consiliului și/sau a Înaltului Reprezentant;

(l)desfășurarea consultărilor care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

(m)adoptarea și publicarea regulamentului său de procedură.

3.Fără a aduce atingere competențelor statelor membre, se instituie un organism subordonat special care reprezintă statele membre, sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate, pentru a îndeplini sarcinile autorității de distribuire a materialului criptografic (ADMC) referitoare la gestionarea materialului criptografic al UE aferent programului, în special în ceea ce privește:

(a)gestionarea codurilor de zbor și a altor coduri necesare pentru funcționarea Galileo;

(b)verificarea stabilirii și a aplicării procedurilor de contabilizare, de prelucrare securizată, de stocare și de distribuire a codurilor PRS ale Galileo.

Articolul 38

Componența consiliului de acreditare de securitate

1.Consiliul de acreditare de securitate este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru, un reprezentant al Comisiei și un reprezentant al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”). Mandatul membrilor consiliului de acreditare de securitate este de patru ani și poate fi reînnoit.

2.Un reprezentant al Agenției Spațiale Europene este invitat să asiste la reuniunile consiliului de acreditare de securitate în calitate de observator. În mod excepțional, reprezentanți ai agențiilor Uniunii, ai țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi, de asemenea, invitați să participe la aceste reuniuni în calitate de observatori pentru aspecte care le privesc în mod direct pe acestea, în special aspecte referitoare la infrastructura care le aparține sau care se află pe teritoriul lor. Modalitățile practice pentru această participare a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale, precum și condițiile de participare se stabilesc în acordurile relevante și sunt conforme cu regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate.

Articolul 39

Regulile de vot ale consiliului de acreditare de securitate

Dacă nu se poate ajunge la un consens conform principiilor generale menționate la articolul 36, consiliul de acreditare de securitate adoptă deciziile cu majoritate calificată, în conformitate cu articolul 16 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Reprezentantul Comisiei și reprezentantul Înaltului Reprezentant nu participă la vot. Președintele consiliului de acreditare de securitate semnează, în numele consiliului de acreditare de securitate, deciziile adoptate de consiliul de acreditare de securitate.

Articolul 40

Comunicarea și impactul deciziilor consiliului de acreditare de securitate

1.Deciziile consiliului de acreditare de securitate sunt adresate Comisiei.

2.Comisia informează în permanență consiliul de acreditare de securitate cu privire la impactul oricăror decizii avute în vedere de consiliul de acreditare de securitate asupra funcționării corespunzătoare a componentelor programului și cu privire la punerea în aplicare a planurilor de tratare a riscurilor reziduale. Consiliul de acreditare de securitate ia act de toate informațiile de acest gen din partea Comisiei.

3.Comisia informează Parlamentul European și Consiliul, fără întârziere, cu privire la impactul adoptării deciziilor de acreditare de securitate asupra funcționării corespunzătoare a componentelor programului. În cazul în care Comisia consideră că o decizie adoptată de consiliul de acreditare de securitate poate avea un efect semnificativ asupra funcționării corespunzătoare a acestor componente, de exemplu în privința costurilor, a calendarului sau a performanței, ea informează de îndată Parlamentul European și Consiliul.

4.Consiliul de administrație este informat periodic cu privire la evoluția lucrărilor consiliului de acreditare de securitate.

5.Calendarul lucrărilor consiliului de acreditare de securitate nu creează obstacole pentru calendarul de activități prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 100.

Articolul 41

Rolul statelor membre în ceea ce privește acreditarea de securitate

Statele membre:

(a)transmit consiliului de acreditare de securitate toate informațiile pe care le consideră relevante în scopul acreditării de securitate;

(b)permit ca persoanele autorizate în mod corespunzător desemnate de consiliul de acreditare de securitate, în acord cu autoritățile naționale competente în materie de securitate și sub supravegherea acestora, să aibă acces la orice informații și la orice zone și/sau amplasamente legate de securitatea sistemelor care intră în jurisdicția lor, în conformitate cu legislațiile și cu reglementările lor naționale și fără nicio discriminare pe motiv de naționalitate la adresa resortisanților statelor membre, inclusiv în scopul inspecțiilor, al auditurilor și al testelor de securitate hotărâte de consiliul de acreditare de securitate, precum și al procesului de monitorizare a riscurilor de securitate menționat la articolul 36 litera (h). Aceste audituri și teste se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

(i)se subliniază importanța securității și a gestionării eficace a riscurilor în cadrul entităților inspectate;

(ii)se recomandă contramăsuri pentru a atenua impactul specific al pierderii confidențialității, integrității sau disponibilității informațiilor clasificate;

(c)sunt, fiecare, responsabile cu crearea unui model pentru controlul accesului, care trebuie să evidențieze sau să enumere zonele/amplasamentele ce urmează să fie acreditate și care este convenit în prealabil între statele membre și consiliul de acreditare de securitate, garantându-se astfel faptul că toate statele membre asigură același nivel de control al accesului;

(d)sunt responsabile, la nivel local, pentru acreditarea de securitate a amplasamentelor care se află pe teritoriul lor și care fac parte din perimetrul de acreditare de securitate aferent componentelor programului și raportează, în acest scop, către consiliul de acreditare de securitate.

CAPITOLUL III

Protecția informațiilor clasificate

Articolul 42

Aplicarea normelor privind informațiile clasificate

În cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament:

(a)fiecare stat membru se asigură că reglementările sale naționale în materie de securitate asigură un grad de protecție a informațiilor clasificate ale Uniunii Europene echivalent cu cel asigurat de normele de securitate prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate 30 și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia din 23 septembrie 2013 a Consiliului privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate 31 ;

(b)statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la reglementările naționale în materie de securitate menționate la litera (a);

(c)persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe pot lucra cu informații clasificate ale Uniunii Europene referitoare la program numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui asigurat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE. Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale este definită printr-un acord privind securitatea informațiilor, inclusiv aspecte legate de securitatea industrială, dacă este relevant, încheiat între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 13 din Decizia 2013/488/UE;

(d)fără a aduce atingere articolului 13 din Decizia 2013/488/UE și normelor care reglementează domeniul securității industriale, stabilite în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei, se poate acorda, de la caz la caz, acces la informații clasificate ale Uniunii Europene, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice sau unei persoane juridice, unei țări terțe sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și de conținutul informațiilor respective, de necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și de măsura în care acest lucru este în avantajul Uniunii.

TITLUL VI

Galileo și EGNOS

Articolul 43

Acțiuni eligibile

Acțiunile eligibile în cadrul Galileo și EGNOS acoperă:

(a)gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv gestionarea modernizărilor și a uzurii morale;

(b)gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special rețele, amplasamente și instalații de sprijin, inclusiv gestionarea modernizărilor și a uzurii morale;

(c)dezvoltarea generațiilor viitoare ale sistemelor și evoluția serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS, fără a aduce atingere viitoarelor decizii privind perspectivele financiare ale Uniunii;

(d)operațiunile de certificare și de standardizare;

(e)dezvoltarea pieței și punerea la dispoziție a serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS;

(f)cooperarea cu alte sisteme regionale sau globale de navigație prin satelit;

(g)toate elementele care stau la baza fiabilității sistemului și a exploatării acestuia;

(h)activitățile de coordonare legate de furnizarea serviciilor și de extinderea acoperirii lor.

Articolul 44

Serviciile furnizate de Galileo

1.Serviciile furnizate de Galileo cuprind:

(a)un serviciu deschis Galileo (Galileo open service - GOS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de mare volum care să fie utilizate de consumatori;

(b)un serviciu de mare precizie (high-accuracy service - HAS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează, prin date suplimentare difuzate într-o bandă de frecvență suplimentară, informații de poziționare și de sincronizare de mare precizie destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial;

(c)un serviciu de autentificare a semnalelor (signal authentication service - SAS), bazat pe codurile criptate conținute în semnale, destinat în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial;

(d)un serviciu public reglementat (public regulated service - PRS), care este rezervat exclusiv utilizatorilor autorizați de stat reglementați în conformitate cu Decizia 1104/2011/UE, pentru aplicațiile sensibile ce necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului, inclusiv în domeniul securității și al apărării, și care folosește semnale criptate robuste;

(e)un serviciu de urgență (emergency service - ES), care transmite, prin emiterea de semnale, avertismente privind dezastrele naturale sau alte situații de urgență în anumite zone;

(f)un serviciu de datare (timing service - TS), care este gratuit pentru utilizatori, furnizează un timp de referință robust și permite realizarea timpului universal coordonat , facilitând dezvoltarea de aplicații de datare bazate pe Galileo și utilizarea în cadrul unor aplicații esențiale.

2.De asemenea, Galileo contribuie la:

(a)serviciul de căutare și salvare (search and rescue support service - SAR) din cadrul sistemului COSPAS-SARSAT, prin detectarea semnalelor SOS transmise de balize și transmiterea de mesaje către acestea printr-o „legătură de retur”;

(b)serviciile de monitorizare a integrității, standardizate la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, în vederea utilizării de către serviciile pentru siguranța vieții, pe baza semnalelor de la serviciul deschis Galileo și în combinație cu EGNOS și cu alte sisteme de navigație prin satelit;

(c)serviciile de informare cu privire la condițiile meteorologice spațiale și serviciile de avertizare timpurie furnizate prin infrastructura terestră a Galileo, destinate în principal să reducă riscurile potențiale pentru utilizatorii serviciilor furnizate de Galileo și de alte GNSS în ceea ce privește fenomenele meteorologice spațiale.

Articolul 45

Servicii furnizate de EGNOS

1.Serviciile furnizate de EGNOS cuprind:

(a)un serviciu deschis EGNOS (EGNOS open service - EOS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de mare volum care să fie utilizate de consumatori;

(b)serviciul de acces la datele EGNOS (EGNOS Data Access Service - EDAS), care furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial, oferind performanțe și date îmbunătățite cu o valoare adăugată mai mare decât cele obținute prin EOS;

(c)un serviciu pentru siguranța vieții (safety of life - SoL), care este gratuit pentru utilizatorii direcți și furnizează informații de poziționare și de sincronizare cu un nivel ridicat de continuitate, de disponibilitate și de precizie, inclusiv un mesaj de integritate care avertizează utilizatorii în caz de defecțiune a Galileo sau a altor GNSS sau în caz de semnale „în afara toleranței” emise de Galileo și de alte GNSS, pe care le amplifică în zona de acoperire, destinat în principal utilizatorilor pentru care siguranța este esențială, în special în sectorul aviației civile, pentru serviciile de navigație aeriană.

2.Serviciile menționate la alineatul (1) sunt furnizate în mod prioritar pe teritoriile statelor membre situate geografic în Europa.

Acoperirea geografică a EGNOS poate fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, ale țărilor terțe asociate la „cerul unic european” și ale țărilor terțe cuprinse în politica europeană de vecinătate, sub rezerva fezabilității tehnice și, pentru serviciul SoL, în temeiul unor acorduri internaționale.

3.Costul unei asemenea extinderi, inclusiv costurile de exploatare conexe specifice acestor regiuni, nu este suportat din bugetul menționat la articolul 11. O astfel de extindere nu întârzie furnizarea serviciilor menționate la alineatul (1) pe ansamblul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.

Articolul 46

Măsuri de implementare pentru Galileo și pentru EGNOS

Atunci când este necesar pentru buna funcționare a Galileo și a EGNOS și pentru adoptarea lor de către piață, Comisia stabilește măsuri necesare pentru:

(a)gestionarea și reducerea riscurilor inerente exploatării Galileo și EGNOS;

(b)specificarea etapelor de decizie esențiale pentru monitorizarea și evaluarea implementării Galileo și EGNOS;

(c)stabilirea amplasamentului centrelor care țin de infrastructura terestră a Galileo și a EGNOS, în conformitate cu cerințele de securitate, în urma unui proces deschis și transparent, și asigurarea exploatării acestora.

Aceste măsuri de implementare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 47

Compatibilitate și interoperabilitate

1.Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt pe deplin compatibile și interoperabile din punct de vedere tehnic.

2.Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt compatibile și interoperabile cu alte sisteme de navigație prin satelit și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care cerințele de compatibilitate și de interoperabilitate necesare sunt prevăzute în acorduri internaționale.

TITLUL VII

Copernicus

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 48

Domeniul de aplicare al Copernicus

1.Copernicus este implementat pe baza unor investiții prealabile ale Uniunii și, acolo unde este cazul, a capacităților naționale sau regionale ale statelor membre și ținând seama de capacitățile furnizorilor comerciali de date și de informații comparabile și de necesitatea de a promova concurența și dezvoltarea pieței.

2.Copernicus furnizează date și informații pe baza unei politici de date complete, gratuite și deschise.

3.Copernicus are patru componente, și anume:

(a)componenta de obținere a datelor, care include:

dezvoltarea și exploatarea sateliților Sentinel ai Copernicus;

accesarea datelor de la terți;

accesarea datelor in situ și a altor date auxiliare;

(b)componenta de prelucrare a datelor și a informațiilor, care include activități pentru generarea de informații cu valoare adăugată în vederea sprijinirii serviciilor de monitorizare, de raportare și de asigurare a conformității în domeniul mediului, de protecție civilă și de securitate (serviciile Copernicus);

(c)componenta de accesare și de distribuire a datelor, care include infrastructura și serviciile ce asigură descoperirea, vizualizarea, accesarea, distribuirea și exploatarea datelor Copernicus și informațiilor Copernicus;

(d)componenta de dezvoltare a pieței și de adoptare de către utilizatori, în conformitate cu articolul 29 alineatul (5), care include activitățile, resursele și serviciile relevante pentru promovarea Copernicus, a datelor și a serviciilor sale la toate nivelurile, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice menționate la articolul 4 alineatul (1).

4.Copernicus promovează coordonarea internațională a sistemelor de observare și a schimburilor aferente de date, pentru a-și consolida dimensiunea globală și complementaritatea, ținând seama de acordurile și de procesele de coordonare internaționale existente.

CAPITOLUL II

Acțiuni eligibile

Articolul 49

Obținerea datelor

Acțiunile eligibile în cadrul Copernicus acoperă:

(a)acțiuni pentru asigurarea continuității misiunilor Sentinel existente și pentru dezvoltarea, lansarea, întreținerea și exploatarea unor sateliți Sentinel suplimentari care să extindă sfera de observare, acordând prioritate: capacităților de observare pentru monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, permițând acoperirea zonelor polare și făcând posibile aplicații de mediu inovatoare în domeniul agriculturii, al silviculturii și al gospodăririi apelor;

(b)acțiuni pentru asigurarea accesului la datele de la terți care sunt necesare pentru generarea de servicii Copernicus sau pentru utilizarea de către instituțiile, agențiile și serviciile descentralizate ale Uniunii;

(c)acțiuni pentru asigurarea și coordonarea accesului la date in situ și la alte date auxiliare necesare pentru generarea, calibrarea și validarea datelor Copernicus și informațiilor Copernicus.

Articolul 50

Serviciile Copernicus

Copernicus include acțiuni în sprijinul următoarelor servicii:

(a)servicii de monitorizare, de raportare și de asigurare a conformității în domeniul mediului, cuprinzând:

monitorizarea atmosferei, pentru furnizarea de informații privind calitatea aerului și compoziția chimică a atmosferei;

monitorizarea mediului marin, pentru furnizarea de informații privind starea și dinamica ecosistemelor marine și de coastă și resursele acestora;

monitorizarea suprafeței terestre și agricultura, pentru furnizarea de informații privind ocuparea terenurilor, utilizarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, zonele urbane, cantitatea și calitatea apelor continentale, pădurile, agricultura și alte resurse naturale, biodiversitatea și criosfera;

monitorizarea schimbărilor climatice, pentru furnizarea de informații privind emisiile antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, variabilele climatice esențiale, reanalize climatice, prognoze sezoniere, previziuni climatice și atribuire, precum și indicatori la scale temporale și spațiale relevante;

(b)un serviciu de gestionare a situațiilor de urgență, pentru furnizarea de informații în sprijinul autorităților publice însărcinate cu protecția civilă stabilite în Uniune, oferind asistență pentru operațiunile de protecție civilă și de răspuns la situații de urgență (ameliorarea activităților de avertizare timpurie și a capacităților de reacție în situații de criză), precum și pentru acțiunile de prevenire și de pregătire (analize privind riscurile și redresarea) în legătură cu diferite tipuri de dezastre;

(c)un serviciu de securitate pentru a sprijini supravegherea frontierelor externe ale Uniunii, supravegherea maritimă și acțiunea externă a Uniunii ca răspuns la provocările în materie de securitate cu care se confruntă Uniunea, precum și obiectivele și acțiunile politicii externe și de securitate comune.

Articolul 51

Accesarea și distribuirea datelor și informațiilor Copernicus

1.Copernicus include acțiuni menite să asigure accesul la toate datele Copernicus și informațiile Copernicus și, acolo unde este cazul, să pună la dispoziție infrastructuri și servicii suplimentare pentru a promova distribuirea, accesarea și utilizarea datelor și informațiilor respective.

2.În cazul în care datele Copernicus sau informațiile Copernicus sunt sensibile din punctul de vedere al securității, Comisia poate încredința uneia sau mai multor entități fiduciare achiziționarea, supravegherea achiziționării, accesarea și distribuirea datelor și informațiilor respective. Aceste entități instituie și mențin un registru al utilizatorilor acreditați și acordă acces la datele restricționate prin intermediul unui flux de lucru separat.

CAPITOLUL III

Politica privind datele Copernicus

Articolul 52

Politica privind datele Copernicus și informațiile Copernicus

1.Datele Copernicus și informațiile Copernicus sunt furnizate utilizatorilor în temeiul următoarei politici de date gratuite, complete și deschise:

(a)utilizatorii Copernicus pot, în mod gratuit și la nivel mondial, să reproducă, să distribuie, să comunice publicului, să adapteze, să modifice toate datele Copernicus și informațiile Copernicus și să le combine cu alte date și informații;

(b)politica de date gratuite, complete și deschise include următoarele limitări:

formatele, actualitatea și caracteristicile de diseminare ale datelor Copernicus și informațiilor Copernicus sunt predefinite;

se respectă condițiile de acordare a licențelor pentru datele de la terți și informațiile de la terți utilizate la producerea informațiilor provenite de la serviciile Copernicus, acolo unde cazul;

limitările de securitate care rezultă din cerințele de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1);

se asigură protecția împotriva riscului de perturbare a sistemului care produce sau pune la dispoziție datele Copernicus și informațiile Copernicus;

se asigură protecția accesului fiabil la datele Copernicus și la informațiile Copernicus pentru utilizatorii europeni.

2.Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 105 în ceea ce privește dispozițiile specifice de completare a alineatului (1) în legătură cu specificațiile și condițiile și procedurile pentru accesarea și utilizarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus.

3.Comisia eliberează licențe și notificări pentru accesarea și utilizarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus, inclusiv clauze de atribuire, în conformitate cu politica privind datele Copernicus stabilită în prezentul regulament și cu actele delegate aplicabile în temeiul alineatului (2).

TITLUL VIII

ALTE COMPONENTE ALE PROGRAMULUI

CAPITOLUL I

SSA

SECȚIUNEA I

SST

Articolul 53

Domeniul de aplicare al SST

Componenta SST sprijină următoarele activități:

(a)crearea, dezvoltarea și exploatarea unei rețele de senzori tereștri și/sau spațiali ai statelor membre, inclusiv senzori dezvoltați prin intermediul Agenției Spațiale Europene și senzori ai Uniunii exploatați la nivel național, pentru a supraveghea și a urmări obiecte și pentru a produce un catalog european de obiecte spațiale adaptat la nevoile utilizatorilor menționați la articolul 55;

(b)prelucrarea și analizarea datelor SST la nivel național pentru a genera informațiile și serviciile SST menționate la articolul 54;

(c)furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 54 entităților menționate la articolul 55;

(d)acordarea de sprijin tehnic și administrativ pentru a asigura tranziția dintre programul spațial al UE și cadrul de sprijin pentru SST instituit prin Decizia nr. 541/2014/UE.

Articolul 54

Serviciile SST

1.Serviciile SST cuprind:

(a)evaluarea riscurilor de coliziune între vehicule spațiale sau între vehicule spațiale și deșeuri spațiale, precum și posibila generare de alerte pentru evitarea coliziunilor în timpul fazelor de lansare și de orbită provizorie, de plasare pe orbită, de funcționare pe orbită și de eliminare ale misiunilor vehiculelor spațiale;

(b)detectarea și caracterizarea fragmentărilor, a dezintegrărilor sau a coliziunilor pe orbită;

(c)evaluarea riscurilor referitoare la reintrarea necontrolată a obiectelor spațiale și a deșeurilor spațiale în atmosfera terestră și generarea de informații conexe, inclusiv estimarea momentului și a locului probabil al posibilului impact;

(d)prevenirea proliferării deșeurilor spațiale.

2.Serviciile SST sunt gratuite și sunt disponibile în orice moment fără întrerupere.

Articolul 55

Utilizatorii SST

1.Utilizatorii de bază ai SST includ toate statele membre, SEAE, Comisia, Consiliul, proprietarii și operatorii de vehicule spațiale din sectorul public și din cel privat, precum și autoritățile publice însărcinate cu protecția civilă stabilite în Uniune.

2.Alte entități publice și private (utilizatori care nu sunt de bază) stabilite în Uniune pot beneficia de acces la unul dintre serviciile menționate la articolul 54 alineatul (1) literele (b)-(d) dacă îndeplinesc următoarele criterii:

(a)datele sunt utilizate în scopuri necomerciale;

(b)se asigură un nivel adecvat de securitate a datelor primite.

Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, dispoziții detaliate privind aceste criterii și procedurile relevante. Aceste dispoziții se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 56

Participarea statelor membre

1.Statele membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 54 înaintează Comisiei o propunere comună, demonstrând conformitatea cu următoarele criterii:

(a)deținerea sau accesul la senzori SST adecvați disponibili pentru SST UE și la resursele umane necesare pentru exploatarea acestora ori deținerea sau accesul la capacități de analiză operațională și de prelucrare a datelor adecvate concepute special pentru SST și disponibile pentru SST UE;

(b)realizarea și validarea de către statul membru relevant a evaluării inițiale a riscurilor de securitate pentru fiecare activ SST;

(c)un plan de acțiune care ține seama de planul de coordonare adoptat în temeiul articolului 6 din Decizia 541/2014/UE, pentru punerea în aplicare a activităților stabilite la articolul 53 din prezentul regulament;

(d)repartizarea diferitelor activități între echipele de experți desemnate în temeiul articolului 57;

(e)normele privind schimbul de date necesare pentru realizarea obiectivelor menționate la articolul 4.

În ceea ce privește criteriile stabilite la literele (a) și (b), fiecare stat membru care dorește să participe la furnizarea de servicii SST își demonstrează conformitatea cu aceste criterii în mod separat.

2.Criteriile menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) sunt considerate a fi îndeplinite de statele membre participante ale căror entități naționale desemnate fac parte din consorțiul instituit în conformitate cu articolul 7 din Decizia nr. 541/2014/UE la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3.În cazul în care nu s-a prezentat nicio propunere comună în conformitate cu alineatul (1) sau în cazul în care Comisia consideră că o propunere comună astfel prezentată nu respectă criteriile menționate la alineatul (1), cel puțin trei state membre despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile stabilite la alineatul (1) pot prezenta împreună oferte Comisiei în legătură cu un anumit regim de orbită.

4.Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, dispozițiile detaliate privind procedurile și elementele menționate la alineatele (1)-(3). Aceste măsuri de implementare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 57

Cadrul organizatoric pentru participarea statelor membre

1.Toate statele membre care au prezentat o propunere ce a fost considerată conformă de către Comisie în conformitate cu articolul 56 alineatul (1) sau care au fost selectate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (3) desemnează o entitate națională constitutivă stabilită pe teritoriul lor care să le reprezinte.

2.Entitățile naționale constitutive desemnate de statele membre în temeiul alineatului (1) încheie un acord privind crearea unui parteneriat SST și stabilirea normelor și a mecanismelor pentru cooperarea lor în ceea ce privește punerea în aplicare a activităților menționate la articolul 53. Acordul respectiv include, în special, elementele menționate la articolul 56 alineatul (1) literele (c)-(e) și instituirea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a asigura punerea în aplicare a dispozițiilor cu privire la utilizarea și schimbul securizat de date SST și de informații SST.

3.Entitățile naționale constitutive dezvoltă servicii SST ale Uniunii de înaltă calitate în conformitate cu un plan multianual, cu indicatori-cheie de performanță relevanți și cu cerințele utilizatorilor, pe baza activităților echipelor de experți menționate la alineatul (6). Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, planul multianual și indicatorii-cheie de performanță, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

4.Entitățile naționale constitutive leagă în rețea senzorii existenți și posibilii senzori viitori pentru a-i exploata într-un mod coordonat și optimizat în vederea instituirii și menținerii unui catalog european comun actualizat.

5.Statele membre participante realizează acreditarea de securitate pe baza cerințelor de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1).

6.Statele membre participante la SST desemnează echipe de experți care să se ocupe cu aspecte specifice legate de diferitele activități SST. Echipele de experți sunt permanente, gestionate și dotate cu personal de către entitățile naționale constitutive ale statelor membre care le-au creat și pot include experți din fiecare entitate națională constitutivă.

7.Entitățile naționale constitutive și echipele de experți asigură protecția datelor SST, a informațiilor SST și a serviciilor SST.

8.Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind funcționarea cadrului organizatoric pentru participarea statelor membre la SST. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 58

Serviciul de asistență imediată SST

1.Comisia selectează serviciul de asistență imediată SST pe baza celor mai bune cunoștințe de specialitate privind aspectele legate de securitate. Acest serviciu de asistență imediată:

(a)furnizează interfețele securizate necesare pentru centralizarea, stocarea și punerea la dispoziția utilizatorilor SST a informațiilor SST, asigurând tratarea și trasabilitatea corectă a acestora;

(b)furnizează rapoarte directe cu privire la performanța serviciilor SST;

(c)colectează feedback pentru a asigura alinierea necesară a serviciilor la așteptările utilizatorilor;

(d)sprijină, promovează și încurajează utilizarea serviciilor.

2.Entitățile naționale constitutive încheie acordurile de punere în aplicare necesare cu serviciul de asistență imediată SST.

SECȚIUNEA II

Condițiile meteorologice spațiale și NEO

Articolul 59

Activități meteorologice spațiale

1.Funcția de meteorologie spațială poate sprijini următoarele activități:

(a)evaluarea și identificarea nevoilor utilizatorilor din sectoarele identificate la alineatul (2) litera (b), în scopul stabilirii serviciilor meteorologice spațiale care urmează să fie furnizate;

(b)furnizarea de servicii meteorologice spațiale către utilizatorii de servicii meteorologice spațiale, în conformitate cu cerințele tehnice și cu nevoile identificate ale utilizatorilor.

2.Serviciile meteorologice spațiale sunt disponibile în orice moment fără întrerupere și pot fi selectate în conformitate cu următoarele norme:

(a)Comisia stabilește prioritatea serviciilor meteorologice spațiale care urmează să fie furnizate la nivelul Uniunii în funcție de nevoile utilizatorilor, de maturitatea tehnologică a serviciilor și de rezultatul unei evaluări a riscurilor;

(b)serviciile meteorologice spațiale pot contribui la protejarea următoarelor sectoare: vehicule spațiale, aviație, GNSS, rețele de energie electrică și comunicații.

3.Selecția entităților care urmează să furnizeze servicii meteorologice spațiale se face printr-o procedură de ofertare.

Articolul 60

Activitățile privind NEO

1.Funcția NEO poate sprijini următoarele activități:

(a)cartografierea capacităților statelor membre de detectare și de monitorizare a NEO;

(b)promovarea legării în rețea a instalațiilor și a centrelor de cercetare ale statelor membre;

(c)dezvoltarea serviciului menționat la alineatul (2).

2.Comisia poate coordona acțiunile Uniunii și ale autorităților publice naționale însărcinate cu protecția civilă în cazul în care se constată că un NEO se aproprie de Pământ.

CAPITOLUL II

GOVSATCOM

Articolul 61

Domeniul de aplicare al GOVSATCOM

În cadrul componentei GOVSATCOM, capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit sunt combinate într-o resursă comună a Uniunii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit. Această componentă cuprinde:

(a)dezvoltarea, construirea și exploatarea infrastructurii segmentului terestru;

(b)achiziționarea capacității, a serviciilor și a echipamentelor de utilizare pentru comunicarea prin satelit necesare pentru furnizarea serviciilor GOVSATCOM;

(c)măsurile necesare pentru sporirea interoperabilității și a gradului de standardizare a echipamentelor de utilizare GOVSATCOM.

Articolul 62

Capacitățile și serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM

1.Furnizarea capacităților și a serviciilor GOVSATCOM, gratuită pentru utilizatorii GOVSATCOM, este asigurată astfel cum se prevede în portofoliul de servicii menționat la alineatul (3), în conformitate cu cerințele operaționale menționate la alineatul (2) și cu cerințele de securitate specifice GOVSATCOM menționate la articolul 34 alineatul (1) și în limitele normelor privind partajarea resurselor și stabilirea priorității, menționate la articolul 65.

2.Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, cerințele operaționale pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM, sub forma unor specificații tehnice pentru cazuri de utilizare legate de gestionarea crizelor, de supraveghere și de gestionarea infrastructurilor esențiale, inclusiv rețelele de comunicare diplomatice. Aceste cerințe operaționale se bazează pe analiza detaliată a cerințelor utilizatorilor și țin seama de cerințele care decurg din rețelele și din echipamentele de utilizare existente. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

3.Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, portofoliul de servicii pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM, sub forma unei liste de categorii de servicii și de capacități de comunicare prin satelit, inclusiv atributele lor, cuprinzând acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Aceste măsuri se bazează pe cerințele operaționale și de securitate menționate la alineatul (1) și stabilesc prioritatea serviciilor furnizate utilizatorilor la nivelul Uniunii. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

4.Utilizatorii GOVSATCOM au acces la capacitățile și la serviciile enumerate în portofoliul de servicii prin intermediul centrelor GOVSATCOM menționate la articolul 66.

Articolul 63

Furnizorii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit

Capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit din cadrul acestei componente pot fi furnizate de următoarele entități:

(a)participanții la GOVSATCOM și

(b)persoanele juridice acreditate în mod corespunzător să furnizeze capacități sau servicii satelitare în conformitate cu procedura de acreditare de securitate de la articolul 36, pe baza cerințelor de securitate specifice pentru componenta GOVSATCOM menționate la articolul 34 alineatul (1).

Articolul 64

Utilizarea GOVSATCOM

1.Următoarele entități pot fi utilizatori GOVSATCOM, cu condiția să le fie încredințate sarcini legate de supravegherea și de gestionarea unor misiuni, operațiuni și infrastructuri critice din punctul de vedere al securității:

(a)o autoritate publică a Uniunii sau a unui stat membru ori un organism însărcinat cu exercitarea unei astfel de autorități publice;

(b)o persoană fizică sau juridică.

2.Utilizatorii GOVSATCOM sunt autorizați în mod corespunzător de un participant menționat la articolul 67 pentru a utiliza capacitățile și serviciile GOVSATCOM.

Articolul 65

Partajarea resurselor și stabilirea priorității

1.Capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare pentru comunicarea prin satelit care sunt puse în comun sunt partajate între participanții GOVSATCOM și prioritatea utilizării lor de către aceștia este stabilită pe baza unei analize a riscurilor de securitate realizate de utilizatorii de la nivelul Uniunii și al statelor membre. La această partajare și stabilire a priorității se acordă prioritate utilizatorilor de la nivelul Uniunii.

2.Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, normele detaliate privind partajarea și stabilirea priorității pentru capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare, ținând seama de cererea preconizată pentru diferitele cazuri de utilizare și de analiza riscurilor de securitate pentru cazurile de utilizare respective. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

3.Partajarea și stabilirea priorității pentru capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit între utilizatorii GOVSATCOM care sunt autorizați de același participant la GOVSATCOM se determină și se implementează de către participantul respectiv.

Articolul 66

Exploatarea și infrastructura segmentului terestru

1.Segmentul terestru include infrastructura necesară pentru a permite furnizare de servicii utilizatorilor în conformitate cu articolul 65, în special centrele GOVSATCOM care sunt achiziționate în cadrul acestei componente pentru a conecta utilizatorii GOVSATCOM cu furnizorii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit.

2.Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, amplasamentul infrastructurii segmentului terestru. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 67

Participanții la GOVSATCOM și autoritățile competente

1.Statele membre, Consiliul, Comisia și SEAE sunt participanți la GOVSATCOM în măsura în care autorizează utilizatori ai GOVSATCOM sau furnizează capacități de comunicare prin satelit ori amplasamente ale segmentului terestru sau părți ale instalațiilor segmentului terestru.

2.Agențiile Uniunii pot deveni participanți la GOVSATCOM dacă au fost emise autorizații de către instituția Uniunii sub a cărei supraveghere se află.

3.Fiecare participant desemnează o singură autoritate competentă GOVSATCOM.

4.O autoritate competentă GOVSATCOM se asigură că

(a)utilizarea serviciilor se face în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile;

(b)drepturile de acces pentru utilizatorii GOVSATCOM sunt stabilite și gestionate;

(c)echipamentele de utilizare și informațiile și conexiunile de comunicare electronică asociate sunt folosite și gestionate în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile;

(d)este stabilit un punct central de contact care să furnizeze asistență, în funcție de necesități, pentru raportarea amenințărilor și a riscurilor de securitate, în special în ceea ce privește detectarea interferențelor electromagnetice potențial dăunătoare care afectează serviciile din cadrul acestei componente.

Articolul 68

Monitorizarea cererii și ofertei în ceea ce privește GOVSATCOM

Comisia monitorizează în continuu evoluția cererii și a ofertei de capacități și de servicii GOVSATCOM, ținând seama de noile riscuri și amenințări, precum și de noile evoluții tehnologice, pentru a optimiza echilibrarea ofertei cu cererea în ceea ce privește serviciile GOVSATCOM.

Articolul 69

Clauză de revizuire GOVSATCOM

Până la sfârșitul anului 2024, Comisia evaluează implementarea componentei GOVSATCOM, mai ales în ceea ce privește evoluția nevoilor utilizatorilor în raport cu capacitatea de comunicare prin satelit. Evaluarea examinează, în special, necesitatea unor infrastructuri spațiale suplimentare. Evaluarea este însoțită, dacă este necesar, de o propunere adecvată privind dezvoltarea de infrastructuri spațiale suplimentare în cadrul componentei GOVSATCOM.

TITLUL IX

AGENȚIA UNIUNII EUROPENE PENTRU PROGRAMUL SPAȚIAL

CAPITOLUL I

Dispoziții generale referitoare la agenție

Articolul 70

Statutul juridic al agenției

1.Agenția este un organism al Uniunii și are personalitate juridică.

2.În fiecare stat membru, agenția se bucură de cea mai amplă capacitate juridică acordată persoanelor juridice conform legii. Ea poate, în special, să dobândească sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și se poate constitui parte în proceduri judiciare.

3.Agenția este reprezentată de directorul său executiv.

Articolul 71

Sediul agenției

Sediul agenției se află la Praga (Republica Cehă).

CAPITOLUL II

Organizarea agenției

Articolul 72

Structura administrativă și de conducere

1.Structura administrativă și de conducere a agenției cuprinde:

(a)consiliul de administrație;

(b)directorul executiv;

(c)consiliul de acreditare de securitate.

2.Consiliul de administrație, directorul executiv, consiliul de acreditare de securitate și președintele acestuia cooperează pentru a asigura funcționarea agenției și coordonarea conform procedurilor determinate de regulile interne ale agenției, cum ar fi regulamentul de procedură al consiliului de administrație, regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a statutului personalului și normele privind accesul la documente.

Articolul 73

Consiliul de administrație

1.Consiliul de administrație este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și din patru reprezentanți ai Comisiei, toți având drept de vot. Consiliul de administrație include, de asemenea, un membru desemnat de Parlamentul European, care nu are drept de vot.

2.Președintele sau vicepreședintele consiliului de acreditare de securitate, un reprezentant al Consiliului, un reprezentant al Înaltului Reprezentant și un reprezentant al Agenției Spațiale Europene sunt invitați să asiste la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori, în condițiile stipulate de regulamentul de procedură al consiliului de administrație.

3.Fiecare membru al consiliului de administrație are un membru supleant. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular atunci când acesta lipsește.

4.Membrii și membrii supleanți ai consiliului de administrație sunt numiți pe baza cunoștințelor lor în domeniul sarcinilor principale ale agenției, ținând seama de competențele manageriale, administrative și bugetare relevante. Parlamentul European, Comisia și statele membre fac tot posibilul să limiteze schimbarea reprezentanților lor în consiliul de administrație, pentru a asigura continuitatea activităților acestui consiliu. Toate părțile urmăresc obținerea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și a femeilor în consiliul de administrație.

5.Mandatul membrilor și al membrilor supleanți ai consiliului de administrație are o durată de patru ani și poate fi reînnoit o singură dată.

6.Atunci când este cazul, participarea reprezentanților unor țări terțe sau organizații internaționale și condițiile de participare se stabilesc în acordurile menționate la articolul 98 și respectă regulamentul de procedură al consiliului de administrație.

Articolul 74

Președintele consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi cu drept de vot. Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta nu își poate îndeplini îndatoririle.

2.Mandatul președintelui și al vicepreședintelui are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată. El se încheie în cazul în care persoana respectivă încetează să mai fie membră a consiliului de administrație.

3.Consiliul de administrație are competența de a-l revoca pe președinte, pe vicepreședinte sau pe amândoi.

Articolul 75

Reuniunile consiliului de administrație

1.Reuniunile consiliului de administrație sunt convocate de președintele acestuia.

2.Directorul executiv participă la deliberări, cu excepția cazului în care președintele decide altfel. Directorul executiv nu are drept de vot.

3.Consiliul de administrație se întrunește într-o reuniune ordinară de două ori pe an. În plus, se întrunește la inițiativa președintelui său sau la cererea a cel puțin o treime din membrii săi.

4.Consiliul de administrație poate invita orice persoană a cărei opinie prezintă interes să participe la reuniunile sale în calitate de observator. Sub rezerva regulamentului de procedură al consiliului de administrație, membrii acestuia pot fi asistați de consultanți sau de experți.

5.[Pentru orice componentă a programului care presupune utilizarea de infrastructuri naționale sensibile, doar reprezentanții statelor membre care dețin astfel de infrastructuri și reprezentantul Comisiei pot participa la reuniunile și la deliberările consiliului de administrație și pot vota. În cazul în care președintele consiliului de administrație nu este reprezentantul unuia dintre statele membre care dețin astfel de infrastructuri, el este înlocuit de reprezentanții unui stat membru care deține astfel de infrastructuri.]

6.Agenția asigură secretariatul consiliului de administrație.

Articolul 76

Regulile de vot ale consiliului de administrație

1.Cu excepția cazurilor în care prezentul regulament prevede altfel, consiliul de administrație adoptă deciziile cu majoritatea simplă a membrilor săi cu drept de vot.

O majoritate de două treimi din toți membrii cu drept de vot este necesară pentru alegerea și demiterea președintelui și a vicepreședintelui consiliului de administrație și pentru adoptarea bugetului și a programelor de lucru.

2.Fiecare reprezentant al statelor membre și al Comisiei dispune de un vot. Dacă un membru cu drept de vot este absent, supleantul său poate exercita dreptul de vot al acestuia. Directorul executiv nu participă la vot. Deciziile în temeiul articolului 77 alineatul (2) literele (a), (b), (f), (j) și (k) sau al articolului 77 alineatul (5), cu excepția chestiunilor care fac obiectul capitolului II din titlul V, se adoptă numai cu votul favorabil al reprezentanților Comisiei.

3.Regulamentul de procedură al consiliului de administrație stabilește în mod mai detaliat modalitățile de vot, în special condițiile în care un membru poate acționa în numele altui membru.

Articolul 77

Sarcinile consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație se asigură că agenția își îndeplinește misiunea care îi este încredințată, în condițiile stabilite de prezentul regulament, și ia orice decizie necesară în acest scop, fără a aduce atingere competențelor atribuite consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V.

2.În plus, consiliul de administrație:

(a)adoptă, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, programul de lucru al agenției pentru anul care urmează, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (b), și după primirea avizului Comisiei;

(b)îndeplinește funcțiile bugetare stabilite la articolul 84 alineatele (5), (6), (10) și (11);

(c)supraveghează funcționarea Centrului de monitorizare a securității Galileo astfel cum se menționează la articolul 34 alineatul (3) litera (b);

(d)adoptă normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei 32 , în conformitate cu articolul 94;

(e)aprobă acordurile menționate la articolul 98, după consultarea consiliului de acreditare de securitate cu privire la dispozițiile acordurilor referitoare la acreditarea de securitate;

(f)adoptă procedurile tehnice necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

(g)adoptă raportul anual privind activitățile și perspectivele agenției, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul (80) litera (c), și îl transmite, până la 1 iulie, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi;

(h)dă curs în mod corespunzător concluziilor și recomandărilor care decurg din evaluările și auditurile menționate la articolul 102, precum și celor care decurg din anchetele efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și din toate rapoartele de audit intern sau extern și transmite autorității bugetare toate informațiile relevante cu privire la rezultatele procedurilor de evaluare;

(i)este consultat de directorul executiv cu privire la acordurile-cadru de parteneriat financiar menționate la articolul 31 alineatul (2) înainte de semnarea acestora; 

(j)adoptă normele de securitate ale agenției, menționate la articolul 96;

(k)aprobă, pe baza unei propuneri a directorului executiv, o strategie antifraudă;

(l)aprobă, atunci când este necesar și pe baza unei propuneri a directorului executiv, structurile organizaționale menționate la articolul 77 alineatul (1) litera (n);

(m)instituie un organ consultativ în materie de securitate, compus din reprezentanți ai statelor membre selectați din rândul experților recunoscuți din domeniu și cu implicarea corespunzătoare a Comisiei și a Înaltului Reprezentant, care să furnizeze agenției expertiză tehnică pentru securitate, în special în ceea ce privește amenințările cibernetice;

(n)numește un contabil, care poate fi contabilul Comisiei, căruia i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți și care este complet independent în îndeplinirea sarcinilor sale;

(o)își adoptă și își publică regulamentul de procedură.

3.În ceea ce privește personalul agenției, consiliul de administrație exercită competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite de Statutul funcționarilor Uniunii Europene („Statutul funcționarilor”), și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite de Regimul aplicabil celorlalți agenți („competențele autorității împuternicite să facă numiri”).

Consiliul de administrație adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie bazată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, prin care deleagă directorului executiv competențele relevante ale autorității împuternicite să facă numiri și definește condițiile în care această delegare de competențe poate fi suspendată. Directorul executiv raportează consiliului de administrație cu privire la exercitarea respectivelor competențe delegate. Directorul executiv este autorizat să subdelege aceste competențe.

În aplicarea celui de al doilea paragraf al prezentului alineat, consiliul de administrație poate, în cazul în care circumstanțe excepționale impun acest lucru, să suspende temporar, printr-o decizie, delegarea către directorul executiv a competențelor autorității împuternicite să facă numiri și a competențelor subdelegate de către acesta și să le exercite el însuși sau să le delege unuia dintre membrii săi sau altui membru al personalului decât directorul executiv.

Prin derogare de la al doilea paragraf, consiliul de administrație are obligația să delege președintelui consiliului de acreditare de securitate competențele menționate la primul paragraf în ceea ce privește recrutarea, evaluarea și reclasificarea personalului implicat în activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, precum și măsurile disciplinare de luat în ceea ce privește personalul în cauză.

Consiliul de administrație adoptă măsurile de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și, respectiv, a Regimului aplicabil celorlalți agenți, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 110 din Statutul funcționarilor. În ceea ce privește recrutarea, evaluarea și reclasificarea personalului implicat în activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V, precum și măsurile disciplinare relevante, consiliul de administrație consultă în prealabil consiliul de acreditare de securitate și ține cont în mod corespunzător de observațiile acestuia.

El adoptă, de asemenea, o decizie prin care stabilește norme privind detașarea experților naționali în cadrul agenției. Înainte de a adopta această decizie, consiliul de administrație consultă consiliul de acreditare de securitate cu privire la detașarea experților naționali implicați în activitățile de acreditare de securitate menționate la capitolul II din titlul V și ține seama în mod corespunzător de observațiile acestuia.

4.Consiliul de administrație numește directorul executiv și poate prelungi sau încheia mandatul acestuia în conformitate cu articolul 89.

5.Consiliul de administrație exercită autoritate disciplinară asupra directorului executiv în ceea ce privește conduita acestuia, în special în ceea ce privește aspectele de securitate care țin de competența agenției, cu excepția activităților realizate în conformitate cu capitolul II din titlul V.

Articolul 78

Directorul executiv

Agenția este condusă de directorul său executiv. Directorul executiv răspunde în fața consiliului de administrație.

Articolul 79

Sarcinile directorului executiv

1.Directorul executiv îndeplinește următoarele sarcini:

(a)reprezintă agenția și semnează acordul menționat la articolul 31 alineatul (2);

(b)pregătește lucrările consiliului de administrație și participă, fără a avea drept de vot, la lucrările consiliului de administrație, sub rezerva articolului 76 al doilea paragraf;

(c)pune în aplicare deciziile consiliului de administrație;

(d)pregătește programele de lucru anuale și multianuale ale agenției și le prezintă spre aprobare consiliului de administrație, cu excepția părților pregătite și adoptate de consiliul de acreditare de securitate în conformitate cu articolul 80 literele (a) și (b);

(e)pune în aplicare programele de lucru anuale și multianuale, cu excepția părților puse în aplicare de președintele consiliului de acreditare de securitate;

(f)întocmește un raport intermediar privind punerea în aplicare a programului de lucru anual și, dacă este cazul, a programului de lucru multianual pentru fiecare reuniune a consiliului de administrație, integrând fără modificări partea elaborată de președintele consiliului de acreditare de securitate;

(g)întocmește raportul anual privind activitățile și perspectivele agenției, cu excepția părții elaborate și adoptate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (c), în ceea ce privește activitățile reglementate de titlul V și îl transmite consiliului de administrație spre aprobare;

(h)se ocupă de administrarea de zi cu zi a agenției și ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea de instrucțiuni administrative interne și publicarea de anunțuri, pentru a asigura funcționarea agenției în conformitate cu prezentul regulament;

(i)întocmește un proiect de declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției în conformitate cu articolul 84 și execută bugetul în conformitate cu articolul 85;

(j)asigură faptul că agenția, în calitate de operator al Centrului de monitorizare a securității Galileo, este în măsură să se conformeze instrucțiunilor prevăzute în Decizia 2014/496/PESC și să își îndeplinească rolul menționat la articolul 6 din Decizia nr. 1104/2011/UE;

(k)asigură circulația tuturor informațiilor relevante, în special cu privire la securitate, în cadrul structurii agenției menționate la articolul 72 alineatul (1);

(l)stabilește, în strânsă cooperare cu președintele consiliului de acreditare de securitate în ceea ce privește chestiunile referitoare la activitățile de acreditare de securitate reglementate de capitolul II din titlul V, structurile organizaționale ale agenției și le înaintează spre aprobare consiliului de administrație. Aceste structuri reflectă caracteristicile specifice ale diverselor componente ale programului;

(m)exercită, în ceea ce privește personalul agenției, competențele menționate la articolul 37 alineatul (3) primul paragraf, în măsura în care competențele respective i-au fost delegate în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) al doilea paragraf;

(n)se asigură că consiliul de acreditare de securitate, organismele menționate la articolul 37 alineatul (3) și președintele consiliului de acreditare de securitate dispun de un secretariat și de toate resursele necesare bunei lor funcționări;

(o)întocmește un plan de acțiune pentru a asigura faptul că se dă curs constatărilor și recomandărilor cuprinse în evaluările menționate la articolul 102, cu excepția părții din planul de acțiune referitoare la activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, și prezintă semestrial Comisiei un raport intermediar, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, pe care îl prezintă de asemenea consiliului de administrație spre informare;

(p)ia următoarele măsuri de protejare a intereselor financiare ale Uniunii:

(i)ia măsuri de prevenire a fraudei, a corupției și a oricărei alte activități ilegale și aplică măsuri de supraveghere eficace;

(ii)atunci când sunt depistate nereguli, procedează la recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, aplică sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive;

(q)elaborează pentru agenție o strategie antifraudă care este proporțională cu riscul de fraudă, având în vedere o analiză costuri-beneficii a măsurilor care urmează să fie puse în aplicare și ținând cont de constatările și de recomandările care rezultă din anchetele OLAF, și o transmite spre aprobare consiliului de administrație;

(r)prezintă Parlamentului European rapoarte cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale, atunci când i se solicită să facă acest lucru. Consiliul îi poate solicita directorului executiv să prezinte un raport cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale.

2.Directorul executiv decide dacă este necesar ca unul sau mai mulți membri ai personalului să fie situați în unul sau mai multe state membre în scopul îndeplinirii sarcinilor agenției într-un mod eficient și eficace. Înainte de a decide să înființeze un birou local, directorul executiv obține aprobarea prealabilă a Comisiei, a consiliului de administrație și a statului membru (statelor membre) în cauză. Decizia respectivă precizează domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie efectuate în cadrul biroului local în așa fel încât să se evite costurile inutile și dublarea funcțiilor administrative ale agenției. Este posibil să fie necesară încheierea unui acord privind sediul cu statul membru (statele membre) în cauză.

Articolul 80

Sarcinile administrative ale consiliului de acreditare de securitate

Pe lângă sarcinile menționate la articolul 37, consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini în cadrul administrării agenției:

(a)întocmește și aprobă partea programului de lucru multianual referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în programul de lucru multianual;

(b)întocmește și aprobă partea programului de lucru anual referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în programul de lucru anual;

(c)întocmește și aprobă partea raportului anual referitoare la activitățile și perspectivele agenției reglementate de capitolul II din titlul V, precum și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și perspective, și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în raportul anual.

Articolul 81

Președintele consiliului de acreditare de securitate

1.Consiliul de acreditare de securitate alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor care dețin drept de vot. În cazul în care nu s-a obținut o majoritate de două treimi în urma a două reuniuni ale consiliului de acreditare de securitate, este necesară o majoritate simplă.

2.Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta din urmă nu își poate îndeplini îndatoririle.

3.Consiliul de acreditare de securitate are competența de a-l revoca pe președinte, pe vicepreședinte sau pe amândoi. El adoptă decizia de revocare cu o majoritate de două treimi.

4.Mandatul președintelui și al vicepreședintelui consiliului de acreditare de securitate are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată. Fiecare mandat se încheie atunci când persoana respectivă încetează să mai fie membră a consiliului de acreditare de securitate.

Articolul 82

Aspecte organizaționale ale consiliului de acreditare de securitate

1.Consiliul de acreditare de securitate are acces la toate resursele umane și materiale necesare pentru a își îndeplini sarcinile în mod independent. El are acces la orice informație care îi este utilă pentru îndeplinirea sarcinilor sale și de care dispun celelalte organe ale agenției, fără a aduce atingere principiilor autonomiei și independenței menționate la articolul 36 litera (i).

2.Consiliul de acreditare de securitate și personalul agenției aflat sub autoritatea acestuia își desfășoară activitatea într-un mod care le asigură autonomia și independența față de celelalte activități ale agenției, în special față de activitățile operaționale legate de exploatarea sistemelor, în conformitate cu obiectivele diverselor componente ale programului. Niciunui membru al personalului agenției aflat sub autoritatea consiliului de acreditare de securitate nu i se pot încredința, în același timp, alte sarcini în cadrul agenției.

În acest scop, în cadrul agenției se stabilește o separare organizațională efectivă între personalul implicat în activități reglementate de capitolul II din titlul V și celelalte categorii de personal al agenției. Consiliul de acreditare de securitate informează imediat directorul executiv, consiliul de administrație și Comisia cu privire la orice circumstanțe care i-ar putea pune în pericol autonomia sau independența. În cazul în care nu se găsește nicio soluție în cadrul agenției, Comisia analizează situația, consultându-se cu părțile relevante. Pe baza rezultatului acestei analize, Comisia ia măsurile corespunzătoare de atenuare care urmează să fie puse în aplicare de agenție și informează Parlamentul European și Consiliul în această privință.

3.Consiliul de acreditare de securitate înființează organisme speciale aflate în subordinea sa, care să se ocupe de chestiuni specifice urmând instrucțiunile sale. În special, concomitent cu asigurarea continuității necesare a activității, el instituie o comisie care să efectueze teste și reexaminări ale analizelor de securitate și care să elaboreze rapoartele de risc relevante pentru a sprijini consiliul în procesul de pregătire a deciziilor sale. Consiliul de acreditare de securitate poate institui și desființa grupuri de experți care să contribuie la activitatea acestei comisii.

Articolul 83

Sarcinile președintelui consiliului de acreditare de securitate

1.Președintele consiliului de acreditare de securitate se asigură că respectivul consiliu își desfășoară activitățile de acreditare de securitate în mod complet independent și îndeplinește următoarele sarcini:

(a)gestionează activitățile de acreditare de securitate sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate;

(b)pune în aplicare partea programelor de lucru multianuale și anuale ale agenției care este reglementată de capitolul II din titlul V, sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate;

(c)cooperează cu directorul executiv pentru a îl ajuta să întocmească proiectul de schemă de personal menționat la articolul 84 alineatul (4) și structurile organizaționale ale agenției;

(d)întocmește partea raportului intermediar referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și o prezintă consiliului de acreditare de securitate și directorului executiv în timp util pentru a fi integrată în raportul intermediar;

(e)întocmește partea raportului anual și a planului de acțiune referitoare la activitățile operaționale reglementate de capitolul II din titlul V și o prezintă directorului executiv în timp util;

(f)reprezintă agenția pentru activitățile și deciziile reglementate de capitolul II din titlul V;

(g)exercită, în ceea ce privește personalul agenției implicat în activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, competențele menționate la articolul 77 alineatul (3) primul paragraf care îi sunt delegate în conformitate cu articolul 77 alineatul (3) al patrulea paragraf.

2.În ceea ce privește activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, Parlamentul European și Consiliul îl pot invita pe președintele consiliului de acreditare de securitate în fața acestor instituții, pentru un schimb de opinii cu privire la activitatea și perspectivele agenției, inclusiv în ceea ce privește programele de lucru multianuale și anuale.

CAPITOLUL III

Dispoziții financiare referitoare la agenție

Articolul 84

Bugetul agenției

1.Fără a aduce atingere altor resurse și redevențe, în special celor menționate la articolul 36, veniturile agenției includ o contribuție din partea Uniunii înscrisă în bugetul Uniunii pentru a asigura un echilibru între venituri și cheltuieli.

2.Cheltuielile agenției includ cheltuielile cu personalul, administrative și de infrastructură, cheltuielile de funcționare și cheltuielile aferente funcționării consiliului de acreditare de securitate, inclusiv organismele menționate la articolul 37 alineatul (3), și aferente contractelor și acordurilor încheiate de agenție în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate.

3.Veniturile și cheltuielile trebuie să fie în echilibru.

4.Directorul executiv întocmește, în strânsă colaborare cu președintele consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, un proiect de declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar, făcând în mod clar distincție între elementele proiectului de declarație estimativă care se referă la activitățile de acreditare de securitate și cele care se referă la celelalte activități ale agenției. Președintele consiliului de acreditare de securitate poate formula o declarație scrisă cu privire la respectivul proiect, iar directorul executiv transmite atât proiectul de declarație estimativă, cât și această declarație consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate, împreună cu un proiect de schemă de personal.

5.În fiecare an, consiliul de administrație întocmește, pe baza proiectului de declarație estimativă de venituri și cheltuieli și în strânsă cooperare cu consiliul de acreditare de securitate pentru activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, declarația estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar.

6.Până la 31 ianuarie, consiliul de administrație transmite un proiect de document unic de programare care include, printre altele, o declarație estimativă, un proiect de schemă de personal și un program de lucru anual provizoriu, Comisiei și țărilor terțe sau organizațiilor internaționale cu care agenția a încheiat acorduri în conformitate cu articolul 98.

7.Comisia transmite declarația estimativă de venituri și cheltuieli Parlamentului European și Consiliului („autoritatea bugetară”), împreună cu proiectul de buget general al Uniunii Europene.

8.Pe baza declarației estimative, Comisia înscrie în proiectul de buget general al Uniunii Europene estimările pe care le consideră necesare pentru schema de personal și pentru valoarea subvenției care urmează să fie suportată de la bugetul general, pe care le prezintă autorității bugetare în conformitate cu articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

9.Autoritatea bugetară autorizează creditele cu titlu de contribuție pentru agenție și adoptă schema de personal a agenției.

10.Bugetul se adoptă de către consiliul de administrație. El devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii Europene. Dacă este necesar, bugetul este modificat în consecință.

11.În cel mai scurt timp posibil, consiliul de administrație notifică autorității bugetare intenția sa de a pune în aplicare orice proiect care va avea implicații financiare semnificative pentru finanțarea bugetului, în special orice proiecte de natură imobiliară, precum închirierea sau achiziționarea de imobile. Consiliul de administrație informează Comisia în această privință.

12.Atunci când o ramură a autorității bugetare și-a anunțat intenția de a emite un aviz, ea prezintă avizul respectiv consiliului de administrație în termen de șase săptămâni de la data notificării proiectului.

Articolul 85

Executarea bugetului agenției

1.Directorul executiv execută bugetul agenției.

2.În fiecare an, directorul executiv comunică autorității bugetare toate informațiile necesare pentru ca aceasta să își exercite atribuțiile de evaluare.

Articolul 86

Prezentarea conturilor agenției și descărcarea de gestiune

Prezentarea conturilor provizorii și finale ale agenției și descărcarea de gestiune urmează normele și calendarul din Regulamentul financiar și, pentru organismele menționate la [articolul 70] din Regulamentul financiar, normele și calendarul din Regulamentul financiar cadru.

Articolul 87

Dispoziții financiare referitoare la agenție

Normele financiare aplicabile agenției se adoptă de consiliul de administrație, după consultarea Comisiei. Aceste norme nu se pot abate de la Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la [articolul 70] din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care o astfel de abatere este în mod specific necesară pentru funcționarea agenției iar Comisia și-a dat acordul prealabil.

CAPITOLUL V

Resursele umane ale agenției

Articolul 88

Personalul agenției

1.Personalului angajat de agenție i se aplică Statutul funcționarilor, Regimul aplicabil celorlalți agenți, precum și normele adoptate în comun de instituțiile Uniunii Europene în scopul aplicării Statutului funcționarilor și Regimului aplicabil celorlalți agenți.

2.Personalul agenției este alcătuit din agenți recrutați de agenție, în funcție de necesitățile impuse de îndeplinirea sarcinilor sale. Aceștia dețin autorizarea de securitate corespunzătoare clasificării informațiilor cu care lucrează.

3.Normele interne ale agenției, precum regulamentul de procedură al consiliului de administrație, regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și normele privind accesul la documente, asigură autonomia și independența personalului care desfășoară activități de acreditare de securitate față de personalul care desfășoară celelalte activități ale agenției, în conformitate cu articolul 36 litera (i).

Articolul 89

Numirea și mandatul directorului executiv

1.Directorul executiv este angajat în calitate de agent temporar al agenției în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți.

Directorul executiv este numit de consiliul de administrație, pe baza meritelor și a capacităților atestate în domeniul administrației și al gestiunii, precum și a competențelor și experienței în domeniile relevante, dintr-o listă de candidați propuși de Comisie în urma unui concurs deschis și transparent, după publicarea unei cereri de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau în altă parte.

Candidatul selectat de consiliul de administrație pentru funcția de director executiv poate fi invitat, în cel mai scurt timp posibil, să prezinte o declarație în fața Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de deputați.

Președintele consiliului de administrație reprezintă agenția în scopul încheierii contractelor cu directorul executiv.

Consiliul de administrație adoptă decizia de numire a directorului executiv cu o majoritate de două treimi din membrii săi.

2.Mandatul directorului executiv are o durată de cinci ani. La sfârșitul acestui mandat, Comisia procedează la o evaluare a performanțelor directorului executiv, ținând seama de viitoarele sarcini și provocări ale agenției.

La propunerea Comisiei, ținând cont de evaluarea menționată la primul paragraf, consiliul de administrație poate prelungi mandatul directorului executiv o singură dată, pentru o perioadă de maximum patru ani.

Orice decizie de prelungire a mandatului directorului executiv este adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii consiliului de administrație.

Un director executiv al cărui mandat a fost prelungit nu mai poate participa la o procedură de selecție pentru același post.

Consiliul de administrație informează Parlamentul European cu privire la intenția sa de a prelungi mandatul directorului executiv. Înainte de prelungirea mandatului, directorul executiv poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiilor competente ale Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de deputați.

3.Consiliul de administrație îl poate revoca pe directorul executiv, pe baza unei propuneri din partea Comisiei sau din partea unei treimi a membrilor săi, printr-o decizie adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii săi.

4.Parlamentul European și Consiliul îl pot invita pe directorul executiv în fața acestor instituții, pentru un schimb de opinii cu privire la activitatea și perspectivele agenției, inclusiv în ceea ce privește programele de lucru multianuale și anuale. Acest schimb de opinii nu abordează chestiuni legate de activitățile de acreditare de securitate reglementate de capitolul II din titlul V.

Articolul 90

Detașarea experților naționali la agenție

Agenția poate angaja experți naționali din statele membre, de la agenții ale statelor membre sau de la organizații internaționale. Experții respectivi dețin autorizarea de securitate corespunzătoare clasificării informațiilor cu care lucrează. Acestei categorii de personal nu i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți.

CAPITOLUL VI

Alte dispoziții

Articolul 91

Privilegii și imunități

Agenției și personalului acesteia li se aplică Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 92

Acordul privind sediul și condițiile de funcționare

1.Prevederile necesare referitoare la sediul care urmează să fie pus la dispoziția agenției în statul membru gazdă și la facilitățile care urmează să fie oferite de statul membru respectiv, precum și normele specifice aplicabile în statul membru gazdă directorului executiv, membrilor consiliului de administrație, personalului agenției și membrilor familiilor acestora se stabilesc într-un acord privind sediul, încheiat între agenție și statul membru în care se află sediul după obținerea aprobării consiliului de administrație.

2.Statul membru gazdă al agenției asigură cele mai bune condiții posibile pentru a permite funcționarea armonioasă și eficientă a agenției, inclusiv școlarizare multilingvă cu orientare europeană și conexiuni de transport adecvate.

Articolul 93

Regimul lingvistic al agenției

1.Agenției i se aplică dispozițiile prevăzute în Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene 33 .

2.Serviciile de traducere necesare funcționării agenției sunt asigurate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.

Articolul 94

Politica de acces la documentele deținute de agenție

1.Documentelor deținute de agenție li se aplică Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

2.Consiliul de administrație adoptă măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.

3.Deciziile luate de agenție în aplicarea articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului sau al unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul articolelor 228 și, respectiv, 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 95

Prevenirea fraudelor de către agenție

1.Pentru a facilita combaterea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale conform Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în termen de șase luni de la data la care agenția devine operațională, aceasta aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 34 și adoptă dispoziții corespunzătoare care se aplică tuturor angajaților agenției folosind modelul prevăzut în anexa la respectivul acord.

2.Curtea de Conturi Europeană are competența de a efectua audituri, pe bază de documente și la fața locului, în ceea ce îi privește pe toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale Uniunii din partea agenției.

3.OLAF poate efectua investigații, inclusiv inspecții și controale la fața locului, pentru a stabili dacă s-a comis o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau cu un contract finanțat de agenție, în conformitate cu dispozițiile și cu procedurile stabilite în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

4.Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și deciziile agenției privind granturile conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Curtea de Conturi Europeană și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, conform competențelor care le revin.

Articolul 96

Protejarea informațiilor clasificate sau a informațiilor sensibile neclasificate de către agenție

Sub rezerva consultării prealabile a Comisiei, agenția adoptă norme de securitate proprii echivalente cu normele de securitate ale Comisiei pentru protecția IUEC și a informațiilor sensibile neclasificate, inclusiv norme privind schimbul, prelucrarea și stocarea informațiilor respective, în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei 35 și cu Decizia 2015/444 36 .

Articolul 97

Răspunderea agenției

1.Răspunderea contractuală a agenției este reglementată de legea aplicabilă contractului în cauză.

2.Curtea de Justiție este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze de arbitrare prevăzute într-un contract încheiat de agenție.

3.În eventualitatea unei răspunderi extracontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, agenția acordă despăgubiri pentru orice prejudicii provocate de serviciile sale sau de angajații săi în executarea îndatoririlor lor.

4.Curtea de Justiție este competentă să decidă în litigiile privind repararea prejudiciilor menționate la alineatul (3).

5.Răspunderea individuală a angajaților față de agenție intră sub incidența dispozițiilor stabilite în Statutul funcționarilor sau în Regimul aplicabil celorlalți agenți, care li se aplică.

Articolul 98

Cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale

1.Agenția este deschisă participării țărilor terțe care au încheiat acorduri cu Uniunea în acest sens.

2.În temeiul prevederilor relevante ale acordurilor menționate la alineatul (1), se încheie acorduri care specifică, în special, caracterul, amploarea și modalitatea în care țările terțe în cauză vor participa la activitatea agenției, inclusiv prevederi referitoare la participarea la inițiativele luate de agenție, la contribuțiile financiare și la personal. În ceea ce privește chestiunile legate de personal, aceste acorduri respectă, în orice caz, Statutul funcționarilor.

3.Consiliul de administrație adoptă o strategie privind relațiile cu țările terțe și cu organizațiile internaționale în ceea ce privește aspectele pentru care agenția deține competențe.

4.Comisia se asigură că, în relațiile sale cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, agenția acționează în limitele mandatului său și ale cadrului instituțional existent prin încheierea unui acord de lucru adecvat cu directorul executiv.

Articolul 99

Conflicte de interese

1.Membrii consiliului de administrație și ai consiliului de acreditare de securitate, directorul executiv, precum și experții naționali detașați și observatorii fac o declarație de angajament și o declarație de interese, indicând absența sau existența oricăror interese directe sau indirecte despre care se poate considera că aduc atingere independenței lor. Aceste declarații sunt precise și complete. Ele se fac în scris la intrarea în funcție a persoanelor în cauză și se reînnoiesc anual. Declarațiile se actualizează ori de câte ori este necesar, în special în cazul unor modificări relevante ale situațiilor personale ale persoanelor în cauză.

2.Înainte de orice reuniune la care urmează să participe, membrii consiliului de administrație și ai consiliului de acreditare de securitate, directorul executiv, precum și experții naționali detașați, observatorii și experții externi care participă la grupurile de lucru ad-hoc declară în mod precis și complet absența sau existența oricăror interese care ar putea aduce atingere independenței lor în legătură cu orice puncte de pe ordinea de zi și se abțin de la a participa la discutarea și votarea respectivelor puncte.

3.Consiliul de administrație și consiliul de acreditare de securitate stabilesc, în regulamentele lor de procedură, modalitățile practice aplicabile regulilor privind declarația de interese menționate la alineatele (1) și (2), precum și prevenirii și gestionării conflictelor de interese.

TITLUL X

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 100

Programul de lucru

Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar, care pot fi specifice fiecărei componente a programului. Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

Articolul 101

Monitorizare și raportare

1.În anexă sunt stabiliți indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 4.

2.Dacă se consideră necesar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 105, cu privire la modificarea anexei în scopul revizuirii și/sau completării indicatorilor.

3.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

4.În scopul alineatului (1), destinatarii fondurilor Uniunii sunt obligați să furnizeze informațiile adecvate. Datele necesare pentru verificarea performanței sunt colectate într-un mod eficient, eficace și la timp.

Articolul 102

Evaluare

1.Comisia efectuează evaluări ale programului în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional.

2.Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.

3.La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

4.Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

5.Entitățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile necesare în vederea evaluării menționate la alineatul (1).

6.Până la 30 iunie 2024 și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia evaluează performanța agenției în raport cu obiectivele, mandatul, sarcinile și amplasamentul acesteia, pe baza orientărilor Comisiei. Evaluarea abordează în special posibila necesitate de a modifica mandatul agenției și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări. De asemenea, ea abordează politica agenției privind conflictele de interese și independența și autonomia consiliului de acreditare de securitate.

În cazul în care Comisia consideră că nu mai există motive pentru ca agenția să își continue activitățile, date fiind obiectivele, mandatul și sarcinile sale, ea poate propune modificarea prezentului regulament în consecință.

Comisia transmite un raport privind evaluarea agenției, precum și concluziile sale Parlamentului European, Consiliului, consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate din cadrul agenției. Constatările evaluării sunt făcute publice.

Articolul 103

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

Articolul 104

Protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private

Orice prelucrare de date cu caracter personal în contextul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament, inclusiv de către Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, se efectuează în conformitate cu dreptul aplicabil în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului. Consiliul de administrație stabilește măsurile de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 de către agenție, inclusiv cele referitoare la desemnarea responsabilului cu protecția datelor din cadrul agenției. Aceste măsuri sunt stabilite după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

TITLUL XI

DELEGARE ȘI MĂSURI DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 105

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 52 și 101 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, până la 31 decembrie 2028.

3.Delegarea de competențe menționată la articolele 52 și 101 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe precizate în decizia respectivă. Ea produce efecte din ziua care urmează datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 52 și 101 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 106

Procedura de urgență

1.Un act delegat adoptat prin procedura de urgență intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea actului transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

2.Parlamentul European și Consiliul pot prezenta obiecții cu privire la actul delegat în termen de [șase săptămâni] de la data notificării. Într-un astfel de caz, actul nu se mai aplică. Instituția care formulează obiecții față de un act delegat prezintă motivele care au stat la baza acestora.

Articolul 107

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

TITLUL XII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 108

Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia desfășoară acțiuni de informare și de comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 4.

3.Agenția poate desfășura activități de comunicare din proprie inițiativă în cadrul domeniului său de competență. Alocarea de resurse pentru activitățile de comunicare nu se face în detrimentul îndeplinirii cu eficacitate a sarcinilor menționate la articolul 30. Activitățile de comunicare se desfășoară în conformitate cu planurile pertinente de comunicare și de difuzare a informațiilor adoptate de consiliul de administrație.

Articolul 109

Abrogări

1.Regulamentele (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014, precum și Decizia nr. 541/2014/UE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

2.Trimiterile la actele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 110

Dispoziții tranzitorii și continuitatea serviciilor după 2027

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la încheierea lor, în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 377/2014, 1285/2013 și 912/2010 și al Deciziei 541/2014/UE, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea acestora. În special, consorțiul instituit în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Decizia 541/2014/UE furnizează servicii SST până la 3 luni de la semnarea de către entitățile naționale constitutive a acordului de creare a parteneriatului SST prevăzut la articolul 57.

2.Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul Regulamentelor nr. 377/2014 și 1285/2013 și al Deciziei nr. 541/2014/UE la programul actual.

3.Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (4) și pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 111

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

[Se aplică de la 1 ianuarie 2021.]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European    Pentru Consiliu

Președintele    Președintele



Fișă financiară legislativă

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Programul spațial al Uniunii

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

Rubrica 1 – Piața unică, inovare și sectorul digital

04.0201 PROGRAMUL SPAȚIAL

04.01 ADMIN PROGRAMUL SPAȚIAL

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

o acțiune nouă 

 o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 37  

prelungirea unei acțiuni existente 

o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Sarcinile necesare pentru punerea în aplicare a programului spațial vor impune următoarele:

- Încheierea acordurilor de contribuție necesare cu diferitele părți interesate pentru a se asigura continuitatea serviciilor (GNSS și Copernicus) și dezvoltarea de noi activități (SSA și Govsatcom). Aceste acorduri de contribuție vor trata toate măsurile care trebuie luate și monitorizate pentru a se asigura punerea în aplicare și gestionarea tuturor acțiunilor planificate în cadrul programului spațial.

- Personalul necesar în cadrul Comisiei Europene pentru gestionarea programului și monitorizarea cu eficacitate a activităților diferitelor agenții, în particular ale Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial.

- Personalul și bugetul necesar al agenției, pentru punerea corectă în aplicare a diferitelor acțiuni cu care agenția va fi responsabilă conform viitorului regulament.

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

Articolul 189 din TFUE constituie principalul temei pentru competența Uniunii în domeniul politicii spațiale. Aceasta este o competență partajată cu statele membre.

Dezvoltarea și exploatarea unui program spațial depășesc capacitățile financiare și tehnice ale statelor membre individuale și nu pot fi realizate decât la nivelul UE. Nu există niciun argument economic viabil pentru sectorul comercial și nicio posibilitate ca vreun stat membru individual să construiască și să exploateze infrastructurile necesare. Aceste tipuri de investiții în domeniul spațiului propuse prin prezentul regulament sunt prea riscante pentru sectorul privat și abordează domenii în care rentabilitatea investițiilor apare după prea multă vreme (în special în afara duratei de viață utilă a sateliților, pe parcursul căreia operatorii privați trebuie să își recupereze investițiile).

Dat fiind că modelul actual pentru Sistemele Globale de Navigație prin Satelit (GNSS) este accesul gratuit la semnalele furnizate de sateliți, niciun investitor privat nu ar investi într-un sistem global de navigație, mai ales având în vedere existența a doi concurenți majori (sistemul GPS al SUA și sistemul Glonass al Rusiei) care oferă acces gratuit la date tuturor utilizatorilor. Galileo și EGNOS sunt infrastructuri europene critice care contribuie la crearea unui climat de siguranță și de securitate în Europa. De asemenea, ele promovează o Europă mai puternică pe scena mondială. Având în vedere concurența în creștere cu alte sisteme de navigație prin satelit (toate proprietate de stat), este esențial ca Uniunea să dezvolte și să sprijine sisteme eficiente pentru a rămâne un partener preferat pe scena internațională.

Inițial s-a considerat că clienții pentru livrarea datelor Copernicus făceau parte din sectorul public. Datele sunt furnizate gratuit entităților din sectorul public și din cel privat pentru a stimula utilizarea lor și valoarea adăugată conexă pentru economia UE. Copernicus oferă un serviciu de sector public, care nu este satisfăcut de piață și pentru care industria nu va construi infrastructuri deoarece investiția inițială este prea mare ori prea riscantă sau baza de utilizatori este prea fragmentată. Prin urmare, dacă ar fi lăsată doar la latitudinea sectorului privat, disponibilitatea unor astfel de date ar rămâne incertă, cu consecința suplimentară de a nu deține activele relevante.

Deținerea în proprietate a unor sateliți reprezintă, pe termen lung, cea mai bună modalitate de a pune în aplicare și de a menține obiectivul unei politici de date gratuite, complete și deschise, deoarece UE nu va depinde de bunul plac al unui operator privat de a investi într-o constelație de sateliți pentru a furniza datele (risc de situație de monopol a unui furnizor de date private).

Pe scurt, în ceea ce privește Copernicus și EGNSS, timpul necesar pentru investiție și incertitudinea dispunerii de venituri suficiente impune o finanțare din fonduri publice.

În fine, SST și GOVSATCOM sunt, în sine, o investiție imposibil de finanțat la nivel național. Mai există un beneficiu suplimentar al punerii în comun a resurselor și activelor la nivelul UE.

Programul spațial al UE avut în vedere este considerat a fi proporțional, deoarece este limitat la acele aspecte pe care statele membre nu le pot îndeplini în mod satisfăcător pe cont propriu și în cazul cărora Uniunea poate obține rezultate mai bune. Puternicul sprijin exprimat de statele membre pentru strategia spațială arată că statele membre consideră că elementele programului spațial sunt esențiale.

Impactul preconizat:

Copernicus

Impactul economic, societal și de mediu al Copernicus a fost analizat în cadrul unui studiu detaliat privind analiza cost-beneficiu. Principalul rezultat este că se preconizează ca programul Copernicus să genereze beneficii în valoare de 67-131 de miliarde EUR pentru societatea europeană între 2017 și 2035. Circa 84 % din beneficii vor fi generate în sectorul din aval și în segmentul utilizatorilor finali (restul în sectorul din amonte și în sectorul intermediar). Asigurarea continuării programului după 2021 ar genera beneficii de 10-20 de ori mai mari decât costurile.

Utilizatorii finali și din aval beneficiază deja de:

Beneficii economice, de exemplu

- Sporirea veniturilor în sectorul din aval al observării Pământului

- Îmbunătățirea productivității agricole datorită agriculturii inteligente și de precizie

Beneficii care țin de mediu, de exemplu

- Economii ale emisiilor de CO2, datorită creșterii producției de energie din surse regenerabile

- Hectare de pădure salvate datorită îmbunătățirii prevenirii incendiilor

- Conservarea biodiversității datorită monitorizării utilizării acoperirii terenurilor

Beneficii societale, de exemplu

- Salvarea de vieți datorită reacției mai rapide la dezastrele naturale

- Reducerea traficării datorită îmbunătățirii supravegherii frontierelor

În sectorul din amonte se preconizează crearea a aproximativ 12 000 de locuri de muncă-an, ceea ce reprezintă o medie de 1 700 de locuri de muncă permanente între 2021 și 2027. Acestea se adaugă la cele 18 000 de locuri de muncă-an sprijinite între 2008 și 2020. În sectorul din aval se preconizează crearea a 27 000-37 000 de locuri de muncă-an. Alte beneficii sunt necuantificabile (din cauza lipsei datelor sau a gradului mare de incertitudine), dar sunt extrem de importante pentru deciziile politice:

- Valoarea autonomiei europene (autonomia față de sursele de date ale țărilor terțe)

- Beneficii pe termen foarte lung (30-50 ani) ale observării Pământului în mod susținut și regulat (cu o importanță din ce în ce mai mare pentru dezvoltarea durabilă și combaterea schimbărilor climatice)

- Economii de costuri datorită existenței unui singur program al UE și coordonării inițiativelor naționale

- Beneficii asociate cu acțiunile externe.

Galileo și EGNOS

Potrivit unui sondaj detaliat realizat de Observatorul pieței GNSS din cadrul GSA, piața globală a produselor și serviciilor de navigație prin satelit își va continua creșterea puternică, atingând circa 250 de miliarde EUR până în 2030.

Valoarea adăugată a GNSS europene nu constă doar în asigurarea excelenței Europei în ceea ce privește o tehnologie critică, ci și în obținerea de beneficii macroeconomice importante pentru Uniunea Europeană, catalizând dezvoltarea de noi servicii și produse bazate pe GNSS și generând rezultate tehnologice secundare benefice pentru cercetare, pentru dezvoltare și pentru inovare.

În prezent, în mâinile cetățenilor europeni se află peste 100 de milioane de dispozitive compatibile cu serviciile EGNOS și/sau Galileo, în timp ce dispozitivele GNSS expediate în Uniunea Europeană sunt preconizate să atingă cifra de 290 de milioane în 2027, ceea ce reprezintă o bază de utilizatori mult mai mare pentru EGNOS și Galileo.

Întrucât sectorul transporturilor, al telecomunicațiilor, al agriculturii și al siguranței sunt cele mai afectate, se estimează că utilizatorii finali vor beneficia de:

- un număr de noi aplicații GNSS;

- 3 000 de locuri de muncă în industria din amonte și 50 000 de locuri de muncă în industria din aval;

- îmbunătățirea serviciilor de transport și a gestionării traficului, ceea ce va genera beneficii într-o gamă mai largă de domenii;

- servicii de asistență în caz de urgență mai eficiente și ușor de accesat;

- beneficii pentru mediu, precum reducerea emisiilor de CO2 și

- ameliorarea gestionării culturilor și a disponibilității alimentelor sustenabile.

Telecomunicații securizate prin satelit (GOVSATCOM)

Inițiativa GOVSATCOM a UE va asigura un acces garantat la comunicații securizate prin satelit. Astfel, ea va contribui indirect la interesele de securitate ale UE. În statele membre, această inițiativă va sprijini, de exemplu, forțele de protecție civilă și forțele de poliție naționale, organismele cu funcții de securitate publică, agenții de poliție de frontieră, precum și comunitățile maritime. La nivelul UE, ea va facilita activitatea agențiilor UE, precum FRONTEX și EMSA, și va spori eficacitatea intervențiilor umanitare și de protecție civilă în UE și la nivel mondial.

Supraveghere și urmărire spațială (SST)

SST este o acțiune importantă pentru asigurarea securității activelor spațiale. În urma creșterii rapide a numărului de lansări a avut loc o proliferare exponențială a deșeurilor spațiale. Potrivit datelor furnizate de Statele Unite ale Americii, există peste 500 000 de deșeuri sau „reziduuri spațiale” care orbitează în jurul Pământului și reprezintă o amenințare foarte importantă pentru sateliții de pe orbită, susceptibile să provoace daune serioase oricărui satelit în cazul unei coliziuni, putând duce la distrugerea completă a acestuia. Acțiunile SST propuse ar include finanțarea furnizării de servicii SST, precum și legarea în rețea și modernizarea capacităților SST naționale existente, cu un posibil sprijin pentru dezvoltarea de noi active SST. Obiectivul ar fi sporirea performanței și eficacității SST UE și complementaritatea sa cu SUA. Aceasta ar permite UE să prevină mai bine coliziunile sateliților cu deșeurile spațiale și, astfel, să asigure o protecție mai bună a activelor UE.

Condițiile meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului

Condițiile meteorologice spațiale cuprind diverse tipuri de fenomene (furtuni de radiații, fluctuații ale câmpurilor magnetice și roiuri de particule energetice), fiecare dintre acestea având un efect diferit asupra activelor spațiale sau terestre. Toate activele UE care constituie baza acțiunilor UE în domeniul spațiului pot fi afectate de condițiile meteorologice spațiale și, prin urmare, este necesară dezvoltarea unui cadru privind condițiile meteorologice spațiale pentru a le proteja și a asigura eficiența și fiabilitatea serviciilor furnizate de alte activități spațiale. Serviciile meteorologice spațiale sunt în curs de dezvoltare și sunt coordonate de ESA și de unele state membre. Cu toate acestea, ele se concentrează mai mult pe știință și trebuie să fie adaptate pentru a îndeplini nevoile utilizatorilor operaționali. Pe baza activităților naționale și ale ESA și în completarea acestora, UE propune să sprijine furnizarea permanentă de servicii meteorologice spațiale operaționale în funcție de nevoile utilizatorilor din UE. Aceasta va ajuta la prevenirea daunelor cauzate infrastructurilor spațiale și terestre.

În ceea ce privește obiectele din apropierea Pământului (NEO), scopul nu este acela de a dezvolta noi servicii operaționale, ci de a cartografia și de a lega în rețea activele privind NEO existente în Europa și, de asemenea, de a sprijini coordonarea dintre autoritățile publice ale UE însărcinate cu protecția civilă. Acest lucru va sprijini activitățile federative la nivelul UE și, prin urmare, va consolida poziția sa în raport cu partenerii internaționali importanți.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Învățămintele desprinse din programele anterioare

Realizările și lecțiile desprinse din programele GNSS și Copernicus

Realizările și importanța GNSS și Copernicus

În ansamblu, Comisia Europeană și-a demonstrat capacitatea de a implementa acțiunile GNSS și Copernicus existente cu sprijinul principalelor părți interesate, precum ESA, și cu o bază industrială europeană puternică.

Evaluările la jumătatea perioadei ale EGNOS, Galileo și Copernicus, precum și o evaluare a Agenției GNSS European (GSA) au subliniat importanța acestor investiții pentru UE și au confirmat principalele realizări ale acestora până în prezent.

Lecții desprinse din programul GNSS

Evaluarea la jumătatea perioadei a GNSS European a identificat o serie de provocări legate de (i) guvernanță și de (ii) guvernanța securității.

(i) Guvernanța

Structura de guvernanță a relevat anumite deficiențe în ceea ce privește reactivitatea scăzută a procesului decizional din cauza numărului de actori implicați, dar și din cauza unei structuri de guvernanță diferite între implementare (acord de delegare între CE și ESA) și exploatare (acord de delegare între CE și GSA și acord de lucru între GSA și ESA).

(ii) Guvernanța securității

În ceea ce privește guvernanța securității, lansarea serviciilor inițiale și tranziția de la faza de implementare la cea de exploatare au dus la apariția unor provocări care trebuie abordate în mod corespunzător în vederea menținerii și îmbunătățirii nivelului de securitate adecvat pentru exploatarea sistemelor EGNSS.

Lecții desprinse din programul Copernicus

În ceea ce privește Copernicus, succesul fără precedent al programului și volumul de date asociat au dus la următoarele concluzii:

(i) Necesitatea de a îmbunătăți distribuția datelor și accesul la acestea

Dat fiind numărul foarte mare de utilizatori înregistrați, este nevoie să se amelioreze aspectele de comunicare, distribuția datelor și accesul la acestea, precum și descărcarea datelor. Există nevoia de a pune efectiv la dispoziție și de a permite combinarea cu alte date a unor volume foarte mari de date și de informații satelitare (10 pB pe an, generate cu un sistem de distribuție și de acces care trebuie să asigure un volum de 10 ori mai mare, deoarece generarea datelor implică un volum de 10 ori mai mare la descărcare).

(ii) Necesitatea de consolida integrarea datelor spațiale în alte domenii de politică și în alte sectoare economice, prin punerea unui accent sporit pe adoptarea de către utilizatori:

Copernicus a ajuns la grupurile de utilizatori din domeniul tradițional al spațiului, dar, până în prezent, nu a reușit într-o măsură suficientă să ajungă la utilizatorii potențiali din afara domeniului spațial propriu-zis.

Realizările și lecțiile desprinse din cadrul de sprijin pentru SST

Realizări

Raportul privind punerea în aplicare a cadrului de sprijin pentru SST a evidențiat rezultatele obținute în ceea ce privește instituirea și exploatarea tuturor celor trei funcții (senzor, prelucrare și serviciu), ținând seama de perioada relativ scurtă de când serviciul SST UE este disponibil pentru utilizatorii europeni. Cu toate acestea, implementarea trebuie intensificată în faza următoare, iar cadrul de sprijin pentru SST UE trebuie să evolueze în continuare pentru a-și îmbunătăți eficacitatea.

Lecțiile desprinse din cadrul de sprijin pentru SST existent

Rapoartele de feedback au subliniat 4 probleme principale:

(i) Lipsa dimensiunii europene

În pofida unor realizări importante, serviciile suferă de un nivel scăzut de colaborare între statele membre, iar părțile interesate acționează deseori într-un mod izolat, în loc să dezvolte o abordare coordonată.

(ii) Lipsa independenței europene

Principalele date sunt prelucrate și perfecționate în prezent în SUA.

(iii) Problema guvernanței

Regula actuală de obținere a consensului creează complicații în gestionarea de zi cu zi a procesului decizional.

(iv) Complexitatea mecanismului de finanțare

Diferite granturi și cereri de propuneri s-au dovedit a fi împovărătoare din punct de vedere tehnic și administrativ.

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Programul spațial nu include cercetarea, care face obiectul celui de Al nouălea program-cadru pentru cercetare și inovare al UE (Orizont Europa): vor fi stimulate sinergii, datele și serviciile spațiale care sunt furnizate prin intermediul Programului spațial al UE fiind folosite pentru a dezvolta soluții radical inovatoare.

Cercetarea în domeniul spațiului va face parte integrantă din pilonul „Provocări globale” al programului Orizont Europa, în timp ce ecosistemul de antreprenoriat și inovare în domeniul spațiului va fi promovat prin intermediul pilonului „Inovare deschisă”, iar frontierele științelor spațiale vor fi extinse prin pilonul „Știință deschisă”. Ulterior, Programul spațial al Uniunii Europene va beneficia de pe urma rezultatelor activităților de cercetare și de inovare finanțate prin programul Orizont Europa. Aceasta va sta la baza evoluției sistemelor și serviciilor din cadrul Programului spațial al Uniunii și, de asemenea, va stimula competitivitatea sectorului spațial.

Programul spațial are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa, cu fondul InvestEU, cu Fondul european de apărare și cu fondurile structurale și de investiții europene.

În special, sinergiile dintre Programul spațial al Uniunii și programul Orizont Europa vor asigura următoarele:

(a)    necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial din amonte și din aval din cadrul UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării aferent programului Orizont Europa;

(b)    datele și serviciile spațiale puse la dispoziție ca bunuri publice de către Programul spațial european vor fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul programului-cadru, în special în ceea ce privește resursele naturale și alimentele sustenabile, monitorizarea climei, orașele inteligente, vehiculele automatizate sau gestionarea dezastrelor;

(c)    serviciile de acces la datele și informațiile Copernicus vor contribui la Cloudul european pentru știința deschisă și, astfel, vor facilita accesul cercetătorilor și al oamenilor de știință la datele Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, vor constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus. La rândul lor, ele vor beneficia de pe urma informațiilor produse de serviciile Copernicus.

Sinergiile cu programul InvestEU al Uniunii vor asigura faptul că oportunitățile de afaceri și de antreprenoriat sunt promovate prin accesul la finanțarea de risc.

În plus, multe politici ale UE beneficiază de asemenea de pe urma acțiunilor UE în domeniul spațiului:

Volumul, calitatea și diversitatea datelor care sunt furnizate de serviciile Copernicus generează beneficii pentru politicile UE din domenii precum monitorizarea schimbărilor climatice, mediul sau agricultura, de exemplu. Multe politici ale UE necesită într-adevăr date precise și fiabile pentru a crea seturi de date pe termen lung, cartografieri precise etc., care permit în cele din urmă monitorizarea pe termen lung a indicatorilor principali din domeniile lor specifice, și pentru a asigura o punere în aplicare eficace a politicii aferente. În combinație cu serviciile de navigație, pot fi de asemenea elaborate noi politici ale UE în domenii precum agricultura inteligentă sau transporturile inteligente, în cazul cărora este necesară o poziționare de cea mai mare precizie.

1.5.

1.6.Durata și impactul financiar

 durată limitată

   în vigoare de la 1.1.2021 până la 31.12.2027

   Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru credite de angajament și din 2021 până în 2027 și ulterior pentru credite de plată.

 durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 38  

 Gestiune directă asigurată de către Comisie

 prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

BEI și Fondului european de investiții;

 organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

 organismelor de drept public;

organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

 organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

Diferiții actori implicați în guvernanță vor avea următoarele responsabilități:

(i) Comisia va avea responsabilitatea generală pentru gestionarea Programului spațial al UE și a acțiunilor conexe (Galileo, EGNOS, Copernicus, SSA și GOVSATCOM) – inclusiv a activităților de sprijin specifice legate de lansatoare, de cooperarea internațională și de economia spațială – definind obiective de politică și de securitate de înalt nivel pentru aceste acțiuni și supraveghind implementarea lor.

(ii) Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial (cu sediul la Praga) va fi responsabilă cu

- exploatarea Galileo și EGNOS;

- exploatarea centrelor de monitorizare a securității Galileo;

- sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile din domeniul spațiului (în prezent doar pentru Galileo);

- activitățile legate de comunicarea, de promovarea și de comercializarea datelor și a informațiilor în ceea ce privește serviciile oferite de toate componentele Programului spațial al UE („adoptarea de către piață și de către utilizatori”), care sunt în prezent desfășurate numai pentru Galileo și EGNOS;

- gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Mai mult, regulamentul va deschide posibilitatea ca agenția să implementeze și alte sarcini în sprijinul tuturor activităților spațiale. De exemplu, în cazul unor misiuni și operațiuni de gestionare a crizelor, agenția ar putea să fie responsabilă pentru coordonarea globală a aspectelor GOVSATCOM legate de utilizatori, în strânsă colaborare cu agențiile UE relevante și cu SEAE.

(iii) Sub rezerva adaptării procesului său decizional intern pentru a permite protejarea intereselor UE, Agenției Spațiale Europene (ESA) i s-ar încredința aceleași sarcini ca în prezent: în special cercetarea și dezvoltarea, precum și evoluția, părți ale infrastructurii spațiale, segmentele spațial și terestru ale GNSS și segmentul spațial pentru Copernicus. Relația cu ESA va fi raționalizată în cadrul unui singur acord-cadru de parteneriat financiar cu Uniunea (astfel cum va fi definit în Regulamentul financiar), care va defini un set de principii și de norme comune, în timp ce în prezent există mai multe acorduri de contribuție și acorduri de lucru cu diferite norme de punere în aplicare care au fost semnate cu ESA de Comisie și de agenție.

(iv) Sinergiile cu agențiile spațiale naționale și cu programele existente ale acestora vor fi consolidate, în special prin acorduri de contribuție, prin parteneriate public-public, prin gestiune partajată și prin inițiative comune de promovare a adoptării aplicațiilor spațiale sau de sprijinire a competitivității și a spiritului antreprenorial.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Monitorizarea acțiunilor în domeniul spațiului va fi efectuată cu ajutorul unui set de indicatori adaptați pentru fiecare acțiune în parte. Acești indicatori vor fi dezvoltați cu ocazia viitoarelor negocieri privind acordurile de contribuție aferente fiecărei acțiuni și în cadrul definirii supravegherii acțiunilor. Mai mulți indicatori sunt deja identificați, monitorizați în mod regulat și evaluați în cadrul evaluării la jumătatea perioadei pentru acțiunile în domeniul spațiului instituite (Copernicus, Galileo și EGNOS). Se preconizează că majoritatea acestor indicatori vor fi menținuți și, de asemenea, utilizați ca referință pentru noile acțiuni. Obiective specifice suplimentare vor fi de asemenea definite, după caz, la nivelul punerii în aplicare a acțiunilor. Va fi de asemenea instituită monitorizarea finanțării alocate pentru utilizarea rezultatelor cercetării și inovării, în special de pe urma Programelor-cadru ale UE.

Prezentarea actuală a diferiților indicatori este legată de prezentarea de către entitățile cărora le-a fost încredințată execuția a rapoartelor lor trimestriale; se intenționează ca viitoarele prezentări să urmeze același calendar, neîmpiedicând Comisia să solicite rapoarte ad-hoc.

Prin urmare, viitoarele acorduri de contribuție vor asigura, ca și în prezent, cadrul juridic în ceea ce privește raportarea și vor preciza în special definiția exactă a indicatorilor și frecvența prezentării acestora.

Pe lângă aceste măsuri standard, Comisia, în cadrul exercitării competențelor sale de supraveghere politică a programului spațial, va consolida mecanismele de urmărire și de evaluare a entităților cărora le-a fost încredințată execuția, solicitându-le rapoarte de punere în aplicare și planuri de gestiune anuale detaliate, organizând reuniuni periodice privind stadiul de evoluție a programului și desfășurând audituri financiare și tehnologice.

Și statele membre vor fi invitate să contribuie la acest exercițiu, mai ales în domenii aflate sub responsabilitatea lor directă sau indirectă.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Modelul de guvernanță propus pentru următoarea perioadă financiară se bazează pe cadrul actual, valorificând în același timp sinergiile, acolo unde este cazul, în special în ceea ce privește securitatea.

Comisia Europeană va fi responsabilă în principal cu supravegherea politică generală a programelor. Ea va putea să utilizeze gestiunea indirectă prin delegarea gestionării activităților operaționale către Agenția GNSS European și către Agenția Spațială Europeană, în funcție de domeniile de competență ale acestora. De asemenea, ea va avea posibilitatea de a consulta experți și agenții spațiale naționale cu privire la chestiuni tehnice specifice.

În ceea ce privește rolul GSA, se propune utilizarea experienței sale în ceea ce privește acreditarea de securitate pentru GNSS pentru a o însărcina cu acreditarea de securitate a tuturor acțiunilor în domeniul spațiului (Galileo, EGNOS, Copernicus, SSA și GOVSATCOM).

În privința cooperării cu ESA, obiectivul este de a raționaliza cadrul actual. În prezent există mai multe acorduri de delegare și acorduri de lucru cu diferite norme de punere în aplicare care au fost încheiate cu ESA. Se propune încheierea cu ESA a unui acord-cadru de parteneriat financiar care să acopere toate programele, pentru a permite obținerea coerenței în privința punerii în aplicare a activităților de către ESA. Sarcinile îndeplinite de ESA ar trebui să rămână aceleași.

Modalitățile de plată ar trebui să rămână similare modalităților folosite în contextul CFM-ului anterior: previziunile de plată sunt întocmite de agenții, verificate de Comisie (în special în ceea ce privește totalul pachetului financiar delegat), iar plata este efectuată în mod periodic pentru a permite entităților cărora le-a fost încredințată execuția să gestioneze cu eficacitate achizițiile și să evite orice problemă de trezorerie. Comisia își menține autoritatea atunci când aprobă o plată, având în special dreptul legal de a o reduce dacă cererea și previziunile asociate sunt considerate excesive.

Strategia de control care va fi definită în acordurile de contribuție se va baza pe experiența dobândită în cadrul CFM-ului anterior, în special pe procesul trimestrial de raportare (care include raportarea programatică, financiară și privind gestionarea riscurilor), precum și diferitele niveluri de consilii sau de comisii (de exemplu comisia de achiziții) și de reuniuni. Viitoarea strategie de control se va baza pe definirea tuturor riscurilor cu care s-ar putea confrunta programul și va ține seama de importanța lor relativă și de impactul potențial asupra programului. Această organizare a controlului s-a dovedit a fi eficace pentru principalele acțiuni Galileo, EGNOS și Copernicus, după cum s-a precizat în evaluările lor respective la jumătatea perioadei.

Strategia de control instituită în prezent a fost auditată de Curtea de Conturi prin procesul său anual de verificare a operațiunilor și de IAS prin audituri specifice; recomandările au fost minore și implementate efectiv.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

Riscurile identificate

Riscurile identificate sunt similare riscurilor care au fost definite în cadrul CFM-ului anterior pentru acțiunile existente, în principal GNSS și Copernicus și într-o mai mică măsură SST:

Riscul tehnologic: acțiunile în domeniul spațiului utilizează tehnologii de vârf care nu sunt încă validate și ale căror specificații evoluează în permanență.

Riscul industrial: crearea și întreținerea infrastructurilor implică numeroase părți interesate din industrie, din mai multe țări, ale căror activități trebuie coordonate într-un mod eficace pentru a se ajunge la sisteme fiabile și perfect integrate, îndeosebi în ceea ce privește securitatea.

Riscul legat de calendar: orice întârziere în punerea în aplicare ar pune în pericol fereastra de oportunitate și ar putea genera depășirea costurilor.

Riscul legat de guvernanță: guvernanța programelor necesită colaborare între diverse entități; este important, prin urmare, să se garanteze un grad adecvat de stabilitate și de organizare. În plus, trebuie să se țină cont de divergențele de opinii dintre diferitele părți implicate, în special dintre statele membre, cu privire la mai multe aspecte importante. În acest context, ar trebui luată în considerare partajarea anumitor riscuri, inclusiv riscurile financiare și cele legate de securitate, între acele părți implicate care au cea mai mare capacitate de a le suporta.

Riscurile financiare sunt limitate, datorită monitorizării stricte de către Comisie a achizițiilor publice gestionate de entitățile cărora le-a fost încredințată execuția (de exemplu, participarea CE la comisii de achiziții importante, analizarea planurilor pe termen lung și a bugetelor pentru achiziții etc.), datorită faptului că bugetul este limitat din punct de vedere juridic și datorită ajustărilor, în limitele cadrului bugetar, în caz de depășire a costurilor într-o parte a programului sau în alta.

Activitățile actuale

În ceea ce privește serviciile Galileo, EGNOS și Copernicus, riscurile sunt legate de continuitatea și de evoluția acestor servicii și, prin urmare, sunt limitate pe baza câtorva ani de experiență în punerea în aplicare a acestor activități. Punerea în aplicare a acestor acțiuni s-a dovedit a fi o reușită, conform concluziilor evaluărilor aferente la jumătatea perioadei, confirmate de furnizarea continuă a serviciilor și a datelor. Mai mult, gestionarea riscurilor face parte integrantă din gestionarea acțiunilor din domeniul spațiului, monitorizată de Comisie. Planul de gestionare a programului, care face parte integrantă din acordurile de delegare semnate cu ESA, prevede în mod specific toate instrumentele și măsurile (raportare, organe de control etc.) pentru gestionarea riscurilor. Procesele de monitorizare și acțiunea de gestionare a riscurilor care au fost instituite în cadrul actualului CFM vor fi utilizate pentru definirea viitoarelor acorduri de contribuție.

Activitățile noi

Există riscuri legate de dezvoltarea SST și GOVSATCOM, deoarece acestea sunt activități noi. Riscurile sunt însă atenuate, deoarece:

- O parte importantă a activităților SSA a fost deja demarată, odată cu cadrul de sprijin pentru SST (5 ani). Lecțiile desprinse din primii ani de implementare determină în prezent modificări ale structurii și punerii în aplicare a programului (guvernanță, procesul decizional etc.). Noul regulament va lua în considerare aceste schimbări necesare pentru a reduce riscurile de neîndeplinire a obiectivelor.

- Implementarea inițiativei GOVSATCOM este planificată să fie treptată, pentru a permite un grad suficient de flexibilitate și ajustarea în funcție de cererea și de necesitățile în schimbare. În plus, dată fiind expertiza UE în ceea ce privește gestionarea acțiunilor în domeniul spațiului, acest lucru va permite, împreună cu caracterul modular al inițiativei, modificarea domeniului de aplicare al acesteia pentru a evita, de exemplu, orice achiziții supradimensionate.

Controlul intern

Sistemul general de control intern al DG GROW se bazează pe diferitele rapoarte transmise trimestrial de entitățile cărora le-a fost încredințată execuția. Aceste rapoarte sunt urmate de evaluări specifice, pentru a se asigura faptul că planificarea este respectată și pentru a soluționa toate dificultățile tehnice, iar aceste evaluări includ o monitorizare a riscurilor asociate cu punerea în aplicare a programului. În plus, DG GROW efectuează audituri ex post pentru a asigura buna gestiune financiară din partea entităților cărora le-a fost încredințată execuția.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

Principalul buget al programului este gestionat de agenție, de ESA și de Eumetsat prin acorduri de contribuție. Pe baza datelor anterioare, costurile globale de control ale tuturor entităților cărora le-a fost încredințată execuția de către Comisie sunt estimate la circa 0,3 % din fondurile aferente gestionate. Costul organismelor executive ar fi estimat, pe baza perioadei anterioare, la 5-10 %.

Nivelul preconizat al riscului de eroare atât la plată, cât și la închidere sunt limitate, ținând seama de mecanismul de achiziție: Comisia deleagă achiziția fie agenției, fie ESA în temeiul unui cadru financiar multianual, iar aceste agenții raportează trimestrial cu privire la achizițiile efective și prognozate, în limitele sumelor delegate.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Acordurile de contribuție care rezultă din Regulamentul privind programul spațial și care vor fi încheiate cu părți terțe vor prevedea probabil supravegherea și controlul financiar de către Comisie sau de către orice reprezentant autorizat de aceasta, precum și realizarea de audituri de către Curtea de Conturi sau OLAF, la discreția UE, dacă este necesar la fața locului.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

01

Piață unică, inovare și sectorul digital – Clusterul 4 Spațiu

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

04.0201 Credite operaționale Programul spațial european

Angajamente

(1a)

2140,879

2183,957

2229,896

2277,715

2322,428

2369,057

2416,068

15 940,000

Plăți

(2a)

1123,106

1694,827

1942,491

2068,738

2239,144

2326,57

2370,309

2174,816

15 940,000

04.01 Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului

Angajamente = Plăți

(3)

8,000

8,000

8,000

8,000

9,000

9,000

10,000

0,000

60,000

TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului

Angajamente

=1+3

2148,879

2191,957

2237,896

2285,715

2331,428

2378,057

2426,068

16 000,000

Plăți

=2+3

1131,106

1702,827

1950,491

2076,738

2248,144

2335,570

2380,309

2174,816

16 000,000

Rubrica din cadrul financiar
multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele din buget care au caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișă financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

Resurse umane

16,321

16,321

16,321

16,321

16,321

16,321

16,321

114,247

Alte cheltuieli administrative

1,695

1,729

1,763

1,799

1,835

1,871

1,909

12,601

TOTAL credite pentru RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

18,016

18,050

18,084

18,120

18,156

18,192

18,230

126,848

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

TOTAL credite
în cadrul RUBRICILOR
din cadrul financiar multianual 

Angajamente

2166,895

2210,007

2255,980

2303,835

2349,584

2396,249

2444,298

0,000

16126,848

Plăți

1149,122

1720,877

1968,575

2094,858

2266,300

2353,762

2398,539

2174,815

16126,848

Pentru informare, pe lângă programul spațial, pachetul CFM cuprinde un buget separat pentru contribuția UE la agenție

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

Credite operaționale 04. 0202 Contribuția UE la agenție

Angajamente

(1b)

31,170

31,587

32,223

33,091

34,209

35,601

37,119

235,000

Plăți

(2b)

31,170

31,587

32,223

33,091

34,209

35,601

37,119

235,000

3.1.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

16,321

16,321

16,321

16,321

16,321

16,321

16,321

114,247

Alte cheltuieli administrative

1,695

1,729

1,763

1,799

1,835

1,871

1,909

12,601

Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

18,016

18,050

18,084

18,120

18,156

18,192

18,230

126,848

În afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ (fostele linii BA)

8,000

8,000

8,000

8,000

9,000

9,000

10,000

60,000

Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual

TOTAL

26,016

26,050

26.084.

26,120

27,156

27,192

28,230

186,848

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.1.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

La sediu și în birourile reprezentanțelor Comisiei

93

93

93

93

93

93

93

Delegații

Cercetare

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED 

Rubrica 7

Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual 

- la sediu

39

39

39

39

39

39

39

- în delegații

Finanțare din pachetul financiar al programului 

- la sediu

- în delegații

Cercetare

Altele (precizați)

TOTAL

132

132

132

132

132

132

132

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

93

Personal extern

39

3.1.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

nu prevede cofinanțare din partea terților

   prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

   asupra resurselor proprii

   asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Impactul propunerii/inițiativei

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    Regulamentul (UE) nr. 1285/2013. JO L 347, 20.12.2013, p. 1.
(2)    Regulamentul (UE) nr. 377/2014. JO L 122, 24.4.2014, p. 44.
(3)    Decizia nr. 541/2014/UE. JO L 158, 27.5.2014, p. 227.
(4)    COM(2016) 705 final.
(5)    Concluziile Consiliului privind o strategie spațială pentru Europa, adoptate de Consiliu („Competitivitate”) la reuniunea din 30 mai 2017 (documentul nr. 9817/17).
(6)    Rezoluția Parlamentului European din 12 septembrie 2017 referitoare la Strategia spațială pentru Europa [2016/2325(INI)].
(7)    Mid-term review of the Galileo and EGNOS programmes and the European GNSS Agency („Evaluarea intermediară a programelor Galileo și EGNOS și a Agenției GNSS European”), studiu realizat de PwC Franța, iunie 2017, EU Bookshop: https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/56b722ee-b9f8-11e7-a7f8-01aa75ed71a1
(8)     Planul de acțiune al Comisiei privind respectarea legislației de mediu și guvernanța : Comunicarea „Acțiuni ale UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu”  , COM/2018/10, documentul de lucru al serviciilor Comisiei, SWD(2018)10, care oferă detalii privind fiecare acțiune ,  Decizia C(2018)10 de instituire a unui grup de experți privind conformarea cu legislația de mediu și guvernanța de mediu .
(9)    Study on the impacts of changes in funding to the EGNSS programmes, PwC France study („Studiu privind efectele schimbărilor în finanțarea programelor EGNSS”), realizat de PwC Franța, iunie 2018. Nepublicat încă în EU Bookshop.
(10)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1-14.
(11)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p. 1).
(12)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2-5).
(13)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(14)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(15)    Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).
(16)    JO L 347, 20.12.2013, p. 1-24.
(17)    Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010 (JO L 122, 24.4.2014, p. 44).
(18)    Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (2011-2013) (JO L 276, 20.10.2010, p. 1).
(19)    Comunicarea „Inteligența artificială pentru Europa” [COM(2018) 237 final], Comunicarea „Către un spațiu european comun al datelor” [COM(2018) 232 final], Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță [COM(2018) 8 final].
(20)    Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici.
(21)    Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).
(22)    JO L 175, 27.6.2013, p. 1-8.
(23)    JO L 309, 19.11.2013, p. 1-6.
(24)    JO L 158, 27.5.2014, p. 227.
(25)    https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:52017DC2025
(26)    http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/intm/146072.pdf
(27)    EUCO 217/13.
(28)    JO L 287, 4.11.2011, p. 1-8.
(29)    JO L 345, 23.12.2008, p. 75-82.
(30)    JO L 72, 17.3.2015, p. 53-88.
(31)    JO L 274, 15.10.2013, p. 1-50.
(32)    Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(33)    JO 17, 6.10.1958, p. 385-386.
(34)    JO L 136, 31.5.1999, p. 15.
(35)    Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei (JO L 72, 17.3.2015, p. 41).
(36)    Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).
(37)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(38)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  
Top

Bruxelles, 6.6.2018

COM(2018) 447 final

ANEXĂ

la

REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE

{SWD(2018) 327 final}
{SWD(2018) 328 final}


ANEXĂ

INDICATORI PENTRU EVALUAREA PROGRAMULUI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a măsura gradul în care au fost îndeplinite obiectivele specifice ale programului și de a reduce la minimum costurile și sarcinile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori principali:

Indicatorii ar trebui să fie legați de obiectivele specifice, dar fără a le repeta, pentru a se evita lipsa de coerență.

Obiectivul specific 1: furnizarea de servicii de poziționare, de navigație și de datare de ultimă generație și, acolo unde este cazul, securizate.

Indicatorul 1: Precizia semnalului (GNSS)

Obiectivul specific 2: furnizarea de date și de informații precise și fiabile de observare a Pământului pentru a sprijini punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre în domeniul mediului, al schimbărilor climatice, al agriculturii și al dezvoltării rurale, al protecției civile, al siguranței și securității, precum și al economiei digitale.

Indicatorul 1: Numărul utilizatorilor Copernicus

Indicatorul 2: Adăugarea de noi servicii Copernicus

Obiectivul specific 3: sporirea capacităților SST de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor spațiale, monitorizarea condițiilor meteorologice spațiale și cartografierea și legarea în rețea a capacităților privind NEO ale Uniunii.

Indicatorul 1: Numărul de utilizatori ai componentelor SSA

Indicatorul 2: Disponibilitatea serviciilor

Obiectivul specific 4: asigurarea disponibilității pe termen lung a unor servicii de comunicare prin satelit fiabile, securizate și eficiente din punctul de vedere al costurilor cu o garanție adecvată de acces și de robustețe pentru a rezista în fața actelor rău-intenționate.

Indicatorul 1: Numărul utilizatorilor GOVSATCOM

Indicatorul 2: Disponibilitatea serviciilor

Obiectivul specific 5: contribuirea la o capacitate de acces la spațiu autonomă, securizată și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Indicatorul 1: Numărul lansărilor pentru acțiunile în domeniul spațiului ale UE

Obiectivul specific 6: pentru acțiunile care sprijină sectorul spațial: sprijinirea și consolidarea competitivității, a spiritului antreprenorial, a competențelor și a capacității de a inova ale persoanelor juridice și fizice din Uniune care activează sau doresc să activeze în acest sector, ținând seama în special de poziția și de necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii și ale întreprinderilor nou-înființate.

Indicatorul 1: Creșterea din sectorul din aval legat de acțiunile în domeniul spațiului

Top