EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018PC0443

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal

COM/2018/443 final - 2018/0233 (COD)

Bruxelles, 8.6.2018

COM(2018) 443 final

2018/0233(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal

{SWD(2018) 323 final}
{SWD(2018) 324 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

La 2 mai 2018, Comisia a adoptat un pachet referitor la următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 1 . Comisia a propus un nou buget pe termen lung, modern și bine adaptat la prioritățile politice ale Uniunii cu 27 de state membre. Bugetul propus combină instrumente noi cu programe modernizate, vizând să asigure îndeplinirea în mod eficient a priorităților Uniunii. Pe aceste baze, Comisia propune un nou program Fiscalis în cadrul rubricii bugetare „Piața unică, inovarea și sectorul digital”. Acest program va contribui la ameliorarea funcționării politicii fiscale, inclusiv a cooperării administrative, și va sprijini autoritățile fiscale, astfel cum se menționează în comunicarea care însoțește propunerea privind cadrul financiar multianual 2 .

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, de la 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, conform notificării Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

Motive și obiective

Uniunea și autoritățile fiscale naționale suferă încă de insuficiența capacității și a cooperării, atât în interiorul UE, cât și cu țările terțe, pentru a-și îndeplini misiunile în mod eficace și eficient. Ele trebuie să furnizeze rapid soluții comune la problemele emergente cum ar fi frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, digitalizarea și noile modele de afaceri, însă evitând în același timp o sarcină administrativă inutilă pentru cetățeni și întreprinderi în derularea tranzacțiilor transfrontaliere. Aceste tendințe ridică în mod constant noi provocări pentru funcționarea și performanțele autorităților fiscale naționale. Ele fac necesare modalități mai eficiente și inovatoare de îndeplinire a principalei sarcini a administrațiilor fiscale, și anume colectarea taxelor care contribuie direct la bugetele naționale și indirect la bugetul Uniunii. Prin urmare, Comisia propune un program Fiscalis care include mijloacele și bugetul necesar pentru a sprijini politica fiscală și autoritățile fiscale, prin activități de consolidare a capacităților administrative și a capacităților în materie de tehnologia informației (IT) și prin cooperare operațională.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Prezenta propunere este în concordanță cu agenda Comisiei care vizează să asigure un sistem fiscal echitabil și eficient în cadrul Uniunii, în vederea protejării, inter alia, a capacității autorităților fiscale ale statelor membre de a colecta impozite. Multe dintre inițiativele adoptate în acest cadru au ca scop creșterea transparenței fiscale și intensificarea cooperării administrative, printre altele, prin schimburi de informații relevante. Programul Fiscalis propus va asigura bugetul și alte mijloace pentru a sprijini și a pune în aplicare aceste intervenții în materie de reglementare 3 . Printre caracteristicile importante ale acestei cooperări administrative se pot enumera sistemele electronice europene relevante, care permit în mod concret autorităților fiscale ale statelor membre să facă schimb de informații.

Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Prezenta propunere este coerentă cu alte programe de acțiuni propuse ale UE care urmăresc obiective similare în domenii de competență corelate, în special:

Programul Vamă 4 , care sprijină cooperarea în domeniul vamal;

Programul UE de combatere a fraudei 5 , care luptă împotriva fraudei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii, în conformitate cu articolul 325 din TFUE;

Programul Piața unică 6 , care sprijină acțiunile UE pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice;

Programul de sprijin pentru reforme 7 , care ajută anumite țări din UE să creeze instituții mai eficace, cadre de guvernanță mai solide și autorități publice eficiente.

În fine, ar putea fi exploatate și alte sinergii în domeniul IT cu diferite inițiative ale Uniunii, de exemplu Programul Europa digitală 8 , toate programele care gestionează sisteme electronice (semnificative), reutilizarea elementelor constitutive 9 ale Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), Cadrul european de interoperabilitate 10 , Planul de acțiune pentru standardizarea TIC 11 , planul de acțiune privind FinTech 12 , Orizont Europa 13 sau lucrările Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain 14 și alte inițiative referitoare la riscurile de fraudă și securitate cibernetică.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temei juridic

O parte importantă a programului Fiscalis vizează sprijinirea schimbului de informații între statele membre în cadrul cooperării administrative în domeniul fiscal în Uniunea Europeană. Legislația relevantă a Uniunii privind cooperarea administrativă prevede utilizarea de către statele membre a sistemelor electronice europene. Prezenta propunere prevede că Comisia și statele membre vor asigura dezvoltarea și operarea în mod corespunzător a sistemelor electronice europene menționate în capitolul IV. În acest context, propunerea prevede că ele își vor coordona în mod regulat intervențiile și că vor conveni asupra tuturor aspectelor necesare pentru a asigura operabilitatea, interconectarea și îmbunătățirea continuă a sistemelor electronice europene. Sunt prevăzute, de asemenea, dispoziții privind sarcinile și responsabilitățile pe care trebuie să și le asume pentru a coordona implementarea și funcționarea componentelor comune și a celor naționale ale sistemelor electronice europene, în vederea asigurării operabilității, a interconectării și a îmbunătățirii lor continue. Aceste aspecte legate de consolidarea capacităților IT, împreună cu alte aspecte ale programului legate de capacitatea administrativă vor contribui la o mai bună funcționare a pieței interne și, prin urmare, justifică faptul că programul se întemeiază pe articolul 114 din TFUE.

Propunerea privind programul Fiscalis prevede mecanisme, mijloace, precum și finanțarea necesară pentru a sprijini politica fiscală și a îmbunătăți cooperarea dintre autoritățile fiscale. Măsura propusă cuprinde, printre altele, reuniuni și evenimente ad hoc similare, colaborare structurată pe bază de proiecte, acțiuni de dezvoltare a competențelor umane și acțiuni de consolidare a capacităților, la care statele membre și funcționarii acestora să poată participa în mod voluntar. Obiectivul general al acestor acțiuni este de a stimula cooperarea administrativă și de a îmbunătăți capacitatea administrativă a statelor membre în domeniul fiscal, ceea ce justifică utilizarea articolului 197 din TFUE.

Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Obiectivele fiscale ale UE privind combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, privind echitatea și transparența fiscală, precum și sprijinirea funcționării pieței unice și a competitivității nu pot fi realizate de statele membre acționând individual. Sunt necesare norme comune, coordonare și cooperare între autoritățile fiscale ale statelor membre pentru a duce la îndeplinire aceste obiective și pentru a face față provocărilor pe care le implică.

Un nivel atât de ridicat de cooperare și coordonare nu poate fi realizat decât cu o abordare centralizată, în mod ideal la nivelul Uniunii. Activitățile din cadrul programului Fiscalis sunt mai eficiente din punctul de vedere al costurilor decât dacă fiecare țară participantă și-ar înființa cadre proprii de cooperare la nivel bilateral sau multilateral și ar dezvolta soluții IT naționale pentru probleme transnaționale. În plus, activitățile și mecanismele de cooperare din cadrul programului Fiscalis permit aprofundarea semnificativă a gradului de încredere dintre autoritățile fiscale naționale, care este necesară pentru buna cooperare și funcționarea în comun a sistemelor fiscale din UE pe piața unică.

În acest context, programul Fiscalis se va concentra pe intervenția UE în stabilirea unor mecanisme eficiente (și a instrumentelor IT indispensabile) pentru cooperarea administrativă, vizând furnizarea de mijloace mai eficiente pentru autoritățile fiscale naționale în activitățile lor de combatere a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, și facilitând indirect respectarea obligațiilor fiscale de către contribuabili.

Proporționalitate

Marea majoritate a bugetului propus se va cheltui pentru activități de consolidare a capacităților informatice. Abordarea aleasă se bazează pe un model de arhitectură IT în care sistemele electronice europene sunt alcătuite dintr-o combinație de componente comune și naționale. A fost ales acest model în defavoarea unui model de arhitectură IT complet centralizat, deoarece el atribuie o parte din responsabilitatea bugetară statelor membre, care vor dezvolta componentele IT naționale la nivel național, luând în considerare, de asemenea, preferințele, cerințele și constrângerile naționale. Consolidarea interoperabilității și a interconectării în favoarea pieței interne se realizează așadar în mod proporționat.

Alegerea instrumentului

Intervenția UE prin intermediul unui program de finanțare este adecvată. Comisia propune, sub forma unui regulament, un succesor al programului Fiscalis 2020.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Prezenta propunere ia în considerare recomandările evaluării finale a programului Fiscalis 2013, precum și rezultatele preliminare ale evaluării la jumătatea perioadei a programului Fiscalis 2020, aflată încă în desfășurare. Acestea indică faptul că programul oferă o valoare adăugată europeană ridicată, instaurând un climat de încredere și încurajând o cooperare strânsă atât între statele membre, cât și cu alte țări participante (țările candidate și candidații potențiali). De asemenea, programul facilitează punerea în aplicare a legislației UE, permițând, în același timp, câștiguri în materie de eficiență (prin punerea în comun a resurselor) în special în domeniul sistemelor electronice (unde intervenția UE are drept rezultat economii de scară și reducerea costurilor de dezvoltare) și al modulelor de formare (unde intervenția UE duce atât la economii de timp, cât și financiare pentru unele autorități). Participanții au raportat, de asemenea, un interes din ce în ce mai mare pentru acțiunile comune (în special vizite de lucru, seminare și ateliere), pe care le consideră un instrument eficient care contribuie la cooperare și îmbunătățește schimbul de informații între autoritățile fiscale. În ceea ce privește programul Fiscalis 2020, introducerea echipelor de experți este privită ca un vector puternic pentru stimularea unei cooperări mai strânse (pe bază regională sau tematică), având în vedere mecanismele ei de finanțare specifice și arhitectura sa operațională. Unii participanți au menționat posibilitatea creșterii fondurilor alocate în prezent în favoarea acestei activități de consolidare a capacității administrative.

Consultările părților interesate

Comisia a comandat un studiu extern în sprijinul evaluării ex ante, care a inclus activități specifice de consultare pentru a colecta o gamă mai largă de puncte de vedere ale tuturor părților interesate. Având în vedere sfera specifică de aplicare a programului (autoritățile fiscale sunt singurii beneficiari direcți), aceste consultări s-au concentrat asupra autorităților fiscale prin intermediul discuțiilor în cadrul unui grup de proiect, al vizitelor în diverse țări/al studiilor de caz și al sondajelor specifice. În completarea acestor activități, au fost realizate interviuri cu asociații comerciale, cu organizație non-profit, cu reprezentanți ai mediului academic, dar și cu participanți la programul Fiscalis 2020, cu consultanți și cu organizații internaționale (de exemplu, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

Studiul extern și activitățile de consultare asociate au confirmat că autoritățile fiscale urmează să traverseze o perioadă plină de provocări și că este necesar un program ambițios, axat pe două dimensiuni principale: pe de o parte, continuitatea și consolidarea capacităților (în domeniul IT și al resurselor umane) și acțiuni de cooperare pentru o punere în aplicare adecvată a dispozițiilor fiscale ale UE și a celor naționale, iar pe de altă parte, o cooperare operațională sporită și o mai bună abordare a inovării.

A avut loc și o consultare publică deschisă pe tema „fondurilor UE în domeniul investițiilor, al cercetării și inovării, al IMM-urilor și al pieței unice”. Consultarea a colectat opiniile cetățenilor privind, printre altele, provocările politice și necesitatea de a interveni la nivelul UE în ceea ce privește fiscalitatea.

Expertiza externă

Comisia a comandat un studiu extern în sprijinul evaluării ex ante, care să furnizeze informații cantitative și calitative. Obiectivul acestui studiu a fost acela de a identifica factorii-cheie care influențează domeniul fiscal în contextul post-2020, precum și problemele cu care se confruntă autoritățile fiscale ale statelor membre care ar putea fi abordate în cadrul unei viitoare intervenții de finanțare din partea UE, ținând cont de natura factorilor identificați și de consecințele lor.

Studiul a ajutat Comisia: - să identifice obiectivele pentru o intervenție la nivelul UE pe baza factorilor determinanți și a problemelor relevate; - să identifice eventualele opțiuni de politică a UE în vederea atingerii obiectivelor respective și a instrumentării unei viitoare intervenții de finanțare din partea UE ca răspuns la factorii determinanți și la problemele identificate și să evalueze impactul preconizat la nivel economic, social și ecologic al opțiunilor identificate; - să compare opțiunile în funcție de criteriile stabilite (și anume, eficiența, eficacitatea, relevanța, coerența) și să le clasifice.

Evaluarea impactului

Având în vedere continuitatea în ceea ce privește conținutul, structura și dimensiunea bugetului propus de programul Fiscalis în comparație cu programul Fiscalis 2020 precedent, nu a fost considerată necesară o evaluare a impactului. O evaluare ex ante a fost considerată mai adecvată pentru a îndeplini cerințele privind o mai bună legiferare în mod proporționat.

Simplificarea

Programul în curs de desfășurare este deja raționalizat, punându-se un accent puternic pe realizări și rezultate. Acesta pune în aplicare toate simplificările identificate în evaluările anterioare. Principalele simplificări suplimentare identificate ar consta în utilizarea pe scară largă a sumelor forfetare/costurilor unitare și în posibilitatea de a adopta programe de lucru multianuale pentru a evita sarcina administrativă anuală pe care o reprezintă procedura comitetului.

Drepturile fundamentale

Prezenta propunere nu are niciun impact asupra drepturilor fundamentale.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Calendarul de revizuire a programelor de finanțare ale UE este legat de propunerea pentru un nou cadru financiar multianual, prezentată la de 2 mai 2018 15 . În conformitate cu această propunere, prezentul regulament privind programul Fiscalis cuprinde un cadru bugetar de 270 milioane EUR (în prețuri curente) pentru perioada 2021-2027.

Programul Fiscalis va fi pus în aplicare prin gestiune directă și pe bază de priorități. Se elaborează, împreună cu părțile interesate, programe de lucru care stabilesc prioritățile pentru o anumită perioadă.

Programul va avea un impact asupra veniturilor Uniunii și ale statelor membre. Deși necuantificabil, programul va facilita și va simplifica activitatea desfășurată de autoritățile fiscale pentru colectarea taxelor directe și indirecte. Prin sporirea calității muncii prin cooperare, consolidarea capacității informatice și dezvoltarea competențelor umane, autoritățile fiscale vor proteja mai eficient interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor membre.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Impactul programului Fiscalis propus va fi evaluat atât prin intermediul unor evaluări intermediare și finale, cât și prin monitorizarea continuă a unui set de indicatori-cheie de performanță la nivel înalt. Evaluările menționate vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 16 , prin care cele trei instituții confirmă faptul că evaluările legislației și ale politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni. Evaluările vor analiza efectele instrumentului pe teren, atât pe baza unor indicatori și ținte, cât și pe baza unei analize detaliate a măsurii în care se poate considera că un instrument este relevant, eficace și eficient, aduce suficientă valoare adăugată europeană și este coerent cu alte politici ale UE. Acestea vor include experiența acumulată pentru a identifica orice carențe ori probleme sau pentru a releva potențialul de îmbunătățire în continuare a acțiunilor sau a rezultatelor lor și pentru a le maximiza impactul. De asemenea, acestea vor include identificarea și cuantificarea costurilor, a beneficiilor și a economiilor legate de reglementare.

Sistemul de raportare în scopul evaluării va asigura colectarea datelor pentru evaluarea programului cu eficiență și eficacitate, în timp util și la un nivel adecvat de detaliu; aceste date și informații vor fi comunicate Comisiei, într-un mod care este conform cu alte dispoziții legale; de exemplu, dacă este necesar, datele cu caracter personal ar trebui anonimizate. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate.

Rezultatele și realizările programului vor fi evaluate în mod regulat prin intermediul unui sistem de monitorizare cuprinzător, bazat pe indicatori bine definiți, în vederea stabilirii responsabilității pentru asigurarea unui bun raport calitate/preț.

Datele necesare pentru măsurarea performanțelor vor fi obținute cu ajutorul a diverse instrumente de colectare a datelor. Principalele instrumente avute în vedere în prezent sunt formularele de monitorizare a acțiunilor, formularele de evaluare a evenimentelor și sondajele efectuate regulat în rândul funcționarilor din administrațiile fiscale.

Întrucât programul are rol de sprijin, ajutând autoritățile țărilor participante să facă schimb de informații și să își augmenteze capacitățile, sistemul de monitorizare se axează pe urmărirea progreselor activităților programului în termeni de indicatori la nivelul rezultatelor. Ori de câte ori este posibil, sunt urmăriți și indicatori în domenii care vizează obiectivele programului la nivel înalt.

Comisia va prezenta, o dată pe an, un raport privind progresele înregistrate de program, care conține un rezumat al performanței în vederea îndeplinirii obiectivelor programului, precum și indicatorii de realizări și rezultate aferenți.

Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Capitolul I - Dispoziții generale

Domeniul de aplicare al programului a fost adaptat pentru a permite acordarea de sprijin într-un mod mai cuprinzător pentru politica fiscală și autoritățile fiscale, ținând seama de nevoile emergente. În timp ce programul Fiscalis 2020 aflat în curs de desfășurare are ca obiectiv general ameliorarea funcționării adecvate a sistemelor fiscale din cadrul pieței interne, programul propus va oferi sprijin pentru politica fiscală și autoritățile fiscale naționale și, prin urmare, va reflecta mai bine nevoile de sprijin care decurg, printre altele, din alte inițiative politice la nivelul UE și la nivel național. Ca atare, programul intenționează să contribuie la prevenirea și la combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, la prevenirea și la reducerea sarcinii administrative inutile pentru cetățeni și întreprinderi în tranzacțiile transfrontaliere, la valorificarea întregului potențial al pieței unice și la stimularea competitivității Uniunii și la promovarea și sprijinirea unei abordări comune a Uniunii în cadrul forurilor internaționale. Prin urmare, chiar dacă sunt prezentate într-un mod ușor diferit și într-o manieră simplificată, fără obiective operaționale, obiectivele programului rămân echivalente în principiu.

La fel ca și programul Fiscalis 2020 aflat în desfășurare, noul program va fi deschis participării statelor membre, a țărilor în curs de aderare, a țărilor candidate și a candidaților potențiali. De asemenea, în conformitate cu politica generală a Uniunii, vor avea posibilitatea de a participa la program, în anumite condiții, atât țările vizate de politica europeană de vecinătate, cât și țările terțe în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul acordurilor specifice dintre Uniune și țările respective.

Capitolul II - Eligibilitate

Tipurile de acțiuni considerate eligibile pentru finanțare în cadrul programului sunt, în esență, similare cu cele din cadrul programului actual. Tipologia acestora a fost, totuși, simplificată și redusă, pentru a oferi mai multă flexibilitate. Lista orientativă din anexa 1 oferă o imagine de ansamblu a acțiunilor concrete care ar putea beneficia de finanțare în cadrul programului.

Pe baza experienței acumulate cu actualul instrument al echipelor de experți în cadrul programului Fiscalis 2020, propunerea pune un accent specific pe cooperarea structurată pe bază de proiecte care vizează impulsionarea cooperării consolidate la nivel operațional, vizând forme de cooperare aprofundată și integrată între țările participante.

O noutate în comparație cu actualul program este dispoziția privind acțiunile care sunt necesare pentru adaptarea sau extinderea sistemelor electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe care nu sunt asociate la program și cu organizații internaționale. Acest lucru oferă un mecanism mai ușor și mai direct decât cel inclus în programul Fiscalis 2020, care nu permite finanțarea niciunei modificări a sistemelor electronice europene pentru utilizare, în absența unui acord internațional încheiat cu țara terță în cauză în conformitate cu articolul 218 din TFUE. Pentru a garanta un timp optim de răspuns pentru punerea în aplicare a unei astfel de interconectări cu țări terțe, propunerea permite finanțarea adaptărilor sau a extinderilor necesare, precum și adoptarea de acorduri administrative care cuprind condițiile relevante, inclusiv o posibilă contribuție financiară din partea țării terțe sau a organizației internaționale vizate. Acest lucru ar fi posibil doar dacă acțiunea este de interes pentru Uniune.

Având în vedere importanța globalizării, programul va continua să ofere posibilitatea de a implica reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv din țări terțe, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai operatorilor economici sau ai societății civile, în calitate de experți externi, în cazul în care aceste intervenții sunt benefice pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului programului.

Capitolul III - Granturi

Punerea în aplicare a programului va avea loc prin intermediul celor mai frecvent utilizate mecanisme de cheltuieli ale bugetului Uniunii, și anume achizițiile publice și granturile. În ceea ce privește granturile, propunerea prevede că nu se va aplica nicio cerere de propuneri în cazul în care entitățile eligibile sunt autorități fiscale.

Ca și în trecut, programul ar trebui să finanțeze acțiuni în proporție de până la 100 %, dată fiind înalta lor valoare adăugată europeană. În cazul în care acțiunile necesită acordarea de granturi, rata de cofinanțare aplicabilă va fi prevăzută în programele de lucru.

Capitolul IV - Dispoziții specifice pentru acțiunile de consolidare a capacităților informatice

Dispozițiile de la acest capitol vizează să ofere un cadru îmbunătățit și să amelioreze guvernanța pentru acțiunile de consolidare a capacităților informatice desfășurate în cadrul programului. Pe baza experienței acumulate în urma aplicării programelor Fiscalis anterioare și având în vedere numărul tot mai mare de sisteme electronice europene, se propun câteva noutăți. A fost integrată o definiție mai precisă a componentelor comune și a componentelor naționale, care reflectă mai exact realitatea proiectelor IT și caracteristicile lor. Au fost enumerate, pe de o parte, sarcinile care îi revin Comisiei și, pe de altă parte, sarcinile care le revin statelor membre. În fine, un plan strategic multianual pentru fiscalitate, care urmează a fi elaborat de către Comisie, în parteneriat cu statele membre, va permite o mai bună planificare a resurselor umane și bugetare atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Au fost introduse obligațiile de raportare asociate, pentru a permite o mai bună monitorizare a acțiunilor de consolidare a capacităților informatice.

Capitolul V - Programare, monitorizare, evaluare și control

Având în vedere atât obiectivele urmărite pe termen mediu și lung, cât și experiența dobândită de-a lungul timpului, programele de lucru ar trebui să cuprindă mai mulți ani. Aceasta este o noutate în comparație cu actualul program Fiscalis 2020, care prevede programe anuale de lucru. Fără a avea vreun efect negativ asupra punerii în aplicare a programului, programele de lucru multianuale vor reduce sarcina administrativă atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre.

Comisia va fi asistată de un comitet pentru programul Fiscalis (procedura de examinare).

În anexa 2 a fost adăugată o listă de indicatori de bază pentru a îmbunătăți monitorizarea programului și performanța acestuia încă de la început. Comisia va fi împuternicită să adopte acte delegate pentru a elabora dispozițiile privind un cadru de monitorizare și de evaluare, inclusiv prin modificări ale anexei 2 pentru a revizui și/sau a completa lista de indicatori acolo unde este necesar.

Evaluările intermediare și finale se vor efectua în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

Capitolul VI - Exercitarea delegării de competențe și procedura comitetului

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în ceea ce privește revizuirea cadrului de monitorizare a performanțelor și a indicatorilor aferenți.

Comisia va fi asistată de un comitet pentru programul Fiscalis (procedura de examinare).

Capitolul VII – Dispoziții tranzitorii și finale

Se va asigura furnizarea de informații coerente, eficiente și proporționate, care vizează audiențe multiple, inclusiv mass-media și publicul larg.

2018/0233 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 114 și 197,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 17 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Atât programul Fiscalis 2020, care a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 18 și este pus în aplicare de către Comisie în cooperare cu statele membre și cu țările asociate, cât și predecesoarele sale au contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării dintre autoritățile fiscale din Uniune. Valoarea adăugată a acestor programe, inclusiv pentru protejarea intereselor financiare și economice ale statelor membre ale Uniunii și ale contribuabililor a fost recunoscută de către autoritățile fiscale din țările participante. Provocările identificate pentru deceniul următor nu pot fi abordate dacă statele membre nu privesc dincolo de frontierele teritoriului lor administrativ sau nu cooperează intens cu omoloagele lor.

(2)Programul Fiscalis 2020 oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii în care să dezvolte respectivele activități de cooperare, fiind o soluție mai rentabilă decât dacă fiecare stat membru și-ar înființa cadre proprii de cooperare la nivel bilateral sau multilateral. Prin urmare, este oportun să se asigure continuarea programului menționat prin instituirea unui nou program în același domeniu, programul Fiscalis (denumit în continuare „programul”).

(3)Prin asigurarea unui cadru pentru acțiunile care sprijină piața unică, stimulează competitivitatea Uniunii și protejează interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, programul ar trebui să contribuie la prevenirea și combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, la prevenirea și la reducerea sarcinii administrative inutile pentru cetățeni și întreprinderi în tranzacțiile transfrontaliere, la valorificarea întregului potențial al pieței unice și la stimularea competitivității Uniunii și la sprijinirea unei abordări comune a Uniunii în cadrul forurilor internaționale.

(4)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program, care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 19 , pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(5)Pentru a sprijini procesul de aderare și de asociere a țărilor terțe, programul ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și a țărilor candidate, precum și a candidaților potențiali și a țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. De asemenea, acesta poate fi deschis și pentru alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul unor acorduri specifice între Uniunea Europeană și țările respective privind participarea lor la orice program al Uniunii.

(6)Acest program face obiectul Regulamentului (UE, Euratom) [2018/XXX] al Parlamentului European și al Consiliului 20 (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul prevede normele de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice și rambursarea cheltuielilor experților externi.

(7)Acțiunile aplicate în cadrul programului Fiscalis 2020 s-au dovedit adecvate și, prin urmare, ar trebui menținute. Pentru a asigura o mai mare simplitate și flexibilitate în executarea programului și, prin urmare, pentru a îndeplini mai bine obiectivele acestuia, acțiunile ar trebui să fie definite numai în termeni de categorii generale, cu o listă de exemple ilustrative de activități concrete. Prin cooperare și consolidarea capacităților, programul Fiscalis ar trebui, de asemenea, să promoveze și să sprijine adoptarea inovațiilor și efectul de pârghie al acestora pentru a îmbunătăți în continuare capacitățile de realizare a priorităților centrale ale fiscalității.

(8)Având în vedere mobilitatea tot mai mare a contribuabililor, numărul tranzacțiilor transfrontaliere și internaționalizarea instrumentelor financiare, care depășesc cu mult frontierele Uniunii, adaptările sau extinderile sistemelor electronice europene asupra țărilor terțe care nu sunt asociate la program și a organizațiilor internaționale ar putea avea un interes pentru Uniune sau pentru statele membre. În special, acest lucru ar permite evitarea sarcinilor administrative și a costurilor implicate de dezvoltarea și operarea a două sisteme electronice similare pentru schimburile de informații în cadrul Uniunii și, respectiv, pentru schimburile internaționale de informații. Prin urmare, atunci când acest lucru este justificat de un astfel de interes, adaptările sau extinderile unor sisteme electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe și organizații internaționale ar trebui să constituie costuri eligibile în cadrul programului.

(9)Având în vedere importanța globalizării, programul ar trebui să continue să prevadă posibilitatea de a implica experți externi, în sensul articolului 238 din Regulamentul financiar. Experții externi respectivi ar trebui să fie în principal reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv din țări terțe neasociate, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai operatorilor economici, ai contribuabililor și ai societății civile.

(10)În conformitate cu angajamentul Comisiei de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, stabilit în comunicarea din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE” 21 , resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate din cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, excluzând totuși dubla finanțare. Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să asigure coerența în ceea ce privește utilizarea resurselor Uniunii în sprijinul politicii fiscale și al autorităților fiscale.

(11)Acțiunile de consolidare a capacităților în materie de tehnologia informației (IT) vor atrage cea mai mare parte a bugetului în cadrul programului. Prin urmare, dispozițiile specifice ar trebui să descrie componentele comune și, respectiv, componentele naționale ale sistemelor electronice europene. În plus, ar trebui să fie clar definite atât domeniul de aplicare al acțiunilor, cât și responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre.

(12)În prezent, nu există nicio obligație de a elabora un plan strategic multianual pentru domeniul fiscal („PSM-F”) în vederea creării unui mediu electronic coerent și interoperabil pentru politica fiscală în Uniune. În scopul asigurării coerenței și coordonării acțiunilor de consolidare a capacităților IT, programul ar trebui să prevadă crearea unui astfel de PSM-F.

(13)Prezentul regulament ar trebui să fie pus în aplicare prin intermediul programelor de lucru. Având în vedere atât obiectivele urmărite pe termen mediu și lung, cât și experiența dobândită de-a lungul timpului, programele de lucru ar trebui să poată cuprinde mai mulți ani. Trecerea de la programele anuale de lucru la cele multianuale va reduce sarcina administrativă atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre.

(14)Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 22 .

(15)În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 23 , este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor instrumentului pe teren.

(16)Pentru a răspunde în mod adecvat schimbărilor în materie de priorități ale politicilor fiscale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei indicatorilor de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor specifice ale programului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(17)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 24 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 25 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 26 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 27 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționate, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 28 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(18)Prezentul regulament face obiectul normelor financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină, în special, procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii sau execuție indirectă; ele conțin și dispoziții de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și eficacitatea finanțării din partea UE.

(19)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luând în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul estimat de nerespectare a normelor. Acestea ar trebui să ia în considerare utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(20)Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(21)Prezentul regulament înlocuiește Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, care ar trebui, prin urmare, să fie abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

1.Prezentul regulament instituie programul „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal (denumit în continuare programul).

2.El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„fiscalitate” înseamnă aspectele, inclusiv elaborarea, gestionarea, punerea în aplicare și asigurarea conformității, referitoare la următoarele taxe și impozite:

(a)taxa pe valoarea adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE a Consiliului 29 ;

(b)accizele la alcool, prevăzute în Directiva 92/83/CEE a Consiliului 30 ;

(c)accizele la produsele din tutun, prevăzute în Directiva 2011/64/UE a Consiliului 31 ;

(d)impozitele pe produse energetice și energie electrică, prevăzute în Directiva 2003/96/CE a Consiliului 32 ;

(e)alte impozite și taxe menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2010/24/UE a Consiliului 33 în măsura în care acestea sunt relevante pentru piața unică și pentru cooperarea administrativă dintre statele membre;

(2)„autorități fiscale” înseamnă autoritățile publice și alte organisme care sunt responsabile cu fiscalitatea sau cu activități aferente fiscalității;

(3)„sisteme electronice europene” înseamnă sistemele electronice necesare pentru fiscalitate și pentru îndeplinirea misiunilor autorităților fiscale;

(4)„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii.

Articolul 3

Obiectivele programului

1.Programul are obiectivul general de a sprijini autoritățile fiscale și domeniul fiscal în îmbunătățirea funcționării pieței unice, promovarea competitivității Uniunii și protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre.

2.Programul are ca obiectiv specific să sprijine politica fiscală, cooperarea fiscală și consolidarea capacității administrative, inclusiv competențele umane, precum și dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene.

Articolul 4

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021 - 2027 este de 270 000 000 EUR la prețurile curente.

2.Suma menționată la alineatul (1) mai poate acoperi cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități de gestionare a programului și de evaluare a îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(b)țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective, cu condiția ca țările respective să fi ajuns la un nivel satisfăcător de apropiere a legislației și a metodelor administrative relevante de cele ale Uniunii;

(c)alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile tării terțe care participă la programele Uniunii;

să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul [2018/XXX] [noul regulament financiar];

să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

1.Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar.

2.Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, mai precis granturi, premii, achiziții publice și rambursarea cheltuielilor de călătorie și de ședere suportate de experții externi.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 7

Acțiuni eligibile

1.Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

2.Acțiunile menționate la alineatul (1) includ următoarele:

(a)reuniuni și evenimente ad hoc similare;

(b)colaborarea structurată pe bază de proiecte;

(c)acțiuni de consolidare a capacităților IT, în special dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene;

(d)acțiuni de dezvoltare a competențelor umane și acțiuni de consolidare a capacităților;

(e)acțiuni de sprijin și alte acțiuni, inclusiv:

(1)studii;

(2)activități de inovare, în special inițiative de demonstrare a fezabilității conceptelor (proof-of-concepts), proiecte-pilot și prototipuri;

(3)acțiuni de comunicare elaborate în comun;

(4)orice alte acțiuni prevăzute în programele de lucru menționate la articolul 13, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 sau în sprijinul atingerii lor.

Formele posibile ale acțiunilor menționate la literele (a), (b) și (d) sunt prezentate în lista neexhaustivă din anexa 1.

3.Acțiunile care constau în dezvoltarea și operarea unor adaptări sau extinderi ale componentelor comune ale sistemelor electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe care nu sunt asociate programului sau cu organizații internaționale sunt eligibile pentru finanțare dacă prezintă interes pentru Uniune. Comisia instituie măsurile administrative necesare, care pot prevedea o contribuție financiară pentru aceste acțiuni din partea părților terțe vizate.

4.În cazul în care o acțiune de consolidare a capacităților IT menționată la alineatul (2) litera (c) se referă la dezvoltarea și operarea unui sistem electronic european, numai costurile legate de responsabilitățile încredințate Comisiei în temeiul articolului 11 alineatul (2) sunt eligibile pentru finanțare în cadrul programului. Statele membre suportă costurile legate de responsabilitățile care le sunt încredințate în temeiul articolului 11 alineatul (3).

Articolul 8

Experți externi

1.Ori de câte ori acest lucru este benefic pentru realizarea acțiunilor în vederea punerii în aplicare a obiectivelor menționate la articolul 3, reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv cei ai țărilor terțe care nu sunt asociate la program în temeiul articolului 5, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai altor organizații relevante, reprezentanți ai operatorilor economici și ai organizațiilor care reprezintă operatori economici, precum și reprezentanți ai societății civile pot participa în calitate de experți externi la acțiunile organizate în cadrul programului.

2.Costurile suportate de experții externi menționați la alineatul (1) sunt eligibile pentru rambursare în cadrul programului, în conformitate cu dispozițiile articolului 238 din Regulamentul financiar.

3.Experții externi sunt selectați de Comisie, pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor relevante ale acestora pentru acțiunea specifică avută în vedere, evitându-se orice potențial conflict de interese.

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 9

Atribuirea, complementaritatea și finanțarea combinată

1.Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

2.O acțiune care a beneficiat de o contribuție de la un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca această contribuție să nu acopere aceleași costuri. Orice contribuție la acțiune face obiectul normelor aplicabile programului Uniunii din care s-a acordat respectiva contribuție. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

3.În conformitate cu articolul 198 litera (f) din Regulamentul financiar, granturile vor fi acordate fără o cerere de propuneri dacă entitățile eligibile sunt autorități fiscale din statele membre și din țările terțe asociate la program, astfel cum se menționează la articolul 5 din prezentul regulament, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul respectiv.

Articolul 10

Rata de cofinanțare

1.Prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni.

2.Rata de cofinanțare aplicabilă în cazul în care acțiunile necesită atribuirea de granturi se stabilește în programele de lucru multianuale menționate la articolul 13.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII SPECIFICE PENTRU ACȚIUNILE DE CONSOLIDARE A CAPACITĂȚILOR INFORMATICE

Articolul 11

Responsabilități

1.Comisia și statele membre asigură în comun dezvoltarea și operarea, inclusiv proiectarea, specificațiile, testarea conformității, implementarea, întreținerea, evoluția, securitatea, asigurarea calității și controlul calității sistemelor electronice europene incluse în planul strategic multianual pentru domeniul fiscal menționat la articolul 12.

2.Comisia asigură în special:

(a)dezvoltarea și operarea componentelor comune astfel cum s-a stabilit în planul strategic multianual pentru domeniul fiscal prevăzut la articolul 12;

(b)coordonarea de ansamblu a dezvoltării și operării sistemelor electronice europene având în vedere operabilitatea, interconectarea și îmbunătățirea lor continuă, precum și implementarea lor în mod sincronizat;

(c)coordonarea, la nivelul Uniunii, a sistemelor electronice europene în vederea promovării și implementării lor la nivel național;

(d)coordonarea dezvoltării și operării sistemelor electronice europene în ceea ce privește interacțiunile lor cu părți terțe, cu excepția acțiunilor destinate satisfacerii cerințelor naționale;

(e)coordonarea sistemelor electronice europene cu alte acțiuni relevante referitoare la guvernarea electronică la nivelul Uniunii.

3.Statele membre asigură în special:

(a)dezvoltarea și operarea componentelor naționale astfel cum s-a stabilit în planul strategic multianual pentru domeniul fiscal prevăzut la articolul 12;

(b)coordonarea dezvoltării și operării componentelor naționale ale sistemelor electronice europene la nivel național;

(c)coordonarea sistemelor electronice europene cu alte acțiuni relevante referitoare la guvernarea electronică la nivel național;

(d)furnizarea periodică de informații Comisiei cu privire la măsurile adoptate pentru a le permite autorităților sau operatorilor economici respectivi să utilizeze pe deplin sistemele electronice europene;

(e)implementarea la nivel național a sistemelor electronice europene.

Articolul 12

Planul strategic multianual pentru domeniul fiscal (PSM-F)

1.Comisia elaborează și actualizează un plan strategic multianual pentru domeniul fiscal care enumeră toate sarcinile relevante pentru dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene și care clasifică fiecare sistem sau parte a unui sistem ca fiind:

(a)o componentă comună: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivelul Uniunii care este disponibilă pentru toate statele membre sau identificată a fi comună de către Comisie din motive care țin de eficiență, securitate și raționalizare;

(b)o componentă națională: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivel național, care este disponibilă în statul membru care a creat o astfel de componentă sau a contribuit la crearea sa în comun cu alte state;

(c)sau o combinație între cele două.

2.Planul strategic multianual pentru domeniul fiscal include, de asemenea, acțiuni de inovare și acțiuni pilot, precum și metodologiile și instrumentele de sprijin aferente sistemelor electronice europene.

3.Statele membre notifică Comisiei finalizarea fiecărei sarcini care le-a fost atribuită în cadrul planului strategic multianual pentru domeniul fiscal menționat la alineatul (1). De asemenea, ele raportează periodic Comisiei progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor care le sunt atribuite.

4.Cel târziu până la data de 31 martie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei rapoartele de progres anuale cu privire la punerea în aplicare a planului strategic multianual pentru domeniul fiscal menționat la alineatul (1), care acoperă perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a anului precedent. Rapoartele anuale menționate se bazează pe un format prestabilit.

5.Cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, Comisia, pe baza rapoartelor anuale menționate la alineatul (4), întocmește un raport consolidat de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre și de Comisie în punerea în aplicare a planului menționat la alineatul (1) și pune raportul respectiv la dispoziția publicului.

CAPITOLUL V

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 13

Programul de lucru

1.Programul va fi pus în aplicare prin programe de lucru multianuale menționate la articolul 108 din Regulamentul financiar.

2.Programele de lucru multianuale se adoptă de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 18 alineatul (2).

Articolul 14

Monitorizare și raportare

1.În anexa 2 sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3.

2.Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru a modifica anexa 2 în scopul de a revizui sau completa indicatorii, acolo unde se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

3.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate.

Articolul 15

Evaluare

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării programului.

3.La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

4.Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 16

Audituri și investigații

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță respectivă acordă drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele care le-au fost atribuite. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

CAPITOLUL VI

EXERCITAREA DELEGĂRII DE COMPETENȚE ȘI PROCEDURA COMITETULUI

Articolul 17

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 14 alineatul (2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 14 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 alineatul (2) intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet denumit „Comitetul pentru programul Fiscalis”. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 19

Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționate adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 20

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 21

Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1286/2013, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

2.Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul programului anterior, prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 1286/2013, la programul actual.

3.Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (2), necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 22

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European    Pentru Consiliu

Președintele    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Fiscalis pentru cooperare în domeniul fiscal

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

Piața unică, inovarea și sectorul digital

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 34  

X prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Programul va fi implementat prin intermediul unui act de punere în aplicare prin care se adoptă un program de lucru multianual. Adoptarea este prevăzută pentru T1 2021, după consultarea Comitetului pentru programul Fiscalis. Punerea în aplicare a programului de lucru multianual va fi realizată prin încheierea de acorduri de grant cu beneficiarii și prin încheierea de contracte de achiziții publice cu furnizorii de servicii începând din T2 2021 cel târziu.

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante)

Uniunea și autoritățile fiscale naționale suferă încă de insuficiența capacității și a cooperării, atât în interiorul UE, cât și cu țările terțe, pentru a-și îndeplini misiunile în mod eficace și eficient. Ele trebuie să furnizeze rapid soluții comune la problemele emergente cum ar fi frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, digitalizarea și noile modele de afaceri, însă evitând în același timp o sarcină administrativă inutilă pentru cetățeni și întreprinderi în derularea tranzacțiilor transfrontaliere. Aceste tendințe ridică în mod constant noi provocări pentru funcționarea și performanțele autorităților fiscale naționale. Ele fac necesare modalități mai eficiente și inovatoare de îndeplinire a principalei sarcini a administrațiilor fiscale, și anume colectarea taxelor care contribuie direct la bugetele naționale și indirect la bugetul Uniunii. Prin urmare, Comisia propune un program Fiscalis care include mijloacele și bugetul necesar pentru a sprijini politica fiscală și autoritățile fiscale, prin activități de consolidare a capacităților administrative și a capacităților IT și prin cooperare operațională.

Valoarea adăugată a Uniunii, care se preconizează că va fi creată (ex post)

Marea majoritate a bugetului propus se va cheltui pentru activități de consolidare a capacităților informatice. Cooperarea fiscală se sprijină pe o rețea de comunicații specializată, cu un grad înalt de securitate care garantează că fiecare administrație națională trebuie să se conecteze o singură dată la această infrastructură comună pentru a fi în măsură să schimbe orice fel de informații. În lipsa unei asemenea infrastructuri, statele membre ar trebui să stabilească 27 de legături cu sistemele naționale ale fiecăruia dintre celelalte state membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Prezenta propunere ia în considerare recomandările evaluării finale a programului Fiscalis 2013, precum și rezultatele preliminare ale evaluării la jumătatea perioadei a programului Fiscalis 2020, aflată încă în desfășurare. Acestea indică faptul că programul oferă o valoare adăugată europeană ridicată, instaurând un climat de încredere și încurajând o cooperare strânsă atât între statele membre, cât și cu alte țări participante (țările candidate și candidații potențiali). De asemenea, programul facilitează punerea în aplicare a legislației UE, permițând, în același timp, câștiguri în materie de eficiență (prin punerea în comun a resurselor) în special în domeniul sistemelor electronice (unde intervenția UE are drept rezultat economii de scară și reducerea costurilor de dezvoltare) și al modulelor de formare (unde intervenția UE duce atât la economii de timp, cât și financiare pentru unele autorități). Participanții au raportat, de asemenea, un interes din ce în ce mai mare pentru acțiunile comune (în special vizite de lucru, seminare și ateliere), pe care le consideră un instrument eficient care contribuie la cooperare și îmbunătățește schimbul de informații între autoritățile fiscale. Introducerea echipelor de experți este privită ca un vector puternic pentru stimularea unei cooperări mai strânse (pe bază regională sau tematică), având în vedere mecanismele de finanțare specifice și arhitectura sa operațională. Unii participanți au menționat posibilitatea creșterii fondurilor alocate în prezent în favoarea acestei activități de consolidare a capacității administrative.

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Prezenta propunere este coerentă cu alte programe și fonduri pentru acțiuni propuse ale UE care urmăresc obiective similare în domenii de competență corelate:

-    Programul Vamă, care sprijină cooperarea în domeniul vamal;

-    Programul UE de combatere a fraudei, care luptă împotriva fraudei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii, în conformitate cu articolul 325 din TFUE;

-    Programul Piața unică, care sprijină acțiunile UE pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice;

-    Programul de sprijin pentru reforme, care ajută anumite țări din UE să creeze instituții mai eficace, cadre de guvernanță mai solide și autorități publice eficiente.

1.5.Durata și impactul financiar

X durată limitată

X    în vigoare de la 1.1.2021 la 31.12.2027

X    Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în 2030 pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 35  

X Gestiune directă asigurată de către Comisie

X prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

BEI și Fondului european de investiții;

organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

organismelor de drept public;

organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

N.A.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Impactul programului Fiscalis propus va fi evaluat atât prin intermediul unor evaluări intermediare și finale, cât și prin monitorizarea continuă a unui set de indicatori-cheie de performanță la nivel înalt.

Rezultatele și realizările programului vor fi evaluate în mod regulat prin intermediul unui sistem de monitorizare cuprinzător, bazat pe indicatori bine definiți, în vederea stabilirii responsabilității pentru asigurarea unui bun raport calitate/preț. Datele necesare pentru măsurarea performanțelor vor fi obținute cu ajutorul a diverse instrumente de colectare a datelor, care includ formularele de monitorizare a acțiunilor, formularele de evaluare a evenimentelor și sondajele efectuate regulat în rândul funcționarilor din administrațiile fiscale.

Întrucât programul are rol de sprijin, ajutând autoritățile țărilor participante să facă schimb de informații și să își augmenteze capacitățile, sistemul de monitorizare se axează pe urmărirea progreselor activităților programului în termeni de indicatori la nivelul rezultatelor. Ori de câte ori este posibil, sunt urmăriți și indicatori în domenii care vizează obiectivele programului la nivel înalt.

Comisia va prezenta, o dată pe an, un raport privind progresele înregistrate de program, care conține un rezumat al performanței în vederea îndeplinirii obiectivelor programului, precum și indicatorii de realizări și rezultate aferenți.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Programul va fi pus în aplicare prin gestiune directă, având în vedere natura activităților din cadrul său, accentul pus pe autoritățile fiscale în calitate de beneficiari, precum și suveranitatea națională a statelor membre în materie de fiscalitate. Acest mod de gestionare asigură cea mai eficientă alocare a resurselor financiare și cel mai mare impact posibil. Într-adevăr, aceasta oferă Comisiei atât flexibilitate, cât și suficientă marjă de manevră în alocarea anuală a fondurilor corespunzătoare prin decizia de finanțare în conformitate cu prioritățile convenite cu statele membre prin procedura comitetului, ținând seama de nevoile emergente.

Programul va fi pus în aplicare în principal prin achiziții publice și, într-o mai mică măsură, prin acorduri de grant încheiate cu autoritățile naționale.

Pentru achizițiile publice, modalitățile de plată sunt pe deplin conforme cu standardele pentru întreprinderi (fără prefinanțare; toate plățile sunt legate de acceptarea unor prestații predefinite).

În ceea ce privește granturile, se preconizează prefinanțare de până la 90 %. Plățile finale/recuperările pentru granturi sunt efectuate pe baza rapoartelor financiare combinate cu audituri ex post la fața locului.

Sistemul de control pentru achiziții publice se bazează pe o verificare ex-ante aprofundată a unui procent de 100 % din toate tranzacțiile, prin urmare excluzând orice eroare la momentul plății.

În ceea ce privește granturile, strategia de control are o dublă abordare:

(1) rapoartele financiare ale autorităților naționale sunt închise după o examinare documentară rapidă, urmată de ordinul de plată final/ordinul de recuperare (prin urmare, ducând la reducerea termenelor de plată). Aceste ordine de plată/de recuperare sunt verificate prin controalele ex ante obișnuite încorporate în circuitele financiare (verificarea ex ante a 100 % din numărul total de tranzacții).

(2) controalele menționate mai sus sunt susținute de audituri ex post la fața locului în statele membre. DG TAXUD vizează să organizeze misiuni de audit la fața locului în 3 până la 5 state membre pe an, cu intenția de a acoperi majoritatea țărilor participante înainte de sfârșitul perioadei de programare.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

Riscurile asociate cu tranzacțiile financiare pentru punerea în aplicare a programului sunt limitate.

(1) Pentru achizițiile publice, majoritatea tranzacțiilor (în cea mai mare parte legate de dezvoltarea și operarea sistemelor electronice) sunt puse în aplicare utilizând contractele-cadru existente și/sau prin codelegare către alte servicii ale Comisiei.

Sistemul general de control intern instituit în cadrul DG TAXUD (bazat pe verificări aprofundate ex-ante a 100 % din tranzacțiile aferente), a permis menținerea ratelor de eroare în cadrul programului precedent cu mult sub pragul de semnificație (mai exact, la un nivel estimat de 0,5 %). Acest sistem de control va fi utilizat și aplicat în continuare pentru toate tranzacțiile din cadrul noului program, asigurându-se astfel rate de eroare situate mult sub pragul de semnificație.

(2) În ceea ce privește granturile, tranzacțiile sunt, de asemenea, cu nivel scăzut de risc, în special deoarece:

   beneficiarii sunt autoritățile fiscale din statele membre, țările candidate și candidații potențiali - în acest caz nu există cereri de propuneri;

   cheltuielile sunt legate în principal de numeroase acțiuni care implică sume relativ mici pentru fiecare acțiune (în principal, rambursarea cheltuielilor de călătorie și de ședere);

   se utilizează în mod obligatoriu ART2 (sistemul electronic de monitorizare a cheltuielilor) pentru înregistrarea acțiunilor și întocmirea rapoartelor financiare, iar acest sistem are integrate o serie de controale;

   toate proiectele și acțiunile din cadrul programului sunt aprobate ex ante de către DG TAXUD, iar controalele aplicate în etapele de selecție și de contractare garantează legalitatea și regularitatea angajamentelor de granturi;

   analiza celor mai frecvente erori detectate în timpul verificărilor ex post anterioare sau al auditurilor ex post la fața locului confirmă faptul că tranzacțiile financiare respective au un grad scăzut de risc.

În cadrul programului precedent, rata de eroare pentru porțiunea pusă în aplicare prin intermediul granturilor a fost, de asemenea, în mod constant sub pragul de semnificație (și anume, de aproximativ 1 %). Acest sistem de control se va aplica în continuare, garantând astfel rate de eroare situate mult sub pragul de semnificație.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

Costul anual total al controalelor în cadrul programului precedent s-a situat consecvent la aproximativ 1,5 % [costul tuturor controalelor (achiziții publice și granturi) cu privire la plățile efectuate pe parcursul întregului an] și este considerat eficient din punctul de vedere al costurilor.

Riscul de eroare, după cum s-a menționat mai sus, este limitat, având în vedere natura și metoda de execuție a tranzacțiilor financiare aferente. În plus, sistemul general de control intern, bazat pe verificări ex ante aprofundate, vizează să elimine toate erorile potențiale înainte de plată/închidere.

Controalele ex post la fața locului pentru granturi reduc și mai mult riscul potențial de eroare la plată/închidere, dat fiind puternicul lor efect de descurajare.

Strategia de control aplicată s-a dovedit eficace și eficientă în cadrul programului precedent, iar costurile controalelor s-au dovedit a fi limitate.

Având în vedere că vor fi utilizate aceleași sisteme de control pentru noul program, costul anticipat al controalelor și nivelul estimat al riscului de eroare la plată/închidere în cadrul noului program vor fi similare.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Strategia antifraudă a DG TAXUD (SAF) se axează pe dezvoltarea unei puternice culturi antifraudă în cadrul DG-ului, prin activități de sensibilizare cu privire la riscurile potențiale de fraudă și la comportamentul etic în rândul personalului DG TAXUD. Strategia include, de asemenea, o cooperare activă cu OLAF și integrarea unor aspecte legate de fraudă în ciclul de planificare strategică și de programare al DG.

Având în vedere faptul că programul va fi pus în aplicare (în cea mai mare parte) prin achiziții publice, se va aplica în mod expres obiectivul 3 din SAF a DG TAXUD (și anume, „sensibilizarea personalului cu privire la posibilele conflicte de interese în relațiile lor cu părțile interesate externe, cum ar fi lobbyiștii, ofertanții, contractanții”) cu accent pe 1) ținerea evidenței tuturor contactelor cu lobbyiștii, 2) gestionarea centralizată a procedurilor de atribuire a contractelor și a contactelor cu ofertanții și 3) activități specifice de formare pe tema contactelor cu lobbyiștii. Consultarea obligatorie din sistemul de detectare timpurie și de excludere înainte de atribuirea contractelor (și înainte de orice tranzacție financiară) va continua să constituie o măsură suplimentară de protecție împotriva eventualelor fraude și nereguli.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de
cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./ Nedif 36 .

din partea țărilor AELS 37

din partea țărilor candidate 38

din partea țărilor terțe

în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar

1

03.01 Piața unică - Linia de cheltuieli administrative

03.04 Piața unică - Cooperarea în domeniul fiscal (FISCALIS)

Dif.

NU

DA

DA

NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

1

„Piața unică, inovarea și mediul digital”

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

Credite operaționale (împărțite în funcție de liniile bugetare enumerate la punctul 3.1)

Angajamente

(1)

33,202

34,036

35,326

37,122

39,494

42,540

46,180

267,900

Plăți

(2)

7,957

24,607

31,141

33,479

35,699

38,342

41,504

55,171

267,900

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului 39

Angajamente = Plăți

(3)

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

2,100

TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului

Angajamente

=1+3

33,502

34,336

35,626

37,422

39,794

42,840

46,480

270,000

Plăți

=2+3

8,257

24,907

31,441

33,779

35,999

38,642

41,804

55,171

270,000





Rubrica din cadrul financiar
multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

Resurse umane

6,556

6,556

6,556

6,556

6,556

6,556

6,556

45,892

Alte cheltuieli administrative

0,303

0,303

0,303

0,303

0,303

0,303

0,303

2,121

TOTAL credite pentru RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

6,859

6,859

6,859

6,859

6,859

6,859

6,859

48,013

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

TOTAL credite
în RUBRICILE
din cadrul financiar multianual
 

Angajamente

40,361

41,195

42,485

44,281

46,653

49,699

53,339

318,013

Plăți

15,116

31,766

38,300

40,638

42,858

45,501

48,663

55,171

318,013

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

6,556

6,556

6,556

6,556

6,556

6,556

6,556

45,892

Alte cheltuieli administrative

0,303

0,303

0,303

0,303

0,303

0,303

0,303

2,121

Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

6,859

6,859

6,859

6,859

6,859

6,859

6,859

48,013

În afara RUBRICII 7 40
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

2,100

Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

2,100

TOTAL

7,159

7,159

7,159

7,159

7,159

7,159

7,159

50,113

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.



3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

La sediu și în birourile reprezentanțelor Comisiei

42

42

42

42

42

42

42

Delegații

Cercetare

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED 41

Rubrica 7

Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual 

- la sediu

7

7

7

7

7

7

7

- în delegații

Finanțare din pachetul financiar al programului 42

- la sediu

- în delegații

Cercetare

Altele (precizați)

TOTAL

49

49

49

49

49

49

49

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Cifrele includ atât personalul responsabil cu gestiunea directă și cu execuția directă a programului, cât și personalul care lucrează în domenii de politică sprijinite/finanțate de program.

Personal extern

Cifrele includ atât personalul responsabil cu gestiunea directă și cu execuția directă a programului, cât și personalul care lucrează în domenii de politică sprijinite/finanțate de program.

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

X    nu prevede cofinanțare din partea terților

   prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

X    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

X    asupra resurselor proprii

   asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli    

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Impactul propunerii/inițiativei 43

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

n.a.

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

Impactul programului poate afecta în mod indirect venitul UE, întrucât se preconizează că ameliorarea și eficientizarea autorităților fiscale vor conduce, printre altele, la o mai bună colectare a TVA. Un astfel de efect nu este, totuși, cuantificabil.

(1)    COM(2018) 322 final
(2)    COM(2018) 321 final
(3)    Printre exemplele de intervenții în materie de reglementare se numără următoarele:    
- Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, JO L 64, 11.3.2011, p. 1;
   
- Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, JO L 347, 11.12.2006, p. 1;
   
- Regulamentul (UE) nr. 389/2012 al Consiliului din 2 mai 2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor, JO L 121, 8.5.2012, p. 1;
   
- Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri, JO L 84, 31.3.2010, p. 1.
(4)    COM(2018) 442
(5)    COM(2018) 386
(6)    COM(2018) 441
(7)    COM(2018) 391
(8)    COM(2018) 434
(9)     https://ec.europa.eu/cefdigital/wiki/display/CEFDIGITAL/CEF+Digital+Home  
(10)    COM(2017) 134
(11)     https://ec.europa.eu/growth/industry/policy/ict-standardisation_en  
(12)     https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/banking-and-finance/fintech_en#action-plan  
(13)    https://ec.europa.eu/info/designing-next-research-and-innovation-framework-programme/what-shapes-next-framework-programme_en
(14)     https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/european-commission-launches-eu-blockchain-observatory-and-forum  
(15)    COM(2018) 322 final
(16)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1–14.
(17)    JO C , , p. .
(18)    Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program de acțiune pentru a îmbunătăți funcționarea sistemelor de impozitare în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Fiscalis 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1482/2007/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 25).
(19)    JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(20)    COM(2016) 605 FINAL
(21)    COM (2010) 700 final
(22)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(23)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1–14.
(24)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(25)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p.1).
(26)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292,15.11.96, p. 2).
(27)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(28)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(29)    Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, JO L 347, 11.12.2006, p. 1.
(30)    Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21).
(31)    Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat (JO L 176, 5.7.2011, p. 24).
(32)    Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).
(33)    Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri (JO L 84, 31.3.2010, p. 1).
(34)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(35)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  
(36)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(37)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(38)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.
(39)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(40)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(41)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.
(42)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(43)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea costurilor de colectare.
Top

Bruxelles,8.6.2018

COM(2018) 443 final

ANEXE

la Propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal

{SWD(2018) 323 final}
{SWD(2018) 324 final}


ANEXA 1

Listă neexhaustivă a formelor posibile de acțiuni
menționate la articolul 7 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (d)

Acțiunile menționate la articolul 7 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (d) pot lua, printre altele, următoarele forme:

(a)    În ceea ce privește reuniunile și evenimentele ad hoc similare:

seminar și atelier, la care participă, în general, toate țările și în cadrul căruia se fac prezentări, iar participanții sunt angrenați în discuții și activități intensive pe un anumit subiect;

vizită de lucru organizată pentru a le permite funcționarilor să dobândească sau să își dezvolte experiența sau cunoștințele în domeniul politicii fiscale;

prezența în birourile administrative și participarea la anchete administrative.

(b)    În ceea ce privește colaborarea structurată:

grup de proiect, în general compus dintr-un număr limitat de țări, care funcționează pentru o perioadă limitată și urmărește realizarea unui obiectiv predefinit, cu rezultate definite cu precizie, inclusiv coordonarea sau analiza comparativă;

grup operativ, și anume forme structurate de cooperare, cu un caracter permanent sau temporar, care pun în comun expertiza pentru a îndeplini atribuții în domenii specifice sau pentru a efectua activități operaționale, beneficiind eventual de sprijinul serviciilor de colaborare online, de asistență administrativă și de infrastructură și echipamente;

control multilateral sau simultan, constând în verificarea coordonată a situației fiscale a uneia sau a mai multor persoane impozabile, organizat de două sau mai multe țări, printre care se numără cel puțin două state membre, cu interese comune sau complementare;

audit comun, constând în verificarea comună a situației fiscale a uneia sau a mai multor persoane impozabile de către o singură echipă de audit compusă din două sau mai multe țări, printre care se numără cel puțin două state membre, cu interese comune sau complementare;

orice altă formă de cooperare administrativă stabilită prin Directiva 2011/16/UE, Regulamentul (UE) nr. 904/2010, Regulamentul (UE) nr. 389/2012 sau Directiva 2010/24/UE.

(d)    În ceea ce privește acțiunile de dezvoltare a competențelor umane și acțiunile de consolidare a capacităților:

acțiuni comune de formare sau dezvoltarea unor programe de învățare online (eLearning), care să sprijine formarea competențelor și dobândirea cunoștințelor profesionale necesare în domeniul fiscal;

asistență tehnică, menită să îmbunătățească procedurile administrative, să consolideze capacitatea administrativă și să amelioreze funcționarea și operațiunile administrațiilor fiscale prin inițierea și schimbul de bune practici.



ANEXA 2

Indicatori

Obiectiv specific: să sprijine politica fiscală, cooperarea în domeniul fiscal și consolidarea capacității administrative, inclusiv a competențelor umane, precum și dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene.

1. Consolidarea capacităților (capacități administrative, umane și informatice):

1.Indexul privind aplicarea și implementarea legislației și a politicilor Uniunii (numărul de acțiuni din cadrul programului organizate în acest domeniu și recomandări emise în urma acțiunilor respective)

2.Indexul privind învățarea (modulele de învățare utilizate; numărul de funcționari formați; scorul de calitate per participant)

3.Disponibilitatea sistemelor electronice europene (în procente referitoare la timp)

4.Disponibilitatea rețelei comune de comunicații (în procente referitoare la timp)

5.Proceduri informatice simplificate pentru administrațiile naționale și operatorii economici (numărul de operatori economici înregistrați, numărul cererilor și numărul de consultări ale diferitelor sisteme electronice finanțate de program)

2. Schimbul de cunoștințe și colaborarea în rețele:

1.Indexul privind robustețea colaborării (gradul de colaborare în rețea generat, numărul de reuniuni față în față, numărul de grupuri de colaborare online)

2.Indexul privind bunele practici și orientări (indicele numărului de acțiuni din cadrul programului organizate în acest domeniu; procentul de administrații fiscale care au utilizat o practică de lucru/o orientare dezvoltată cu sprijinul programului)

Top