EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018PC0441

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826

COM/2018/441 final - 2018/0231 (COD)

Bruxelles, 7.6.2018

COM(2018) 441 final

2018/0231(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2018) 294 final}
{SWD(2018) 320 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

   Motive și obiective

La 2 mai 2018, Comisia Europeană a propus cadrul financiar multianual al Uniunii (CFM) pentru perioada 2021-2027 1 . Printre altele, Comisia a propus un nou program privind piața unică. Acest program va contribui la atingerea obiectivelor politice stabilite în comunicarea care însoțește propunerea privind CFM 2 . Acest lucru se va realiza prin consolidarea guvernanței pieței interne, prin sprijinirea competitivității industriei și, în special, a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), prin promovarea sănătății umane, animale și vegetale și a bunăstării animalelor și prin stabilirea unui cadru de finanțare a statisticilor europene. Propunerea 3 prevede o alocare bugetară de 4 089 de milioane EUR. Mai mult, cele 2 000 de milioane EUR alocate în cadrul fondului InvestEU, în special prin componenta sa pentru întreprinderi mici și mijlocii, vor contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor prezentului regulament.

Piața internă reprezintă un element de bază al Uniunii. Încă de la începuturile sale, aceasta s-a dovedit a fi un factor cu o contribuție majoră pentru creștere, competitivitate și ocuparea forței de muncă. Piața internă a contribuit la crearea de locuri de muncă și a adus consumatorilor o gamă mai largă de produse, la prețuri mai mici. Aceasta este în continuare un factor determinant pentru edificarea unei economii mai puternice, mai echilibrate și mai echitabile. Ea reprezintă una dintre realizările majore ale Uniunii și cel mai puternic atu al acesteia într-o lume din ce în ce mai globalizată. Cu toate acestea, piața internă trebuie să se adapteze permanent unui mediu aflat în schimbare rapidă, caracterizat de revoluția digitală și de globalizare. Acest lucru reprezintă o provocare importantă în ceea ce privește reglementarea și aplicarea legislației.

Ansamblul semnificativ de acte legislative al Uniunii stă la baza funcționării pieței interne. Acesta vizează, în special, competitivitatea, standardizarea, protecția consumatorilor, supravegherea pieței și reglementarea lanțului alimentar. El acoperă, de asemenea, norme referitoare la afaceri, comerț, servicii și instituții financiare și promovarea concurenței loiale, fapt care contribuie la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru funcționarea pieței interne. Cu toate acestea, există încă obstacole în calea funcționării corespunzătoare a pieței interne și continuă să apară altele noi. Stabilirea normelor reprezintă doar primul pas; punerea lor în funcțiune este la fel de importantă.

Aceasta înseamnă că este necesar ca cetățenilor și întreprinderilor să li se ofere suficiente informații despre drepturile lor, despre autoritățile publice care știu cum să aplice normele și despre instanțele cu experiență în aplicarea acestora. Este așadar necesar să se instituie instrumente de informare, programe de formare și mecanisme de urgență. Este nevoie, de asemenea, să se intensifice cooperarea între autoritățile competente din statele membre, precum și între acestea și Comisie și agențiile descentralizate ale Uniunii. În plus, aplicarea efectivă și modernizarea cadrului juridic al Uniunii, precum și adaptarea rapidă a acestuia la mediul în continuă schimbare necesită analize, studii sau evaluări actualizate bazate pe date de înaltă calitate, comparabile și fiabile.

Programul propus reunește activități finanțate în cadrul celor cinci programe precedente din domenii precum competitivitatea întreprinderilor, protecția consumatorilor, consumatori și utilizatori finali ai serviciilor financiare, procesul de elaborare a politicilor în sectorul serviciilor financiare, precum și în ceea ce privește lanțul alimentar, sau care au fost finanțate anterior în cadrul mai multor linii bugetare ale Comisiei 4 , toate vizând piața internă și competitivitatea IMM-urilor. Programul propus include, de asemenea, inițiative noi 5 menite să îmbunătățească funcționarea pieței interne. Toate activitățile respective sunt reunite prin obiectivele lor comune de reglementare, implementare, facilitare, punere în aplicare și protejare a diferitelor activități și a diferiților actori de pe piața internă, precum și de menținere a unei piețe interne care să funcționeze în continuare fără întrerupere. Astfel, toate aceste activități sunt, în diversitatea lor, esențiale pentru buna funcționare a pieței interne și este necesar ca acestea să beneficieze în continuare de sprijin financiar. Programul propus oferă o continuitate a diverselor acțiuni anterioare, raționalizând și simplificând în același timp sinergiile dintre acestea și noile activități.

Consolidarea raționalizării se realizează prin punerea în comun la nivelul Uniunii, în cadrul fondului InvestEU 6 , a tuturor instrumentelor financiare gestionate central, incluzând instrumente financiare de împrumut și de capitaluri proprii în beneficiul IMM-urilor. Garanțiile pentru împrumuturi destinate IMM-urilor și acordate anterior în cadrul programului COSME 7 vor fi, prin urmare, puse în aplicare în cadrul „componentei pentru IMM-uri” a fondului InvestEU 8 . În ceea ce privește beneficiarii de instrumente financiare de împrumut și de capitaluri proprii în cadrul programului COSME, se va asigura continuitatea asistenței financiare și trecerea lină la fondul InvestEU.

În consecință, programul urmărește să îmbunătățească funcționarea pieței interne. El oferă un cadru de finanțare mai flexibil și mai agil, cu scopul de a asigura buna funcționare a pieței interne modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor. În contextul constrângerilor bugetare, Uniunea trebuie să urmărească sinergii și să prevină suprapunerile și fragmentarea sprijinului acordat pieței interne. Uniunea trebuie, de asemenea, să asigure o mai mare vizibilitate și coerență a acțiunilor sale față de cetățeni, consumatori, întreprinderi și autoritățile competente, care se pot simți debusolați dată fiind gama largă de diferite instrumente și programe de sprijin. Prin urmare, programul va prevedea mijloacele bugetare care să sprijine stabilirea unei piețe interne mai profunde și mai echitabile printr-un cadru de finanțare raționalizat și flexibil.

Luând în considerare că mai multe inițiative din cadrul programului sunt noi, iar condițiile din domeniul concurenței sunt afectate în mod special de evoluțiile dinamice de pe piața internă, caracterizate de un ritm și o amploare dificil de estimat, se preconizează că va fi nevoie de flexibilitate pentru a răspunde nevoilor în permanentă schimbare din cadrul acestei componente a programului.

În plus, programul stabilește cadrul financiar pentru furnizarea de statistici europene de înaltă calitate, comparabile și fiabile care să stea la baza conceperii, monitorizării și evaluării tuturor politicilor Uniunii. Acesta înlocuiește programul statistic european precedent 9 . Trebuie subliniat faptul că, deși contribuie, fără îndoială, la realizarea politicilor privind piața internă, statisticile europene au o sferă de cuprindere mult mai largă decât piața internă, deoarece ele deservesc toate politicile Uniunii.

   Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Programul contribuie la crearea unei piețe interne mai profunde și mai echitabile, sprijinind punerea în aplicare a pieței unice 10 și a strategiilor pentru piața digitală 11 , Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital 12 și pachetul privind noile avantaje pentru consumatori 13 . O piață unică puternică este, de asemenea, considerată ca fiind o condiție prealabilă pentru o Uniune mai puternică, astfel cum a subliniat președintele Comisiei în discursul său privind starea Uniunii din 2017 14 .

Consolidarea guvernanței pieței interne reprezintă, de asemenea, un răspuns la numeroasele concluzii ale Consiliului și la Rezoluția Parlamentului European referitoare la piața unică. Cele mai importante dintre acestea sunt concluziile Consiliului Competitivitate din 29 februarie 2016 privind Strategia privind piața unică (Ref. 6622/16) și Rezoluția Parlamentului European din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică [Ref. 2015/2534 (INI)].

   Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Programul propus este coerent cu alte propuneri de programe de acțiune și de fonduri ale Uniunii care urmăresc obiective similare în domenii de competență conexe. În special, acțiunile din cadrul acestui program vor fi complementare celor din cadrul programului vamal 15 și al programului Fiscalis 16 , care au, de asemenea, obiectivul de a sprijini și de a îmbunătăți funcționarea pieței interne.

Programul propus promovează sinergii și complementarități menite să sprijine IMM-urile și antreprenoriatul în cadrul fondului InvestEU 17 . În acest scop, în afara sumei de 1 000 de milioane EUR alocată pentru tipul de instrumente nefinanciare de sprijinire a competitivității pentru IMM-uri în cadrul acestui program, va fi pus în aplicare un fond de garantare pentru IMM-uri cu un buget de 2 000 de milioane EUR în cadrul componentei pentru IMM-uri a fondului InvestEU.

Programul vine în completarea sprijinului acordat IMM-urilor și antreprenoriatului în cadrul Fondului european de dezvoltare regională 18 . Programul urmărește sinergii cu programul „Orizont Europa” 19 și cu Programul spațial 20 în ceea ce privește încurajarea IMM-urilor să profite de soluții de inovare revoluționare și de alte soluții elaborate în cadrul acestor programe. Programul vine, de asemenea, în completarea programului „Europa digitală” 21 , care vizează să promoveze digitalizarea economiei Uniunii și a sectorului public.

În plus, programul propus va urmări să asigure sinergii cu Fondul pentru justiție, drepturi și valori 22 , care își propune să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție ca sursă de eficacitate a sistemelor judiciare naționale, un catalizator esențial pentru o economie europeană echitabilă și rentabilă.

Programul propus este coerent cu Erasmus 23 și cu Fondul de solidaritate al Uniunii Europene 24 , precum și cu Fondul Social European Plus 25 . El va acționa ca un catalizator pentru mobilitatea pe piața forței de muncă și în rândul tinerilor, lucru care este esențial pentru buna funcționare a pieței interne.

În fine, acțiunile privind lanțul alimentar, care sunt sprijinite în cadrul programului, cum ar fi măsurile veterinare și fitosanitare luate în cazul crizelor în materie de sănătate a animalelor și plantelor, ar putea fi completate cu intervenții bazate pe piață provenite de la bugetul pentru politica agricolă comună a Uniunii 26 .

Acolo unde este cazul, acțiunile programului ar trebui utilizate pentru a aborda disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente, în mod proporțional, fără a duplica sau a exclude finanțarea privată și ele ar trebui să aibă o valoare adăugată clară. Astfel se va asigura coerența dintre acțiunile programului și normele UE privind ajutoarele de stat, evitându-se denaturarea concurenței pe piața internă.

Prezenta propunere prevede aplicarea regulamentului începând cu 1 ianuarie 2021. Ea este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre. Acest lucru este în conformitate cu notificarea de către Regatul Unit a intenției sale de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom pe baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Notificarea a fost primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Potrivit jurisprudenței consacrate, alegerea temeiului juridic pentru o măsură a Uniunii trebuie să fie fondată pe factori obiectivi, care pot fi supuși controlului judiciar; În cazul în care tratatul conține o dispoziție mai specifică ce poate constitui temeiul juridic pentru măsura respectivă, atunci măsura trebuie să se fundamenteze pe respectiva dispoziție. Dacă, prin analizarea unei măsuri, se dovedește că aceasta urmărește o dublă finalitate sau că are două componente și dacă una dintre aceste finalități sau componente poate fi identificată ca fiind principală, iar cealaltă nu este decât accesorie, măsura trebuie să aibă un temei juridic unic, și anume temeiul impus de finalitatea sau componenta principală ori preponderentă. În ceea ce privește o măsură care urmărește simultan o serie de obiective, sau care are mai multe componente care sunt legate în mod indisolubil fără ca una să fie accesorie în raport cu alta, Curtea a susținut că, dacă astfel sunt aplicabile dispoziții diferite din tratat, în mod excepțional, o asemenea măsură va trebui să fie adoptată pe baza diferitelor temeiuri juridice corespunzătoare. Utilizarea unui dublu temei juridic nu este posibilă atunci când procedurile prevăzute pentru fiecare din temeiurile juridice sunt incompatibile. 27 .

Actele de bază de instituire a unor programe care sunt în vigoare în prezent și care vor fi integrate în program se bazează pe diverse temeiuri juridice. Acestea vizează următoarele articole din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE):

·Articolul 114 pentru activități de sprijinire a raportării financiare și a auditului 28 (și un număr mare de măsuri privind piața internă care conțin dispoziții financiare auxiliare);

·Articolul 169 alineatul (2) litera (b) privind protecția consumatorilor 29 ;

·Articolul 43 și articolul 168 alineatul (4) litera (b) privind normele veterinare și fitosanitare 30 ;

·Articolul 197 privind cooperarea administrativă;

·Articolul 173 privind încurajarea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor;

·Articolul 195 privind turismul; și

·Articolul 338 privind statisticile.

Având în vedere sinergiile obținute, fuzionarea programelor precedente a dus la faptul că propunerea urmărește în mod simultan patru obiective legate în mod indisolubil, fără ca vreunul să fie accesoriu în raport cu celălalt. Aceste obiective sunt:

·piața internă (articolul 114 din TFUE);

·măsurile veterinare și fitosanitare [articolul 43 si articolul 168 alineatul (4) litera (b) din TFUE];

·încurajarea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor (articolul 173 din TFUE); și

·statistici pentru politicile Uniunii (articolul 338 din TFUE).

Prin urmare, temeiurile juridice ale acestui program sunt articolul 114, articolul 43 alineatul (2) și articolul 168 alineatul (4) litera (b); și articolele 173 și 338 din TFUE.

   Subsidiaritate

Crearea unei piețe interne mai profunde și mai echitabile necesită un cadru de reglementare funcțional, cetățeni, consumatori și întreprinderi informate și capacitate, precum și un ecosistem industrial competitiv. Acest lucru nu poate fi realizat de către Uniune sau de către statele membre acționând în mod individual. Chiar dacă statele membre sunt în principal responsabile pentru realizarea practică a pieței interne, Comisia, în calitate de protector al tratatelor și al Uniunii în ansamblu are interesul să se asigure că aceste obiective sunt atinse în mod coerent și că cetățenii, consumatorii și întreprinderile beneficiază de aceleași drepturi și oportunități pe întreg teritoriul Europei. Este nevoie de acțiune la nivelul Uniunii pentru a garanta dezvoltarea coerentă a pieței interne; de nediscriminare; de protecția consumatorilor; de o concurență eficace; de dezvoltarea capacităților statelor membre și de cooperarea dintre acestea; precum și de abordarea problemelor transfrontaliere. Trebuie să existe norme comune și cooperare la nivel european pentru a permite Comisiei și autorităților competente ale statelor membre să acționeze în mod coerent la nivel operațional.

Acest nivel înalt de cooperare și coordonare poate fi atins numai printr-o abordare centralizată, de preferat la nivelul Uniunii. Activitățile programului propus sunt mai eficiente din punctul de vedere al costurilor decât dacă fiecare stat membru și-ar institui cadre proprii de cooperare la nivel bilateral sau multilateral. Prin punerea în comun a resurselor, programul se fundamentează pe economii de scară. Acest lucru permite în același timp consolidarea încrederii în piața internă în rândul publicului, al consumatorilor, al întreprinderilor și al autorităților competente din statele membre.

În plus, necesitatea intervenției Uniunii era deja bine stabilită în cadrul programelor precedente. Programul propus nu va modifica acest raționament.

Prin urmare, acest program poate fi pus în aplicare numai la nivelul Uniunii, deoarece acțiunile necesită o cooperare și o coordonare active între statele membre.

   Proporționalitate

Programul propus va contribui la asigurarea aplicării eficace și a modernizării cadrului juridic al Uniunii și la adaptarea rapidă a acestuia la mediul aflat în continuă schimbare. Acest lucru va fi realizat, printre altele, prin colectarea de date și analize, studii, evaluări și recomandări de politică. Mai mult de jumătate din bugetul propus va fi cheltuit pentru activitățile de consolidare a capacităților și pe facilitarea acțiunilor comune dintre statele membre și dintre autoritățile lor competente și Comisie și agențiile descentralizate ale Uniunii. Mai mult, programul va finanța mecanisme care să permită cetățenilor, consumatorilor și reprezentanților întreprinderilor să participe la procesul de luare a deciziilor. El va consolida, de asemenea, schimbul de expertiză și cunoștințe și diseminarea acestora. Programul va sprijini tipuri de acțiuni foarte specifice în următoarele domenii: îmbunătățirea competitivității, în special a IMM-urilor, precum și standardizarea și măsurile de urgență în contextul lanțului alimentar.

În plus, programul oferă un cadru pentru finanțarea dezvoltării, elaborării și difuzării de statistici europene în sensul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 31 .

Niciuna dintre acțiuni nu merge dincolo de ceea ce este absolut necesar pentru atingerea obiectivelor programului în ceea ce privește crearea unei piețe interne funcționale, promovarea competitivității IMM-urilor și producerea statisticilor europene. Acțiunile se bazează pe analiza nevoilor efective de la fața locului, însă ele iau în considerare, totodată, cerințele juridice (de exemplu, măsurile de urgență în domeniile veterinar și fitosanitar, statisticile europene). Comisia va exercita funcții de coordonare, de executare și de administrare, în conformitate cu prevederile din tratate.

În consecință, obiectivele programului vor fi realizate într-un mod mult mai proporțional la nivelul Uniunii decât la nivelul statelor membre.

Punctul 3.3 din Evaluarea impactului se referă la valoarea adăugată pentru Uniune.

   Alegerea instrumentului

Conform concluziilor evaluării impactului, intervenția Uniunii prin intermediul unui program de finanțare este adecvată. Fuzionarea într-un singur program a tuturor programelor precedente, activitățile finanțate anterior în cadrul liniilor bugetare aferente pieței interne, competitivității IMM-urilor și statisticilor europene va îmbunătăți coerența și integrarea acțiunilor. În același timp, se va reduce numărul normelor de finanțare divergente și fragmentate.

În conformitate cu politica legislativă adoptată de Comise în contextul CFM, programul de finanțare este propus sub forma unui regulament.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

   Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Programul propus se bazează pe lecțiile învățate din evaluările programelor precedente. Acesta ia în considerare, de asemenea, rezultatele evaluărilor și ale consultărilor publice privind activitățile finanțate anterior în cadrul liniilor bugetare aferente pieței interne sau referitoare la evaluarea necesității de a pune în aplicare noi activități.

În special, trebuie observat că numai 6 % din cetățenii UE consideră că sunt bine informați cu privire la drepturile lor în calitate de cetățeni ai Uniunii și numai 36 % consideră că sunt destul de bine informați 32 . În cadrul consultării publice privind portalul digital unic 33 , 80 % din întreprinderi au considerat că respectarea cerințelor naționale din alte țări este dificil de realizat. Un procent de 60 % dintre cetățeni au considerat că este dificil sau destul de dificil să știe care sunt cerințele naționale pe care trebuie să le respecte atunci când se mută într-un alt stat membru 34 .

Evaluarea REFIT 35 a funcționării supravegherii pieței pentru produse a arătat, de asemenea, că întreprinderile nu cunosc normele și că nivelul transparenței este redus în ceea ce privește conformitatea produselor. Evaluarea a demonstrat că nerespectarea este determinată, printre altele, de fragmentarea organizării supravegherii pieței în Uniune. Finanțarea de acțiuni comune de către autoritățile de supraveghere a pieței are nevoie de un cadru mai coerent de coordonare pentru a reduce numărul de produse neconforme de pe piața internă.

În ceea ce privește politica privind concurența, sondajele Eurobarometru din 2010 și 2014 au demonstrat că publicul nu este la curent cu privire la instituțiile care trebuie notificate în cazul în care se confruntă cu prețuri mari, cu un număr redus de produse sau de opțiuni de furnizare sau în cazul unei calități scăzute. În plus, potrivit rezultatelor unui sondaj Eurobarometru din 2016, există cunoștințe limitate și un nivel limitat de sensibilizare în legătură cu normele privind ajutoarelor de stat.

Evaluarea programului privind protecția consumatorilor 36 a atras atenția asupra progresului lent în a răspunde noilor provocări determinate de schimbările societale și tehnologice rapide și adesea imprevizibile. De asemenea, evaluarea a evidențiat limitări specifice în anumite state membre, care nu permit asimilarea optimă, de regulă, din cauza resurselor limitate.

Evaluarea intermediară a programului privind lanțul alimentar 37 a arătat că toate activitățile care primesc sprijin financiar din partea Uniunii în acest domeniu sunt în continuare esențiale pentru sănătatea umană, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar. Acest program s-a dovedit flexibil în abordarea nevoilor emergente de cofinanțare, în special în cazul apariției de focare de boli ale animalelor și de organisme dăunătoare plantelor.

În fine, evaluarea în curs a programului statistic european 38 arată că este necesar să se dezvolte o capacitate permanentă de reacție mai rapidă la noile necesități în materie de date. Globalizarea, digitalizarea și schimbarea tehnologică rapidă constituie o provocare pentru bazele măsurării performanței economice, respectiv a PIB-ului și a indicatorilor economici principali. Prin urmare, sunt de asemenea necesare eforturi semnificative pentru dezvoltarea de noi metodologii. Nevoile în materie de colectare a datelor trebuie să fie adaptate pentru a include toate sursele de date disponibile.

   Consultări cu părțile interesate

Consultarea publică privind propunerea pentru cadrul financiar multianual a avut loc în perioada 10 ianuarie - 9 martie 2018. Chestionarul a vizat domenii precum investițiile, cercetarea și inovarea, IMM-urile și piața internă.

Aproximativ 80 % dintre părțile interesate au considerat că programele și fondurile Uniunii aduc o valoare adăugată mai mare decât s-ar putea realiza la nivel național. Piața internă a fost considerată drept cel mai bun exemplu de acțiune cu valoare adăugată a Uniunii, deoarece ea este un bun public care aduce o valoare reală și tangibilă.

Printre cele mai importante provocări relevante pentru program, astfel cum au fost identificate și de marea majoritate a respondenților, s-au numărat: sprijinul pentru IMM-uri și pentru dezvoltarea industrială, concurența loială și siguranța alimentară. În general, între 20 % și 50 % dintre respondenți au considerat că politicile referitoare la programe contribuie pe deplin sau destul de bine la abordarea acestor provocări. Buna circulație a mărfurilor în Uniune a primit cel mai mare punctaj (50 % din toate răspunsurile). Aceasta este urmată de sprijinul acordat dezvoltării industriale (42 %), de furnizarea de statistici ale Uniunii (40 %) și de sprijinul acordat fluxurilor de capital și investițiilor (39 %). Numai 12 % dintre respondenți au considerat că aceste politici nu au niciun succes.

   Evaluarea impactului

Conceperea programului propus a făcut obiectul evaluării impactului. Au fost analizate următoarele trei scenarii generale:

Opțiunea 1: un scenariu de statu-quo, conform căruia punerea în aplicare a programelor multianuale și a liniilor bugetare curente continuă, cu adăugarea noilor propuneri de cheltuieli prin acte de bază separate.

Opțiunea 2: un scenariu integrat, conform căruia se adoptă un nou program pentru realizarea actualelor și noilor programe și linii bugetare care intră în domeniul de aplicare al programului. Acest lucru se realizează prin intermediul unui singur act de bază care este suficient de flexibil pentru a păstra cerințele juridice și instituționale specifice.

Opțiunea 3: un scenariu complet unificat; conform acestui scenariu, programele din cadrul domeniului de aplicare al programului sunt fuzionate într-un singur act de bază comun cu cerințe juridice și instituționale identice pentru toate activitățile care intră în domeniul său de aplicare.

Opțiunea 2 - un nou program integrat - a fost considerată ca fiind opțiunea preferată. S-a recunoscut faptul că această opțiune ar fi mai puțin ambițioasă decât opțiunea 3, dar că ea ar fi o modalitate fezabilă și pragmatică de realizare a unei simplificări, flexibilități și a unor sinergii suplimentare între programele și liniile bugetare care intră în domeniul său de aplicare. În același timp, acest lucru ar face posibilă respectarea cerințelor juridice și instituționale specifice privind guvernanța respectivelor programe individuale. Exemple în acest sens sunt măsurile veterinare și fitosanitare de urgență și programul statistic european 39 , care dispun de cadre instituționale și de guvernanță fără relevanță în raport cu alte părți ale programului.

Evaluarea impactului a primit un aviz pozitiv din partea Comitetului de analiză a reglementării 40 . Cu toate acestea, comitetul a emis mai multe considerente și recomandări de îmbunătățire, care au fost abordate după cum urmează:

Recomandări ale Comitetului de analiză a reglementării

Revizuiri introduse

Raportul ar trebui actualizat pentru a reflecta și pentru a explica cele mai recente decizii privind domeniul de aplicare al programului.

Secțiunea 1.1 - „Domeniu de aplicare și context” - a fost extinsă pentru a reflecta domeniul de aplicare al programului privind piața unică.

În introducere, raportul ar putea explica mai bine natura anexelor specifice programului. El ar trebui să soluționeze neconcordanțele dintre anexe și raport. Raportul ar trebui să includă constatările din anexele la raportul principal care sunt semnificative pentru bugetul programului privind piața unică. El ar trebui să enumere schimbările din cadrul programelor individuale care vor fi puse în aplicare în următoarea perioadă. El ar trebui, de asemenea, să reflecte mai clar contribuțiile părților interesate în prezentarea contextului de politici și a noilor priorități. Raportul ar trebui să explice modalitatea în care preocupările exprimate în special cu privire la stabilirea priorităților sunt reflectate în mod corespunzător, de exemplu, în ceea ce privește sănătatea, siguranța și sustenabilitatea lanțului alimentar.

Natura anexelor specifice programului a fost clarificată în secțiunea 1.1 - „Domeniu de aplicare și context”.

Principalele recomandări din (sub)programele programului privind piața unică au fost clarificate în cadrul raportului principal al evaluării impactului în tabelul (1.3, Principalele lecții învățate din programele și liniile bugetare incluse în programul privind piața unică) și principalele modificări ale (sub)programelor au fost adăugate în tabelul (2.1, Principalele ajustări ale programelor/liniilor bugetare existente). În plus, opiniile părților interesate au fost clarificate.

Raportul prezintă prioritățile comune ale programului privind piața unică, însă ar putea prezenta mai detaliat prioritizarea acestora și a diferitelor sub-programe. Prin urmare, analiza ar putea reflecta scenariile de reducere a activităților și/sau de realizare de sinergii pentru a face față unui posibil buget limitat.

Secțiunea 3.3 referitoare la „prioritizări posibile ca răspuns la scenariul de referință UE27” a fost adăugată în raport.

Raportul ar putea explica mai bine coerența și sinergiile posibile dintre instrumentele programului privind piața unică și alte programe din cadrul CFM.

Paragraful intitulat „Excluderi din domeniul de aplicare și coerența cu alte programe din cadrul CFMdin secțiunea 1.1 a fost extins prin adăugarea de informații suplimentare privind coerența și sinergiile posibile cu alte programe.

   Simplificare

Astfel cum s-a explicat mai sus, programul propus reunește nu doar activitățile finanțate anterior în cadrul a șase programe precedente, inclusiv programul statistic european, ci și activitățile finanțate anterior în cadrul mai multor linii bugetare ale Comisiei 41 care se referă la piața internă. Programul include, de asemenea, inițiative noi 42 menite să îmbunătățească funcționarea pieței interne.

Prin urmare, programul propus raționalizează și exploatează sinergiile dintre diverse acțiuni. El oferă și un cadru de finanțare mai flexibil și mai agil, cu scopul de a asigura și de a consolida buna funcționare a pieței interne în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor.

   Drepturi fundamentale

Programul asigură respectarea deplină a drepturilor și principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și contribuie la exercitarea câtorva dintre aceste drepturi. În special, obiectivele programului sunt asigurarea sănătății cetățenilor, în conformitate cu articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale, și a protecției consumatorilor, în conformitate cu articolul 38 din cartă. El contribuie, de asemenea, la dreptul la o cale de recurs eficientă și la un proces echitabil, astfel cum se prevede la articolul 47 din cartă. Programul urmărește să consolideze libertatea de a desfășura o activitate comercială în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislațiile și practicile naționale (articolul 16).

4.IMPLICAȚII BUGETARE

La 2 mai 2018, Comisia a adoptat o propunere referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru perioada începând cu 2021. În conformitate cu această propunere, prezentul regulament conține un cadru bugetar în valoare de 4 088 580 000 EUR (la prețurile curente) pentru perioada începând cu 2021.

5.ALTE ELEMENTE

   Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Programul propus va fi pus în aplicare în principal în cadrul gestiunii directe, utilizându-se în special granturi, premii și achiziții publice.

Se așteaptă ca părți ale programului să fie puse în aplicare de către agenții executive. Acestea se referă, în special, la activități în ceea ce privește competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor și formarea în domeniul sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar, precum și la sprijinirea bunăstării animalelor. 

Impactul programului va fi examinat prin evaluări intermediare și finale, precum și prin monitorizarea permanentă a unui set de indicatori-cheie de performanță la nivel înalt. Aceste evaluări vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 43 , prin care cele trei instituții au confirmat faptul că evaluările legislației și ale politicii existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni. Evaluările vor examina efectele programului pe teren, pe baza indicatorilor și a obiectivelor programului și pe baza unei analize detaliate a măsurii în care programul poate fi considerat relevant, eficace și eficient oferă valoare adăugată la nivelul Uniunii și este coerent cu alte politici ale Uniunii. Acestea vor include lecțiile învățate pentru a identifica eventualele lacune sau probleme, precum și potențialul de ameliorare în continuare a acțiunilor sau a rezultatelor acestora, și pentru a ajuta la maximizarea impactului acestora.

Rezultatele și realizările programului vor fi evaluate periodic, prin intermediul unui sistem de monitorizare cuprinzător, pe baza unor indicatori definiți, cu scopul de a asigura cel mai bun raport calitate-preț. Întrucât, în cea mai mare parte a sa, programul joacă un rol de sprijin, ajutând administrațiile statelor membre la punerea în comun a informațiilor și stimulând capacitatea acestora, sistemul de monitorizare se axează, printre altele, pe urmărirea progreselor înregistrate în urma activităților programului prin intermediul indicatorilor de realizare.

   Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Capitolul I Dispoziții generale

Domeniul de aplicare al programului acoperă, în mod cuprinzător, piața internă, competitivitatea IMM-urilor și statisticile europene.

Obiectivele specifice ale programului se referă la:

·optimizarea funcționării pieței interne;

·îmbunătățirea competitivității întreprinderilor, în special a IMM-urilor;

·creșterea standardizării;

·promovarea intereselor consumatorilor;

·contribuirea la creșterea nivelului sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar; și

·la elaborarea și comunicarea de statistici de înaltă calitate privind Europa.

Programul va fi deschis participării statelor membre, a membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE), a țărilor în curs de aderare, a țărilor candidate și a candidaților potențiali. În conformitate cu politica generală a Uniunii, țările vizate de politica europeană de vecinătate vor avea, de asemenea, posibilitatea să participe la program, în anumite condiții. În plus, programul va fi deschis participării Elveției, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind cooperarea în domeniul statisticii 44 .

Programul va fi pus în aplicare prin mecanismele de cheltuire a bugetului Uniunii cel mai des utilizate, respectiv achiziții publice și granturi.

Capitolul II Granturi

Acest capitol prezintă tipurile generice de acțiuni care se vor aplica tuturor obiectivelor specifice. Printre acestea se numără:

·sprijinirea aplicării efective și a modernizării cadrului juridic al Uniunii prin colectarea de date și analizarea acestora;

·studii și evaluări;

·activități de consolidare a capacităților și facilitarea acțiunilor comune dintre statele membre și dintre autoritățile lor competente și Comisie și agențiile descentralizate ale Uniunii;

·finanțarea mecanismelor care permit cetățenilor, consumatorilor și reprezentanților întreprinderilor să contribuie la procesul de luare a deciziilor; și

·consolidarea schimbului de expertiză și de cunoștințe și a diseminării acestora.

În plus, acest capitol enumeră tipuri de acțiuni foarte specifice și limitate foarte strict, în următoarele domenii: îmbunătățirea competitivității, în special a IMM-urilor; standardizarea și măsuri de urgență de-a lungul lanțului alimentar. În plus, în acest capitol sunt enumerate activitățile specifice privind punerea în aplicare a cadrului pentru finanțarea dezvoltării, elaborării și difuzării statisticilor europene în sensul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Pentru a atinge un maximum de simplificare, prezentul capitol prevede fie condiții suplimentare, fie derogări de la regulamentul financiar privind criteriile de eligibilitate pentru entități, excepții de la cerința referitoare la depunerea cererilor de propuneri, normele de cofinanțare, costurile eligibile etc.

Capitolul III Programare, monitorizare și evaluare

Punerea în aplicare a programului ar trebui să se bazeze pe programul de lucru sau pe programele anuale sau multianuale. Având în vedere că obiectivele urmărite se întind pe termen mediu și lung și pe baza experienței dobândite în decursul timpului, programele de lucru pot să vizeze mai mulți ani. Deși nu afectează punerea în aplicare a programului, programele de lucru multianuale vor reduce povara administrativă.

O listă a indicatorilor de bază a fost adăugată în anexa IV pentru a îmbunătăți încă de la început monitorizarea programului și performanța acestuia. Comisia va fi împuternicită să adopte acte delegate, pentru a modifica cadrul de monitorizare și de evaluare, precum și lista de indicatori, acolo unde este necesar.

Propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual 2021-2027 a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea aspectelor legate de climă în toate programele Uniunii, valoarea globală a cheltuielilor Uniunii care contribuie la atingerea obiectivelor climatice fiind stabilită la 25 %. Contribuția prezentului program la realizarea acestui obiectiv global va fi monitorizată prin intermediul sistemului Uniunii de indicatori privind clima la un nivel corespunzător de dezagregare, inclusiv utilizarea unor metodologii mai precise, în cazul în care acestea sunt disponibile. Comisia va continua să prezinte anual informații în ceea ce privește creditele de angajament, în contextul proiectului de buget anual.

Pentru a sprijini exploatarea deplină a potențialului programului de a contribui la obiectivele climatice, Comisia va încerca să identifice acțiunile relevante pe întreg parcursul proceselor de pregătire, punere în aplicare, analiză și evaluare ale programului.

Vor fi efectuate evaluări intermediare și finale.

Capitolul IV Dispoziții tranzitorii și finale

Vor fi oferite informații coerente, efective și proporționale diferitelor grupuri interesate, inclusiv mass-mediei și publicului larg.

2018/0231 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special

articolul 43 alineatul (2), articolul 168 alineatul (4) litera (b), articolele 114, 173 și 338,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 45 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 46 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Piața internă reprezintă un element de bază al Uniunii. Încă de la începuturile sale, aceasta s-a dovedit a fi un factor cu o contribuție majoră pentru creștere, competitivitate și ocuparea forței de muncă. Ea a creat oportunități noi și economii de scară pentru întreprinderile europene, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și a consolidat competitivitatea economică a acestora. Piața internă a contribuit la crearea de locuri de muncă și a oferit consumatorilor mai multe opțiuni la prețuri mai mici. Aceasta este în continuare un factor determinant pentru edificarea unei economii mai puternice, mai echilibrate și mai echitabile. Ea reprezintă una dintre realizările majore ale Uniunii și cel mai bun atu al acesteia într-o lume din ce în ce mai globalizată.

(2)Piața internă trebuie să se adapteze permanent unui mediu aflat în schimbare rapidă, caracterizat de revoluția digitală și de globalizare. Noua eră de inovare digitală continuă să ofere oportunități pentru întreprinderi și persoane fizice, creează produse și modele de afaceri noi însă, în același timp, reprezintă o provocare din punctul de vedere al reglementării și al asigurării aplicării legislației.

(3)Ansamblul semnificativ de acte legislative al Uniunii stă la baza funcționării pieței interne. Acesta vizează, în special, competitivitatea, standardizarea, protecția consumatorilor, supravegherea pieței și reglementarea lanțului alimentar, normele privind mediul de afaceri, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare, precum și promovarea unei concurențe loiale care să asigure condiții echitabile esențiale pentru funcționarea pieței interne.

(4)Cu toate acestea, există încă obstacole în calea funcționării corespunzătoare a pieței interne și continuă să apară altele noi. Adoptarea normelor reprezintă doar un prim pas; garantarea că acestea funcționează este la fel de importantă. Aceasta este în definitiv o chestiune de încredere a cetățenilor Uniunii în capacitatea acesteia de a-și atinge obiectivele fixate, precum și în capacitatea sa de a crea locuri de muncă și creștere economică, protejând în același timp interesul public.

(5)În prezent, există mai multe programe de acțiune a Uniunii în domenii precum competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor, protecția consumatorilor, clienții și utilizatorii finali ai serviciilor financiare, procesul de elaborare a politicilor în materie de servicii financiare și lanțul alimentar. Unele activități suplimentare sunt finanțate direct prin liniile bugetare ale pieței interne. Este necesar să se raționalizeze și să se exploateze sinergiile dintre diferite acțiuni și să se ofere un cadru mai flexibil și mai agil pentru finanțarea activităților care au scopul de a realiza buna funcționare a pieței interne în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, este necesar să se stabilească un nou program care să reunească activitățile finanțate anterior în cadrul acestor alte programe și al altor linii bugetare relevante. Programul ar trebui să includă, de asemenea, inițiative noi menite să îmbunătățească funcționarea pieței interne.

(6)Dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene fac obiectul unui program statistic european separat instituit prin Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 47 . Pentru a asigura continuitatea producerii și diseminării statisticilor europene, noul program ar trebui, de asemenea, să includă activități care fac obiectul programului statistic european, prin oferirea unui cadru pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene. Noul program ar trebui să stabilească cadrul financiar care să permită statisticilor europene să furnizeze date statistice de înaltă calitate, comparabile și fiabile privind Europa, pentru a sprijini conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea tuturor politicilor Uniunii.

(7)Prin urmare, este oportun să se stabilească un program pentru piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pentru statisticile europene (denumit în continuare „programul”). Programul ar trebui să fie instituit pentru perioada de șapte ani cuprinsă între 2021 și 2027.

(8)Programul ar trebui să susțină conceperea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației Uniunii care stă la baza funcționării corespunzătoare a pieței interne. Programul ar trebui să susțină crearea condițiilor potrivite pentru capacitarea tuturor actorilor de pe piața internă: întreprinderi, cetățeni, inclusiv consumatori, societatea civilă și autoritățile publice. În acest scop, programul ar trebui să își propună să asigure competitivitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, dar și să sprijine aplicarea normelor privind protecția și siguranța consumatorilor, precum și să sensibilizeze întreprinderile și persoanele fizice, oferindu-le instrumentele, cunoștințele și competențele potrivite pentru a lua decizii în cunoștință de cauză și pentru a consolida participarea lor în procesul de luare a deciziilor al Uniunii. În plus, programul ar trebui să aibă ca obiectiv consolidarea cooperării administrative și de reglementare, în special prin intermediul schimbului de bune practici, construirea unor baze de cunoștințe și competențe, inclusiv utilizarea achizițiilor publice strategice. Programul ar trebui să își propună, de asemenea, să susțină dezvoltarea unor standarde internaționale de înaltă calitate care să stea la baza punerii în aplicare a legislației Uniunii. Acest lucru include și stabilirea standardelor în domeniul raportării financiare și al auditului, contribuind astfel la transparența și buna funcționare a piețelor de capital ale Uniunii și la consolidarea protecției investitorilor. Programul ar trebui să susțină adoptarea de norme și stabilirea de standarde și prin asigurarea implicării, în cea mai mare măsură cu putință, a părților interesate. Obiectivul programului ar trebui să constea, de asemenea, în sprijinirea punerii în aplicare și asigurării respectării legislației Uniunii care prevede un nivel înalt al sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar și îmbunătățirea bunăstării animalelor.

(9)O piață internă modernă promovează concurența și este favorabilă consumatorilor, întreprinderilor și angajaților. O mai bună utilizare a pieței interne a serviciilor, aflată în permanentă evoluție, va ajuta întreprinderile europene să genereze locuri de muncă și creștere la nivel transfrontalier, să ofere o gamă mai largă de servicii la prețuri mai accesibile și să mențină standarde ridicate pentru consumatori și lucrători. Pentru a atinge acest obiectiv, programul ar trebui să contribuie la înlăturarea barierelor rămase și să asigure un cadru de reglementare care să poată găzdui noi modele de afaceri inovatoare.

(10)Au fost eliminate obstacolele în materie de reglementare de pe piața internă pentru multe produse industriale prin mecanisme de prevenție, prin adoptarea unor norme comune și, în cazul în care nu există norme la nivelul Uniunii, prin aplicarea principiului recunoașterii reciproce. În domeniile în care nu există legislație la nivelul Uniunii, principiul recunoașterii reciproce înseamnă că bunurile care sunt comercializate în mod legal într-un stat membru beneficiază de dreptul la liberă circulație și pot fi comercializate în alt stat membru. Cu toate acestea, aplicarea necorespunzătoare a recunoașterii reciproce îngreunează situația pentru întreprinderile care doresc să obțină acces la piețele din alte state membre. În pofida gradului înalt de integrare a pieței în domeniul bunurilor, sunt irosite multe oportunități pentru economie în ansamblul său. Prin urmare, programul ar trebui să își propună să îmbunătățească aplicarea principiului recunoașterii reciproce în domeniul bunurilor și să reducă volumul de bunuri ilegale sau neconforme introduse pe piață.

(11)Noile provocări în materie de reglementare și punere în aplicare se referă la evoluția rapidă a mediului apărut ca urmare a revoluției digitale, în ceea ce privește aspecte precum securitatea cibernetică, internetul obiectelor sau inteligența artificială. În cazul în care trebuie suportate anumite pagube, este esențial să existe norme stricte privind siguranța produselor și răspunderea, pentru a asigura un răspuns politic care va permite cetățenilor europeni, inclusiv consumatorilor și întreprinderilor, să beneficieze de astfel de norme. Prin urmare, programul ar trebui să contribuie la adaptarea și la aplicare unui regim al Uniunii în materie de răspundere pentru produse, care să încurajeze inovarea.

(12)Punerea pe piață a unor produse care nu sunt conforme dreptului Uniunii constituie un dezavantaj pentru cei care asigură conformitatea și pune în pericol consumatorii. Numeroși antreprenori nu respectă normele fie din cauza necunoașterii lor, fie în mod intenționat, pentru a obține un avantaj competitiv. Finanțarea autorităților de supraveghere a pieței este adesea insuficientă, iar acestea funcționează în limitele granițelor naționale, în timp ce antreprenorii desfășoară activități comerciale la nivelul Uniunii sau chiar la nivel global. În special, în cazul comerțului electronic, autoritățile de supraveghere a pieței întâmpină mari dificultăți în identificarea originii produselor neconforme importate din țări terțe și a entității responsabile din jurisdicția lor. Prin urmare, programul ar trebui să își propună să consolideze conformitatea produselor, prin oferirea de stimulente adecvate antreprenorilor, intensificarea verificărilor conformității și promovarea unei cooperări transfrontaliere mai strânse între autoritățile responsabile cu asigurarea aplicării legislației. Programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la consolidarea cadrului existent pentru activitățile de supraveghere a pieței, să încurajeze acțiunile comune ale autorităților de supraveghere a pieței din diferite state membre, să îmbunătățească schimbul de informații și să promoveze convergența și o integrare mai strânsă a activităților de supraveghere a pieței.

(13)Siguranța produselor este o preocupare comună. Organismele de evaluare a conformității verifică dacă produsele îndeplinesc cerințele de siguranță înainte de introducerea acestora pe piață. Prin urmare, este extrem de important ca organismele de evaluare a conformității să prezinte încredere și să fie competente. Uniunea a pus în aplicare un sistem de acreditare a organismelor de evaluare a conformității, pentru a verifica competența, imparțialitatea și independența acestora. În prezent, principala provocare este de a face ca sistemul de acreditare să țină pasul cu ultimele evoluții în domeniu și de a garanta că el se aplică cu aceeași strictețe pe întreg teritoriul Uniunii. Prin urmare, programul ar trebui să susțină măsurile de garantare a faptului că organismele de evaluare a conformității îndeplinesc în continuare cerințele de reglementare și să consolideze sistemul de acreditare european, în special în noile domenii de politică, prin sprijinirea Cooperării europene pentru acreditare (EA) menționată la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 48 .

(14)Dat fiind că piețele de consum nu cunosc frontiere ca urmare a dezvoltării comerțului online și a serviciilor de călătorie, este important să se asigure că consumatorii care își au reședința în Uniune pot beneficia de o protecție adecvată atunci când importă bunuri și servicii de la operatorii economici cu sediul în țări terțe. Prin urmare, programul ar trebui să permită sprijinirea cooperării cu organismele relevante situate în principalele țări terțe partenere ale Uniunii, după caz.

(15)Achizițiile publice sunt utilizate de autoritățile publice pentru a asigura un bun raport cost-beneficiu pentru fondurile publice cheltuite și pentru a contribui la o piață internă mai inovatoare, durabilă, incluzivă și competitivă. Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului 49 , Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului 50 și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului 51 prevăd cadrul juridic pentru integrarea și funcționarea eficace a piețelor de achiziții publice reprezentând 14 % din produsul intern brut al Uniunii, în beneficiul autorităților publice, al întreprinderilor și al cetățenilor, inclusiv al consumatorilor. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine măsuri care să asigure o mai bună absorbție a achizițiilor publice strategice, profesionalizarea achizitorilor publici, îmbunătățirea accesului IMM-urilor la piețele de achiziții, creșterea transparenței, integritatea și date de o calitate mai bună, stimularea transformării digitale a achizițiilor și promovarea achizițiilor comune, prin consolidarea abordării de tip parteneriat cu statele membre, îmbunătățirea procesului de colectare și analiză a datelor, inclusiv prin dezvoltarea de instrumente informatice dedicate, sprijinirea schimbului de experiență și de bune practici, furnizarea de orientări, urmărirea acordurilor comerciale benefice, consolidarea cooperării dintre autoritățile naționale și lansarea de proiecte pilot.

(16)Pentru îndeplinirea obiectivelor programului și pentru a facilita viața cetățenilor și activitatea întreprinderilor, trebuie instituite servicii publice de înaltă calitate, axate pe utilizator. Acest lucru înseamnă că va fi necesar ca administrațiile publice să înceapă să lucreze conform unor metode noi, să elimine elementele de separare dintre diferitele părți ale administrațiilor lor și să creeze aceste servicii publice împreună cu cetățenii și cu întreprinderile. Mai mult, dezvoltarea continuă și constantă a activităților transfrontaliere pe piața internă necesită furnizarea unor informații actualizate privind drepturile întreprinderilor și ale cetățenilor, precum și informații care să explice formalitățile administrative. De asemenea, devine esențială furnizarea de consultanță juridică și asistență pentru soluționarea problemelor care apar la nivel transnațional. În plus, este necesară conectarea administrațiilor naționale într-un mod simplu și eficient, precum și evaluarea modului în care piața internă funcționează pe teren. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine următoarele instrumente existente privind guvernanța pieței interne: portalul „Europa ta”, care ar trebui să stea la baza portalului digital unic, „Europa ta - Consiliere”, SOLVIT, sistemul de informare al pieței interne (IMI) și tabloul de bord al pieței interne pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor și capacitatea întreprinderilor de a desfășura activități transfrontaliere.

(17)Programul ar trebui să sprijine dezvoltarea cadrului de reglementare al Uniunii în domeniul dreptului societăților comerciale și al guvernanței corporative, precum și în domeniul dreptului contractual, pentru a îmbunătăți eficiența și competitivitatea întreprinderilor, oferind în același timp protecție părților interesate afectate de operațiunile societăților, precum și pentru a răspunde dificultăților în materie de politici emergente. Programul ar trebui să asigure, de asemenea, evaluarea, implementarea și asigurarea respectării în mod corespunzător a acquis-ului relevant, să informeze și să ofere asistență părților interesate și să promoveze schimbul de informații în acest domeniu. Programul ar trebui să sprijine în continuare inițiativele Comisiei în favoarea unui cadru juridic clar și adaptat pentru economia bazată pe date și pentru inovare. Aceste inițiative sunt necesare pentru a consolida certitudinea juridică în materie de drept contractual și de responsabilitate extracontractuală, în special în ceea ce privește răspunderea și aspectele etice în contextul tehnologiilor emergente, cum ar fi internetul obiectelor, inteligența artificială, robotica, imprimarea 3D. Programul ar trebui să își propună să stimuleze dezvoltarea întreprinderilor bazate pe date, deoarece acest lucru va fi decisiv pentru poziția economiei Uniunii în contextul concurenței globale.

(18)Programul ar trebui să promoveze, de asemenea, punerea în aplicare și executarea deplină, în mod corect și complet, de către statele membre, a cadrului juridic al Uniunii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și dezvoltarea unor politici viitoare pentru a răspunde noilor provocări din acest domeniu. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine activitățile relevante desfășurate de organizațiile internaționale de interes european, precum Comitetul de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului al Consiliului Europei.

(19)Punerea în aplicare și dezvoltarea pieței interne în domeniul serviciilor financiare, al stabilității financiare și al uniunii piețelor de capital, inclusiv finanțarea durabilă, depind foarte mult de măsurile de politică bazate pe date concrete adoptate de către Uniune. Pentru a realiza acest obiectiv, Comisia ar trebui să joace un rol activ în monitorizarea constantă a piețelor financiare și a stabilității financiare, evaluând punerea în aplicare de către statele membre a legislației Uniunii, examinând dacă legislația existentă este adecvată scopului și identificând posibilele domenii de acțiune în care apar riscuri noi, cu implicarea permanentă a părților interesate pe întreaga durată a ciclului de politică. Aceste activități se bazează pe elaborarea de analize, studii, materiale de formare, chestionare, evaluări ale conformității, analize și statistici și sunt susținute de sisteme informatice și de instrumente de comunicare.

(20)Având în vedere că piața internă, astfel cum este definită la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, include un sistem ce garantează că nu este denaturată concurența, programul ar trebui să sprijine politica de concurență a Uniunii, rețelele și cooperarea cu autoritățile și instanțele naționale, precum și legătura cu un grup mai larg de persoane interesate de comunicarea și explicarea obligațiilor, drepturilor și beneficiilor din cadrul politicii din domeniul concurenței.

(21)În special, programul trebuie să abordeze implicațiile radicale din punctul de vedere al concurenței și funcționării pieței interne, care decurg din transformarea continuă a economiei și a mediului de afaceri, în special prin creșterea exponențială a volumului de date și utilizarea acestora, dat fiind că întreprinderile și consilierii lor apelează din ce în ce mai mult la inteligența artificială și la alte instrumente și expertiză informatice. Este, de asemenea, foarte important ca programul să sprijine rețelele și cooperarea cu autoritățile și instanțele statelor membre, deoarece concurența nedenaturată și funcționarea pieței interne depind în mod esențial de acțiunile acestor entități. Luând în considerare rolul special pe care îl are politica în domeniul concurenței în prevenirea prejudiciilor pentru piața internă rezultând din comportamente anticoncurențiale care depășesc granițele Uniunii, programul ar trebui să sprijine și cooperarea cu autoritățile țărilor terțe, după caz. În fine, extinderea activităților de comunicare este necesară pentru a permite unui număr mai mare de cetățeni și întreprinderi să se bucure de avantajele depline ale concurenței loiale pe piața internă. Dat fiind că mai multe inițiative din cadrul programului sunt noi, iar componenta privind concurența a programului este afectată îndeosebi de evoluțiile dinamice ale condițiilor de concurență pe piața internă, în special în legătură cu inteligența artificială, algoritmii, volumele mari de date, securitatea cibernetică și tehnologiile criminalistice, caracterizate de un ritm și de o amploare dificil de estimat, se preconizează că va fi nevoie de flexibilitate pentru a răspunde nevoilor în permanentă evoluție din cadrul acestei componente a programului.

(22)Este extrem de important să se consolideze competitivitatea întreprinderilor europene, garantându-se, în același timp, condiții de concurență echitabile și o piață internă competitivă. IMM-urile sunt motorul economiei europene, ele reprezentând până la 99 % din totalul întreprinderilor în Europa, asigurând două treimi din locurile de muncă și contribuind în mod semnificativ la crearea de noi locuri de muncă cu o dimensiune locală și regională.

(23)IMM-urile se confruntă cu provocări comune, care nu afectează în aceeași măsură întreprinderile mai mari în ceea ce privește obținerea de finanțare, găsirea de forță de muncă calificată, reducerea sarcinilor administrative, adoptarea de soluții creative și inovatoare, accesarea piețelor și promovarea activităților în materie de internaționalizare. Programul ar trebui să abordeze aceste disfuncționalități ale pieței în mod proporțional, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața internă.

(24)Multe dintre problemele în materie de competitivitate ale Uniunii se referă la dificultățile IMM-urilor de a obține acces la finanțare, deoarece acestea luptă pentru a-și demonstra bonitatea și pentru a prezenta garanții suficiente. Apar provocări suplimentare legate de finanțare și generate de nevoia IMM-urilor de a rămâne competitive, de exemplu, prin implicarea în activități de digitalizare, internaționalizare și inovare și prin calificarea personalului lor. Accesul limitat la finanțare are un efect negativ asupra creării, creșterii și ratelor de supraviețuire ale întreprinderilor, precum și asupra disponibilității noilor antreprenori de a prelua întreprinderi viabile în contextul unei succesiuni de întreprindere.

(25)Pentru a depăși aceste disfuncționalități ale pieței și pentru a se asigura că IMM-urile continuă să își joace rolul de fundament al competitivității economiei Uniunii, întreprinderile mici și mijlocii au nevoie de sprijin suplimentar prin intermediul instrumentelor de împrumut și de capitaluri proprii care urmează să fie stabilite în conformitate cu componenta pentru IMM-uri a fondului InvestEU instituit prin Regulamentul [...] al Parlamentului European și al Consiliului 52 . Mecanismul de garantare a împrumuturilor pus în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 53 are o valoare adăugată dovedită și se preconizează că el va avea o contribuție pozitivă pentru cel puțin 500 000 de IMM-uri; succesorul acestuia va fi instituit în cadrul componentei pentru IMM-uri a Fondului InvestEU.

(26)Obiectivele de politică ale acestui program ar trebui să beneficieze de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei pentru IMM-uri a fondului InvestEU. Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară.

(27)Programul ar trebui să ofere un sprijin efectiv pentru IMM-uri pe tot parcursul ciclului lor de viață. El ar trebui să se bazeze pe cunoștințele unice și pe expertiza dobândite în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii și al sectoarelor industriale și pe o lungă experiență de colaborare cu părțile interesate de la nivel regional, național și european. Acest sprijin ar trebui să se bazeze pe experiența reușită a Rețelei întreprinderilor europene, care funcționează ca un ghișeu unic pentru îmbunătățirea competitivității IMM-urilor și pentru dezvoltarea activităților lor în cadrul pieței unice și în afara acesteia. Rețeaua intenționează să furnizeze în continuare servicii în numele altor programe ale Uniunii, în special pentru programul Orizont 2020, folosind resursele financiare ale acestor programe. De asemenea, schema de mentorat pentru noii antreprenori ar trebui să rămână instrumentul care să le permită antreprenorilor noi sau celor în devenire să dobândească experiență de afaceri prin punerea lor în legătură cu un antreprenor experimentat dintr-o altă țară și, astfel, să impulsioneze consolidarea talentelor antreprenoriale. Programul ar trebui să își propună să se dezvolte și să își extindă aria geografică în continuare și, astfel, să ofere o gamă mai largă de posibilități de punere în legătură pentru antreprenori, în complementaritate cu alte inițiative ale Uniunii, după caz.

(28)Clusterele reprezintă un instrument strategic pentru sprijinirea competitivității și dezvoltării IMM-urilor, deoarece ele oferă medii de afaceri favorabile. Inițiativele comune privind clusterele ar trebui să atingă masa critică pentru a accelera dezvoltarea IMM-urilor. Prin conectarea clusterelor ecosistemelor specializate, clusterele creează noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri și le integrează mai bine în lanțurile valorice europene și globale strategice. Ar trebui să se acorde sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de parteneriat transnațional și pentru punerea în aplicare a activităților comune, sprijinite de platforma de cooperare a clusterelor europene. Ar trebui să se încurajeze crearea de parteneriate durabile cu continuarea finanțării în cazul în care sunt atinse anumite obiective în materie de performanță și de participare. Asistența directă acordată IMM-urilor ar trebui canalizată prin organizațiile de clustere pentru următoarele activități: adoptarea tehnologiilor avansate, noi modele de afaceri, soluții cu emisii scăzute de carbon, creativitate și design, actualizarea competențelor, atragerea talentelor, accelerarea spiritului antreprenorial și internaționalizarea. Alte părți interesate specializate în sprijinirea IMM-urilor ar trebui asociate activităților desfășurate în vederea facilitării transformării industriale și a punerii în aplicare a unor strategii de specializare inteligentă. Programul ar trebui, prin urmare, să contribuie la creșterea economică și să consolideze astfel legăturile cu hub-urile de inovare (digitală) și cu investițiile Uniunii realizate în cadrul politicii de coeziune și al programului „Orizont Europa”. Sinergiile cu programul Erasmus pot fi, de asemenea, explorate.

(29)Creativitatea și inovarea sunt esențiale pentru competitivitatea lanțurilor valorice industriale ale Uniunii. Acestea reprezintă un catalizator pentru modernizarea industrială și contribuie la o creștere inteligentă, inclusiv la o creștere economică durabilă. Cu toate acestea, adaptarea lor de către IMM-uri cunoaște încă întârzieri. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine acțiuni, rețele și parteneriate specifice, în vederea unei inovări bazate pe creativitate de-a lungul întregului lanț valoric industrial.

(30)Standardele europene joacă un rol important pe piața internă. Acestea reprezintă un interes vital pentru competitivitatea întreprinderilor și, în special, a IMM-urilor. Ele sunt, de asemenea, un instrument crucial în sprijinirea legislației și politicilor Uniunii în mai multe domenii esențiale precum energia, schimbările climatice, tehnologia informației și comunicațiilor, utilizarea durabilă a resurselor, inovarea, siguranța produselor, protecția consumatorilor, siguranța lucrătorilor și condițiile de muncă, precum și îmbătrânirea populației, având astfel o contribuție pozitivă la nivelul întregii societăți.

(31)Activitățile de standardizare europene sunt reglementate prin Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 54 și sunt puse în aplicare printr-un parteneriat public-privat pe termen lung care este esențial pentru atingerea obiectivelor prevăzute în regulamentul respectiv, precum și în politicile generale și sectoriale ale Uniunii referitoare la standardizare.

(32)Un cadru de raportare financiară comun care funcționează corespunzător este esențial pentru piața internă, pentru funcționarea efectivă a piețelor de capital și pentru realizarea pieței integrate a serviciilor financiare în contextul uniunii piețelor de capital.

(33)În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului 55 , Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) adoptate de către Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate și interpretarea aferentă furnizată de Comitetul pentru interpretarea IFRS ar trebui încorporate în dreptul Uniunii pentru a fi aplicate de societățile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe o piață reglementată din Uniune numai dacă IFRS respectă criteriile stabilite în regulamentul respectiv, inclusiv cerința conform căreia situațiile financiare trebuie să ofere „o imagine fidelă”, așa cum se prevede la articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului 56 și numai dacă sunt favorabile interesului public. Astfel de standarde internaționale de contabilitate trebuie elaborate printr-un proces transparent și care să beneficieze de legitimitate democratică. Astfel, IFRS joacă un rol important în funcționarea pieței interne și, prin urmare, Uniunea este direct interesată să se asigure că procesul prin care sunt elaborate și aprobate IFRS conduce la stabilirea de standarde care respectă cerințele cadrului juridic al pieței interne. Prin urmare, este important să se stabilească măsuri de finanțare corespunzătoare pentru Fundația IFRS.

(34)Având în vedere rolul pe care îl joacă Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) în procesul de evaluare a măsurii în care IFRS respectă cerințele dreptului și ale politicii Uniunii, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, este necesar, de asemenea, ca Uniunea să asigure finanțarea stabilă a EFRAG prin contribuții la această finanțare. Activitatea cu caracter tehnic a EFRAG ar trebui să se concentreze pe consultanța tehnică acordată Comisiei cu privire la aprobarea IFRS, precum și pe o participare adecvată în procesul de dezvoltare a unor astfel de IFRS, și ar trebui să garanteze că interesele Uniunii sunt luate în considerare în mod adecvat în cadrul procesului internațional de stabilire a standardelor. Aceste interese ar trebui să includă noțiunea de „prudență”, menținerea cerinței privind „imaginea fidelă”, prevăzute în Directiva 2013/34/UE și a cerinței privind interesul public european, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, ținând seama de impactul IFRS asupra stabilității financiare și a economiei. Ar trebui să se instituie, de asemenea, un laborator european privind comunicarea informațiilor de către întreprinderi în cadrul Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG), pentru a promova inovarea și dezvoltarea celor mai bune practici în privința publicării de informații de către întreprinderi. În cadrul acestui forum, întreprinderile și investitorii pot să facă schimb de bune practici, în special în domeniul raportării nefinanciare și al celei privind sustenabilitatea.

(35)În domeniul auditului statutar, Consiliul de Supraveghere a Interesului Public (PIOB) a fost creat în 2005 de către grupul de monitorizare, o organizație internațională responsabilă cu monitorizarea reformei în materie de guvernanță a Federației Internaționale a Contabililor (IFAC). Rolul PIOB este acela de a supraveghea procesul care duce la adoptarea standardelor internaționale de audit (ISA) și celelalte activități de interes public ale IFAC. Este posibilă adoptarea de ISA pentru aplicarea în Uniune, cu condiția, în special, ca acestea să fie elaborate respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, astfel cum se prevede la articolul 26 din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului 57 . Luând în considerare introducerea ISA în Uniune și rolul esențial al PIOB în asigurarea faptului că acestea respectă cerințele prevăzute în Directiva 2006/43/CE, este important să se asigure măsuri de finanțare corespunzătoare pentru PIOB.

(36)Uniunea contribuie la asigurarea unui înalt nivel de protecție a consumatorilor, la capacitarea și afirmarea acestora ca element central al pieței interne prin sprijinirea și completarea politicilor statelor membre, căutând să asigure faptul că cetățenii, în calitate de consumatori, pot profita pe deplin de avantajele pieței interne și că, în acest sens, siguranța și interesele lor juridice și economice sunt protejate în mod corespunzător prin intermediul unor acțiuni concrete. Uniunea trebuie, de asemenea, să se asigure că legislația privind protecția consumatorilor și siguranța produselor este pusă în aplicare în mod corespunzător și egal și că întreprinderile beneficiază de condiții de concurență echitabile pe piața internă. Mai mult, consumatorii trebuie capacitați, încurajați și asistați în luarea unor alegeri durabile, contribuind astfel la o economie durabilă, eficientă din punctul de vedere al consumului energetic și al utilizării, și circulară.

(37)Programul ar trebui să își propună să sensibilizeze consumatorii, întreprinderile, societatea civilă și autoritățile cu privire la legislația Uniunii privind protecția consumatorilor și siguranța produselor și să capaciteze consumatorii și organizațiile reprezentative ale acestora de la nivel național și de la nivelul Uniunii, în special prin sprijinirea Organizației Europene a Consumatorilor (Bureau Européen des Unions de Consommateurs - BEUC), un ONG consacrat și reputat, care reprezintă interesele consumatorilor în legătură cu toate politicile relevante ale Uniunii, precum și prin sprijinirea Asociației Europene pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare (ANEC), care reprezintă interesele consumatorilor în materie de standardizare. Procedând astfel, ar trebui să se acorde o atenție specială noilor nevoi ale pieței privind promovarea consumului durabil și prevenirea vulnerabilităților și a provocărilor determinate de digitalizarea economiei sau de dezvoltarea unor noi tipare de consum și modele de afaceri. Programul ar trebui să sprijine dezvoltarea de informații relevante privind piețele, provocările politice, problemele și comportamentele emergente și publicarea unui tablou de bord al Uniunii privind consumatorii.

(38)Programul ar trebui să sprijine autoritățile competente naționale, inclusiv cele responsabile cu monitorizarea siguranței produselor, care cooperează în special prin sistemul de alertă rapidă al Uniunii pentru produsele periculoase. Aceasta ar trebui, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului 58 și a Regulamentului (CE) nr. 765/2008 privind protecția consumatorilor și siguranța produselor, precum și a rețelei de cooperare pentru protecția consumatorului și a cooperării internaționale între autoritățile relevante din țări terțe și din Uniune. Programul ar trebui să își propună, de asemenea, să asigure accesul tuturor consumatorilor și comercianților la o modalitate corespunzătoare de soluționare extrajudiciară a litigiilor și de soluționare online a litigiilor, precum și la informații privind posibilitățile de recurs.

(39)Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor oferă asistență consumatorilor pentru a se bucura de avantajele drepturilor ce le revin în calitate de consumatori ai Uniunii atunci când cumpără bunuri sau servicii din afara frontierelor, de pe piața internă și din SEE, fie online, fie în cursul călătoriilor. Această rețea care cuprinde 30 de centre, finanțată în comun de peste 10 ani prin programele Uniunii privind protecția consumatorilor, a dovedit că aduce valoare adăugată pentru consolidarea încrederii consumatorilor și comercianților în piața internă. Ea primește peste 100 000 de cereri din partea consumatorilor în fiecare an și ajunge la milioane de cetățeni prin activitățile sale de informare prin presă și online. Este una dintre cele mai apreciate rețele de asistență pentru cetățeni din Uniune și majoritatea centrelor găzduiesc puncte de contact în domeniul legislației privind piața internă, cum ar fi Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului 59 , iar din evaluarea acesteia reiese importanța continuării activităților sale. Rețeaua intenționează, de asemenea, să dezvolte mecanisme de reciprocitate cu organisme similare din țări terțe.

(40)Verificarea adecvării dreptului Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și marketing, efectuată de către Comisie în luna mai 2017, a arătat că este nevoie de o mai bună punere în aplicare a normelor și de facilitarea recursurilor în cazul în care consumatorii au suferit de pe urma încălcării legislației privind protecția consumatorilor. Drept urmare, în luna aprilie 2018, Comisia a adoptat „Noile avantaje pentru consumatori” pentru a asigura, între altele, tratamentul egal al consumatorilor pe piața internă în legătură cu standardele de calitate diferențiată, îmbunătățirea capacității statelor membre de punere în aplicare a legislației, îmbunătățirea siguranței produselor, intensificarea cooperării internaționale și noi posibilități de recurs, în principal prin acțiuni de reprezentare desfășurate de entități calificate. Programul ar trebui să își propună să sprijine politica privind protecția consumatorilor prin acțiuni de sensibilizare, prin consolidarea bazei de cunoștințe și a capacităților și prin schimbul de bune practici ale organizațiilor de consumatori și ale autorităților de protecție a consumatorilor, prin crearea de rețele și dezvoltarea cunoștințelor despre piață, prin consolidarea bazei de date concrete privind funcționarea pieței interne pentru consumatori, prin sisteme informatice și instrumente de comunicare, printre altele.

(41)Cetățenii sunt afectați, în special, de funcționarea piețelor de servicii financiare. Acestea sunt o componentă esențială a pieței interne și necesită un cadru solid de reglementare și supervizare, care să asigure nu numai stabilitatea financiară și o economie durabilă, ci care să ofere, de asemenea, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare, inclusiv a investitorilor individuali, a titularilor de conturi de economii, a deținătorilor de polițe de asigurare, a membrilor și beneficiarilor fondurilor de pensii, a acționarilor individuali, a debitorilor și a IMM-urilor. Este important să se îmbunătățească capacitatea acestora de a participa la elaborarea politicilor pentru sectorul financiar.

(42)Prin urmare, programul ar trebui să sprijine în continuare activitățile specifice din cadrul Programului de consolidare a capacităților 2017-2020, sporind implicarea consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare în elaborarea politicilor Uniunii, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 2017/826 al Parlamentului European și al Consiliului 60 care a continuat programul pilot și acțiunea pregătitoare din perioada 2012-2017. Acest lucru este necesar pentru a le permite factorilor de decizie să fie la curent cu opiniile părților interesate, altele decât profesioniștii din sectorul financiar, și pentru a asigura o mai bună reprezentare a intereselor consumatorilor și ale altor utilizatori finali ai serviciilor financiare. Acest lucru ar trebui să determine îmbunătățirea politicilor privind serviciile financiare, în special datorită unei mai bune percepții din partea publicului a chestiunilor vizate de reglementarea financiară și de creșterea nivelului de cunoștințe financiare.

(43)În contextul unui proiect pilot desfășurat în perioada 2012-2013 și al unei acțiuni pregătitoare datând din perioada 2014-2016, Comisia a acordat granturi pentru două organizații, ca urmare a unei cereri de propuneri deschise anuale. Cele două organizații sunt Finance Watch, înființată în 2011 cu granturi din partea Uniunii ca o asociație internațională fără scop lucrativ în temeiul dreptului belgian, și Better Finance, care este rezultatul reorganizărilor succesive și al redefinirii unor federații europene preexistente ale investitorilor și acționarilor începând din 2009. Programul privind consolidarea capacităților, instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2017/826, identifică aceste două organizații drept beneficiari exclusivi. Prin urmare, este necesară cofinanțarea în continuare a acestei organizații, în contextul programului. Cu toate acestea, această finanțare ar trebui să facă obiectul unei revizuiri.

(44)Este necesar un nivel înalt de protecție a sănătății de-a lungul întregului lanț alimentar, pentru a permite funcționarea eficientă a pieței interne. Un lanț alimentar sigur și sustenabil este indispensabil pentru societate și pentru piața internă. Crizele din domeniul sănătății și alertele alimentare la nivel transfrontalier perturbă funcționarea pieței interne, limitând circulația persoanelor și a bunurilor și îngreunând producția.

(45)Obiectivul general al dreptului Uniunii în domeniul lanțului alimentar este de a contribui la creșterea nivelului sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar, de a sprijini creșterea nivelului de bunăstare a animalelor, de a contribui la creșterea nivelului protecției și informării consumatorilor și la creșterea nivelului de protecție a mediului, inclusiv conservarea biodiversității, îmbunătățind în același timp sustenabilitatea produselor alimentare europene și a producției europene de hrană pentru animale, creșterea standardelor de calitate în cadrul Uniunii, optimizând competitivitatea industriei alimentare și a hranei pentru animale din Uniune și favorizând crearea de locuri de muncă.

(46)Ținând seama de particularitățile acțiunilor referitoare la creșterea nivelului sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar, regulamentul trebuie să prevadă criterii de eligibilitate speciale privind acordarea de granturi și utilizarea achizițiilor publice. În special, prin derogare de la Regulamentul (UE, Euratom) al Parlamentului European și al Consiliului 61 („Regulamentul financiar”), ca o excepție de la principiul neretroactivității, costurile aferente măsurilor de urgență, din cauza naturii lor urgente și imprevizibile, ar trebui să fie eligibile și să includă, de asemenea, costurile suportate ca urmare a suspectării apariției unei boli sau a unui organism dăunător, cu condiția ca apariția respectivă să fie confirmată și notificată ulterior Comisiei. Angajamentele bugetare corespunzătoare și plata cheltuielilor eligibile ar trebui să fie efectuate de către Comisie, în urma semnării angajamentelor juridice și a evaluării cererilor de plată transmise de statele membre. Costurile ar trebui să fie eligibile și în privința măsurilor de protecție adoptate în cazul unei amenințări directe la adresa stării de sănătate a Uniunii ca urmare a apariției sau evoluției, pe teritoriul unei țări terțe, al unui stat membru sau al țările și teritoriile de peste mări, a unor boli ale animalelor și zoonoze, precum și în privința măsurilor de protecție, sau a altor activități relevante, luate în sprijinul stării de sănătate a plantelor în Uniune.

(47)Controalele oficiale efectuate de statele membre reprezintă un instrument esențial pentru a verifica și monitoriza punerea în aplicare, conformitatea și respectarea cerințelor relevante ale Uniunii. Eficacitatea și eficiența sistemelor oficiale de control sunt vitale pentru menținerea unui nivel înalt de siguranță pentru oameni, animale și plante de-a lungul lanțului alimentar, asigurând în același timp un nivel înalt de protecție a mediului și a bunăstării animalelor. Pentru astfel de măsuri de control ar trebui să fie pus la dispoziție un sprijin financiar din partea Uniunii. În particular, o astfel de contribuție financiară ar trebui să se acorde laboratoarelor de referință ale Uniunii pentru a le ajuta să suporte costurile care rezultă din punerea în aplicare a programelor de lucru aprobate de Comisie. Mai mult, deoarece eficiența controalelor oficiale depinde și de existența în cadrul autorităților de control a unui personal bine pregătit, care să cunoască bine dreptul Uniunii, Uniunea ar trebui să fie în măsură să contribuie la formarea profesională a personalului respectiv și la programele de schimb relevante organizate de autoritățile competente.

(48)Statisticile europene de înaltă calitate dezvoltate, elaborate și difuzate în cadrul programului statistic european sunt vitale pentru luarea de decizii bazate pe dovezi. Statisticile europene ar trebui să fie disponibile la timp și să contribuie la punerea în aplicare a politicilor Uniunii, astfel cum sunt se prevede în Tratatul privind funcționare Uniunii Europene, și anume guvernanța economică consolidată și integrată, coeziunea socială, economică și teritorială, dezvoltarea durabilă, politica agricolă, dimensiunea socială a Europei și globalizarea.

(49)Statisticile europene sunt indispensabile pentru luarea deciziilor în Uniune și pentru măsurarea performanței și a impactului inițiativelor Uniunii. Prin urmare, ar trebui să fie asigurate în continuare furnizarea și elaborarea statisticilor europene, cu o abordare la nivelul întregii Uniuni și depășind perspectiva pieței interne, pentru a acoperi toate activitățile și domeniile de politică ale Uniunii, inclusiv capacitarea întreprinderilor și a cetățenilor pentru a lua decizii în cunoștință de cauză.

(50)Având în vedere natura sa orizontală, programul statistic european se supune unor cerințe specifice, și anume cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 62 , în special cele referitoare la respectarea principiilor statistice, funcționarea sistemului statistic european și guvernanța acestuia, inclusiv rolul și sarcinile atribuite Comitetului Sistemului Statistic European și Comisiei (EUROSTAT), stabilirea și punerea în aplicare a programării activităților statistice.

(51)Programul a fost transmis spre examinare prealabilă Comitetului Sistemului Statistic European, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(52)Uniunea și statele membre s-au angajat la punerea în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă. Contribuind la realizarea Agendei 2030, Uniunea și statele membre vor promova, de asemenea, o Europă mai puternică, mai sustenabilă, mai incluzivă, mai sigură și mai prosperă. Programul ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Agendei 2030, inclusiv prin găsirea unui echilibru între dimensiunile economică, socială și de mediu ale dezvoltării durabile.

(53)Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei, precum și la atingerea obiectivului global ca 25 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului, iar ulterior acestea vor fi reevaluate în cadrul evaluărilor și al procedurilor de reexaminare relevante.

(54)Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru program, care va constitui suma de referință primară, în sensul [trimitere ce urmează să fie actualizată după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 63 ], pentru Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare anuale.

(55)Acordul privind Spațiul Economic European prevede cooperarea în domeniile care fac obiectul programului între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și țările din cadrul Asociației Europene a Liberului Schimb participante la Spațiul Economic European, pe de altă parte. Ar trebui, de asemenea, să fie incluse dispoziții care să deschidă programul la participarea altor țări, inclusiv a țărilor învecinate cu Uniunea și a țărilor care solicită aderarea, sunt candidate la aderare sau sunt în curs de aderare la Uniune. În plus, în domeniul statisticilor europene, programul ar trebui să fie accesibil Elveției în conformitate cu acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind cooperarea în domeniul statisticii 64 .

(56)Statele terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare, astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(57)Regulamentul financiar se aplică acestui program. Acesta prevede normele de punere în aplicare a bugetului Uniunii, inclusiv normele referitoare la granturi, premii, achiziții publice.

(58)Acțiunile puse în aplicare în cadrul programelor și al liniilor bugetare precedente s-au dovedit adecvate și ar trebui păstrate. Acțiunile noi introduse în cadrul programului au scopul de a consolida buna funcționare a pieței interne. Pentru a asigura o executare mai simplă și mai flexibilă a programului și, astfel, pentru a lucra mai bine în vederea atingerii obiectivelor acestuia, acțiunile ar trebui definite numai în funcție de categorii globale, generice. În program ar trebui să se includă, de asemenea, liste cu activități orientative privind obiectivele specifice din domeniul competitivității sau activități specifice decurgând din cerințele de reglementare, cum ar fi în domeniul standardizării, al reglementării lanțului alimentar și al statisticilor europene.

(59)Este necesar să se precizeze anumite categorii de entități eligibile pentru finanțare, precum și entitățile care ar trebui să fie eligibile în vedere finanțării fără o cerere de propuneri.

(60)Având în vedere interconectarea tot mai pronunțată a economiei mondiale, programul ar trebui să continue să prevadă posibilitatea de a implica, în anumite activități, experți externi, precum funcționari ai țărilor terțe, reprezentanți ai organizațiilor internaționale sau operatori economici.

(61)Este necesar să se precizeze criteriile speciale privind normele de cofinanțare și costurile eligibile.

(62)În conformitate cu angajamentul Comisiei, stabilit în comunicarea din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE” 65 , și pentru a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate în cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, excluzând totuși dubla finanțare.

(63)Prezentul program ar trebui să contribuie la sprijinul global vizând nevoile specifice ale regiunilor ultraperiferice și integrarea loc în piața internă, astfel cum s-a reiterat recent în comunicarea Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” 66 .

(64)Programul ar trebui să promoveze sinergii, evitând, în același timp, suprapunerea cu programele și acțiunile conexe ale Uniunii. Acțiunile din cadrul prezentului program vor fi complementare celor din cadrul programelor „Vamă” și „Fiscalis” instituite prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului 67 și prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului 68 , care au același obiectiv de a sprijini și îmbunătăți funcționarea pieței interne.

(65)Programul ar trebui să promoveze sinergii și complementarități în ceea ce privește sprijinul acordat IMM-urilor și spiritul antreprenorial în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului 69 . Mai mult, componenta pentru IMM-uri a fondului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului 70 va asigura sprijin sub formă de împrumuturi sau capitaluri proprii pentru a spori accesul la finanțarea pentru IMM-uri și disponibilitatea acesteia. Programul ar trebui să urmărească realizarea de sinergii și cu Programul spațial instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului 71 în ceea ce privește încurajarea IMM-urilor să profite de soluții de inovare revoluționare și de alte soluții elaborate în cadrul acestor programe.

(66)Prezentul program ar trebui să promoveze sinergii cu programul „Orizont Europa” instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului 72 , care își propune să promoveze cercetarea și inovarea. Acest lucru ar trebui să vizeze în special complementaritatea cu acțiunile viitorului Consiliu european al inovării pentru întreprinderi inovatoare, precum și sprijinul serviciilor pentru IMM-uri.

(67)Programul ar trebui să promoveze sinergii și complementarități în ceea ce privește programul „Europa digitală” instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului 73 , care își propune să promoveze digitalizarea economiei Uniunii și a sectorului public.

(68)Mai mult, programul ar trebui să urmărească să asigure sinergii cu Fondul pentru justiție, drepturi și valori instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului 74 , care își propune să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție ca sursă de eficacitate a sistemelor judiciare naționale, un catalizator esențial pentru o economie europeană echitabilă și rentabilă.

(69)Prezentul program ar trebui să promoveze sinergii cu programul Erasmus instituit prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului 75 , cu Fondul de solidaritate al Uniunii Europene instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului 76 și cu Fondul Social European Plus instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului 77 în domeniul mobilității forței de muncă și a tinerilor, care este esențială pentru buna funcționare a pieței interne.

(70)În fine, acțiunile din domeniul lanțului alimentar, cum ar fi măsurile veterinare și fitosanitare în cazul crizelor în materie de sănătate a animalelor și a plantelor ar putea fi completate cu intervenții bazate pe piață din cadrul programării politicii agricole comune (PAC) a Uniunii instituită prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului 78 .

(71)Acolo unde este cazul, acțiunile programului ar trebui utilizate pentru a aborda disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente, în mod proporțional, fără a duplica sau a exclude finanțarea privată și ele ar trebui să aibă o valoare adăugată clară.

(72)Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește adoptarea de programe de lucru pentru punerea în aplicare a acțiunilor care contribuie la un nivel înalt de sănătate umană, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 79 .

(73)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(74)Pentru a asigura monitorizarea și raportarea periodică, ar trebui pus în practică încă de la început un cadru adecvat pentru monitorizarea acțiunilor și a rezultatelor programului. Această monitorizare și raportare ar trebui să se bazeze pe indicatori care măsoară efectele acțiunilor din cadrul programului în raport cu valori de referință predefinite.

(75)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 pentru o mai bună legiferare 80 , este necesar să se evalueze prezentul program pe baza informațiilor colectate prin respectarea cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative excesive exercitate mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(76)Lista cu bolile animalelor și zoonozele care sunt eligibile pentru finanțare în cadrul măsurilor de urgență și pentru finanțare în cadrul programelor de eradicare, combatere și supraveghere ar trebui stabilite pe baza bolilor animalelor menționate în capitolul 2 din partea I a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului 81 , în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului 82 și în Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 83 .

(77)Pentru a lua în considerare situațiile provocate de bolile animalelor care au un impact semnificativ asupra producției animaliere sau a comerțului cu acestea, evoluția zoonozelor care reprezintă o amenințare la adresa oamenilor sau noile evoluții științifice sau epidemiologice, precum și bolile animalelor, care este posibil să constituie o amenințare nouă pentru Uniune, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei cu bolile animalelor și zoonoze. Pentru a asigura evaluarea eficace a evoluției programului înspre atingerea obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește revizuirea sau completarea indicatorilor care măsoară gradul de realizare a obiectivelor specifice, atunci când se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, ar trebui ca Parlamentul European și Consiliul să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.

(78)În temeiul [trimitere ce urmează să fie actualizată după caz, în conformitate cu o nouă decizie privind TTPM-urile: Articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului 84 ], persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(79)În conformitate cu Regulamentul financiar, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 85 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 86 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 87 și Regulamentul (UE) nr. 2017/1939 al Consiliului 88 , interesele financiare ale Uniunii urmează să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 89 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(80)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(81)Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 90 reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în statele membre în contextul prezentului regulament și sub supravegherea autorităților competente din statele membre. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 91 reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de către Comisie în cadrul prezentului regulament și sub supravegherea Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Orice schimb sau transfer de informații efectuat de autoritățile competente trebuie să respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 și orice schimb sau transfer de informații efectuat de Comisie trebuie să respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

(82)Având în vedere faptul că obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre din cauza caracterului transfrontalier al problemelor implicate, dar, datorită potențialului crescut al acțiunii Uniunii, ele pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum se enunță la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(83)Obiectivul programului ar trebui, de asemenea, să fie acela de a asigura vizibilitatea și coerența mai mare a pieței interne a Uniunii, a competitivității întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor, și a acțiunilor în domeniul statisticilor europene în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor și al administrațiilor.

(84)Regulamentul (UE) nr. 99/2013, Regulamentul (UE) nr. 1287/2013, Regulamentul (UE) nr. 254/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 92 , Regulamentul (UE) nr. 258/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 93 , Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului  94 , Regulamentul (UE) 2017/826 ar trebui abrogate cu efect de la 1 ianuarie 2021.

(85)Este oportună asigurarea unei tranziții neîntrerupte între programele din domeniile competitivității întreprinderilor și IMM-urilor, protecției consumatorilor, clienților și utilizatorilor finali ai serviciilor financiare, elaborării de politici în domeniul serviciilor financiare, lanțului alimentar și al statisticilor europene, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1287/2013, Regulamentul (UE) nr. 254/2014, Regulamentul (UE) 2017/826, Regulamentul (UE) 258/2014, Regulamentul (UE) nr. 652/2014, Regulamentul (UE) 99/2013 și prezentul program, în special în ceea ce privește continuarea măsurilor multianuale și evaluarea succesului programelor anterioare.



ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne și a competitivității întreprinderilor, inclusiv a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii și a cadrului de finanțare a dezvoltării, elaborării și diseminării statisticilor europene în sensul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 (denumit în continuare „programul”).

Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(2)„statistici europene” înseamnă statisticile dezvoltate, elaborate și diseminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009;

(3)„entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al dreptului Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul financiar”);

(4)„microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii” înseamnă microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei 95 , în versiunea din 6 mai 2003;

(5)„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii.

Articolul 3

Obiectivele programului

1.Programul are următoarele obiective generale:

(a)să îmbunătățească funcționarea pieței interne și, în special, să protejeze și să capaciteze cetățenii, consumatorii și întreprinderile, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), prin asigurarea respectării dreptului Uniunii, prin facilitarea accesului la piețe, prin stabilirea de standarde și prin promovarea sănătății umane, a animalelor și a plantelor, precum și prin promovarea bunăstării animalelor; precum și să consolideze cooperarea dintre autoritățile competente ale statelor membre și dintre autoritățile competente ale statelor membre și Comisie și agențiile descentralizate ale Uniunii;

(b)să asigure statistici de înaltă calitate, comparabile și fiabile privind Europa, care să sprijine conceperea, monitorizarea și evaluarea tuturor politicilor Uniunii și care să permită factorilor de decizie, întreprinderilor, mediului academic, cetățenilor și mass-mediei să ia decizii în cunoștință de cauză și să participe activ la procesul democratic.

2.Programul are următoarele obiective specifice:

(a)să eficientizeze piața internă, să faciliteze prevenirea și înlăturarea obstacolelor, să sprijine dezvoltarea, implementarea și aplicarea dreptului Uniunii în domenii precum piața internă a bunurilor și serviciilor, achizițiile publice, supravegherea pieței, precum și în domenii precum dreptul societăților comerciale, dreptul contractual și dreptul responsabilității extracontractuale, combaterea spălării banilor, libera circulație a capitalurilor, serviciile financiare și concurența, inclusiv dezvoltarea de instrumente de guvernanță;

(b)să îmbunătățească competitivitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor și punerea în aplicare a principiului adiționalității fondurilor, prin punerea la dispoziție a unor măsuri care sprijină accesul la finanțare pentru IMM-uri - accesul la piețe, inclusiv internaționalizarea IMM-urilor, un mediu de afaceri favorabil IMM-urilor, competitivitatea sectoarelor, modernizarea industriei și promovarea antreprenoriatului;

(c)să asigure funcționarea efectivă a pieței interne prin procese de standardizare care:

(i)permit finanțarea standardizării europene și a participării părților interesate în procesul de stabilire a standardelor europene; 

(ii)sprijină dezvoltarea unor standarde de raportare financiară internațională și de audit de înaltă calitate, facilitează integrarea acestora în dreptul Uniunii și promovează inovarea și elaborarea celor mai bune practici în raportarea de informații de către întreprinderi; 

(d)să promoveze interesele consumatorilor și să asigure un nivel înalt de protecție a consumatorilor și siguranță a produselor prin:

(i)capacitarea, sprijinirea și educarea consumatorilor, întreprinderilor și societății civile; asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, a unui consum durabil și a siguranței produselor, în special prin sprijinirea autorităților responsabile cu aplicarea legislației și a organizațiilor care reprezintă consumatorii și prin acțiuni de cooperare; garantarea faptului că toți consumatorii au acces la căi de recurs; și furnizarea de informații adecvate cu privire la piețe și consumatori;

(ii)îmbunătățirea participării consumatorilor, a altor utilizatori finali ai serviciilor financiare și a societății civile la elaborarea politicilor privind serviciile financiare; promovarea unei mai bune înțelegeri a sectorului financiar;

(e)să contribuie la creșterea nivelului sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar și în domeniile conexe, inclusiv prin prevenirea și eradicarea bolilor și a organismelor dăunătoare, și să sprijine creșterea nivelului de bunăstare a animalelor, precum și producerea și consumul de alimente sustenabile;

(f)să elaboreze și să comunice statistici de înaltă calitate privind Europa, la timp, cu imparțialitate și într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, prin consolidarea parteneriatelor cu Sistemul Statistic European menționat la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 și cu toate părțile externe relevante, utilizând surse de date multiple, metode avansate de analiză a datelor, sisteme inteligente și tehnologii digitale.

Articolul 4

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 se ridică la 4 088 580 000 EUR la prețurile curente.

2.În cadrul sumei prevăzute la alineatul (1), sumele orientative prezentate mai jos trebuie alocate pentru următoarele obiective:

(a)1 000 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b);

(b)188 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i);

(c)1 680 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (e);

(d)552 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (f).

3.Suma prevăzută la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, în special cu privire la activitățile pregătitoare, de monitorizare, verificare, audit și de evaluare, precum și la utilizarea rețelelor de tehnologia informațiilor, cu accent pe prelucrarea informațiilor și schimbul de informații, precum și la utilizarea și dezvoltarea instrumentelor de tehnologia informațiilor instituționale.

4.Pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (e), angajamentele bugetare care acoperă mai mult de un exercițiu financiar, pot fi defalcate în tranșe anuale care se întind pe mai mulți ani.

5.Prin derogare de la articolul 111 alineatul (2) din Regulamentul financiar, Comisia angajează bugetul pentru grantul atribuit pentru măsuri de urgență în domeniile veterinar și fitosanitar din cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament după evaluarea cererilor de plată transmise de către statele membre.

6.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate către program la cererea acestora. Comisia implementează aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu litera (c) a aceluiași articol. Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)Membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și acestea;

(c)țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)țările terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(i)să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(ii)să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora;

(iii)să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

(iv)să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Contribuțiile menționate la punctul (ii) constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

1.Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

2.Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, mai precis granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

3.Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X] din Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind Fondul de garantare] 96 .

CAPITOLUL II

GRANTURI

Articolul 7

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 8

Acțiuni eligibile

1.Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile în vederea finanțării.

2.Sunt eligibile în special următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3:

(a)crearea condițiilor potrivite pentru capacitarea tuturor actorilor de pe piața internă, inclusiv a întreprinderilor, cetățenilor și consumatorilor, a societății civile și a autorităților publice, prin campanii transparente de informare și sensibilizare, schimbul de bune practici, promovarea de bune practici, schimbul de expertiză și de cunoștințe și diseminarea acestora și organizarea de cursuri de formare;

(b)furnizarea de mecanisme pentru cetățeni, consumatori, utilizatori finali, societatea civilă și reprezentanții întreprinderilor din Uniune, astfel încât aceștia să contribuie la discuții politice, elaborarea de politici și procesul decizional, în special prin sprijinirea funcționării organizațiilor reprezentative la nivel național și la nivelul Uniunii;

(c)consolidarea capacităților, facilitarea și coordonarea unor acțiuni comune între statele membre și între autoritățile competente ale statelor membre și între autoritățile competente ale statelor membre și Comisie, agențiile descentralizate ale Uniunii și autoritățile din țări terțe;

(d)sprijinirea punerii efective în aplicare și a modernizării cadrului juridic al Uniunii și a adaptării rapide a acestuia la mediul în continuă schimbare, inclusiv prin colectarea de date și analiza acestora; studii, evaluări și recomandări de politici; organizarea unor activități demonstrative și proiecte pilot; activități de comunicare; dezvoltarea de instrumente informatice dedicate care să asigure funcționarea transparentă și eficientă a pieței interne.

3.Următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b) sunt eligibile pentru finanțare:

(a)punerea la dispoziție a unor forme diverse de sprijin pentru IMM-uri;

(b)facilitarea accesului IMM-urilor la piețe, sprijinirea acestora în abordarea provocărilor globale și societale și internaționalizarea întreprinderilor, precum și consolidarea poziției de lider în industrie deținută de Uniune în cadrul lanțurilor valorice globale, inclusiv Rețeaua întreprinderilor europene;

(c)abordarea problemelor legate de barierele de pe piață, sarcina administrativă și crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru a le permite IMM-urilor să profite de avantajele pieței interne;

(d)facilitarea creșterii întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea competențelor, și a transformării industriale în sectoarele de producție și de servicii;

(e)sprijinirea competitivității întreprinderilor și a unor sectoare întregi ale economiei, precum și sprijinirea adoptării de către IMM-uri a inovării și a colaborării de-a lungul lanțului valoric prin conectarea strategică a ecosistemelor și a clusterelor, inclusiv inițiativa comună privind clusterele;

(f)promovarea unui mediu de afaceri antreprenorial și a culturii antreprenoriale, inclusiv programul de mentorat pentru noi antreprenori și sprijinirea întreprinderilor nou-înființate, a sustenabilității și extinderii activității întreprinderilor.

4.Acțiunile prevăzute la articolele 15 și 16 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și de punere în practică a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din prezentul regulament sunt eligibile pentru finanțare.

5.Acțiunile de acordare de sprijin pentru activitățile care vizează dezvoltarea, aplicarea, evaluarea și monitorizarea standardelor internaționale în domeniul raportării financiare și al auditului și supravegherea proceselor lor de stabilire a standardelor și punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii) sunt eligibile pentru finanțare.

6.Acțiunile stabilite în anexa I de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) sunt eligibile pentru finanțare.

7.Acțiunile stabilite în anexa II de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) sunt eligibile pentru finanțare.

Articolul 9

Entități eligibile

1.Criteriile de eligibilitate prevăzute la alineatele (2)-(7) din prezentul articol se aplică în plus față de criteriile prevăzute la articolul 197 din Regulamentul financiar.

2.Pe lângă condițiile de eligibilitate prevăzute la alineatele (3)-(7), următoarele entități sunt eligibile în cadrul programului:

(a)entitățile juridice stabilite într-una dintre următoarele țări:

(i)un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legate de acesta;

(ii)o țară terță asociată la program în conformitate cu articolul 5;

(b)orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională;

(c)entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt eligibile în mod excepțional pentru participare, cu condiția ca acțiunea să urmărească obiectivele Uniunii și ca activitățile din afara Uniunii să contribuie la eficacitatea intervențiilor efectuate pe teritoriile statului membru cărora li se aplică Tratatele.

3.Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt în mod excepțional eligibile pentru participarea la următoarele acțiuni:

(a)acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b);

(b)acțiunile de sprijinire a protecției consumatorilor care vizează punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i).

Entitățile care participă la acțiunile menționate la literele (a) și (b) nu au dreptul să primească contribuții financiare din partea Uniunii, cu excepția cazului în care acest lucru este indispensabil programului, în special în ceea ce privește competitivitatea și accesul la piețe al întreprinderilor din Uniune sau în ceea ce privește protecția consumatorilor stabiliți în Uniune. Această excepție nu se aplică în cazul entităților care au scop lucrativ.

4.Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din prezentul regulament, entitățile menționate la articolele 15 și 16 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 sunt eligibile.

5.Pentru acțiunile care sprijină protecția consumatorilor, punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i) și cu privire la Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor, sunt eligibile următoarele organisme:

(a)un organism desemnat de un stat membru sau de o țară terță prevăzută la articolul 5, care este un organism fără scop lucrativ selectat printr-o procedură transparentă;

(b)un organism public.

6.Țări terțele, asociate sau neasociate la program, sunt eligibile pentru următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e):

(a)măsurile de protecție adoptate în cazul unei amenințări directe la adresa stării de sănătate a Uniunii ca urmare a apariției sau evoluției, pe teritoriul unei țări terțe sau al unui stat membru, a uneia dintre bolile animalelor și zoonozele enumerate în anexa III sau a organismelor dăunătoare plantelor enumerate în programul de lucru menționat la articolul 16;

(b)măsurile de protecție, sau alte activități relevante, luate în sprijinul stării de sănătate a plantelor în Uniune.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a modifica anexa III acolo unde este necesar pentru a lua în considerare situațiile provocate de bolile animalelor care au un impact semnificativ asupra producției animaliere sau a comerțului cu animale, evoluția zoonozelor care reprezintă o amenințare la adresa oamenilor sau noile evoluții științifice sau epidemiologice, precum și bolile animalelor care este posibil să constituie o amenințare nouă pentru Uniune.

Cu excepția cazurilor de boli ale animalelor și de organisme dăunătoare plantelor care au un impact semnificativ asupra Uniunii, în principiu, țările neasociate ar trebui să își autofinanțeze participarea la acțiunile menționate la literele (a) și (b).

7.Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, sunt eligibile următoarele entități juridice:

(a)institutele naționale de statistică și alte autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009;

(b)pentru acțiunile de sprijinire a rețelelor de colaborare, alte organisme care funcționează în domeniul statisticii și care nu sunt autoritățile menționate la litera (a) din prezentul alineat;

(c)organizațiile non-profit, fără conflicte de interese de natură industrială, comercială, de afaceri sau de altă natură și care au drept obiective și activități principale promovarea și sprijinirea punerii în aplicare a Codului de practici al statisticilor europene menționat la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 și punerea în aplicare a noilor metode de elaborare a statisticilor europene care au drept scop îmbunătățirea eficienței și sporirea calității la nivelul Uniunii.

Articolul 10

Beneficiari desemnați

Următoarele entități pot beneficia de un grant în cadrul programului, fără a se recurge la o cerere de propuneri:

(a)pentru acțiunile în domeniul supravegherii pieței de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament, autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre, astfel cum sunt menționate la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 și la articolul 11 din [Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme și proceduri pentru respectarea și asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii privind produsele] 97 ;

(b)pentru acțiunile în domeniile acreditării și supravegherii pieței vizând punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament, organismul recunoscut în temeiul articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, pentru a efectua activitățile menționate la articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

(c)pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din prezentul regulament, entitățile menționate la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;

(d)pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii), Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG), Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară și Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB);

(e)pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i) în legătură cu reprezentarea interesului consumatorilor la nivelul Uniunii, Organizația Europeană a Consumatorilor (Bureau Européen des Unions de Consommateurs - BEUC) și Asociația Europeană pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare (ANEC), cu condiția ca acestea să nu aibă interese conflictuale și să reprezinte prin membrii lor interesele consumatorilor din Uniune în cel puțin două treimi din statele membre;

(f)pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (ii), Finance Watch și Better Finance, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții care vor face obiectul unei evaluări anuale:

(i)entitățile rămân neguvernamentale, non-profit și independente de orice interes industrial, comercial sau economic;

(ii)ele evită orice conflict de interese și reprezintă, prin membrii lor, interesele consumatorilor din Uniune și ale altor utilizatori finali din domeniul serviciilor financiare;

(g)pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament:

(i)autoritățile competente ale statelor membre și entitățile lor afiliate, laboratoarele de referință ale Uniunii Europene și centrele de referință ale Uniunii Europene menționate la articolele 92, 95 și 97 din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului 98 și organizațiile internaționale;

(ii)numai în cazul acțiunilor descrise în temeiul articolului 9 alineatul (6) literele (a) și (b) din prezentul regulament, țările terțe asociate sau neasociate la program;

(h)pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, institutele naționale de statistică și alte autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Articolul 11

Criterii de evaluare și de atribuire

Comitetul (comitetele) de evaluare pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului (obiectivelor) specific(e) prevăzut(e) la articolul 3 alineatul (2) poate (pot) fi alcătuit(e) în totalitate sau parțial din experți externi.

Articolul 12

Reguli de cofinanțare

1.Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament în ceea ce privește autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre și din țările terțe asociate la program și instalațiile de testare ale Uniunii menționate la articolul 20 din [Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme și proceduri pentru respectarea și asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii privind produsele], programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni, cu condiția neîncălcării principiului cofinanțării, astfel cum este definit în Regulamentul financiar.

2.Pentru granturile atribuite Consiliului de supraveghere a interesului public (PIOB) în vederea punerii în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii), dacă finanțarea acordată de Federația Internațională a Contabililor (IFAC) într-un anumit an se ridică la peste două treimi din finanțarea anuală totală, contribuția anuală pentru respectivul an se limitează la o sumă maximă prevăzută în programul de lucru menționat la articolul 16.

3.Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile, cu condiția neîncălcării principiului de cofinanțare definit la articolul 190 din Regulamentul financiar.

4.Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, programul poate finanța până la 95 % din costurile eligibile ale acțiunilor de sprijinire a rețelelor de colaborare menționate la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Articolul 13

Costuri eligibile

În plus față de criteriile stabilite în articolul 186 din Regulamentul financiar, următoarele criterii privind eligibilitatea costurilor se aplică pentru acțiuni de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament:

(a)după cum se menționează la articolul 193 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar, costurile sunt eligibile înainte de data începerii acțiunii;

(b)aceste costuri pot fi, de asemenea, eligibile ca urmare a luării de măsuri în legătură cu suspectarea apariției unei boli sau a prezenței unui organism dăunător, cu condiția ca apariția bolii sau prezența organismului dăunător să fi fost ulterior confirmată.

Costurile menționate la alineatul (1) litera (a) sunt eligibile de la data notificării Comisiei în legătură cu apariția bolii sau cu prezența organismului dăunător.

Articolul 14

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

1.O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul unui alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui program al Uniunii care contribuie se aplică contribuției pe care acesta o aduce la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională, în conformitate cu documentele de stabilire a condițiilor pentru acordarea de sprijin.

2.Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative:

(a)au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în temeiul programului;

(b)respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;

(c)nu pot fi finanțate în cadrul respectivei cereri de propuneri din motive de constrângeri bugetare.

pot beneficia de sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului de coeziune, a Fondului Social European Plus sau a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu alineatul 5 din articolul [67] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și articolul [8] sau Regulamentul (UE) XX [Finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie compatibile cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului care acordă sprijin.

3.O operațiune poate beneficia de sprijin din partea unuia sau mai multor programe ale Uniunii. În astfel de cazuri, cheltuielile declarate într-o cerere de plată nu sunt declarate într-o cerere de plată pentru alt program.

4.Cuantumul cheltuielilor care trebuie înregistrate într-o cerere de plată se poate calcula proporțional pentru fiecare program în cauză, în conformitate cu documentul care stabilește condițiile pentru a beneficia de sprijin.

CAPITOLUL III

OPERAȚIUNI DE FINANȚARE MIXTĂ

Articolul 15

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în temeiul prezentului program sunt puse în aplicare în conformitate cu [regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL IV

PROGRAMARE, MONITORIZARE, PUNERE ÎN APLICARE ȘI CONTROL

Articolul 16

Punerea în aplicare a programului

1.Programul este pus în aplicare prin programul (programele) de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

2.Programele de lucru de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e), astfel cum sunt stabilite în anexa I, sunt adoptate de Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2).

3.Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, acțiunile prevăzute în anexa II la prezentul regulament de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament sunt puse în aplicare în conformitate cu articolele 14 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Articolul 17

Monitorizare și raportare

1.Indicatorii pentru raportările privind progresele programului în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3 alineatul (2) sunt stabiliți în anexa IV.

2.Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20, pentru a revizui sau a completa indicatorii din anexa IV, acolo unde consideră necesar, precum și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

3.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 18

Evaluare

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.

3.În legătură cu acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii), Comisia pregătește un raport anual cu privire la activitatea Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară (IFRS) în ceea ce privește dezvoltarea Standardelor internaționale de raportare financiară, a PIOB și a EFRAG. Comisia transmite raportul Parlamentului European și Consiliului.

4.În conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, Comisia se consultă cu Comitetul Sistemului Statistic European în cazul unora dintre evaluările care au legătură cu acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, înainte de adoptarea și transmiterea acestora către Parlamentul European și Consiliu.

5.La finalul punerii in aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

6.Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 19

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program în baza unei decizii adoptate în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă drepturile și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de OLAF.

Articolul 20

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolele 9 și 17, se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.Delegarea de competențe, menționată la articolele 9 și 17, poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe indicate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 9 și 17 intră în vigoare dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 21

Procedura comitetelor

1.Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, instituit prin articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului 99 . Comitetul respectiv reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care avizul comitetului urmează să fie obținut prin procedură scrisă, respectiva procedură se încheie fără rezultat atunci când, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide în acest sens sau o majoritate simplă de membri ai comitetului solicită acest lucru.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 22

Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

3.Comisia (EUROSTAT) desfășoară activități de informare și comunicare privind punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f), acțiunile și rezultatele acestuia, dacă ele au legătură cu dezvoltarea, elaborarea și diseminarea statisticilor europene, în conformitate cu principiile statistice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Articolul 23

Abrogare

Regulamentele (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 24

Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la finalizarea acestora, în temeiul Regulamentelor (UE) 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826 care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la finalizarea acestora.

2.Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în cadrul programelor precedente stabilite prin actele enumerate la alineatul (1).

3.Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (3) și pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 25

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European    Pentru Consiliu

Președintele    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

Piața unică, inovarea și mediul digital

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 100  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Instituirea unei structuri de guvernanță internă pentru coordonarea între servicii, a unei abordări comune în ceea ce privește întocmirea programelor de lucru, monitorizarea și raportarea privind implementarea programelor și obținerea de rezultate.

Delegarea de competențe către agențiile executive, pregătirea documentației programului și documentele standard pentru punerea în aplicare. Adaptarea unor sisteme de gestionare a programelor.

În ceea ce privește competitivitatea, IMM-urile și piața internă:

- Crearea parteneriatelor pentru Rețeaua întreprinderilor europene, a programului de schimb în mediul de afaceri pentru antreprenori, a inițiativei comune privind clusterele și a parteneriatelor pentru standardizare.

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției UE

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante):

Este necesară o acțiune la nivelul Uniunii pentru a garanta dezvoltarea coerentă a pieței unice, nediscriminarea, protecția consumatorilor, concurența efectivă, dezvoltarea capacităților, precum și cooperarea și încrederea între statele membre, abordarea aspectelor transfrontaliere și asigurarea securității pieței unice. Dezvoltarea programului se poate realiza numai la nivelul Uniunii, deoarece acțiunile necesită o cooperare și o coordonare activă a capacităților naționale.

Valoarea adăugată a Uniunii preconizată a fi creată (ex post):

Principala valoare adăugată a UE constă în sprijinirea unei piețe interne care funcționează bine, în special:

·Capacitarea cetățenilor/consumatorilor (direct sau indirect), a întreprinderilor (în special IMM-uri) și a administrațiilor publice în vederea obținerii accesului deplin la oportunitățile oferite de piața internă.

·Consolidarea cooperării administrative între statele membre, precum și între statele membre și Comisie, prin intermediul schimbului de informații, al schimbului de bune practici și al consolidării capacităților

·Sprijinirea procesului de reglementare, a stabilirii de standarde, inclusiv la nivel internațional, precum și a măsurilor de aplicare la nivelul Uniunii prin finanțarea colectării de date și analiză

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Evaluările și lecțiile învățate din programele incluse, precum și liniile bugetare demonstrează că toate au generat valoare adăugată și că ele ar trebui să continue.

Evaluarea intermediară pentru COSME 101 a concluzionat că programul este foarte relevant în ceea ce privește favorizarea creșterii economice și crearea de oportunități de angajare și că el este foarte bine aliniat la nevoile în schimbare ale IMM-urilor. Importanța sa rezidă în utilizarea intermediarilor care au un contact direct și de lungă durată cu IMM-urile pentru punerea în aplicare a programului. Acest lucru permite un sprijin individualizat pentru IMM-uri, adaptat la sectoare specifice, cum ar fi turismul, industria textilă, industriile creative etc. și ajungerea la un efect multiplicator ridicat al acțiunilor. Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru COSME a avut un impact semnificativ pe teren și a fost evaluat în mod pozitiv de Curtea de Conturi Europeană.

Investiția continuă în ameliorarea calității, a vizibilității și a transparenței Instrumentelor pentru guvernanța pieței interne [„Europa ta”, „Europa ta - Consiliere” (YEA), SOLVIT, Sistemul de informare al pieței interne] este necesară nu numai pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile din UE să utilizeze în mod eficient drepturile conferite de piața internă, ci și pentru a face față creșterii mobilității și activității transfrontaliere și digitalizării în continuare a pieței unice, așadar, va fi nevoie de actualizarea cuprinzătoare a portalului „Europa ta”, deoarece portalul unic digital se va baza pe portalul „Europa ta” având o nouă interfață comună pentru utilizatori (motor de căutare), gestionată de Comisie.

Pentru acțiuni în domeniul concurenței, studiile au arătat că efectele macroeconomice ale aplicării legislației Uniunii în domeniul concurenței sunt semnificative. Ca urmare a aplicării curente a politicii Uniunii în domeniul concurenței, s-au desprins lecții importante și în ceea ce privește identificarea de provocări noi și din ce în ce mai mari. Printre acestea se numără un mediu IT mai complex, mai solicitant și bazat tot mai mult pe date (instrumente informatice din ce în ce mai sofisticate utilizate de întreprinderi, creșterea continuă a volumului de comunicații electronice și a utilizării inteligenței artificiale, volumele mari de date și algoritme), precum și necesitatea unui angajament mai amplu și mai intens cu autoritățile și instanțele naționale.

Evaluarea a confirmat, de asemenea, că actualul cadru de reglementare pentru standardizare răspunde obiectivelor, dar a indicat domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri la nivel de politică și la nivel operațional. La nivel de politică, principalele lecții învățate se referă la: a) viteza și promptitudinea elaborării de standarde; b) implicarea părților interesate mai slabe care reprezintă consumatorii, interesele legate de mediu, interesele lucrătorilor și în special ale IMM-urilor care corelează inovarea cu standardizarea în procesul de standardizare c) sprijinul pentru competitivitatea întreprinderilor europene la nivel global; d) îmbunătățirea canalelor de comunicare dintre Comisie și sistemul european de standardizare.

Evaluarea privind funcționarea pieței interne a bunurilor a confirmat valoarea adăugată a acțiunilor comune ale autorităților de supraveghere a pieței. Cu toate acestea, ar fi nevoie de un cadru mai coerent pentru coordonarea acțiunilor comune, de reducerea sarcinii administrative pentru autorități și de resurse sporite, în special în ceea ce privește costurile testării produselor, cu scopul de a reduce tendința existenței pe piața unică a unor produse neconforme. În plus, pentru a valorifica la maximum beneficiile pieței unice, buna funcționare a recunoașterii reciproce ar trebui optimizată prin acțiuni de sensibilizare și de formare specifice, inclusiv acțiuni specifice pentru sectoarele în care recunoașterea reciprocă ar putea genera cea mai mare creștere a competitivității UE și sprijinirea cooperării dintre autoritățile naționale pentru a îmbunătăți cultura recunoașterii reciproce și pentru a consolida încrederea în diferitele sisteme juridice și cerințe legate de produse. Rolul central al sistemului UE de acreditare a organismelor de evaluare a conformității a fost confirmat, justificându-se astfel sprijinul continuu acordat la nivelul UE pentru infrastructurile de acreditare prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

Din evaluarea Programului privind protecția consumatorilor reiese satisfacția generală a părților interesate în ceea ce privește relevanța și eficacitatea activităților. Centrele europene ale consumatorilor, academia de aplicare a legii în mediul online și sistemul RAPEX au obținut punctaje ridicate, la fel ca și sprijinul pentru Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) și pentru toate evenimentele de creare de rețele și evenimentele cu participarea părților interesate. În general, obiectivele și prioritățile programului privind protecția consumatorilor sunt evaluate ca fiind încă pe deplin relevante și ca trebuind continuate. S-ar putea acorda o prioritate suplimentară consumului durabil, unui nivel ridicat și uniform de protecție a consumatorilor în întreaga Uniune, sprijinirii organizațiilor consumatorilor la nivelul statelor membre (de exemplu, în comun cu statele membre, în rolul lor de supraveghetori ai luptei împotriva abuzurilor față de consumatori). În fine, experiența arată că programul ar trebui să se bucure de un grad mai mare de flexibilitate pentru a face față mai bine noilor provocări determinate de evoluțiile rapide și adesea imprevizibile în ceea ce privește schimbările tehnologice și societale.

În cazul serviciilor financiare, finanțarea Better Finance și Finance Watch prin programul de consolidare a capacităților care favorizează creșterea gradului de implicare a consumatorilor și a altor utilizatori finali în procesul de elaborare a politicilor Uniunii în domeniul serviciilor financiare, a fost, de asemenea, un succes care a permis ambelor organizații să crească ca organizații neindustriale de experți cu profiluri complementare, aducând o valoare adăugată ridicată la nivelul UE ca urmare a urmării obiectivelor prevăzute. În contextul programului privind standardele în domeniul raportării financiare și al auditului, rezultatele evaluărilor arată în mod clar că obiectivele programului au fost realizate și că, prin urmare, mecanismele de acordare a finanțării funcționează în mod eficient.

Evaluarea la jumătatea perioadei a Programului privind lanțul alimentar a confirmat că valoarea adăugată urmărită prin intermediul programului (prima schiță a tuturor acestor acțiuni) a fost realizarea obiectivelor dorite, precum și că obiectivele și domeniile de acțiune rămân valabile. În cadrul consultării publice deschise, s-a exprimat îngrijorări cu privire la efectele măsurilor care trebuiau luate în urma focarelor de „Xylella” (un organism dăunător plantelor) din sudul Europei, confirmându-se astfel nevoia de a se concentra mai mult pe monitorizarea și prevenirea în domeniul fitosanitar.

Evaluarea Programului statistic european demonstrează că actualul mecanism de punere în aplicare a programului funcționează în mod eficace, că programul este gestionat în mod eficient și că el își atinge obiectivele. PSE oferă o valoare adăugată clară la nivelul UE, grație furnizării armonizate de date comparabile și de înaltă calitate pentru Uniune. Cu toate acestea, evaluările indică, de asemenea, necesitatea de a asigura, pe viitor, resursele adecvate pentru modernizarea proceselor de producție statistică, pentru ca acestea să fie în măsură să răspundă nevoilor crescânde ale utilizatorilor, în special în ceea ce privește promptitudinea noilor date și gradul lor de acoperire legat de necesitățile politice, devenind în același timp mai flexibile și profitând de noile tehnologii.

Diversitatea acțiunilor întreprinse în temeiul acestui program (studii, sondaje, abonamente la baze de date, dezvoltarea și întreținerea de sisteme informatice în sprijinul întreprinderii etc.) în toate domeniile de politică ale Uniunii a permis Comisiei să își adapteze politicile la un mediu amplu și aflat în continuă schimbare și să adopte propuneri bazate pe date concrete în urma unei ample consultări cu părțile interesate.

 

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Activitățile de cooperare sprijinite în cadrul programelor Fiscalis și Vamă („Customs”) reprezintă elemente esențiale pentru consolidarea pieței unice. Uniunea vamală este un fundament al Uniunii și un catalizator al pieței interne și al altor priorități politice. Ea are o funcție esențială nu numai cu privire la rolul său tradițional în ceea ce privește colectarea taxelor pentru bugetul Uniunii, ci și deoarece autoritățile vamale dețin un rol central în ceea ce privește asigurarea securității frontierelor externe și a lanțului de aprovizionare, contribuind astfel la securitatea Uniunii Europene. Autoritățile vamale joacă un rol important în legătură cu controlul siguranței sau a conformității importurilor de produse alimentare și nealimentare. (30 % dintre mărfuri intră pe piața unică din țări terțe). Controalele la import necesită o cooperare strânsă între autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței, desfășurarea de acțiuni comune, conectarea sistemelor informatice la nivelul Uniunii, precum și consolidarea capacităților în statele membre în vederea alinierii sistemelor naționale. 

În aceeași optică, activitățile transfrontaliere și transnaționale care vizează cooperarea economică în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene sprijină, de asemenea, piața unică. Programul va încuraja IMM-urile să beneficieze de inovații revoluționare și de alte soluții elaborate în cadrul altor programe ale Uniunii, cum ar fi al nouălea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare („Orizont Europa”) și Programul spațial. „Orizont Europa” va sprijini inovarea inițiată de întreprinderi sub toate formele sale, însă este menit să acorde o atenție specială inovării creatoare de piețe și deschizătoare de drumuri, care va fi sprijinită prin intermediul inițiativei privind Consiliul european pentru inovare; Rețeaua întreprinderilor europene poate aduce o valoare adăugată prin punerea rețelelor și a altor servicii de sprijin ale sale la dispoziția beneficiarilor acțiunilor programului „Orizont Europa”. În sfârșit, simplificarea se realizează prin punerea în comun a tuturor instrumentelor financiare gestionate la nivel central în UE în cadrul fondului InvestEU 102 , inclusiv a instrumentelor financiare de împrumut și de capitaluri proprii pentru IMM-uri.

Eficacitatea programului, în special cooperarea autorităților sale publice depinde, de asemenea, de eficacitatea programului „Europa digitală”, întrucât aceasta va asigura interoperabilitatea digitală și infrastructurile de care au nevoie mai multe programe ale UE. Soluțiile generice dezvoltate în cadrul programului „Europa digitală” vor fi simplificate, făcute să fie adaptate scopului urmărit și să poată fi integrate în soluțiile IT pentru sprijinirea pieței interne în cadrul programului. Guvernanța comună pentru soluțiile IT interoperabile în interiorul și în afara programului ar putea spori și mai mult coerența între programe. Inteligența artificială, analiza volumelor mari de date, accesul la surse de date și alte aspecte legate de IT constituie un element esențial al programului privind concurența. Întrucât aceste activități figurează, de asemenea, în programul „Europa digitală”, eficacitatea programului, inclusiv a programului privind concurența, va fi impulsionată prin acest program.

Acțiunile din cadrul programului privind lanțul alimentar, cum ar fi măsurile veterinare în caz de crize sanitare care implică sacrificarea animalelor și decontaminarea fermelor ar putea fi completate prin intervenții bazate pe piață provenite din programele Uniunii privind politica agricolă comună (PAC).

Fondul social european va acționa ca un catalizator pentru stimularea ocupării forței de muncă și a mobilității tinerilor. Programul ar trebui, prin urmare, să contribuie la creșterea economică și să consolideze legăturile cu hub-urile de inovare (digitală) și cu investițiile Uniunii realizate în cadrul politicii de coeziune și al programului „Orizont Europa”. Sinergiile cu programul Erasmus pot fi, de asemenea, explorate.

1.5.Durata și impactul financiar

 durată limitată

   în vigoare de la 1 ianuarie 2021 la 31 decembrie 2027

   Impact financiar de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2027 pentru credite de angajament și de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2032 pentru credite de plată.

 durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 103  

 Gestiune directă asigurată de către Comisie

prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

BEI și Fondului european de investiții*;

organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

organismelor de drept public;

organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Observații

Gestiunea indirectă poate fi utilizată ocazional în cursul programului, dacă apare o nevoie specifică, iar gestiunea indirectă reprezintă cea mai adecvată modalitate de finanțare, de exemplu, prin intermediul organizațiilor internaționale, al organismelor de drept public.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

Se va institui o structură de guvernanță pentru punerea în aplicare coordonată a programului, pe întreaga perioadă de aplicare, care să permită schimbul permanent privind punerea sa în aplicare, obținerea rezultatelor.

Părți ale programului sunt preconizate a fi puse în aplicare de agenții executive, în special în ceea ce privește obiectivul privind competitivitatea și IMM-urile, obiectivul privind lanțul alimentar și politica privind protecția consumatorilor.

Programul va fi supus unei evaluări interimare și unei evaluări ex post pentru a analiza progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor și a rezultatelor. Evaluarea interimară se realizează în termen de cel mult patru ani de la începerea programului. Evaluarea finală se realizează la patru ani după evaluarea interimară.

Activitățile în domeniul concurenței vor fi puse în aplicare în conformitate cu cerința de raportare și de monitorizare a Comisiei; se vor aplica norme ale Direcției Generale. În special, rapoartele anuale de activitate (RAA) vor oferi o imagine de ansamblu a eficacității sistemelor de control intern ale acestora.

În ceea ce privește serviciile financiare, normele de raportare vor prevedea un set de rapoarte periodice și finale care urmează să fie prezentate de către contractanți și beneficiari, permițând o monitorizare eficientă a activităților. Normele de raportare vor fi proporționale cu nevoile și riscurile reale în materie de monitorizare și vor fi adaptate la nevoile specifice ale fiecărui contract și grant. Aceste rapoarte vor fi, de asemenea, utilizate ca bază pentru a efectua evaluări periodice privind performanța, de exemplu în contextul granturilor de funcționare acordate în domeniul raportării financiare și al auditului.

În ceea ce privește piața internă a bunurilor și serviciilor, achizițiile publice, supravegherea pieței, standardizarea, competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor, monitorizarea punerii în aplicare a programului vor fi asigurate în mod continuu, direct de către serviciile Comisiei și de către agențiile executive care ar putea fi însărcinate cu punerea în aplicare a unor părți ale programului. Comisia va elabora un raport anual de monitorizare care să examineze eficiența și eficacitatea activităților sprijinite din prisma execuției financiare, a rezultatelor și, acolo unde este posibil, a impacturilor și care să permită orice modificare necesară a priorităților de politică și de finanțare. Măsurarea performanței va fi supusă unui set coerent de indicatori.

Componenta privind siguranța alimentară a programului va fi pusă în aplicare prin gestiune directă, utilizându-se modalități de punere în aplicare prevăzute de Regulamentul financiar, în principal granturi și achiziții publice. Gestiunea directă permite stabilirea de contacte directe cu beneficiarii/contractorii implicați direct în activitățile care servesc politicilor Uniunii. Comisia asigură monitorizarea directă a rezultatelor acțiunilor finanțate. Modalitățile de plată a acțiunilor finanțate vor fi adaptate în funcție de riscurile legate de tranzacțiile financiare. Pentru a asigura eficacitatea, eficiența și economia controalelor efectuate de Comisie, strategia se va orienta către atingerea unui echilibru între controalele ex ante și ex post.

 

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Programul va fi pus în aplicare în principal în cadrul gestiunii directe, utilizându-se în special granturi, achiziții publice și premii.

Posibilitatea de a aplica gestiunea indirectă este lăsată deschisă pentru a se utiliza pe deplin mecanismele de flexibilitate din Regulamentul financiar 2018. Finanțarea poate lua forma unor acorduri de contribuție, în cazul în care această metodă este preferabilă acordării unui grant, de exemplu, în cooperare cu organizații internaționale sau entități publice.

Toate metodele de finanțare ar putea fi aplicate, inclusiv unele forme simplificate de granturi (sume forfetare, costuri unitare, finanțare forfetară) și finanțarea nelegată de costuri. Acest lucru asigură o flexibilitate maximă pentru durata programului.

Prezentul program reunește o gamă largă de activități în sprijinul pieței interne, al competitivității întreprinderilor, în special a IMM-urilor, și al statisticii europene. El combină punerea în aplicare a unui număr mare de servicii ale Comisiei, oferind sinergie în ceea ce privește execuția bugetară pentru politicile legate de funcționarea pieței interne.

Normele specifice de eligibilitate pentru finanțare sunt restricționate la minimum, pentru a acorda o libertate deplină în ceea ce privește elaborarea de acțiuni interdisciplinare în cadrul programului. Sunt elaborate dispoziții specifice doar în cazul în care continuarea finanțării structurilor existente care și-au demonstrat valoarea adăugată și impactul impune acest lucru.

Prezentul program reprezintă o inițiativă de a reuni punerea în aplicare a politicilor cu privire la o gamă largă de aspecte legate de piața internă, competitivitate, IMM-uri și statistică. Oportunitățile identificate deja în evaluarea impactului de a crea sinergii și de a elabora inițiative interdisciplinare vor fi dezvoltate în continuare în cursul pregătirii și al primelor etape ale punerii în aplicare a programului. Acest lucru impune o anumită coerență controalelor interne. Va fi pusă în practică o structură de guvernanță adecvată care să asigure cooperarea între serviciile implicate în punerea în aplicare. Aceste intenții sunt reflectate în formularea interdisciplinară a acțiunilor eligibile în temeiul articolului 8 din program.

În cazul în care programul asigură continuitatea acțiunilor în curs, metodele și controalele interne de punere în aplicare preconizate sunt identificate de către serviciile responsabile în prezent cu activitățile în cauză, după cum se indică mai jos.

Activitățile în materie de concurență vor fi puse în aplicare în principal prin intermediul procedurilor de achiziții publice din cadrul gestiunii directe, în special pentru finanțarea proiectelor informatice. Printre acestea se numără procesele eficace de guvernanță IT, care să îi implice în mod activ pe utilizatorii de sisteme. Procedurile de control intern privind ordonanțarea cheltuielilor sunt menite să asigure gestionarea adecvată a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente, precum și de natura plăților. În plus, sistemul de control este format din diferite elemente de bază, cum ar fi raportarea către conducerea superioară, verificarea ex ante de către echipa financiară centrală și Comitetul intern consultativ privind achizițiile publice și contractele, controale și audituri ex post efectuate de serviciul de audit intern și de Curtea de Conturi Europene.

În ceea ce privește contractele sau granturile acordate în domeniul serviciilor financiare, al stabilității financiare și al uniunii piețelor de capital, programul va fi pus în aplicare în cadrul gestiunii directe. Va exista o legătură permanentă cu activități din cadrul politicilor privind serviciile financiare care, în anumite domenii specifice, depinde de realizările aferente contractelor sau granturilor finanțate în cadrul programului. Aceste moduri de gestiune asigură flexibilitatea necesară pentru a adapta programul la necesitățile politice reale într-un domeniu care face obiectul unor schimbări frecvente.

Componenta de siguranță alimentară se axează pe acordarea de granturi în principal statelor membre, fiind prevăzute, în același timp, o serie de contracte de achiziții publice.

Granturile se vor acorda în principal pentru a sprijini activitățile statelor membre unor entități precum: organizații neguvernamentale, agenții naționale, universități etc. Perioada de executare a activităților și proiectelor subvenționate variază de la 1 la 3 ani. Contractele de servicii vor fi încheiate în domenii precum studii, colectare de date, contracte de evaluare, inițiative de formare, campanii de informare, servicii IT și de comunicare, gestionare a instalațiilor etc. În plus, se achiziționează antigeni și vaccinuri pentru a combate răspândirea bolilor animalelor.

Modul de gestiune pentru furnizarea și difuzarea statisticilor este gestiunea centralizată directă de către Comisie. Din punct de vedere financiar, programul va fi pus în aplicare prin atribuirea de contracte, în special în domeniul statisticii și al serviciilor informatice, precum și prin granturi acordate în principal autorităților naționale din domeniul statisticii. Se vor aplica modalitățile de plată standard ale Comisiei Europene. Pentru a reduce riscurile legate de tranzacțiile financiare ale programului la un nivel acceptabil, ținând seama de eficiența din punctul de vedere al costurilor, se va institui o strategie de control multianuală, care să vizeze durata de viață a programului. Strategia de control va prevedea o combinație de controale ex ante obligatorii și controale complementare ex post.

Partea din program care vizează politicile privind protecția consumatorilor, dreptul societăților comerciale, dreptul contractelor și combaterea spălării banilor va fi executată prin gestiune directă. Gestiunea directă permite monitorizarea obiectivelor programului și punerea în aplicare a programului, deoarece ea permite o mai mare flexibilitate în ceea ce privește modificările și adaptările necesare, inclusiv cele din cadrul deciziilor financiare.

Activitățile legate de achizițiile publice vor fi în principal, dar nu exclusiv, gestionate în mod direct de către Comisie, deoarece acest lucru permite o adaptare mai bună la nevoile specifice ale politicii și vor permite, de exemplu, efectuarea de verificări ale conformității legislative, de studii și punerea în aplicare a anumitor activități cu statut de prerogative ale Comisiei.

Cea mai mare parte a politicii privind protecția consumatorilor și a obiectivului său stabilit în cadrul programului privind piața unică va fi executată de agenția executivă CHAFEA, în principal prin acordarea de granturi, deși vor fi posibile și activități din domeniul achizițiilor publice. Acest lucru va constitui o continuare a experienței actuale, care s-a dovedit a fi eficace.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

Cadrul de control intern este construit pe punerea în aplicare a principiilor de control intern ale Comisiei, pe procedurile de selectare a celor mai bune proiecte și de transpunere a acestora în instrumente juridice, pe gestionarea proiectelor și a contractelor pe parcursul ciclului de viață al proiectului, pe controale ex ante efectuate asupra declarațiilor, inclusiv primirea de certificate de audit, pe certificarea ex ante a metodologiilor de costuri, pe audituri și corecții ex post, precum și pe evaluare.

Activitățile desfășurate în materie de concurență vor fi puse în aplicare în principal prin intermediul achizițiilor publice în cadrul modalității de gestiune directă. Prin urmare, riscurile conexe privind legalitatea și regularitatea sunt considerate a fi (foarte) scăzute. În conformitate cu cerința din Regulamentul financiar, un obiectiv important al „strategiei bugetului axat pe rezultate” a Comisiei este acela de a asigura un raport cost-eficacitate optim în momentul conceperii și punerii în aplicare a sistemelor de gestiune și control, care să prevină sau să identifice și să corecteze erori. Prin urmare, strategia de control ar trebui să prevadă un nivel mai ridicat de control și o frecvență mai mare în domeniile cu un profil de risc mai ridicat și să asigure eficacitatea din punctul de vedere al costurilor.

Principalele riscuri pentru acțiuni în domeniul concurenței ar viza aspecte legate de managementul proiectelor informatice, în special în ceea ce privește întârzierile, de depășiri ale costurilor și de guvernanța globală. Multe dintre aceste riscuri sunt legate de caracteristicile intrinseci ale acestor proiecte și vor fi atenuate prin intermediul unor sisteme de gestiune a proiectelor și al unei raportări privind managementul proiectelor corespunzătoare, inclusiv rapoarte privind riscurile care vor fi transmise conducerii superioare, în funcție de necesități.

În acest context, rapoartele privind riscurile proiectelor (inclusiv registrul riscurilor și planul de acțiune de tratare a riscurilor, activitățile de revizuire a performanței datelor, progresul calendarului proiectului și statutul rezultatelor proiectului) vor constitui o forță motrice esențială care va permite gestionarea adecvată a riscurilor și atingerea obiectivelor proiectelor în conformitate cu specificațiile.

Procesul general de finanțare legat de serviciile financiare va face obiectul mai multor niveluri de control la nivel operațional și financiar în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul financiar. Va fi nevoie de un al doilea nivel de verificare operațională și financiară ex ante pentru tranzacțiile cu un profil de risc mai ridicat. Controalele suplimentare la fața locului vizând beneficiarii programelor de granturi se vor efectua pe baza unei analize a riscurilor. Modalitățile de plată vor fi adaptate fiecărui contract și acțiune prin care se garantează un echilibru corect între nevoile de finanțare și protecția intereselor financiare ale UE. Modalitățile de raportare (a se vedea punctul 2.1) vor fi puse în practică astfel încât să se evite controalele inutile repetitive și se vor concentra asupra nevoilor de monitorizare reale.

Actualul cadru de control intern aplicabil pieței interne a bunurilor și serviciilor, achizițiilor publice, supravegherii pieței, standardizării și competitivității întreprinderilor și IMM-urilor este construit pe punerea în aplicare a principiilor de control intern ale Comisiei, pe procedurile de selectare a celor mai bune proiecte și de transpunere a acestora în instrumente juridice, pe gestionarea proiectelor și a contractelor pe parcursul ciclului de viață al proiectului, pe controale ex ante efectuate asupra declarațiilor, inclusiv primirea de certificate de audit, pe certificarea ex ante a metodologiilor de costuri, pe audituri și corecții ex post, precum și pe evaluare.

Se preconizează că bugetul programului privind competitivitatea și IMM-urile va fi executat de către o agenție executivă.

Normele complexe în materie de eligibilitate a costurilor pentru granturi și experiența relativ limitată în ceea ce privește gestiunea financiară a anumitor beneficiari (IMM-uri) implică un risc mai ridicat de costuri declarate incorect.

Principalul risc identificat se referă la erori de înregistrare a costurilor eligibile ale granturilor, în special în ceea ce privește poziția din costuri. Până în prezent, acestea sunt bazate pe costuri reale. După adoptarea noului regulament financiar, ordonatorii vor avea posibilitatea să utilizeze sume forfetare și alte mijloace care ar trebui să reducă erorile și, prin urmare, să crească eficiența controalelor:

Documentația furnizată odată cu cererile de propuneri în domeniul competitivității și al IMM-urilor conține instrucțiuni detaliate cu privire la normele de eligibilitate și, în special, cu privire la cele mai frecvente erori în ceea ce privește costurile cu personalul. Beneficiarii sunt invitați să ofere deja, atunci când se face o propunere, detalii suficiente cu privire la costurile preconizate, pentru a permite verificarea și identificarea ex ante a erorilor sau a neînțelegerilor posibile și, dacă este cazul, modificarea punerii în aplicare sau adaptarea acordului de grant. Acest lucru va spori în mod semnificativ securitatea juridică a beneficiarilor și va reduce riscul de producere a erorilor.

Ar trebui să se găsească un echilibru între creșterea atractivității unui program de finanțare în domeniul competitivității și al IMM-urilor, prin reducerea sarcinii de control pentru beneficiari (creșterea încrederii și asumarea riscurilor folosind sume forfetare și baremurile de costuri unitare), pe de o parte, și garantarea faptului că rata erorilor necorectate rămâne cât mai mică posibil, pe de altă parte.

Strategia de audit ex post pentru cheltuielile din cadrul programului se va baza pe auditul financiar al tranzacțiilor definite prin eșantionarea unității monetare, completat de un eșantion bazat pe risc.

În ceea ce privește componenta de siguranță alimentară, contractanții sunt în principal institute, laboratoare, firme de consultanță și alte întreprinderi private. Principalele riscuri sunt următoarele:

• Risc de utilizare ineficientă sau neeconomică a fondurilor acordate, atât pentru granturi (complexitate a rambursării costurilor eligibile reale cuplată cu posibilități limitate de control documentar al costurilor eligibile), cât și pentru achiziții publice (număr limitat de furnizori economici având cunoștințele de specialitate necesare, implicând posibilități insuficiente de a compara ofertele de prețuri);

• Risc privind reputația Comisiei, în cazul în care se descoperă acte de fraudă sau activități infracționale; sistemele de control intern ale părților terțe oferă numai asigurare parțială datorită numărului mai degrabă mare de contractanți și beneficiari eterogeni, fiecare dintre aceștia operând propriul sistem de control, deseori destul de redus ca dimensiune.

Comisia a instituit proceduri interne în ceea ce privește siguranța alimentară care vizează acoperirea riscurilor identificate mai sus. Procedurile interne sunt în deplină conformitate cu Regulamentul financiar și includ măsuri antifraudă și considerații de tip cost-beneficiu. În acest context, Comisia continuă să exploreze posibilitățile de a consolida gestionarea și de a realiza câștiguri în materie de eficiență. Principalele caracteristici ale cadrului de control sunt următoarele:

Siguranța alimentară - Controale înainte și în timpul punerii în aplicare a proiectelor:

Se utilizează modele de acorduri de grant și de contracte de achiziții publice, elaborate în cadrul Comisiei. Acestea prevăd o serie de dispoziții referitoare la control, cum ar fi certificatele de audit, garanțiile financiare, auditurile la fața locului, precum și inspecțiile efectuate de OLAF. Normele de eligibilitate a costurilor sunt în curs de a fi simplificate, de exemplu, prin utilizarea costurilor unitare, a sumelor forfetare, a contribuțiilor care nu sunt legate de costuri și a altor posibilități oferite de Regulamentul financiar. Acest lucru va reduce costul controalelor și va pune accentul pe verificări și controale în domenii cu profil ridicat de risc.

- Întregul personal semnează codul de bună conduită administrativă. Personalul care este implicat în procedura de selecție sau în gestionarea acordurilor/contractelor de grant semnează, de asemenea, o declarație de absență a unui conflict de interese. Personalul beneficiază de formare și utilizează în mod regulat rețele pentru a face schimb de cele mai bune practici.

- Punerea în aplicare la nivel tehnic a unui proiect este verificată la intervale regulate pe baza rapoartelor privind progresele tehnice ale contractanților și beneficiarilor; în plus, sunt prevăzute, de la caz la caz, reuniuni ale contractanților/beneficiarilor și vizite la fața locului.

Siguranța alimentară - Controale la încheierea proiectului:

Auditurile ex post sunt efectuate pentru a verifica la fața locului eligibilitatea cererilor de rambursare. Obiectivul acestor controale este de a preveni, de a detecta și de a corecta erorile materiale în ceea ce privește legalitatea și regularitatea tranzacțiilor financiare. Cu scopul de a atinge un impact ridicat al controlului, selecția beneficiarilor care urmează să fie auditați prevede (a) combinarea unei selecții bazate pe risc cu o eșantionare aleatorie și (b) acordarea de atenție aspectelor operaționale ori de câte ori este posibil în timpul auditului realizat la fața locului.

Acordurile de grant în domeniul statisticii vor fi, în principal, încheiate cu un număr relativ scăzut de autorități statistice naționale. Regulamentul (CE) nr. 223/2009 permite acordarea directă de granturi autorităților respective. Nivelul riscurilor legate de acest grup de beneficiari este scăzut. Nu au fost identificate riscuri semnificative la nivelul controalelor efectuate cu privire la acordurile de grant încheiate în cadrul programului statistic european 2013-2020. Întrucât costurile cu personalul sunt componenta de cost principală a acordurilor de grant ale Eurostat, măsuri de simplificare au fost puse în aplicare în 2015, odată cu introducerea sistemului costurilor unitare [Decizia C(2014) 6332 a Comisiei]. Controalele efectuate au confirmat existența efectelor de simplificare avute în vedere și nivelul redus de riscuri legate de costurile cu personalul.

În ceea ce privește tranzacțiile legate de achizițiile publice în domeniul statisticilor, evaluările ex post anuale ale calității nu au evidențiat aspecte relevante. Auditurile efectuate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la tranzacțiile gestionate de Eurostat nu au evidențiat probleme majore. În urma unui audit efectuat în 2016 de Serviciul de Audit Intern al Comisiei, nu au fost evidențiate riscuri semnificative. S-a confirmat faptul că sistemul de control intern al Eurostat furnizează o asigurare rezonabilă cu privire la obiectivul procesului de achiziții publice și la gestionarea financiară a tranzacțiilor financiare aferente.

La punerea în aplicare a activităților legate de achizițiile publice în domeniul protecției consumatorilor, ar putea exista riscul ca contractanții să crească prețurile, să prezinte multiple cereri pentru aceleași resurse sau prestații fictive și plagiat. O atenție deosebită ar trebui acordată și existenței unor eventuale conflicte de interese în rândul personalului, precum și secretului profesional.

Aceste riscuri sunt atenuate prin consolidarea strategiei antifraudă, pentru a reduce la minimum riscurile de fraudă în contextul execuției bugetare care implică angajați ai Comisiei și experți externi. În cazul achizițiilor publice, acest lucru poate fi realizat și prin acțiuni de sensibilizare cu privire la modalitățile de lucru cu ofertanții între toți actorii implicați, inclusiv unitățile operaționale.

Descrierea sistemului de control intern

Sistemul de control avut în vedere în cadrul programului pentru activitățile legate de protecția consumatorilor reprezintă o continuare a controalelor actuale.

Strategia de control este formată din diferite elemente constitutive:

- programarea, evaluarea și selectarea depunerilor/ofertelor, pentru a garanta că numai cele mai bune oferte sunt finanțate;

- concluzii și monitorizarea contractului: Toate tranzacțiile și procedurile fac obiectul unei verificări ex ante efectuate de serviciul responsabil cu punerea în aplicare a politicilor.

Auditurile ex post sunt asigurate prin cooperarea cu alte servicii în temeiul unui acord privind nivelul serviciilor.

Costul controalelor pentru activitățile legate de serviciile financiare se ridică la aproximativ 4,49 % din plățile efectuate de serviciul responsabil din cadrul Comisiei. Acest lucru se așteaptă să rămână stabil sau să sufere o ușoară scădere în cazul în care utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri (SCO) va fi extinsă în următoarea perioadă de programare.

În cazul în care bugetul legat de politica de protecție a consumatorilor este executat de către o agenție executivă, sunt puse în aplicare strategii de plată și control pentru prevenirea și corectarea erorilor și a neregulilor în vederea reducerii ratelor de eroare și a costurilor controalelor. Gestiunea directă presupune concentrarea unui număr mai mare de acțiuni într-un singur centru, permițând astfel existența unor costuri relativ reduse ale controalelor, în special ale controalelor ex ante. Agenția aplică o metodologie de control bazată pe risc, având drept rezultat o rată de eroare sub pragul fixat (2 %). Această situație este stabilă de-a lungul anilor (a se vedea RAA) și nu se înregistrează o tendință actuală de creștere. Costul stabil al controalelor (4 %), cu un raport de 1: 5,6

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

În ceea ce privește rata (ratele) de eroare preconizată(e), în etapa de elaborare a propunerilor legislative scopul este de a menține rata de eroare sub pragul de 2 %. Un prag de semnificație diferit ar putea face obiectul unor discuții de la caz la caz în lumina dezbaterii legislative, și anume atunci când autoritatea legislativă nu susține (pe deplin) propunerile de simplificare a programului și/sau limitează controalele, fapt care ar putea avea consecințe asupra ratei de eroare preconizate. În acest caz, ar fi nevoie de o abordare coordonată.

Activitățile legate de politica în materie de concurență vor fi puse în aplicare în conformitate cu obiectivul privind piața internă. Având în vedere bugetul limitat, serviciile responsabile aplică, din motive de eficiență, un circuit financiar centralizat, cu un puternic rol de sprijin financiar. Circuitul respectă cerințele de bază din Regulamentul financiar și permite detectarea și corectarea greșelilor chiar în cursul procesului de tranzacționare.

Se estimează că costurile controalelor se vor ridica la 3-5 % din totalul cheltuielilor.

Obiectivul este acela de a menține rata de eroare sub pragul de 2 %. Riscul de eroare la închidere este stabilit la 0,5 %.

Elementele programului referitoare la competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor vor fi puse în aplicare de către o agenție executivă.

Un sistem de control intern eficace din punctul de vedere al costurilor va fi asigurat de ordonatorul de credite responsabil, de la care se poate aștepta să mențină riscul de eroare sub 2 %, pe o bază anuală și pe durata programului; scopul final este atingerea unui nivel rezidual de eroare sub 2 % la închiderea programelor multianuale, o dată ce a fost luat în considerare impactul financiar al tuturor auditurilor și al tuturor măsurilor corective și de recuperare.

Auditul ex post are scopul de a oferi o imagine justă și fiabilă asupra riscului de eroare și de a examina în mod eficient și eficace indiciile de fraudă. Controalele ex ante ale propunerilor înainte de semnarea acordului de grant și clarificarea normelor de eligibilitate nu ar trebui să mărească în mod semnificativ perioada de încheiere a unui contract. Se vor efectua controale pentru a determina rata medie de eroare reprezentativă care va rămâne în pofida desfășurării de cursuri de formare, a controalelor ex ante și a corecțiilor. Ordonatorii delegați prezintă anual un raport cu privire la costurile și beneficiile controalelor și Comisia raportează autorității legislative în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei cu privire la nivelul de neconformitate care ar putea fi atins.

În ceea ce privește elementele programului privind piața internă a bunurilor și serviciilor, achizițiile publice, supravegherea pieței și standardizarea, costurile controalelor sunt estimate la 8-10 % din totalul cheltuielilor.

Aceste costuri ridicate ale controalelor sunt explicabile prin faptul că cea mai mare parte a bugetului este cheltuită în contextul achizițiilor publice și al granturilor pentru acțiuni de mică amploare, neputând beneficia de economiile de scară. Serviciile responsabile vor continua să reflecteze asupra unor posibile simplificări ale procedurilor financiare, cu scopul de a reduce nivelul controlului, menținând în același timp un nivel adecvat și obligatoriu din punct de vedere juridic.

Având în vedere experiența dobândită cu ocazia punerii în aplicare a obiectivului privind lanțul alimentar în cadrul programului precedent și luând în considerare principalele caracteristici de concepție ale noului program, s-a evaluat că riscurile legate de punerea în aplicare a programului vor rămâne relativ stabile. Se estimează că costurile cu controalele se vor ridica la aproximativ 4-6 % din totalul cheltuielilor. Datorită combinației de granturi și achiziții publice, controale ex ante și ex post, precum și controale ale documentelor și audituri la fața locului, se așteaptă ca rata de eroare reziduală medie cuantificabilă să rămână sub 2 %.

Strategia de control pentru activitățile desfășurate în cadrul obiectivului specific al programului în domeniul statistic vizează să mențină riscul de neconformitate sub pragul de semnificație de 2 %, ceea ce este în concordanță cu pragul cantitativ de semnificație standard al Comisiei Europene. Sistemul de control intern, inclusiv costurile acestuia, este considerat adecvat pentru atingerea acestui obiectiv. Complementaritatea între controalele ex ante și ex post obligatorii va fi asigurată pentru a se evita suprapunerea eforturilor și pentru a permite controale eficiente din punctul de vedere al costurilor. Eurostat consideră că acoperirea costurilor tuturor controalelor va necesita aproximativ 14 % din bugetul programului. Raportul cost-beneficiu este influențat, în principal, de amploarea relativ limitată a tranzacțiilor pentru granturi și achiziții publice, necesitând, cu toate acestea, punerea în aplicare a unui set complet de controale.

Beneficiile controalelor (pe lângă asigurarea conformității cu dispozițiile de reglementare) includ creșterea raportului calitate-preț, efectele disuasive, sporirea eficienței și îmbunătățirea sistemului.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Programul va fi pus în aplicare de mai multe direcții generale ale Comisiei, fiecare dintre acestea aplicând cele mai adecvate măsuri pentru prevenirea fraudei și a neregulilor pentru domeniile de politică aflate în responsabilitatea lor.

În ceea ce privește gestiunea directă, Comisia ia măsurile corespunzătoare pentru a garanta protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace, și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii. OLAF este autorizat să efectueze controale și inspecții la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare.

De asemenea, Comisia pune în aplicare o serie de măsuri, cum ar fi:

- decizii, acorduri și contracte care rezultă din punerea în aplicare a programului, care vor autoriza în mod expres Comisia, inclusiv OLAF, precum și Curtea de Conturi, să efectueze audituri, controale și inspecții la fața locului;

- în cursul etapei de evaluare a unei cereri de propuneri sau oferte, inițiatorii și ofertanții sunt verificați în raport cu criteriile de excludere publicate, pe baza declarațiilor și a sistemului de detectare timpurie și de excludere (Early Detection and Exclusion System - EDES);

- normele care reglementează eligibilitatea costurilor vor fi simplificate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar;

- întreg personalul implicat în gestionarea contractului, precum și auditorii și controlorii care verifică la fața locului declarațiile beneficiarilor, sunt instruiți periodic în domeniul fraudelor și al neregulilor.

Măsurile de prevenire și de protecție în domeniul concurenței se axează pe creșterea transparenței în cadrul reuniunilor de gestionare și al contactelor cu părțile interesate, în conformitate cu cele mai bune practici de achiziții publice, inclusiv utilizarea achizițiilor publice electronice și a unui instrument de depunere online a cererilor. Aceste acțiuni vor contribui, de asemenea, la prevenirea și identificarea posibilelor conflicte de interese.

Punerea în aplicare a programului legată de serviciile financiare va respecta normele de prevenire a fraudei și a neregulilor constatate în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar și având în vedere acțiunile prevăzute în noua strategie antifraudă a Comisiei (SAFC), care va intra în vigoare. Fiecare direcție generală care pune în aplicare programul va asigura conformitatea cu cerințele SAFC și cu propria strategie antifraudă, precum și cu orientările interne aferente. Fiecare direcție generală va asigura, de asemenea, contactele cu OLAF pentru acțiunile în domeniul său de competență.

Controalele ex ante sau ex post mai stricte legate de serviciile financiare vor fi puse în aplicare pentru acțiuni specifice în domeniul serviciilor financiare, în funcție de riscurile de fraudă pe care acestea le presupun. În plus, acolo unde este cazul, personalul implicat în tranzacțiile financiare va fi invitat să urmeze cursuri de formare specifice întreprinderilor în materie de combatere a fraudei atunci când este necesar pentru a aborda riscurile specifice anumitor acțiuni. De asemenea, se va acorda atenție sensibilizării cu privire la cerințele etice aplicabile personalului (de exemplu, în ceea ce privește conflictele de interese în cadrul proceselor de achiziții sau de acordare de granturi).

În cadrul strategiei antifraudă a Comisiei (SAFC) 104 și cu asistența OLAF, prin consultarea și participarea la Rețeaua OLAF de prevenire și identificare a fraudei (FPDNet). Serviciul Comisiei responsabil cu piața internă a bunurilor și serviciilor, achizițiile publice, supravegherea pieței, standardizarea, competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor și-a dezvoltat propria strategie antifraudă (SAF), care vizează măsuri pentru prevenirea și identificarea fraudei și a neregulilor atât la nivel intern, cât și în relația cu beneficiarii și cu contractanții. SAF este adaptat cu regularitate.

Pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la fraudă, planul de acțiune referitor la SAF prevede cursuri de formare adecvate pentru personal și echipa de conducere, evaluarea anuală a riscului de fraudă și actualizarea listei de alertă pentru a fi utilizate pentru controalele ex ante bazate pe risc mai precis orientate.

Procedurile de audit și îndrumarea pentru auditurile ex post bazate pe risc pun accent pe cazurile posibile de fraudă și nereguli. Această strategie antifraudă este mai bine aliniată la standardele de control intern, în special la exercițiul de evaluare a riscurilor, precum și la strategiile antifraudă ale altor direcții general și entități subdelegate.

Strategia antifraudă a serviciului responsabil pentru activitățile de pe piața internă legate de politica fiscală și bugetară se axează pe dezvoltarea unei puternice culturi antifraudă prin activități de sensibilizare cu privire la riscurile potențiale de fraudă și la comportamentul etic în rândul personalului. Mai mult, strategia abordează, de asemenea, o cooperare activă cu OLAF și integrarea unor aspecte legate de fraudă în ciclul de planificare strategică și de programare (PSP) al direcției generale.

Dat fiind că programul va fi (probabil) pus în aplicare prin intermediul achizițiilor publice, obiectivul 3 al SAF (și anume, „Sensibilizarea cu privire la posibilul conflict de interese în relația cu părțile interesate externe cum ar fi lobbyiștii, ofertanții, contractanții”) se va axa pe 1) ținerea evidenței contactelor cu lobbyiștii, 2) gestionarea centralizată a procedurilor de achiziții și a contactelor cu ofertanții, 3) formarea specializată în legătură cu gestionarea contactelor cu lobbyiștii, va fi aplicabil îndeosebi în ceea ce privește punerea în aplicare a programului. Consultarea obligatorie a sistemului de detectare timpurie și de excludere înainte de atribuirea contractelor (și înainte de orice tranzacție financiară) va împiedica în continuare eventualele fraude și nereguli.

În ceea ce privește statisticile europene, există sau sunt preconizate numeroase măsuri de prevenire și de protecție. Toate tranzacțiile financiare sunt supuse controalelor ex ante obligatorii. Controalele ex post complementare se vor realiza pe bază de eșantioane. Se pot efectua controale suplimentare, în funcție de necesitate. A fost instituit un comitet pentru piețe, cu scopul de a supraveghea documentația de licitație a Eurostat selectată.

Riscurile de fraudă în domeniul IT sunt abordate de Eurostat prin intermediul unor instrumente informatice consolidate și integrate. În ceea ce privește activele, vor fi puse în aplicare controale de securitate mai stricte; datele confidențiale vor fi migrate într-un mediu informatic separat. În plus, funcționalitățile IT legate de lanțul de difuzare Eurostat vor fi în continuare îmbunătățite prin actualizarea proiectului privind lanțul de difuzare.

Sesiunile de informare și formare constituie un alt pilon al măsurilor de prevenire și protecție instituite de Eurostat. Elementele legate de antifraudă fac parte din fiecare formare oferită de Eurostat cu privire la gestionarea tranzacțiilor financiare. În plus, personalul de conducere de nivel superior al Eurostat este informat periodic cu privire la toate activitățile de prevenire și identificare a fraudelor, iar în formarea nou-veniților sunt incluse sesiuni de sensibilizare; este prevăzută o formare antifraudă obligatorie destinată unui personal selecționat.

În aprilie 2018, serviciul Comisiei responsabil cu politica de protecție a consumatorilor a aprobat o strategie antifraudă. Acesta va aplica în continuare strategia sa antifraudă în conformitate cu strategia antifraudă a Comisiei (SAFC) pentru a asigura, printre altele, alinierea deplină la SAFC a controalelor sale antifraudă interne și faptul că abordarea sa privind gestionarea riscurilor legate de fraude se concentrează pe identificarea zonelor cu risc de fraudă și a soluțiilor adecvate.

În cazul în care punerea în aplicare este încredințată unei agenții executive, evaluarea riscurilor se axează pe expunerea reziduală la risc, luând în considerare toate măsurile deja luate pentru reducerea riscului respectiv. Riscurile sunt evaluate în concordanță cu specificitatea programelor gestionate prin intermediul granturilor și al achizițiilor publice.

În cadrul gestiunii directe, sunt planificate acțiunile de identificare și de prevenire a fraudelor în conformitate cu obiectivele strategice, cum ar fi:

- Menținerea condițiilor pentru identificarea și prevenirea eficace a riscurilor de fraudă. Asigurarea unui nivel adecvat de sensibilizare a personalului, precum și a existenței și a punerii în aplicare a controalelor și a sistemelor necesare pentru efectuarea controalelor preventive și de depistare.

- Consolidarea accentului pus pe combaterea fraudei în cadrul practicilor și al procedurilor existente (cazurile identificate de evaluarea riscului de fraudă). Garantarea faptului că frauda potențială este luată în considerare la conceperea și punerea în aplicare a procedurilor financiare și nefinanciare. Garantarea faptului că riscurile de fraudă sunt abordate explicit de strategia de control în contextul cadrului de control intern și prin intermediul exercițiilor de gestionare a riscurilor.

- Cooperarea cu diferite direcții generale și instituții. Menținerea unei colaborări eficiente cu OLAF și cu rețelele de combatere a fraudei ale Comisiei.

- Instituirea și observarea politicii interne care definește modul în care sunt tratate cazurile notificate către OLAF.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de
cheltuieli

Contribuție

03.02 Programul privind piața unică

Dif./ Nedif 105 .

din țări AELS 106

din țări candidate 107

din țări terțe

în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar

1

03.0101 - Sprijin administrativ

Nedif.

DA

DA

NU

NU

1

03.0201 - Eficientizarea pieței interne

Dif.

DA

NU

NU

NU

1

03.0202- Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor, în special a IMM-urilor, și sprijinirea accesului lor la piețe

Dif.

DA

DA

NU

NU

1

03.0203 - Standardizarea europeană și standardele internaționale de raportare financiară și audit

Dif.

NU

NU

NU

NU

1

03.0204 - Capacitarea și mai mult a consumatorilor și a societății civile și asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și de siguranță a produselor, inclusiv participarea utilizatorilor finali la elaborarea politicilor în materie de servicii financiare

Dif.

DA

DA

NU

NU

1

03.0205 - Elaborarea și diseminarea de statistici de înaltă calitate privind Europa

Dif.

DA

NU

NU

NU

1

03.0206 - Contribuirea la crearea unui nivel înalt de sănătate și bunăstare pentru oameni, animale și plante

Dif.

NU

NU

NU

NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

1

03.02 Programul privind piața unică

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Post 2027

TOTAL

Credite operaționale (împărțite în funcție de liniile bugetare enumerate la punctul 3.1)

Angajamente

(1)

531,452

539,655

548,003

556,537

565,309

574,383

581,042

3 896,382

Plăți

(2)

83,351

306,163

374,529

417,531

447,076

462,281

468,746

1 336,703

3 896,382

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului 108  

Angajamente = Plăți

(3)

27,457

27,457

27,457

27,457

27,457

27,457

27,457

192,198

TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului

Angajamente

=1+3

558,909

567,112

575,460

583,994

592,766

601,840

608,499

4 088,580

Plăți

=2+3

110,808

333,620

401,986

444,988

474,533

489,738

496,203

1 336,703

4 088,580



Rubrica din cadrul financiar
multianual

7

„Cheltuieli administrative”



Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Post 2027

TOTAL

Resurse umane

213,909

215,773

215,630

215,630

215,630

215,630

215,630

1 507,832

Alte cheltuieli administrative

6,311

6,311

6,311

6,311

6,311

6,311

6,311

44,177

TOTAL credite pentru RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

220,220

222,084

221,941

221,941

221,941

221,941

221,941

1 552,009

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Post 2027

TOTAL

TOTAL credite
în RUBRICILE
din cadrul financiar multianual
 

Angajamente

779,130

789,196

797,401

805,935

814,707

823,781

830,440

5 640,589

Plăți

331,028

555,704

623,927

666,929

696,474

711,679

718,144

1 336,703

5 640,589

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

213,909

215,773

215,630

215,630

215,630

215,630

215,630

1 507,832

Alte cheltuieli administrative

6,311

6,311

6,311

6,311

6,311

6,311

6,311

44,177

Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

220,220

222,084

221,941

221,941

221,941

221,941

221,941

1 552,009

În afara RUBRICII 7 109
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

2,738

2,738

2,738

2,738

2,738

2,738

2,738

19,166

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ

24,719

24,719

24,719

24,719

24,719

24,719

24,719

173,032

Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual

27,457

27,457

27,457

27,457

27,457

27,457

27,457

192,198

TOTAL

247,677

249,541

249,398

249,398

249,398

249,398

249,398

1 744,207

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

La sediu și în birourile reprezentanțelor Comisiei

1 383

1 395

1 394

1 394

1 394

1 394

1 394

Delegații

Cercetare

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED  110

Rubrica 7

Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual 

- la sediu

210

212

212

212

212

212

212

- în delegații

Finanțare din pachetul financiar al programului  111

- la sediu

37

37

37

37

37

37

37

- în delegații

Cercetare

Altele (precizați)

TOTAL

1 630

1 644

1 643

1 643

1 643

1 643

1 643

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Personal extern

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

   nu prevede cofinanțare din partea terților

   prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Contribuția Confederației Elvețiene (ESTAT)

5,690

5,690

5,690

5,690

5,690

5,690

5,690

39,830

TOTAL credite cofinanțate

5,690

5,690

5,690

5,690

5,690

5,690

5,690

39,830

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

(1)    asupra resurselor proprii

(2)    asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli    

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Impactul propunerii/inițiativei 112

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[…]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

[…]

(1)    COM(2018) 322 final .
(2)    COM(2018) 321, p. 7-9.
(3)    COM(2018) 321, p. 29.
(4)    Punerea în aplicare și dezvoltarea pieței interne pentru servicii financiare; dreptul societăților comerciale; instrumente pentru guvernanța pieței interne; sprijinirea activităților de standardizare, funcționarea și dezvoltarea pieței interne a bunurilor și serviciilor, dezvoltarea politicilor vamale și fiscale.
(5)    O politică ambițioasă și inovatoare în domeniul concurenței pentru consolidarea Uniunii în era digitală, inițiativă comună privind clusterele.
(6)    COM(2018) 439 final.
(7)    Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 - 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).
(8)    COM (2018) 321 final „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără, Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027”, p. 18-19.
(9)    Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind programul statistic european pentru perioada 2013-2017 (JO L 39, 9.2.2013, p. 12).
(10)    COM(2015) 192 final, „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”.
(11)    COM(2015) 550 final, „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi”.
(12)    COM(2015) 468 final, „Plan de acțiune privind edificarea unei Uniuni a piețelor de capital”.
(13)    COM(2018) 0185 final.
(14)    http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-17-3165_ro.htm.
(15)    COM(2018) 442 final.
(16)    COM(2018) 443 final.
(17)    COM(2018) 439 final.
(18)    COM(2018) 372 final.
(19)    COM(2018) 435 final.
(20)    COM(2018) 447 final.
(21)    COM(2018) 434 final.
(22)    COM(2018) 375 final.
(23)    COM(2018) 367[…].
(24)    COM(2018) 393 final.
(25)    COM(2018) 382 final.
(26)    COM(2018) 322 final, articolul 10.
(27)    ECLI:EU:C:2012:525, Cauza C-490/10 Parlamentul v. Consiliu, punctele 44-47.
(28)    Regulamentul (UE) nr. 258/2014.
(29)    Regulamentul (UE) nr. 254/2014, Regulamentul (UE) 2017/826.
(30)    Regulamentul (UE) nr. 652/2014.
(31)    Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).
(32)    Eurobarometru 430: Cetățenia Uniunii Europene – martie 2016.
(33)    https://ec.europa.eu/growth/content/public-consultation-single-digital-gateway-0_en.
(34)    Document de lucru al serviciilor Comisiei - Raport de sinteză referitor la consultarea părților interesate cu privire la portalul digital unic care însoțește documentul „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind înființarea unui portal digital unic pentru a furniza informații, proceduri și servicii de asistență și soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012” [SWD/2017/0212 final - 2017/086 (COD)].
(35)     http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=SWD:2017:0469:FIN
(36)    Regulamentul (UE) nr. 254/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind un program multianual privind protecția consumatorilor pentru perioada 2014-2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1926/2006/CE (JO L 84, 20.3.2014, p. 42).
(37)     Evaluarea intermediară a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 .
(38)    Raportul nu este încă publicat, însă Eurostat îl poate pune la dispoziție, la cerere.
(39)    Conform formulării din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene.
(40)    SEC(2018) 294.
(41)    Punerea în aplicare și dezvoltarea pieței interne pentru servicii financiare; dreptul societăților comerciale; instrumente pentru guvernanța pieței interne; sprijinirea activităților de standardizare, funcționarea și dezvoltarea pieței interne a bunurilor și serviciilor, linie bugetară de sprijinire a elaborării politicii vamale și fiscale.
(42)    O politică ambițioasă și inovatoare în domeniul concurenței pentru consolidarea Uniunii în era digitală, inițiativă comună privind clusterele.
(43)    Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1-14).
(44)    JO L 90, 28.3.2006, p. 2.
(45)    JO C , , p. .
(46)    JO C , , p. .
(47)    Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind programul statistic european pentru perioada 2013-2017 (JO L 39, 9.2.2013, p. 12).
(48)    Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).
(49)    Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
(50)    Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(51)    Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(52)    COM(2018) 439 final.
(53)    Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 - 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).
(54)    Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).
(55)    Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p. 1).
(56)    Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(57)    Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87).
(58)    Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (JO L 11, 15.1.2002, p. 4).
(59)    Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).
(60)    Regulamentul (UE) 2017/826 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a unor activități specifice care favorizează creșterea gradului de implicare a consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare în procesul de elaborare a politicilor Uniunii în domeniul serviciilor financiare pentru perioada 2017-2020 (JO L 129, 19.5.2017, p. 17).
(61)    [a se adăuga]
(62)    Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).
(63)    Trimiterea urmează să fie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2013.373.01.0001.01.ENG&toc=OJ:C:2013:373:TOC
(64)    JO L 90, 28.3.2006, p. 2.
(65)    COM(2010) 700 final din 19 octombrie 2010.
(66)    COM(2017) 623 final.
(67)    COM(2018) 442 final.
(68)    COM(2018) 443 final.
(69)    COM(2018) 372 final.
(70)    COM(2018) 439 final.
(71)    COM(2018) 447 final.
(72)    COM(2018) 435 final.
(73)    COM(2018) 434 final.
(74)    COM(2018) 375 final.
(75)    COM(2018) 367 final.
(76)    COM(2018) 322 final, articolul 10.
(77)    COM(2018) 382 final.
(78)    COM(2018) 393 final.
(79)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(80)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(81)    Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) ( JO L 84, 31.3.2016, p. 1).
(82)    Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară (JO L 325, 12.12.2003, p. 1).
(83)    Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1).
(84)    Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană ( „Decizia de asociere peste mări” ) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(85)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013, p. 1.
(86)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p. 1).
(87)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292,15.11.96, p. 2).
(88)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(89)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(90)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(91)    Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
(92)    Regulamentul (UE) nr. 254/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind un program multianual privind protecția consumatorilor pentru perioada 2014-2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1926/2006/CE (JO L 84, 20.3.2014, p. 42).
(93)    Regulamentul (UE) nr. 258/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului pentru perioada 2014-2020 și de abrogare a Deciziei nr. 716/2009/CE (JO L 105, 8.4.2014, p. 1).
(94)    Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 189, 27.6.2014, p. 1).
(95)    Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(96)    [a se adăuga]
(97)    COM(2017) 795 final.
(98)    Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).
(99)    Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 031, 1.2.2002, p. 1). 
(100)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(101)    http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/28084
(102)    [a se introduce o trimitere la Regulamentul privind fondul InvestEU]
(103)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  
(104)    COM(2011)376, 24.6.2011.
(105)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(106)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(107)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.
(108)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(109)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(110)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.
(111)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(112)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costuri de colectare.
Top

Bruxelles,7.6.2018

COM(2018) 441 final

ANEXE

la

PROPUNEREA DE REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826

{SEC(2018) 294 final}
{SWD(2018) 320 final}


ANEXA I

Acțiuni eligibile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e)

Următoarele acțiuni, executate în principal prin intermediul granturilor și al achizițiilor publice și vizând punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e), sunt eligibile pentru finanțare:

1.Măsuri de urgență în domeniul veterinar și fitosanitar

1.1.Măsuri de urgență în domeniul veterinar și fitosanitar, care trebuie adoptate ca urmare a confirmării apariției uneia dintre bolile animalelor sau zoonozele enumerate în anexa III sau a confirmării prezenței unuia sau mai multor organisme dăunătoare sau în cazul în care există o amenințare directă la adresa stării de sănătate umană, a animalelor și a plantelor din Uniune.

Măsurile menționate la primul paragraf sunt puse în aplicare imediat și punerea lor în aplicare este conformă cu dispozițiile prevăzute în dreptul relevant al Uniunii.

1.2.În ceea ce privește urgențele fitosanitare, următoarele măsuri luate de statele membre pentru combaterea primului focar de organisme dăunătoare dintr-o anumită zonă:

(a)măsurile de eradicare a unui organism dăunător de carantină pentru Uniune, adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului 1 sau în temeiul măsurilor Uniunii adoptate în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din respectivul regulament;

(b)măsurile de eradicare a unui organism dăunător, care nu figurează pe lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune, adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și care pot fi calificate drept organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune în conformitate cu criteriile menționate la articolul respectiv sau la articolul 30 alineatul (1) din respectivul regulament;

(c)măsurile de protecție suplimentare luate împotriva răspândirii organismului dăunător, împotriva căruia au fost adoptate măsuri de către Uniune în temeiul articolului 28 alineatul (1) și al articolului 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, altele decât măsurile de eradicare menționate la litera (a) de la prezentul punct și măsurile de izolare menționate la litera (b) de la prezentul punct, în cazul în care aceste măsuri sunt esențiale pentru a proteja Uniunea împotriva răspândirii organismului dăunător și în alte zone.

1.3.Finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată, de asemenea, pentru următoarele măsuri:

1.3.1.Măsurile de protecție luate în cazul unei amenințări directe la adresa stării de sănătate a Uniunii ca urmare a apariției sau evoluției, pe teritoriul unei țări terțe, al unui stat membru sau al țările și teritoriile de peste mări, a uneia dintre bolile animalelor și zoonozele enumerate în anexa III, precum și în privința măsurilor de protecție, sau a altor activități relevante, luate în sprijinul stării de sănătate a plantelor în Uniune;

1.3.2.Măsurile menționate în prezenta anexă luate de două sau mai multe state membre care colaborează îndeaproape pentru a controla epidemia;

1.3.3.Constituirea de stocuri de produse biologice destinate controlului bolilor animalelor și al zoonozelor enumerate în anexa III, în cazul în care Comisia, la cererea unui stat membru, consideră că stabilirea unor astfel de stocuri este necesară în statul membru respectiv;

1.3.4.Constituirea de stocuri de produse biologice sau achiziționarea de doze de vaccin în cazul în care apariția sau evoluția într-o țară terță sau într-un stat membru a uneia dintre bolile animalelor și zoonozele enumerate în anexa III ar putea constitui o amenințare pentru Uniune.

2.Programe veterinare și fitosanitare anuale și multianuale

2.1.Programele veterinare și fitosanitare anuale și multianuale pentru eradicarea, controlul și supravegherea bolilor animalelor și a zoonozelor enumerate în anexa III și a organismelor dăunătoare plantelor trebuie puse în aplicare în conformitate cu dispozițiile prevăzute în dreptul Uniunii relevant.

Condițiile pentru ca acțiunile să fie eligibile pentru finanțare sunt stabilite în programul de lucru menționat la articolul 16.

Programele sunt transmise Comisiei până la data de 31 mai a anului anterior perioadei de punere în aplicare stabilite inițial.

În urma prezentării unor rapoarte financiare intermediare de către beneficiari, Comisia poate, dacă este necesar, să modifice acordurile de grant pentru întreaga perioadă de eligibilitate.

2.2.În cazul în care apariția sau evoluția uneia dintre bolile animalelor sau zoonozele enumerate în anexa III este susceptibilă să constituie o amenințare la adresa stării de sănătate a Uniunii și pentru a proteja Uniunea de introducerea uneia dintre respectivele boli sau zoonoze sau dacă este nevoie de măsuri de protecție pentru a veni în sprijinul stării de sănătate a plantelor din Uniune, statele membre pot include în programele lor naționale măsuri care urmează să fie puse în aplicare pe teritoriile unor țări terțe în cooperare cu autoritățile din țările respective. În aceleași condiții și pentru același obiectiv, finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată direct autorităților competente din țări terțe.

2.3.În ceea ce privește programele fitosanitare, finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată statelor membre pentru următoarele măsuri:

(a)anchetele desfășurate pe perioade date în vederea verificării cel puțin a prezenței oricărui organism dăunător de carantină pentru Uniune și a unor semne sau simptome ale organismelor dăunătoare care fac obiectul măsurilor menționate la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau al măsurilor adoptate în temeiul articolului 30 alineatul (1) din respectivul regulament;

(b)anchetele desfășurate pe perioade date în vederea verificării cel puțin a prezenței oricăror organisme dăunătoare, altele decât organismele dăunătoare menționate la litera (a), care ar putea reprezenta un risc emergent pentru Uniune, și a căror pătrundere sau răspândire ar putea avea un impact semnificativ pentru agricultura sau fondul forestier al Uniunii;

(c)măsurile de eradicare a unui organism dăunător de carantină pentru Uniune, adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau în temeiul măsurilor Uniunii adoptate în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din respectivul regulament;

(d)măsurile de eradicare a unui organism dăunător, care nu figurează pe lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune, adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și care pot fi calificate drept organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune în conformitate cu criteriile menționate la articolul respectiv sau la articolul 30 alineatul (1) din respectivul regulament;

(e)măsurile de protecție suplimentare luate împotriva răspândirii organismului dăunător, împotriva căruia au fost adoptate măsuri de către Uniune în temeiul articolului 28 alineatul (1) și al articolului 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, altele decât măsurile de eradicare menționate la litera (c) de la prezentul punct și măsurile de izolare menționate la litera (d) de la prezentul punct, în cazul în care aceste măsuri sunt esențiale pentru a proteja Uniunea împotriva răspândirii organismului dăunător și în alte zone.

(f)măsurile menite să izoleze organismul dăunător, împotriva căruia au fost luate măsuri de izolare la nivelul Uniunii, în temeiul articolului 28 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau al articolului 30 alineatul (3) din regulamentul respectiv, într-o zonă infestată din care organismul dăunător respectiv nu poate fi eradicat, în cazul în care respectivele măsuri sunt esențiale pentru a proteja Uniunea împotriva răspândirii organismului dăunător și în alte zone.

Programul de lucru menționat la articolul 16 stabilește lista organismelor dăunătoare plantelor care urmează să fie acoperite în cadrul acestor măsuri.

3.Activități de sprijinire a îmbunătățirii bunăstării animalelor.

4.Laboratoarele de referință ale Uniunii Europene și centrele de referință ale Uniunii Europene, menționate la articolele 92, 95 și 97 din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului 2 .

5.Programe de control coordonate și culegerea de informații și date, menționate la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2017/625.

6.Activități de prevenire a deșeurilor alimentare și de combatere a fraudelor din sectorul alimentar.

7.Activități de sprijinire a producerii și consumului de alimente sustenabile.

8.Bazele de date și sistemele informatizate de gestionare a informațiilor necesare pentru punerea în aplicare eficace și eficientă a legislației legate de obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) și având o valoare adăugată demonstrată pentru ansamblul Uniunii.

9.Formarea personalului autorităților competente responsabil cu controalele oficiale și a altor părți implicate în gestionarea și/sau prevenirea unor boli ale animalelor sau a unor organisme dăunătoare plantelor, astfel cum sunt menționate la articolul 130 din Regulamentul (UE) 2017/625.

10.Cheltuielile de deplasare, de cazare și de diurnă ale experților din statele membre care au fost numiți de Comisie să acorde asistență experților săi, astfel cum se prevede la articolul 116 alineatul (4) și la articolul 120 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 2017/625.

11.Activități tehnice și științifice, inclusiv studii și activități de coordonare, necesare pentru a asigura punerea în aplicare corectă a normelor în domeniul legat de obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) și adaptarea legislației respective la evoluțiile științifice, tehnologice și societale.

12.Activități desfășurate de statele membre sau de organizațiile internaționale care își desfășoară activitatea cu scopul de a atinge obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) în sprijinul elaborării și punerii în aplicare a normelor aferente obiectivului respectiv.

13.Proiecte organizate de către unul sau mai multe state membre, cu scopul de a îmbunătăți, prin utilizarea de tehnici și protocoale inovatoare, punerea în aplicare eficientă a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e).

14.Sprijin acordat inițiativelor de informare și de sensibilizare ale Uniunii și ale statelor membre menite să asigure producerea și consumul îmbunătățit, conform și sustenabil de alimente, inclusiv activități de prevenire a risipei de alimente și a fraudei în sectorul alimentar, în cadrul punerii în aplicare a normelor în ceea ce privește obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e).

15.Măsuri întreprinse pentru a proteja sănătatea umană, a animalelor și a plantelor și bunăstarea animalelor, puse în aplicare în cazul animalelor, al produselor de origine animală, al plantelor și al produselor vegetale provenind din țări terțe care sosesc la o frontieră a Uniunii.

16.

ANEXA II

Acțiuni eligibile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f)

Punerea în aplicare a politicilor Uniunii necesită informații statistice de înaltă calitate, comparabile și fiabile cu privire la situația economică, socială, teritorială și de mediu din Uniune. În plus, statisticile europene permit cetățenilor europeni să înțeleagă și să participe la procesul și la dezbaterea democratică despre prezentul și viitorul Uniunii.

Alături de Regulamentul (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene, programul oferă un cadru general pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene în perioada 2021-2027. Statisticile europene sunt dezvoltate, elaborate și difuzate în conformitate cu cadrul respectiv și cu principiile Codului de bune practici al statisticilor europene prin intermediul cooperării strânse și coordonate din cadrul Sistemului Statistic European (SSE).

Statisticile europene dezvoltate, elaborate și difuzate în conformitate cu prezentul cadru contribuie la punerea în aplicare a politicilor Uniunii astfel cum se prevede în TFUE și se reflectă în continuare în cadrul priorităților strategice ale Comisiei.

În punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) se întreprind următoarele acțiuni:

Uniunea economică și monetară, globalizare și comerț

furnizarea de statistici de înaltă calitate care stau la baza procedurii aplicabile deficitelor excesive, Programului de sprijin pentru reforme și ciclului anual al Uniunii de monitorizare și orientare economică;

furnizarea și, acolo unde este necesar, consolidarea principalilor indicatori economici europeni (PIEE);

furnizarea de statistici și de orientări metodologice cu privire la tratamentul statistic al instrumentelor bugetare și de investiții în sprijinul convergenței economice, al stabilității financiare și al creării de locuri de muncă;

furnizarea de statistici în scopul resurselor proprii și al remunerațiilor și pensiilor personalului UE;

acțiuni de îmbunătățire a cuantificării schimburilor comerciale în domeniul serviciilor, a investițiilor străine directe, a lanțurilor valorice globale și a impactului globalizării asupra economiilor Uniunii.

Piața unică, inovarea și mediul digital

furnizarea de statistici de înaltă calitate și fiabile pentru piața unică, Planul de acțiune european în domeniul apărării și principalele domenii de inovare și cercetare;

furnizarea în timp util de statistici cuprinzătoare privind economia colaborativă și impactul digitalizării asupra întreprinderilor europene și asupra cetățenilor.

Dimensiunea socială a Europei

furnizarea în timp util de statistici de înaltă calitate și fiabile pentru a sprijini Pilonul european al drepturilor sociale și politica Uniunii în materie de competențe, inclusiv de statistici privind piața muncii, ocuparea forței de muncă, educația și formarea, veniturile, condițiile de viață, sărăcia, inegalitatea, protecția socială, munca nedeclarată și conturile satelit privind competențele;

furnizarea de statistici referitoare la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

îmbogățirea statisticilor privind migrația, în special cu privire la situația și integrarea migranților și necesitățile educaționale și nivelurile de calificare ale solicitanților de azil;

elaborarea de programe de recensământ al populației și al locuințelor și de statistici demografice modernizate pentru perioada de după 2021;

furnizarea de previziuni demografice și actualizări anuale ale acestora.

Dezvoltare durabilă, resurse naturale și mediu

monitorizarea progreselor în ceea ce privește realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD);

elaborarea de noi statistici pentru a sprijini strategia energetică, economia circulară și strategia privind materialele plastice;

furnizarea de statistici și indicatori de mediu esențiali, inclusiv privind deșeurile, apa, biodiversitatea, pădurile, utilizarea și ocuparea terenurilor, precum și de statistici legate de climă și de conturile economice de mediu;

furnizarea de statistici privind transportul de mărfuri și de călători pentru a sprijini politicile Uniunii și

elaborarea de noi indicatori pentru a monitoriza intermodalitatea și transferul modal către moduri de transport mai ecologice;

furnizarea în timp util de date relevante pentru acoperirea necesităților politicii agricole comune, ale politicii comune în domeniul pescuitului și ale politicilor privind mediul, siguranța alimentară și bunăstarea animalelor.

Coeziune economică, socială și teritorială

furnizarea în timp util de indicatori statistici cuprinzători privind regiunile, inclusiv regiunile ultraperiferice, orașele și zonele rurale ale Uniunii, pentru a monitoriza și a evalua eficacitatea politicilor de dezvoltare teritorială, precum și pentru a evalua impactul teritorial al politicilor sectoriale;

sprijinirea elaborării unor indicatori privind lupta împotriva spălării banilor și lupta împotriva finanțării terorismului; precum și elaborarea de statistici privind forțele de poliție și securitatea;

utilizarea din ce în ce mai mult a datelor geospațiale și integrarea sistematică, în toate domeniile de producție statistică, a gestionării informațiilor geospațiale.

O mai bună comunicare a statisticilor europene și promovarea lor drept sursă fiabilă în ceea ce privește lupta împotriva dezinformării online

promovarea sistematică a statisticilor europene drept o sursă fiabilă de probe și facilitarea recursului la acestea al verificatorilor veridicității informațiilor, al cercetătorilor și al autorităților publice în lupta împotriva dezinformării online;

facilitarea pentru utilizatori a accesului la statistici și a înțelegerii acestora, inclusiv prin intermediul unor vizualizări atractive și interactive, a unor servicii mai personalizate, precum date statistice la cerere și analize în sistem self-service;

dezvoltarea în continuare și monitorizarea cadrului pentru asigurarea calității statisticilor europene, inclusiv prin evaluări inter pares referitoare la respectarea de către statele membre a Codului de bune practici al statisticilor europene;

furnizarea accesului la microdate în scopuri de cercetare, respectând în același timp cele mai înalte standarde în ceea ce privește protecția datelor și confidențialitatea statistică.

Valorificarea beneficiilor aduse de revoluția datelor și trecerea la statistici inteligente fiabile

intensificarea exploatării de noi surse de date digitale și stabilirea fundamentelor unor statistici inteligente fiabile pentru producerea de noi statistici aproape în timp real cu ajutorul unor algoritmi de încredere;

dezvoltarea de noi abordări pentru utilizarea datelor deținute în sisteme private, prin adoptarea de calcule care păstrează confidențialitatea (privacy-preserving computation) și de metode de calcul securizat multipărți (secure multiparty computation);

promovarea cercetării și inovării de vârf în domeniul statisticilor oficiale, inclusiv prin utilizarea rețelelor colaborative, precum și furnizarea de programe europene de formare statistică.

Lărgirea parteneriatelor și cooperarea pe probleme statistice

consolidarea parteneriatului privind Sistemul Statistic European (SSE) și cooperarea cu Sistemul European al Băncilor Centrale;

promovarea parteneriatelor cu deținătorii de date din sectorul public și privat și cu sectorul tehnologic, pentru a facilita accesul la date în scopuri statistice, integrarea datelor provenite din surse multiple și utilizarea celor mai noi tehnologii;

consolidarea cooperării cu mediul academic și de cercetare, în special în ceea ce privește utilizarea de noi surse de date, a analizei datelor, precum și promovarea culturii statistice;

cooperarea cu organizațiile internaționale și cu țările terțe în beneficiul statisticilor globale oficiale.

ANEXA III

Lista cu boli ale animalelor și zoonoze

(1)Pesta cabalină africană

(2)Pesta porcină africană

(3)Antrax

(4)Gripa aviară (înalt patogenă)

(5)Gripa aviară (slab patogenă)

(6)Campilobacterioza

(7)Pesta porcină clasică

(8)Febra aftoasă

(9)Pleuropneumonia contagioasă a caprelor

(10)Morva

(11)Infecție cu virusul bolii limbii albastre (serotipurile 1-24)

(12)Infecție cu Brucella abortus, B. melitensis și B. suis

(13)Infecție cu virusul bolii hemoragice epizootice

(14)Infecție cu virusul dermatozei nodulare virotice

(15)Infecție cu Mycoplasma mycoides subspecia mycoides SC (pleuropneumonie contagioasă bovină)

(16)Infecție cu complexul Mycobacterium tuberculosis (M. bovis, M. caprae și M. tuberculosis)

(17)Infecție cu virusul bolii de Newcastle

(18)Infecție cu virusul pestei micilor rumegătoare

(19)Infecție cu virusul rabic

(20)Infecție cu virusul febrei Văii de Rift

(21)Infecție cu virusul pestei bovine

(22)Infecție cu serotipurile zoonotice de Salmonella

(23)Infestare cu Echinococcus spp

(24)Listerioză

(25)Variolă ovină și variolă caprină

(26)Encefalopatii spongiforme transmisibile

(27)Trichineloză

(28)Encefalomielita ecvină venezueleană

(29)E. coli verotoxigenă

ANEXA IV
INDICATORI

Obiectiv

Indicator

Obiective prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (a)

1 - Numărul de noi plângeri și de cazuri de neconformitate în domeniul liberei circulații a bunurilor și serviciilor și al legislației Uniunii privind achizițiile publice. 

2 - Indicele de restrictivitate a schimburilor de servicii.

3 - Numărul de vizite pe portalul „Europa ta”.

4 - Numărul de campanii comune de supraveghere a pieței.

Obiective prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (b)

1 - Numărul de IMM-uri care beneficiază de sprijin

2 - Numărul de întreprinderi sprijinite care au încheiat parteneriate de afaceri.

Obiective prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (c)

(i)

(ii)

1 - Ponderea standardelor europene puse în aplicare ca standarde naționale de către statele membre, exprimată ca număr total de standarde europene active.

2 - Procentul de standarde internaționale în materie de raportare financiară și audit aprobate de Uniune.

Obiective prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (d)

(i)

(ii) 

1 - Indicele situației consumatorilor.

2 - Numărul documentelor de luare de poziție și al răspunsurilor primite de la beneficiari la consultările publice în domeniul serviciilor financiare.

Obiective prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (e)

1 - Numărul programelor veterinare și fitosanitare puse în aplicare cu succes la nivel național.

Obiective prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (f)

1-Impactul statisticilor publicate pe internet: numărul menționărilor pe web și al avizelor pozitive/negative.

(1)    Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (JO L 317, 23.11.2016, p. 4).
(2)    Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentul European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).
Top