Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018PC0131

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de instituire a unei Autorități Europene a Muncii

COM/2018/0131 final - 2018/064 (COD)

No longer in force, Date of end of validity: 20/06/2019

Strasbourg,13.3.2018

COM(2018) 131 final

2018/0064(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a unei Autorități Europene a Muncii

(Text cu relevanță pentru SEE și Elveția)

{SWD(2018) 68 final}

{SWD(2018) 69 final}

{SWD(2018) 80 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Sporirea echității pieței interne este una dintre prioritățile mandatului Comisiei Juncker 1 . La 17 noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat, împreună, Pilonul european al drepturilor sociale 2 la Summitul social de la Göteborg. Pilonul stabilește o serie de principii și de drepturi fundamentale în sprijinul unor piețe ale muncii și al unor sisteme de protecție socială echitabile și funcționale. El este conceput ca instrument de orientare al unui proces reînnoit de convergență în direcția îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă în întreaga Uniune, asigurând egalitatea de șanse și de acces pe piața muncii, condiții de muncă echitabile, precum și protecție socială și incluziune pentru cetățenii săi. Asigurarea unei mobilități echitabile a forței de muncă în Europa este esențială pentru atingerea acestui obiectiv.

Mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă în UE este benefică pentru persoane fizice, economii și societăți în ansamblul lor. Dintre politicile și prioritățile UE, cea care se bucură de cel mai mare sprijin în rândul cetățenilor Uniunii este libera circulație, care le permite acestora să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități economice oriunde în UE. 3 . Libera circulație a lucrătorilor și libertatea de a presta servicii în cadrul Uniunii depind de norme clare, corecte și efectiv respectate în ceea ce privește mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă și coordonarea securității sociale. În acest scop, UE a elaborat un vast corpus legislativ care reglementează libera circulație a lucrătorilor, detașarea lucrătorilor și coordonarea securității sociale. Comisia Juncker a prezentat o serie de propuneri pentru a îmbunătăți acest cadru de reglementare 4 .

Cu toate acestea, persistă anumite preocupări legate de asigurarea eficace și eficientă a respectării normelor UE, care riscă să pună în pericol încrederea și echitatea pe piața internă. În particular, au fost exprimate preocupări legate de faptul că lucrătorii mobili sunt vulnerabili la abuzuri sau că li se refuză drepturile, precum și legate de întreprinderi, care operează într-un mediu de afaceri incert sau neclar și în condiții de concurență inegale. Mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă a crescut în mod notabil în ultimii ani. În 2017, 17 milioane de cetățeni locuiau sau lucrau într-un alt stat membru decât cel de origine, aproape de două ori mai mulți decât cu zece ani în urmă. Detașările au crescut cu 68 % din 2010, ajungând la 2,3 milioane în 2016 5 . 1,4 milioane de cetățeni ai UE fac naveta pentru a merge la serviciu într-un alt stat membru 6 . De asemenea, un număr de peste 2 milioane de lucrători din sectorul transporturilor rutiere traversează zilnic frontierele interne ale UE pentru a transporta bunuri sau pasageri. Este necesară o cooperare eficace între autoritățile naționale și o acțiune administrativă concertată pentru a gestiona o piață a forței de muncă cu caracter european din ce în ce mai pronunțat.

Parlamentul European a evidențiat în mai multe rânduri necesitatea întăririi controalelor și a coordonării – atât între statele membre, cât și la nivelul fiecărui stat membru în parte 7 , inclusiv prin intensificarea schimburilor de informații între inspectoratele de muncă 8 – precum și necesitatea sprijinirii active a exercitării dreptului de liberă circulație 9 . Consiliul a subliniat, la rândul său, necesitatea de a îmbunătăți cooperarea administrativă și de a dezvolta asistența și schimburile de informații în contextul combaterii fraudei legate de detașarea lucrătorilor, remarcând în același timp importanța furnizării unor informații clare și transparente prestatorilor de servicii și lucrătorilor 10 .

În acest context, în discursul său din 2017 privind starea Uniunii 11 , președintele Juncker a propus crearea unei „Autorități Europene a Muncii”, pentru a garanta faptul că respectarea normelor UE privind mobilitatea forței de muncă este asigurată în mod echitabil, simplu și eficace. Prezenta propunere vizează instituirea unei astfel de Autorități Europene a Muncii, denumită în continuare „Autoritatea”, sub forma unei agenții descentralizate a UE care să abordeze următoarele provocări principale:

·sprijin și îndrumare inadecvate pentru persoane fizice și întreprinderi aflate în situații transfrontaliere, inclusiv informații incomplete sau insuficiente puse la dispoziția publicului cu privire la propriile drepturi și obligații;

·un nivel insuficient al accesului la informații și al schimbului de informații între autoritățile naționale responsabile cu diferitele domenii ale mobilității forței de muncă și coordonării securității sociale;

·capacitate insuficientă a autorităților naționale de a organiza cooperarea cu alte autorități, la nivel transfrontalier;

·mecanisme slabe sau absente în ceea ce privește activitățile transfrontaliere comune de asigurare a respectării legii;

·lipsa unui mecanism transfrontalier specific de mediere între statele membre, aplicabil tuturor domeniilor mobilității forței de muncă și coordonării securității sociale;

·un cadru de cooperare insuficient la nivelul UE în acest domeniu.

Obiectivul global al inițiativei este de a contribui la asigurarea unei mobilități echitabile a forței de muncă pe piața internă. În acest context, propunerea vizează:

·îmbunătățirea accesului persoanelor fizice și al angajatorilor la informații privind propriile drepturi și obligații în domeniul mobilității forței de muncă și al coordonării securității sociale, precum și a accesului la servicii relevante;

·întărirea cooperării operaționale dintre autorități în ceea ce privește asigurarea respectării transfrontaliere a legislației relevante a Uniunii, inclusiv facilitarea inspecțiilor comune;

·asigurarea medierii și facilitarea soluțiilor în cazurile de litigii între autoritățile naționale și de perturbări transfrontaliere ale pieței forței de muncă, cum ar fi o restructurare a întreprinderilor care afectează mai multe state membre.

În mod concret, Autorității îi vor fi încredințate o serie de sarcini operaționale, și anume furnizarea de informații și servicii relevante persoanelor fizice și angajatorilor, precum și sprijinirea statelor membre în ceea ce privește cooperarea, schimbul de informații, inspecțiile concertate și comune, evaluarea riscurilor, consolidarea capacităților, medierea și cooperarea în caz de perturbări transfrontaliere ale pieței forței de muncă. Structurile și instrumentele UE existente în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă și al coordonării securității sociale vor fi integrate sau completate de o Autoritate care va oferi statelor membre un sprijin operațional și tehnic fără precedent.

De Autoritate vor putea beneficia toate persoanele care intră sub incidența normelor Uniunii în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă și al coordonării securității sociale, în special lucrătorii, persoanele care desfășoară activități independente sau alte persoane care sunt cetățeni ai Uniunii sau resortisanți ai unor țări terțe care au reședința legală în Uniune și se află într-o situație transfrontalieră. Printre acestea se numără lucrătorii detașați, posesorii cărții albastre a UE, persoanele transferate în cadrul aceleiași companii și rezidenții pe termen lung, cu condiția ca aceștia să intre sub incidența normelor menționate mai sus. Autoritatea va veni de asemenea în sprijinul întreprinderilor angajate în activități transfrontaliere, inclusiv în scopuri de recrutare.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Autoritatea va contribui la garantarea drepturilor cetățenilor și ale lucrătorilor în ceea ce privește egalitatea de tratament și de acces la oportunitățile legate de angajare și de securitatea socială în situații transfrontaliere. De asemenea, ea va asigura transparența pentru întreprinderi în ceea ce privește standardele locale de muncă la nivelul întregii piețe interne. În fine, ea va sprijini cooperarea dintre autoritățile naționale pentru a asigura respectarea drepturilor sociale ale lucrătorilor și cetățenilor și pentru a preveni frauda și abuzul.

Comisia a adoptat o serie de inițiative și propuneri pentru promovarea mobilității echitabile a forței de muncă, în particular revizuirile directivei privind detașarea lucrătorilor 12 și ale regulamentelor privind coordonarea sistemelor de securitate socială 13 , precum și pachetul „Europa în mișcare” care include lex specialis privind detașarea lucrătorilor în operațiunile de transport rutier internațional 14 , alături de revizuirea normelor sociale și de piață din transportul rutier 15 . Aceste inițiative recente se înscriu pe calea unor propuneri legislative anterioare, cum ar fi directiva privind asigurarea respectării normelor referitoare la detașarea lucrătorilor 16 și cea privind libera circulație a lucrătorilor 17 , Regulamentul privind EURES (Rețeaua europeană de servicii de ocupare a forței de muncă) 18 și inițiative precum instituirea unei Platforme europene pentru combaterea muncii nedeclarate 19 .

În contextul pregătirii acestor propuneri și al discuțiilor purtate pe parcursul procedurii legislative aferente, a devenit evidentă necesitatea creării unui cadru consolidat pentru aplicarea și asigurarea respectării normelor existente. Propunerea privind instituirea unei Autorități Europene a Muncii urmărește să remedieze această deficiență.

Instituirea Autorității propuse va permite concentrarea unor sarcini care sunt în prezent dispersate la nivelul mai multor comisii și organisme, precum și introducerea unui sprijin operațional în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă și al coordonării securității sociale, sporind astfel coerența politicii UE în materie de mobilitate transfrontalieră (pentru detalii, a se vedea secțiunea „Adecvarea reglementărilor și simplificarea” de mai jos).

Autoritatea propusă va fi complementară și va asigura coerența cu activitățile celor patru agenții din domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale: Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Fundația Europeană de Formare (ETD) și Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU OSHA).

Regulamentul propus va contribui la implementarea principiilor și a drepturilor definite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale, în special prin promovarea conștientizării oportunităților de formare și învățare pe tot parcursul vieții pentru cetățenii mobili, prin oferirea de sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă și, în mod mai general, prin asigurarea eficientă și eficace a respectării atât a legislației Uniunii în domeniul mobilității forței de muncă și al coordonării securității sociale, cât și a acordurilor colective de punere în aplicare a acestei legislații.

   Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prezenta inițiativă completează lucrările în curs vizând atingerea obiectivelor stabilite în Orientările politice sub egida „Un nou început pentru Europa” 20 , în raport cu „Prioritatea 4: O piață internă mai integrată și mai echitabilă, cu o bază industrială mai puternică” și în particular cu Strategia privind piața internă 21 . În practică, mobilitatea forței de muncă este un mijloc valoros pentru asigurarea unei alocări mai eficiente a resurselor la nivel sectorial și intersectorial, reducerea șomajului și abordarea necorelării competențelor. Prezenta inițiativă completează de asemenea Prioritatea 1 a Orientărilor politice („Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții”), prin crearea unui mediu normativ mai favorabil, în sprijinul unui climat de antreprenoriat și al creării de locuri de muncă.

În plus, Autoritatea este în concordanță cu obiectivul strategic al pieței unice digitale de modernizare a administrației publice, de realizare a interoperabilității transfrontaliere și de facilitare a unei interacțiuni ușoare cu persoanele fizice. În acest context, ea completează propunerea Comisiei privind un portal digital unic 22 , prin faptul că urmărește să faciliteze furnizarea către public a unui conținut și a unor servicii de înaltă calitate prin intermediul portalului, pornind de la actualul portal „Europa ta”. Această inițiativă se va baza și pe experiența rețelei informale de soluționare a problemelor SOLVIT 23 . În particular, inițiativa va alimenta și va completa, dacă este cazul, informațiile și serviciile furnizate prin intermediul portalului digital unic. Ea va promova, de asemenea, accesul la SOLVIT al persoanelor fizice și al angajatorilor, cu scopul de a soluționa conflictele acestora și de a porni de la datele colectate din sursa respectivă pentru a identifica probleme recurente în domeniile care intră în sfera de competență a rețelei.

Mai mult, prezenta inițiativă urmează să valorifice bunele practici în domeniul cooperării transfrontaliere identificate de „Punctul de contact frontalier” 24 pentru a contribui la deblocarea întregului potențial economic al regiunilor frontaliere ale UE.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temei juridic

Propunerea se întemeiază pe articolele 46, 48, 53 alineatul (1), 62 și 91 alineatul (1) din TFUE, cu accent pe libera circulație a lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială, accesul la activități independente și exercitarea acestor activități, libertatea de a presta servicii și normele comune aplicabile transportului internațional.

 Subsidiaritate

Se aplică principiul subsidiarității, deoarece propunerea nu intră în competența exclusivă a UE. Obiectivele propunerii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre la nivel național, regional sau local și pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii din următoarele motive:

·Furnizarea de informații și servicii de înaltă calitate și actualizate pentru cetățeni cu privire la propriile drepturi și obligații în situații transfrontaliere trebuie coordonată la nivelul Uniunii, pentru a se asigura o abordare consecventă, clară și eficientă.

·Aplicarea legislației Uniunii în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă și al coordonării sistemelor de securitate socială se bazează pe cooperarea dintre statele membre, ceea ce înseamnă că niciun stat membru nu poate acționa singur.

·Pentru a spori sinergiile și a sprijini cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește aplicarea legislației Uniunii în domeniul mobilității forței de muncă și al coordonării securității sociale – astfel încât să se asigure securitatea juridică, atât pentru administrații, cât și pentru persoanele fizice, și să se ajungă la o înțelegere comună a necesităților în materie de asigurare a respectării legii – este necesară dezvoltarea unei abordări coordonate și comune la nivelul Uniunii, în locul utilizării unei rețele de acorduri bilaterale sau multilaterale care se poate dovedi complexă.

Proporționalitate

Inițiativa este un răspuns proporțional cu nevoia de sprijin operațional și nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv. Ea nu impune noi obligații statelor membre, persoanelor fizice sau angajatorilor, ci se concentrează mai degrabă pe susținerea mobilității transfrontaliere și pe crearea de noi oportunități. Propunerea nu aduce atingere deciziilor, legislației sau activităților de asigurare a respectării legii la nivel național, care rămân de competența statelor membre. Mai mult, ea lasă în mare măsură la discreția statelor membre modalitatea de utilizare a posibilităților create de inițiativă.

Raportul de evaluare a impactului care însoțește regulamentul propus 25 subliniază modul în care propunerea atinge cel mai bun echilibru în îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul inițiativei, asigurând beneficii (efecte pozitive) pentru autorități, persoane fizice și angajatori la nivel național, fără a conduce la o creștere semnificativă a costurilor. Raportul menționează, de asemenea, sprijinul general oferit de părțile interesate consultate în pregătirea prezentei propuneri.

Alegerea instrumentului

Instrumentul propus este un regulament privind instituirea și funcționarea unei Autorități Europene a Muncii. Regulamentul se va baza pe abordarea comună privind agențiile descentralizate ale UE, aprobată în 2012 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie 26 . Un regulament oferă certitudinea juridică necesară instituirii Autorității, fapt ce nu ar putea fi realizat cu ajutorul altor instrumente juridice.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

Propunerea privind o Autoritate Europeană a Muncii a fost elaborată în sinergie cu propunerile legislative în curs în domeniile conexe ale detașării, coordonării securității sociale și înființării unui portal digital unic. În acest sens, propunerea se bazează pe datele colectate pe parcursul procesului de pregătire asociat acestor propuneri, inclusiv pe evaluările impactului, precum și pe discuțiile purtate în cadrul procedurii legislative. Un aspect important care a rezultat din aceste procese a fost nevoia de sprijin operațional, sub aspectul îmbunătățirii cooperării transfrontaliere și al sporirii transparenței și conștientizării, pentru a îmbunătăți aplicarea și asigurarea respectării acestor norme în domeniul mobilității forței de muncă.

În mod similar, propunerea a luat act de evaluarea continuă a celor patru agenții ale UE din domeniul politicii ocupării forței de muncă, menționate mai sus. Această evaluare constă într-o evaluare individuală a fiecărei agenții, o perspectivă comparativă și o evaluare prospectivă a funcționării pe viitor a celor patru agenții. Acestea au funcții destul de diferite de cea a Autorității propuse, deoarece ele activează predominant în domeniul cercetării și nu pun accentul pe aspectele transfrontaliere. Cu toate acestea, anumite elemente preliminare ale evaluării au contribuit la prezenta propunere, în special în ceea ce privește organizarea sarcinilor și a guvernanței Autorității. Raportul de evaluare a impactului care însoțește prezenta propunere analizează posibila interacțiune dintre Autoritatea propusă și cele patru agenții existente. Evaluarea periodică a Autorității va permite explorarea unor noi sinergii și posibilități de simplificare cu agențiile care activează în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale.

În raportul său special privind libera circulație a lucrătorilor, Curtea de Conturi Europeană 27 a inclus recomandări de sporire a gradului de conștientizare în ceea ce privește instrumentele Comisiei destinate sprijinirii persoanelor care lucrează în străinătate, dezvoltării pe mai departe a portalului EURES și mai bunei utilizări a datelor în conceperea inițiativelor și a finanțării în acest domeniu. Aceste aspecte au fost incluse în pregătirea actualei propuneri.

Consultări cu părțile interesate

În vederea explorării opiniilor părților interesate (inclusiv ale cetățenilor, autorităților naționale, partenerilor sociali și societății civile) în legătură cu instituirea unei Autorități Europene a Muncii, Comisia a organizat, în perioada 27 noiembrie 2017-7 ianuarie 2018, o consultare publică deschisă online referitoare la parametrii principali ai Autorității. Consultarea publică a colectat un număr total de 8 809 răspunsuri, dintre care 8 420 au fost identice – provenind dintr-o campanie inițiată de Confederația Europeană a Sindicatelor – iar 389 au fost răspunsuri unice.

În ansamblu, respondenții la consultarea publică au exprimat un sprijin puternic pentru o nouă autoritate, inclusiv ținând cont de răspunsurile unice. Rezultatele au sprijinit în mare măsură analiza Comisiei privind principalele provocări. Marea majoritate a respondenților (peste șaptezeci la sută) au fost de părere că actuala cooperare dintre autoritățile naționale este insuficientă pentru a asigura implementarea eficace a normelor UE în domeniul mobilității transfrontaliere. O proporție similară a respondenților a considerat că accesul insuficient la informații și transparența insuficientă în ceea ce privește normele de mobilitate transfrontalieră reprezintă o problemă pentru persoanele fizice și pentru întreprinderi. Posibilele funcții propuse pentru noua Autoritate au primit și ele un sprijin larg, în special sprijinirea cooperării sistematice și a schimbului de informații între autoritățile naționale.

De asemenea, Comisia a efectuat o serie de consultări specifice ale unor organisme ale UE în domeniul mobilității forței de muncă și al coordonării securității sociale. La 11 decembrie 2017 a fost organizată o audiere specială cu partenerii sociali la nivelul UE, iar la 15 decembrie 2017 a avut loc o reuniune strategică de dialog cu organizațiile societății civile la nivelul UE. Pe lângă contribuțiile orale din cadrul reuniunilor speciale, organizațiile și reprezentanții care au participat la aceste consultări specifice au prezentat luări de poziție scrise.

Consultările specifice au dat rezultate variate. Respondenții au salutat în general crearea unei noi Autorități care urmează să se concentreze pe îmbunătățirea cooperării între autoritățile naționale prin facilitarea schimbului de informații și de bune practici. În același timp, respondenții au subliniat că noua autoritate ar trebui să respecte pe deplin competențele naționale bazate pe tratate, nu ar trebui să impună statelor membre obligații suplimentare de raportare și nu ar trebui să complice sau să suprapună structurile administrative existente. Multe dintre părțile interesate care au participat la consultarea specifică au fost de părere că trebuie specificate atât mandatul și obiectivele viitoarei Autorități, cât și legătura sa cu structurile și instrumentele existente.

Detaliile privind opiniile părților interesate pot fi consultate în anexa 2 la Raportul de evaluare a impactului. În procesul de pregătire a prezentei propuneri s-a ținut cont, în mod corespunzător, de rezultatele acestor consultări, inclusiv de discuțiile din cadrul Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială, al Platformei europene de intensificare a cooperării în materie de combatere a muncii nedeclarate, al Comitetului de experți privind detașarea lucrătorilor, al Comitetului tehnic privind libera circulație a lucrătorilor, al Rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și al schimburilor informale cu miniștrii prilejuite de dezbaterea din timpul prânzului din cadrul reuniunii Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO), care a avut loc în octombrie 2017.

Obținerea și utilizarea expertizei

În pregătirea acestei inițiative și a raportului de evaluare a impactului care însoțește regulamentul propus, Comisia a utilizat o gamă largă de date secundare publicate de instituțiile UE (Parlamentul European, Comisia și Curtea de Conturi), serviciile dedicate ale Comisiei („Europa ta – Consiliere”, SOLVIT), alte organizații internaționale (OCDE), cercetări academice relevante și studii realizate de grupuri de reflecție. Ea a utilizat totodată expertiza politică și capacitățile sale analitice interne, inclusiv pentru evaluarea impacturilor bugetare.

Comisia s-a bazat, de asemenea, pe datele primare colectate în scopul elaborării prezentei inițiative. Ea a utilizat contractele-cadru existente pentru a colecta date. În acest sens, Comisia a solicitat Rețelei de experți juridici privind mobilitatea în interiorul UE (FreSsco) să evalueze capacitățile inspectoratelor de muncă de a trata cazurile transfrontaliere și a solicitat unui serviciu de consultanță să elaboreze studii de caz pe baza interviurilor calitative privind resursele de cooperare transfrontalieră în domeniul asigurării respectării normelor.

Evaluarea impactului

În conformitate cu politica sa privind o mai bună legiferare, Comisia a efectuat o evaluare a impactului potențialelor opțiuni de politică și de implementare, în contextul elaborării prezentei inițiative. Această activitate a fost sprijinită prin consultări structurate în cadrul Comisiei, prin intermediul unui grup de coordonare interservicii.

Evaluarea impactului a fost prezentată Comitetului de analiză a reglementării (CAR) 28 și discutată cu acesta. Recomandările formulate de CAR în avizul său negativ din 9 februarie 2018 au fost abordate prin detalierea domeniului de aplicare și a fundamentelor inițiativei, precum și a opiniilor părților interesate, dar și prin dezvoltarea în continuare a analizei referitoare la opțiunile evaluate și la modul în care inițiativa se poate încadra în structura de guvernanță existentă privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea securității sociale, încurajându-se, în același timp, sinergiile și simplificarea. Pentru a răspunde reținerilor formulate de Consiliu în avizul său (pozitiv) din 21 februarie 2018, raportul de evaluare a impactului a clarificat în continuare modul în care instituirea unei noi Autorități ar reorganiza peisajul comisiilor și al structurilor existente cu scopul de a reduce complexitatea și a evita suprapunerile, a abordat relația potențială a noii Autorități cu agențiile existente ale Uniunii în domeniul ocupării forței de muncă și a argumentat mai bine estimările bugetare asociate opțiunii preferate 29 .

Trei opțiuni de politică au fost avute în vedere pentru Autoritatea propusă, și anume (1) o opțiune de sprijin, (2) o opțiune operațională și (3) o opțiune de supraveghere. Toate opțiunile au propus același set de sarcini pentru Autoritate, însă amploarea prerogativelor acordate acesteia a variat de la o opțiune la alta. Sarcinile propuse pentru Autoritate sunt: (i) servicii de mobilitate a forței de muncă pentru persoane fizice și întreprinderi; (ii) cooperare și schimb de informații între autoritățile naționale; (iii) sprijin pentru inspecțiile comune; (iv) analize și evaluări ale riscurilor referitoare la piața muncii; (v) sprijin pentru consolidarea capacităților; (vi) mediere între autoritățile naționale; (vii) facilitarea cooperării între părțile interesate relevante în caz de perturbări transfrontaliere ale pieței muncii. În mod similar, au fost avute în vedere trei opțiuni de implementare: 1) Comisia preia anumite sarcini operaționale și se instituie o Rețea europeană de coordonare a actualelor organisme de mobilitate a muncii ale UE; (2) se instituie o nouă Autoritate, pornind de la actualele organisme de mobilitate ale UE, (3) se instituie o nouă Autoritate, pornind de la o agenție a UE existentă în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale.

Ca parte a evaluării impactului, opțiunile de politică și de implementare au fost evaluate pe baza criteriilor eficacității, eficienței și coerenței. Din această analiză a rezultat că cel mai eficient și eficace mod de a îndeplini obiectele prezentei inițiative este o combinație realizată prin alegerea opțiunii operaționale (opțiunea de politică 2) și implementarea ei cu ajutorul unei noi Autorități care se bazează pe actualele organisme de mobilitate de la nivelul UE (opțiunea de implementare 2). Această combinație permite asigurarea unor efecte pozitive pentru autoritățile naționale, persoanele fizice și angajatori, ea neconducând la o creștere semnificativă a costurilor și remediind lipsa de sprijin operațional a actualului cadru de cooperare al UE, acestea fiind două dintre preocupările ridicate de părțile interesate.

Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Propunerea de instituire a Autorității va îmbogăți peisajul instituțional al UE în domeniul mobilității transfrontaliere, pentru a îmbunătăți și simplifica actualele forme de cooperare și pentru a facilita, în cele din urmă, activitatea statelor membre și a Comisiei.

Astăzi, acest peisaj instituțional include mai multe structuri ale UE („organisme ale UE”) în cadrul cărora administrațiile naționale cooperează și fac schimb de bune practici. Aceste organisme ale UE includ: Biroul european de coordonare al EURES, Comitetul tehnic și Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor, Comitetul de experți privind detașarea lucrătorilor, Platforma europeană de combatere a muncii nedeclarate, Comisia administrativă pentru coordonarea sistemelor de securitate socială și toate subcomisiile acesteia (inclusiv Comisia tehnică și Comisia de audit create prin legislație și un Comitet de conciliere înființat chiar de Comisia administrativă), precum și Comitetul consultativ pentru coordonarea sistemelor de securitate socială.

Noua autoritate va pune în comun sarcinile tehnice și operaționale ale organismelor UE menționate mai sus creând o structură permanentă, în vederea îmbunătățirii și eficientizării activității, pe baza unui forum consolidat al cooperării și al activităților comune de investigație. În acest context, Autoritatea:

va prelua gestionarea Biroului european de coordonare al EURES, asigurată în prezent de Comisie;

va înlocui Comitetul tehnic privind libera circulație a lucrătorilor;

va înlocui Comitetul de experți privind detașarea lucrătorilor;

va înlocui Comisia tehnică, Comisia de audit și Comitetul consultativ al Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială;

va înlocui Platforma europeană privind combaterea muncii nedeclarate.

În domeniile coordonării securității sociale, Autoritatea va coopera îndeaproape cu Comisia administrativă pentru coordonarea sistemelor de securitate socială cu privire la sarcina de reglementare pentru care comisia respectivă rămâne competentă. În plus, Autoritatea va beneficia de toate contribuțiile oferite de reprezentanții partenerilor sociali și ai guvernelor la nivel național în cadrul Comitetului consultativ pentru coordonarea sistemelor de securitate socială și al Comitetului consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor.

Această nouă configurație va simplifica peisajul instituțional și va stimula sinergiile dintre diversele aspecte ale mobilității transfrontaliere în domeniul de competență al Autorității. Acest lucru va sprijini, la rândul său, aplicarea consecventă și eficace a legislației Uniunii, va îmbunătăți eficiența și va conduce la obținerea unor rezultate mai numeroase și de mai bună calitate comparativ cu actuala configurație instituțională, în care organismele UE operează în mare parte izolat, se concentrează pe acte juridice sau domenii specifice aflate în responsabilitatea lor, duc lipsă de o dimensiune operativă, se reunesc în mare parte doar de două ori pe an și desfășoară anumite activități în suprapunere.

Inițiativa vizează totodată simplificarea modului în care se furnizează publicului informații și servicii cu privire la drepturile, obligațiile și oportunitățile legate de mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă, simplificând astfel accesul la aceste informații și servicii pentru persoane fizice și angajatori.

Propunerea urmărește să dezvolte în continuare digitalizarea procedurilor și să completeze inițiative prezente și viitoare în domeniu, cum ar fi schimbul electronic de date între autoritățile naționale în domeniul coordonării securității sociale, care se află în curs de implementare prin intermediul schimbului electronic de informații privind securitatea socială (EESSI), al sistemului informațiilor privind piața internă (IMI), precum și al portalului Europa ta și al portalului digital unic propuse de Comisie.

Drepturi fundamentale

Întrucât Autoritatea ar trebui să contribuie la asigurarea, în mod clar, echitabil și eficace, a respectării normelor Uniunii privind mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă și coordonarea securității sociale, aceasta va sprijini protejarea și fructificarea drepturilor fundamentale care fac obiectul acestor norme, cum ar fi libera circulație a persoanelor (articolele 15 și 45 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, denumită în continuare „carta”), dreptul de acces la serviciile de plasament (articolul 29 din cartă) și libertatea de a presta servicii (articolul 16 din cartă). Ea ar urma să sprijine și exercitarea drepturilor transfrontaliere în domeniul condițiilor echitabile și corecte de muncă, al securității sociale și al asistenței medicale (articolele 31, 34 și 35 din cartă), precum și al nediscriminării (articolul 21 din cartă).

În ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal (articolul 8 din cartă), dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 679/2016 (Regulamentul privind protecția generală a datelor) 30 și ale Regulamentului (CE) nr. 45/2001 31 se aplică procesării datelor cu caracter personal în temeiul prezentei propuneri. În conformitate cu aceste norme, orice prelucrare a datelor cu caracter personal va fi limitată la ceea ce este necesar și proporționat. Datele vor fi colectate în scopuri specificate, explicite și legitime și nu vor fi procesate în continuare într-o manieră incompatibilă cu aceste scopuri.

Împreună cu celelalte inițiative propuse de Comisie în cadrul actualului mandat, prezenta propunere ajută Comisia și statele membre să implementeze acele principii și drepturi definite în Pilonul european al drepturilor sociale care sprijină existența unor piețe ale forței de muncă și a unor sisteme de protecție socială echitabile și funcționale.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

În cadrul opțiunii combinate preferate identificate în evaluarea impactului, costurile totale ale Autorității, suportate de bugetul UE, sunt estimate la 50,9 milioane pe an la viteza de croazieră, care se preconizează că va fi atinsă în 2023. Costurile din acest cadru financiar multianual (2019-2020) vor fi acoperite pe de o parte (70 %) prin redistribuire de la activități existente implementate în prezent în temeiul Programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și de la linii autonome aferente ocupării forței de muncă și transporturilor, iar pe de altă parte (30 %) prin mobilizarea marjei de la rubrica 1a. Activitățile existente transferate către Autoritate nu vor fi întrerupte; punerea lor în aplicare va fi transferată de la Comisie către Autoritate, de îndată ce aceasta devine operațională. În ceea ce privește personalul, Autoritatea ar necesita 69 de posturi în schema de personal, 60 de experți naționali detașați și 15 agenți contractuali. Fișele financiare legislative anexate conțin detalii privind nevoile financiare și de personal. Vor exista cerințe minime privind bugetele naționale datorită impactului propunerii asupra bugetului UE. Nu este posibil să se cuantifice cu exactitate impacturile asupra administrațiilor, însă studiile de caz indică faptul că aceste impacturi vor fi pozitive, deoarece o mai bună asigurare a respectării normelor va permite organismelor naționale de asigurare a respectării legii să colecteze contribuții sociale neplătite anterior și să beneficieze de sprijin operațional din partea Autorității.

Propunerea include o clauză de evaluare, pentru examinarea mandatului și a sarcinilor Autorității la fiecare cinci ani, care oferă posibilitatea de a extinde treptat sfera de competență a activităților sale și de a redimensiona Autoritatea.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de implementare și mecanisme de monitorizare, evaluare și raportare

Progresele realizate în atingerea obiectivelor regulamentului vor fi evaluate pe baza unui număr de indicatori, cu ajutorul unui cadru special de monitorizare descris în evaluarea impactului, care însoțește propunerea. Cerințele și calendarul cadrului de monitorizare vor face obiectul unei ajustări ulterioare în cursul procesului legislativ și de implementare.

Comisia va evalua regulamentul la cinci ani de la intrarea sa în vigoare, în conformitate cu cerințele Regulamentului financiar 32 și ale Orientărilor privind o mai bună legiferare 33 . Evaluarea se va concentra în special pe criteriile stabilite în Orientările privind o mai bună legiferare, și anume eficacitatea, eficiența, coerența, valoarea adăugată europeană și relevanța, în vederea oricărei revizuiri sau actualizări a regulamentului.

Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Capitolul I prezintă principiile fundamentale care guvernează instituirea și funcționarea viitoarei Autorități.

Articolul 1 stabilește obiectul și domeniile de politică din sfera sa de competență.

Articolul 2 conține principalele obiective ale Autorității. Litera (a) explică obiectivele în ceea ce privește publicul, inclusiv persoanele fizice și angajatorii, litera (b) explică rolul față de statele membre, iar litera c) se referă la rolul său de a media și de a facilita soluționarea litigiilor transfrontaliere dintre autoritățile naționale sau a perturbărilor transfrontaliere ale pieței forței de muncă.

Articolul 3 stabilește statutul legal al Autorității.

Articolul 4 va indica sediul viitoarei Autorități, odată ce statele membre iau o decizie în acest sens înainte de încheierea procedurii legislative premergătoare adoptării prezentei propuneri.

Capitolul II subliniază sarcinile viitoarei Autorități, enumerate la articolul 5, fiecare sarcină fiind apoi descrisă mai în amănunt la articole dedicate.

Articolul 6 prevede detalii referitoare la modul în care Autoritatea va îmbunătăți calitatea și accesul la informațiile referitoare la drepturi și obligații în domeniul mobilității forței de muncă, oferite persoanelor fizice și angajatorilor.

Articolul 7 stabilește modul în care Autoritatea va facilita accesul persoanelor fizice și al angajatorilor la inițiativele și serviciile din domeniul mobilității forței de muncă, definind sarcinile specifice ale acesteia în domeniu. El stabilește de asemenea rolul Autorității în gestionarea Biroului european de coordonare al EURES.

Articolul 8 privind cooperarea și schimbul de informații între statele membre prevede facilitarea cooperării și accelerarea schimburilor între autoritățile naționale în cazurile transfrontaliere [descrise la alineatul (1)], descrie funcția pe care o va îndeplini Autoritatea în sprijinirea Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004 în ceea ce privește aspectele financiare legate de punerea în aplicare a regulamentului menționat [alineatul (2)], și subliniază rolul Autorității în promovarea utilizării instrumentelor electronice și a procedurilor de digitalizare [alineatele (3) și (4)].

Articolele 9 și 10 explică modul în care Autoritatea urmează să coordoneze inspecțiile concertate și comune la nivel transfrontalier. Articolul 9 definește detaliile pentru stabilirea unor inspecții concertate și comune, explică faptul că astfel de acțiuni vor avea loc numai cu acordul statelor membre în cauză, fie la cererea autorităților naționale, fie la inițiativa Autorității [alineatul (1)] și impune statelor membre care decid să nu efectueze o inspecție concertată sau comună să explice motivele deciziei lor [alineatul (2)], permițând statelor membre să efectueze inspecții comune și în cazurile în care nu toate statele membre vizate de inspecția concertată sau comună au decis să participe [alineatul (3)]. Articolul 10 stabilește modalitățile practice de efectuare a unei inspecții concertate sau comune sub coordonarea Autorității.

Articolul 11 definește funcția de analiză și de evaluare a riscurilor a Autorității în ceea ce privește aspectele transfrontaliere ale mobilității forței de muncă, stabilind detaliile activităților și contextul în care se vor desfășura respectivele activități.

Articolul 12 mandatează Autoritatea să sprijine statele membre în consolidarea propriilor capacități, pentru a promova aplicarea și asigurarea consecventă, echitabilă și eficace a respectării legislației relevante a Uniunii și definește activități specifice ale Autorității în vederea îndeplinirii acestei sarcini.

Articolul 13 privind medierea descrie sarcina Autorității în vederea soluționării litigiilor dintre statele membre.

Articolul 14 definește rolul Autorității în promovarea cooperării în caz de perturbări transfrontaliere ale pieței muncii.

Articolul 15 prevede cooperarea dintre Autoritate și alte agenții descentralizate ale Uniunii.

Articolul 16 asigură faptul că toate activitățile Autorității care se concentrează pe digitalizarea procedurilor utilizate în cursul schimbului de informații între statele membre vor respecta principiile cadrului relevant de interoperabilitate și ale arhitecturii de referință.

Capitolul III descrie organizarea Autorității, definind detaliile structurii acesteia.

Articolul 17 prevede structura administrativă și de gestionare a Autorității, care este alcătuită dintr-un consiliu de administrație, un director executiv și un Grup al părților interesate. El prevede, de asemenea, posibilitatea ca Autoritatea să creeze grupuri de lucru și comisii specifice, pentru îndeplinirea unor sarcini specifice.

Articolele 18-22 stipulează normele detaliate ale funcționării consiliului de administrație. Această secțiune prevede componența, funcțiile, normele referitoare la Președinte, reuniunile și regulile de votare ale consiliului de administrație.

Articolul 23 subliniază responsabilitățile directorului executiv.

Articolul 24 prevede crearea unui Grup al părților interesate anexat Autorității, cu scopul de a oferi un forum pentru consultări cu părțile interesate pe marginea aspectelor legate de sarcinile Autorității.

Capitolul IV include prevederi referitoare la stabilirea și structura bugetului Autorității.

Capitolul V definește dispozițiile care reglementează dotarea cu personal a Autorității, inclusiv norme generale privind personalul, directorul executiv, ofițerii naționali de legătură, precum și experții naționali detașați și alți membri ai personalului.

Capitolul VI conturează dispozițiile generale și finale, inclusiv privilegiile și imunitățile aplicabile personalului Autorității, regimul lingvistic, normele privind transparența și comunicarea, combaterea fraudei, asigurarea securității și protecția informațiilor, precum și răspunderea. El prevede faptul că performanța Autorității va fi evaluată periodic de către Comisie. Acest capitol conține, de asemenea, prevederi privind anchetele administrative ale Ombudsmanului European și cooperarea cu țările terțe. Acordurile privind sediul și condițiile de funcționare, precum și data de începere a activităților Autorității sunt și ele definite la acest capitol.

Articolul 46 prevede modificări ale Regulamentului (CE) nr. 883/2004.

Articolul 47 prevede modificări ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009.

Articolul 48 prevede modificări ale Regulamentului (UE) nr. 492/2011.

Articolul 49 prevede modificări ale Regulamentului (UE) 2016/589.

Articolul 50 prevede abrogarea Deciziei 2009/17/CE și a Deciziei (UE) 2016/344.

Articolul 51 tratează intrarea în vigoare a prezentului regulament.

2018/0064 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a unei Autorități Europene a Muncii

(Text cu relevanță pentru SEE și Elveția)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 46, articolul 48, articolul 53 alineatul (1), articolul 62 și articolul 91 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 34 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 35 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Libera circulație a lucrătorilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii sunt principii fundamentale ale pieței interne a Uniunii, consacrate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)În temeiul articolului 3 din TUE, Uniunea trebuie să acționeze pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social și trebuie să promoveze justiția și protecția sociale. În conformitate cu articolul 9 din TFUE, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea trebuie să țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.

(3)Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat împreună de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la Summitul social de la Göteborg, la 17 noiembrie 2017. Summitul social a reamintit nevoia de a pune pe primul loc oamenii, pentru a continua dezvoltarea dimensiunii sociale a Uniunii, și nevoia de a promova convergența prin eforturi la toate nivelurile, așa cum s-a confirmat în concluziile Consiliului European de la 14 decembrie 2017.

(4)După cum au subliniat în Declarația comună privind prioritățile legislative pentru perioada 2018-2019, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se angajează să ia măsuri pentru consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii, lucrând la îmbunătățirea coordonării sistemelor de securitate socială 36 , protejând lucrătorii împotriva riscurilor de sănătate la locul de muncă 37 , asigurând un tratament echitabil pentru toți pe piața forței de muncă din Uniune cu ajutorul unor norme modernizate privind detașarea lucrătorilor 38 și îmbunătățind în continuare asigurarea respectării transfrontaliere a legislației Uniunii.

(5)Ar trebui instituită o Autoritate Europeană a Muncii (denumită în continuare „Autoritatea”), pentru a contribui la întărirea echității și a încrederii în piața unică. În acest sens, Autoritatea ar trebui să sprijine statele membre și Comisia în îmbunătățirea accesului persoanelor fizice și al angajatorilor la informații privind propriile drepturi și obligații în situațiile de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă, precum și a accesului la serviciile relevante, să sprijine respectarea normelor și cooperarea între statele membre pentru a asigura aplicarea eficace a legislației Uniunii în aceste domenii, precum și să medieze și să faciliteze soluționarea litigiilor transfrontaliere sau a perturbărilor transfrontaliere ale pieței forței de muncă.

(6)Autoritatea ar trebui să își desfășoare activitățile în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă și al coordonării securității sociale, inclusiv în ceea ce privește libera circulație a lucrătorilor, detașarea lucrătorilor și serviciile cu grad ridicat de mobilitate. De asemenea, ea ar trebui să consolideze cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește combaterea muncii nedeclarate. În cazurile în care, în cursul desfășurării activităților sale, Autoritatea constată existența unor nereguli suspectate, inclusiv în domenii de drept comunitar care depășesc domeniul său de competență, cum ar fi încălcarea condițiilor de muncă și a normelor de sănătate și siguranță sau angajarea de resortisanți ai unor țări terțe aflați în situație de ședere ilegală, ea ar trebui să le poată raporta și să poată coopera în aceste domenii cu Comisia, cu organismele competente ale Uniunii și, după caz, cu autoritățile naționale.

(7)Autoritatea ar trebui să contribuie la facilitarea liberei circulații a lucrătorilor reglementată de Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 39 , de Directiva 2014/54/UE a Parlamentului European și a Consiliului 40 și de Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului 41 . Ea ar trebui să faciliteze detașarea lucrătorilor reglementată de Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului 42 și de Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului 43 , inclusiv prin acțiuni în sprijinul asigurării respectării dispozițiilor respective cu ajutorul unor contracte colective de muncă universal aplicabile în conformitate cu practicile statelor membre. De asemenea, ea ar trebui să contribuie la coordonarea sistemelor de securitate socială reglementate de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului 44 , de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 45 , de Regulamentul (UE) nr. 1231/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 46 , precum și de Regulamentul (CE) nr. 1408/71 al Consiliului 47 și de Regulamentul (CE) nr. 574/72 al Consiliului 48 .

(8)În anumite cazuri s-a adoptat o legislație sectorială a Uniunii, pentru a se răspunde nevoilor specifice ale unui anumit sector, cum ar fi cel al transportului internațional. Autoritatea ar trebui, de asemenea, să abordeze aspectele transfrontaliere ale aplicării acestei legislații sectoriale a Uniunii, în special în ceea ce privește Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 49 , Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului 50 , Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 51 și Propunerea de directivă de modificare a Directivei 2006/22/CE [COM (2017) 278] 52 .

(9)Persoanele fizice vizate de activitățile Autorității ar trebui să fie persoane care fac obiectul legislației Uniunii în cadrul domeniului de aplicare al prezentului regulament, inclusiv lucrători, persoane care desfășoară o activitate independentă, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și persoane inactive din punct de vedere economic; printre ele ar trebui să se numere atât cetățenii Uniunii, cât și resortisanții țărilor terțe care au reședința legală în Uniune, cum ar fi lucrătorii detașați, deținătorii cărții albastre a UE, persoanele transferate în cadrul aceleiași companii sau rezidenții pe termen lung, precum și membrii familiilor acestora.

(10)Instituirea Autorității nu ar trebui să creeze noi drepturi și obligații pentru persoane fizice sau angajatori, cum ar fi operatorii economici sau organizațiile fără scop lucrativ, deoarece activitățile Autorității ar trebui să îi acopere în măsura în care sunt acoperiți de legislația Uniunii în cadrul domeniului de aplicare al prezentului regulament.

(11)Pentru a se asigura că pot beneficia de o piață internă echitabilă și eficientă, Autoritatea ar trebui să promoveze, pentru persoanele fizice și pentru angajatori, oportunități în ceea ce privește mobilitatea sau furnizarea de servicii și recrutarea oriunde în Uniune. Acest lucru include sprijinirea mobilității transfrontaliere a persoanelor fizice atât prin facilitarea accesului la servicii de mobilitate transfrontalieră, cum ar fi corelarea transfrontalieră a locurilor de muncă, a stagiilor și a uceniciei, cât și prin promovarea unor programe de mobilitate cum ar fi „Primul loc de muncă EURES” sau „ErasmusPRO”. Autoritatea ar trebui, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea transparenței informațiilor, inclusiv a celor privind propriile drepturi și obligații care decurg din legislația Uniunii, precum și a accesului la serviciile destinate persoanelor fizice și angajatorilor, în cooperare cu alte servicii de informare din Uniune, cum ar fi „Europa ta – Consiliere”, și ar trebui să profite din plin și să asigure coerența cu portalul „Europa ta”, care va constitui coloana vertebrală a viitorului portal digital unic 53 .

(12)În acest scop, Autoritatea ar trebui să coopereze cu alte inițiative și rețele relevante ale Uniunii, în particular cu Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) 54 , cu Rețeaua întreprinderilor europene 55 , cu Punctul de contact frontalier 56 și cu SOLVIT 57 , precum și cu servicii naționale relevante precum organismele de promovare a egalității de tratament și de sprijinire a lucrătorilor din Uniune și a membrilor familiilor acestora, desemnate de statele membre în temeiul Directivei 2014/54/UE, dar și cu punctele naționale de contact desemnate să ofere informații privind asistența medicală în temeiul Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului 58 . Autoritatea ar trebui, de asemenea, să exploreze sinergii cu cardul electronic european pentru servicii 59 propus, în special în acele cazuri în care statele membre optează pentru depunerea declarațiilor privind lucrătorii detașați prin intermediul platformei cardului electronic. Autoritatea ar trebui să înlocuiască Comisia în gestionarea Biroului european de coordonare al Rețelei de servicii europene de ocupare a forței de muncă („EURES”) instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2016/589, inclusiv în ceea ce privește definirea nevoilor utilizatorilor și a cerințelor operaționale pentru eficacitatea portalului EURES și a serviciilor informatice conexe, dar cu excepția furnizării de servicii informatice și a exploatării și dezvoltării infrastructurii informatice, care vor continua să fie asigurate de Comisie.

(13)Din perspectiva unei aplicări echitabile, simple și eficace a legislației Uniunii, Autoritatea ar trebui să sprijine cooperarea și schimbul prompt de informații între statele membre. Împreună cu alți membri ai personalului, ofițerii naționali de legătură care lucrează în cadrul Autorității ar trebui să sprijine respectarea obligațiilor de cooperare de către statele membre, să accelereze schimburile dintre acestea prin proceduri dedicate reducerii întârzierilor și să asigure relațiile cu alte birouri de legătură, organisme și puncte de contact naționale stabilite în temeiul legislației Uniunii. Autoritatea ar trebui să încurajeze utilizarea unor abordări inovatoare pentru o cooperare transfrontalieră eficace și eficientă, inclusiv a unor instrumente pentru schimbul electronic de date, cum ar fi Sistemul de schimb electronic de informații privind securitatea socială (EESSI) și Sistemul de informare al pieței interne (IMI), și ar trebui să contribuie la continuarea digitalizării procedurilor și la îmbunătățirea instrumentelor informatice utilizate pentru schimbul de mesaje între autoritățile naționale.

(14)Pentru a spori capacitatea statelor membre de a soluționa neregulile cu o dimensiune transfrontalieră, în raport cu legislația Uniunii care intră în sfera sa de competență, Autoritatea ar trebui să sprijine autoritățile naționale în efectuarea de inspecții concertate și comune, inclusiv prin facilitarea implementării inspecțiilor în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2014/67/UE. Acestea ar trebui să aibă loc fie la cererea statelor membre, fie după aprobarea de către statele membre a unei propuneri a Autorității. Autoritatea ar trebui să ofere sprijin strategic, logistic și tehnic statelor membre care participă la inspecțiile concertate sau comune, cu respectarea deplină a cerințelor de confidențialitate. Inspecțiile ar trebui să fie efectuate cu acordul statelor membre în cauză și ar trebui să se desfășoare în conformitate deplină cu cadrul juridic al legislației naționale a statelor membre în cauză, iar acestea din urmă ar trebui să desfășoare acțiuni de urmărire subsecventă a rezultatelor inspecțiilor concertate și comune în conformitate cu legislația națională

(15)Pentru a ține pasul cu tendințele, provocările sau lacunele emergente în domeniul mobilității forței de muncă și al coordonării securității sociale, Autoritatea ar trebui să-și dezvolte o capacitate de analiză și de evaluare a riscurilor. Acest lucru ar trebui să implice realizarea de analize și de studii ale pieței muncii, precum și efectuarea de evaluări inter pares. Autoritatea ar trebui să monitorizeze potențialele dezechilibre la nivelul competențelor și al fluxurilor transfrontaliere de forță de muncă, inclusiv posibilul lor impact asupra coeziunii teritoriale. Autoritatea ar trebui de asemenea să sprijine evaluarea riscurilor menționată la articolul 10 din Directiva 2014/67/UE. Autoritatea ar trebui să asigure sinergii și complementaritate cu alte agenții, servicii sau rețele ale Uniunii. Acest lucru ar trebui să includă solicitarea de contribuții din partea SOLVIT și a unor servicii similare privind problemele recurente întâmpinate de persoane fizice și întreprinderi în exercitarea propriilor drepturi în domeniile din sfera de competență a Autorității. Autoritatea ar trebui, de asemenea, să faciliteze și să eficientizeze activitățile de colectare de date prevăzute de legislația relevantă a Uniunii din sfera sa de competență. Acest lucru nu implică crearea unor noi obligații de raportare pentru statele membre.

(16)Pentru a consolida capacitatea autorităților naționale și pentru a îmbunătăți coerența aplicării legislației Uniunii din sfera sa de competență, Autoritatea ar trebui să ofere asistență operațională autorităților naționale, inclusiv prin elaborarea de orientări practice, prin stabilirea unor programe de formare și de învățare reciprocă, prin promovarea unor proiecte de asistență reciprocă, prin facilitarea unor schimburi de personal precum cele menționate la articolul 8 din Directiva 2014/67/UE și prin sprijinirea statelor membre în organizarea de campanii de sensibilizare care să informeze persoanele fizice și angajatorii cu privire la propriile drepturi și obligații. Autoritatea ar trebui să promoveze schimburile, diseminarea și adoptarea de bune practici.

(17)Autoritatea ar trebui să ofere o platformă pentru soluționarea litigiilor dintre statele membre în ceea ce privește aplicarea legislației Uniunii care intră în sfera sa de competență. Ea ar trebui să se bazeze pe mecanismele de dialog și de conciliere existente în prezent în domeniul coordonării securității sociale, care sunt apreciate de statele membre 60 și a căror importanță este recunoscută de Curtea de Justiție 61 . Statele membre ar trebui să poată sesiza cazuri Autorității în vederea medierii în conformitate cu procedurile standard stabilite în acest scop. Autoritatea ar trebui să soluționeze doar litigiile dintre statele membre, în timp ce persoanele fizice și angajatorii care se confruntă cu dificultăți în exercitarea propriilor drepturi la nivelul Uniunii ar trebui să aibă în continuare la dispoziția lor serviciile naționale și serviciile Uniunii dedicate soluționării unor astfel de cazuri, cum ar fi rețeaua SOLVIT, pe care Autoritatea ar trebui să o sesizeze în astfel de cazuri. Rețeaua SOLVIT ar trebui la rândul ei să poată sesiza Autoritatea în vederea examinării acelor cazuri în care problema nu poate fi soluționată din cauza unor neînțelegeri între administrațiile naționale.

(18)Pentru a facilita gestionarea ajustărilor pieței muncii, Autoritatea ar trebui să faciliteze cooperarea dintre părțile interesate relevante pentru a remedia acele perturbări ale pieței muncii care afectează mai multe state membre, cum ar fi cazurile de restructurare sau proiectele majore cu impact asupra ocupării forței de muncă în regiunile de frontieră.

(19)Cadrul european de interoperabilitate (European Interoperability Framework, EIF) 62 oferă principii și recomandări privind îmbunătățirea guvernanței activităților de interoperabilitate și a furnizării de servicii publice, stabilirea de relații transorganizaționale și transfrontaliere, eficientizarea proceselor care sprijină schimburile digitale end-to-end, precum și asigurarea faptului că atât noua, cât și actuala legislație sprijină principiile interoperabilității. Arhitectura de referință a interoperabilității europene (European Interoperability Reference Architecture, EIRA) este o structură generică, cuprinzând principii și orientări aplicabile implementării soluțiilor de interoperabilitate 63 . Atât EIF, cât și EIRA ar trebui să ghideze și să sprijine Autoritatea atunci când este vorba de aspecte legate de interoperabilitate.

(20) Autoritatea ar trebui să fie administrată și să funcționeze în conformitate cu principiile Declarației comune a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 iulie 2012 privind agențiile descentralizate.

(21)Statele membre și Comisia ar trebui să fie reprezentate în cadrul unui consiliu de administrație, pentru a asigura funcționarea eficace a Autorității. Componența consiliului de administrație, inclusiv alegerea președintelui și a vicepreședintelui său, ar trebui să respecte principiile echilibrului de gen, experienței și calificării. Pentru funcționarea eficace și eficientă a Autorității, consiliul de administrație ar trebui, în special, să adopte un program de lucru anual, să își îndeplinească funcțiile legate de bugetul Autorității, să adopte normele financiare aplicabile Autorității, să numească un director executiv și să stabilească procedurile de luare a deciziilor referitoare la sarcinile operaționale ale Autorității de către directorul executiv. Reprezentanți din alte țări decât statele membre ale Uniunii, care aplică normele Uniunii în domeniul de competență al Autorității, pot participa la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori.

(22)Fără a aduce atingere competențelor Comisiei, consiliul de administrație și directorul executiv ar trebui să fie independenți în îndeplinirea sarcinilor lor și să acționeze în interesul public.

(23)Autoritatea ar trebui să se bazeze în mod direct pe expertiza părților interesate relevante în domeniile din sfera sa de competență, prin intermediul unui Grup special al părților interesate. Membrii grupului ar trebui să fie reprezentanți ai partenerilor sociali la nivelul Uniunii. În desfășurarea activităților sale, Grupul părților interesate va ține cont în mod corespunzător de opiniile Comitetului consultativ pentru coordonarea sistemelor de securitate socială, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004, și ale Comitetului consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor, instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 492/2011, și va recurge la expertiza acestor comitete.

(24)Pentru a garanta autonomia și independența sa deplină, Autoritatea ar trebui să beneficieze de un buget autonom, cu venituri provenind din bugetul general al Uniunii, din orice contribuție financiară voluntară efectuată de statele membre și din orice contribuție efectuată de țările terțe care participă la activitatea Autorității. În cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, aceasta ar trebui să fie totodată în măsură să primească acorduri de delegare sau granturi ad hoc și să perceapă tarife pentru publicații și pentru orice servicii prestate de Autoritate.

(25)Prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în contextul prezentului regulament ar trebui să se desfășoare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 64 sau cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 65 , după caz. Acest lucru include instituirea unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a respecta obligațiile impuse de respectivele regulamente, în particular cele privind legalitatea prelucrării, securitatea activităților de prelucrare, furnizarea de informații și drepturile persoanelor vizate

(26)Pentru a se asigura funcționarea în condiții de transparență a Autorității, acesteia ar trebui să i se aplice Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 66 . Activitățile Autorității ar trebui să facă obiectul supravegherii Ombudsmanului European în conformitate cu articolul 228 din TFUE.

(27)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 67 ar trebui să se aplice Autorității, care ar trebui să adere la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind investigațiile interne desfășurate de OLAF.

(28)Statul membru gazdă al Autorității ar trebui să ofere cele mai bune condiții posibile pentru a asigura buna funcționare a Autorității.

(29)Pentru a asigura condiții de angajare deschise și transparente și un tratament egal pentru personal, directorului executiv și personalului Autorității ar trebui să li se aplice Statutul funcționarilor Uniunii Europene („Statutul funcționarilor”) și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene („Regimul aplicabil agenților”), prevăzute în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 (denumite în continuare, împreună, „Statutul”), inclusiv normele privind secretul profesional sau alte obligații echivalente de confidențialitate.

(30)Autoritatea ar trebui să coopereze cu alte agenții ale Uniunii – mai ales cu cele stabilite în domeniul politicii de ocupare a forței de muncă și în cel al politicii sociale – în cadrul competențelor lor respective, bazându-se pe experiența acestora și maximizând sinergiile: Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) și Fundația Europeană de Formare (ETF), precum și, în ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate și a traficului de ființe umane, cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust).

(31)Pentru a aduce o dimensiune operațională activităților organismelor existente în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă, Autoritatea ar trebui să preia executarea sarcinilor îndeplinite de Comitetul tehnic privind libera circulație a lucrătorilor, instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 492/2011, de Comitetul de experți privind detașarea lucrătorilor, instituit prin Decizia 2009/17/CE a Comisiei 68 și de Platforma europeană pentru intensificarea cooperării în materie de combatere a muncii nedeclarate, instituită prin Decizia (UE) 2016/344 a Parlamentului European și a Consiliului 69 . Odată cu înființarea Autorității, aceste organisme ar trebui să-și înceteze existența.

(32)Autoritatea ar trebuie să completeze activitățile Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială, creată prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (denumită în continuare „Comisia administrativă”), în măsura în care îndeplinește sarcini normative legate de aplicarea Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009. Cu toate acestea, Autoritatea ar trebui să preia sarcini operaționale îndeplinite în prezent în cadrul Comisiei administrative, cum ar fi asigurarea unei funcții de mediere între statele membre, asigurarea unui forum pentru tratarea aspectelor financiare legate de aplicarea regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009, înlocuirea funcția Comisiei de audit create prin regulamentele respective, precum și aspecte legate de schimbul electronic de date și de instrumentele informatice, pentru a facilita aplicarea regulamentelor menționate, înlocuind funcția Comisiei tehnice pentru prelucrarea datelor, instituită prin regulamentele respective.

(33)Comitetul consultativ pentru coordonarea sistemelor de securitate socială, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004, și Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor, instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 492/2011, oferă un forum pentru consultarea partenerilor sociali și a reprezentanților guvernamentali la nivel național. Autoritatea ar trebui să contribuie la activitatea acestora și poate participa la reuniunile lor.

(34)Pentru a reflecta această nouă structură instituțională, ar trebui modificate Regulamentele (CE) nr. 883/2004, (CE) nr. 987/2009, (UE) nr. 492/2011 și (UE) 2016/589, iar Decizia 2009/17/CE și Decizia (UE) 2016/344 ar trebui abrogate.

(35)Respectarea diversității sistemelor naționale ale relațiilor de muncă, precum și a autonomiei partenerilor sociali este recunoscută în mod explicit de TFUE. Participarea la activitățile Autorității nu aduce atingere competențelor, obligațiilor și responsabilităților statelor membre în temeiul, printre altele, al convențiilor relevante și aplicabile ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), cum ar fi Convenția nr. 81 privind inspecția muncii în industrie și comerț, și nici competențelor statelor membre de a reglementa, media sau monitoriza relațiile de muncă la nivel național, în particular în ceea ce privește exercitarea dreptului la negociere colectivă și a dreptului la acțiune colectivă.

(36)Întrucât obiectivele prezentului regulament de a sprijini libera circulație a lucrătorilor și a serviciilor și de a contribui la întărirea echității pieței interne nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre acționând în mod necoordonat, ci, datorită naturii transfrontaliere a acestor activități și necesității unei cooperări sporite între statele membre, ele pot fi realizate mai bine mai degrabă la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(37)Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor recunoscute în particular de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, după cum se stipulează la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Principii

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament instituie Autoritatea Europeană a Muncii (denumită în continuare „Autoritatea”).

2.Autoritatea asistă statele membre și Comisia în aspecte legate de mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă și de coordonarea sistemelor de securitate socială în cadrul Uniunii.

Articolul 2

Obiective

Obiectivul Autorității este de a contribui la asigurarea unei mobilități echitabile a forței de muncă în cadrul pieței interne. În acest scop, Autoritatea:

(a)facilitează accesul persoanelor fizice și al angajatorilor la informații privind propriile drepturi și obligații, precum și la servicii relevante;

(b)sprijină cooperarea dintre statele membre în asigurarea respectării transfrontaliere a legislației relevante a Uniunii, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune;

(c)mediază și facilitează ajungerea la o soluție în cazuri de litigii transfrontaliere între autoritățile naționale sau de perturbări transfrontaliere ale pieței forței de muncă.

Articolul 3

Statut juridic

1.Autoritatea este un organism cu personalitate juridică al Uniunii.

2.În fiecare stat membru, ea beneficiază de cea mai largă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în temeiul legislației naționale. În particular, Autoritatea poate să achiziționeze sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și să se constituie parte în instanță.

Articolul 4

Sediu

Sediul Autorității este [x].

Capitolul II

Sarcinile Autorității

Articolul 5

Sarcinile Autorității

Pentru atingerea obiectivelor sale, Autoritatea îndeplinește următoarele sarcini:

(a)facilitează accesul persoanelor fizice și al angajatorilor la informații privind propriile drepturi și obligații în situații transfrontaliere, precum și accesul la servicii de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă, în conformitate cu articolele 6 și 7;

(b)facilitează cooperarea și schimbul de informații dintre autoritățile naționale în vederea asigurării cu eficacitate a respectării legislației relevante a Uniunii, în conformitate cu articolul 8;

(c)coordonează și sprijină inspecțiile comune și concertate, în conformitate cu articolele 9 și 10;

(d)efectuează analize și evaluări ale riscurilor privind aspecte legate de mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă, în conformitate cu articolul 11;

(e)sprijină statele membre în ceea ce privește consolidarea capacităților pentru asigurarea cu eficacitate a respectării legislației relevante a Uniunii, în conformitate cu articolul 12;

(f)mediază litigiile dintre autoritățile statelor membre în ceea ce privește aplicarea legislației relevante a Uniunii, în conformitate cu articolul 13;

(g)facilitează cooperarea dintre părțile interesate relevante în caz de perturbări transfrontaliere ale pieței forței de muncă, în conformitate cu articolul 14.

Articolul 6

Informații privind mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă

Autoritatea îmbunătățește disponibilitatea, calitatea și accesibilitatea informațiilor oferite persoanelor fizice și angajatorilor pentru a facilita mobilitatea forței de muncă în întreaga Uniune, în conformitate cu Regulamentul (UE) 589/2016 privind EURES și cu Regulamentul [Portalul digital unic – [COM(2017) 256]. În acest scop, Autoritatea:

(a)furnizează informații relevante privind drepturile și obligațiile persoanelor fizice în situații de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă;

(b)promovează oportunități pentru a sprijini mobilitatea forței de muncă în cazul persoanelor fizice, inclusiv prin orientări privind accesul la învățare și la formare lingvistică;

(c)furnizează angajatorilor informații relevante privind normele în domeniul muncii și privind condițiile de trai și de muncă aplicabile lucrătorilor în situații de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă, inclusiv lucrătorilor detașați;

(d)sprijină statele membre în îndeplinirea obligațiilor legate de difuzarea și de accesul la informații referitoare la libera circulație a lucrătorilor, conform prevederilor articolului 6 din Directiva 2014/54/UE, și referitoare la detașarea lucrătorilor, conform prevederilor articolului 5 din Directiva 2014/67/UE;

(e)sprijină statele membre în îmbunătățirea acurateței, exhaustivității și ușurinței în utilizare a serviciilor naționale de informare relevante, în conformitate cu criteriile de calitate prevăzute în Regulamentul [Portalul digital unic – COM(2017) 256];

(f)sprijină statele membre în simplificarea procedurilor de furnizare de informații și servicii persoanelor fizice și angajatorilor cu privire la mobilitatea transfrontalieră pe bază voluntară, cu respectarea deplină a competențelor statelor membre.

Articolul 7

Accesul la servicii de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă

1.Autoritatea furnizează servicii persoanelor fizice și angajatorilor pentru a facilita mobilitatea forței de muncă în întreaga Uniune. În acest scop, Autoritatea:

(a)promovează dezvoltarea inițiativelor de sprijinire a mobilității transfrontaliere a persoanelor fizice, inclusiv programele de mobilitate specifice;

(b)facilitează corelarea transfrontalieră a locurilor de muncă și a posturilor de ucenici și stagiari vacante cu CV-urile și cu cererile, în beneficiul persoanelor fizice și al angajatorilor, în special prin intermediul EURES;

(c)cooperează cu alte rețele și inițiative ale Uniunii, cum ar fi Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, Rețeaua întreprinderilor europene și Punctul de contact frontalier, în special pentru a identifica și depăși obstacolele transfrontaliere din calea mobilității forței de muncă;

(d)facilitează cooperarea dintre serviciile competente la nivel național desemnate în conformitate cu Directiva 2014/54/UE, pentru a furniza informații, orientări și asistență persoanelor fizice și angajatorilor cu privire la mobilitatea transfrontalieră, și cooperarea dintre punctele de contact naționale desemnate în conformitate cu Directiva 2011/24/UE, pentru a furniza informații privind asistența medicală.

2.Autoritatea gestionează Biroul european de coordonare al EURES și se asigură că acesta își îndeplinește responsabilitățile care îi revin în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2016/589, cu excepția funcționării tehnice și a dezvoltării portalului EURES și a serviciilor informatice aferente, care continuă să fie gestionate de Comisie. Sub responsabilitatea directorului executiv, astfel cum se prevede la articolul 23 alineatul (4) litera (k), Autoritatea se asigură că această activitate respectă pe deplin cerințele legislației aplicabile privind protecția datelor, inclusiv obligația de a desemna un responsabil cu protecția datelor, în conformitate cu articolul 37.

Articolul 8

Cooperarea și schimbul de informații dintre statele membre

1.Autoritatea facilitează cooperarea dintre statele membre și sprijină respectarea efectivă de către acestea a obligațiilor de cooperare, inclusiv în ceea ce privește schimbul de informații, astfel cum sunt definite în legislația Uniunii din sfera de competență a Autorității.

În acest scop, la cererea autorităților naționale și pentru a accelera schimburile dintre acestea, în particular, Autoritatea:

(a)sprijină autoritățile naționale în identificarea punctelor de contact relevante ale autorităților naționale din alte state membre;

(b)facilitează urmărirea subsecventă a solicitărilor și a schimburilor de informații dintre autoritățile naționale prin furnizarea de sprijin logistic și tehnic, inclusiv servicii de traducere și interpretare, și prin schimburi de informații privind stadiul dosarelor;

(c)promovează și face schimb de bune practici;

(d)facilitează procedurile transfrontaliere de asigurarea a colectării sancțiunilor și amenzilor;

(e)prezintă Comisiei un raport trimestrial cu privire la solicitările nesoluționate dintre statele membre și, dacă se consideră necesar, le trimite spre mediere în conformitate cu articolul 13.

2.Autoritatea sprijină activitatea Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială în ceea ce privește tratarea chestiunilor financiare referitoare la coordonarea sistemelor de securitate socială, în conformitate cu articolul 74 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 și cu articolele 65, 67 și 69 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009.

3.Autoritatea promovează utilizarea de instrumente și proceduri electronice pentru schimbul de mesaje între autoritățile naționale, inclusiv a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) și a Sistemului de schimb electronic de informații privind securitatea socială (EESSI).

4.Autoritatea încurajează utilizarea unor abordări inovatoare pentru o cooperare transfrontalieră eficace și eficientă și explorează potențialul utilizării unor mecanisme de schimb electronic între statele membre pentru a facilita detectarea fraudelor, prezentând rapoarte Comisiei în vederea dezvoltării în continuare a acestor mecanisme.

Articolul 9

Coordonarea inspecțiilor concertate și comune

1.La cererea unuia sau a mai multor state membre, Autoritatea coordonează inspecții concertate sau comune în domeniile care intră în sfera sa de competență. Cererea poate fi prezentată de unul sau mai multe state membre. Autoritatea poate, de asemenea, să propună autorităților statelor membre în cauză ca acestea să efectueze o inspecție concertată sau comună.

2.Atunci când autoritatea unui stat membru decide să nu participe sau să nu efectueze inspecția concertată sau comună menționată la alineatul (1), aceasta informează Autoritatea în scris, cu suficient timp înainte, în legătură cu motivele deciziei sale. În astfel de cazuri, Autoritatea informează celelalte autorități naționale în cauză.

3.Organizarea unei inspecții concertate sau comune este condiționată de obținerea acordului prealabil al tuturor statelor membre participante prin intermediul ofițerilor naționali de legătură ai acestora. În cazul în care unul sau mai multe state membre refuză să ia parte la inspecția concertată sau comună, celelalte autorități naționale pot, după caz, să efectueze inspecția concertată sau comună avută în vedere numai în statele membre participante. Statele membre care au refuzat să participe la inspecție păstrează confidențialitatea informațiilor referitoare la inspecția avută în vedere.

Articolul 10

Regimul inspecțiilor concertate și comune

1.Un acord de stabilire a unei inspecții comune (denumit în continuare „acordul de inspecție comună”), încheiat între statele membre participante și Autoritate, stabilește condițiile pentru efectuarea unui astfel de exercițiu. Acordul de inspecție comună poate include dispoziții care să permită efectuarea inspecțiilor comune cu un preaviz scurt, odată ce au fost convenite și planificate. Autoritatea stabilește un acord model.

2.Inspecțiile comune și concertate și urmărirea lor subsecventă se realizează în conformitate cu legislația națională a statelor membre în cauză.

3.Autoritatea furnizează sprijin logistic și tehnic, care poate include servicii de traducere și interpretare, pentru statele membre care desfășoară inspecții comune sau concertate.

4.La o inspecție concertată sau comună poate participa personal din partea Autorității, cu acordul prealabil al statului membru pe al cărui teritoriu personalul va furniza asistența sa pentru inspecție.

5.Autoritățile naționale care efectuează o inspecție concertată sau comună prezintă un raport Autorității cu privire la rezultatele obținute în statele lor membre, precum și cu privire la gestionarea operațională generală a inspecției concertate sau comune.

6.În rapoartele trimestriale care trebuie prezentate consiliului de administrație se includ informații cu privire la inspecțiile concertate sau comune. În raportul anual de activitate al Autorități se include un raport anual cu privire la inspecțiile sprijinite de către aceasta.

7.În situația în care, în cursul inspecțiilor concertate sau comune sau în cursul oricăreia dintre activitățile sale, Autoritatea ia cunoștință de existența unor suspiciuni de nereguli în ceea ce privește aplicarea legislației Uniunii, inclusiv în afara sferei sale de competență, ea raportează respectivele suspiciuni de nereguli Comisiei și autorităților din statul membru vizat, dacă este cazul.

Articolul 11

Analizele și evaluarea riscurilor privind mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă

1.Autoritatea evaluează riscurile și efectuează analize cu privire la fluxurile transfrontaliere ale forței de muncă, cum ar fi dezechilibrele de pe piața muncii, amenințările specifice anumitor sectoare și problemele recurente întâmpinate de persoane fizice și angajatori în ceea ce privește mobilitatea transfrontalieră. În acest scop, Autoritatea asigură complementaritatea cu alte agenții sau servicii ale Uniunii și se bazează pe expertiza acestora, inclusiv în domeniul anticipării competențelor și în cel al sănătății și siguranței la locul de muncă. La cererea Comisiei, Autoritatea poate efectua analize și studii orientate aprofundate pentru a investiga probleme specifice legate de mobilitatea forței de muncă.

2.Autoritatea organizează evaluări inter pares în rândul autorităților și al serviciilor naționale, pentru:

(a)a examina orice întrebări, dificultăți și chestiuni specifice care ar putea apărea în legătură cu implementarea și aplicarea practică a legislației Uniunii din sfera de competență a Autorității, precum și în legătură cu asigurarea respectării sale în practică;

(b)a spori coerența prestării de servicii către persoane fizice și întreprinderi;

(c)a îmbunătăți cunoașterea și înțelegerea reciprocă a diferitelor sisteme și practici, precum și pentru a evalua eficacitatea diferitelor măsuri de politică, inclusiv a măsurilor de prevenire și descurajare.

3.Autoritatea raportează în mod periodic Comisiei în legătură cu constatările sale și raportează în mod direct statelor membre în cauză, schițând posibile măsuri pentru soluționarea deficiențelor identificate.

4.Autoritatea colectează date statistice compilate și furnizate de statele membre în domenii ale legislației Uniunii din sfera de competență a Autorității. În acest context, Autoritatea caută să simplifice actualele activități de colectare de date în domeniile respective. Atunci când este cazul, se aplică dispozițiile articolului 16. Autoritatea menține contactul cu Comisia (Eurostat) și partajează rezultatele activităților sale de colectare de date, după caz.

Articolul 12

Sprijin pentru consolidarea capacităților

Autoritatea sprijină statele membre în eforturile de consolidare a capacităților menite să promoveze asigurarea coerentă a respectării legislației Uniunii în toate domeniile care intră sub incidența prezentului regulament. Autoritatea desfășoară, în particular, următoarele activități:

(a)elaborează linii directoare comune pentru uzul statelor membre, inclusiv orientări pentru inspecțiile efectuate în cazuri cu o dimensiune transfrontalieră, precum și definiții și concepte comune, pe baza lucrărilor relevante de la nivelul Uniunii;

(b)promovează și sprijină asistența reciprocă, sub formă de activități inter pares sau de activități de grup, precum și schimburile de personal și programele de detașare între autoritățile naționale;

(c)promovează schimbul și diseminarea experiențelor și a bunelor practici, inclusiv a exemplelor de cooperare între autoritățile naționale relevante;

(d)dezvoltă programe de formare sectoriale și transsectoriale și materialele de formare specializate;

(e)promovează campanii de sensibilizare, inclusiv campanii de informare a persoanelor fizice și a angajatorilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii („IMM-uri”), în legătură cu drepturile și obligațiile acestora și în legătură cu oportunitățile de care dispun.

Articolul 13

Medierea între statele membre

1.În cazul unor litigii între statele membre în ceea ce privește aplicarea sau interpretarea legislației Uniunii în domeniile care intră sub incidența prezentului regulament, Autoritatea poate îndeplini un rol de mediere.

2.La cererea unuia dintre statele membre vizate de un litigiu, Autoritatea inițiază o procedură de mediere pe lângă Consiliul de mediere creat în acest scop în conformitate cu articolul 17 alineatul (2). De asemenea, Autoritatea poate lansa o procedură de mediere din proprie inițiativă pe lângă Consiliul de mediere, inclusiv pe baza unei sesizări din partea SOLVIT, sub rezerva acordului tuturor statelor membre implicate în litigiul respectiv.

3.Atunci când prezintă Autorității un dosar spre mediere, statele membre se asigură că toate datele cu caracter personal legate de acest dosar sunt anonimizate, iar Autoritatea nu prelucrează datele cu caracter personal ale persoanelor fizice implicate în dosarul respectiv în niciun moment pe parcursul procedurii de mediere.

4.Dosarele care fac obiectul unor proceduri judiciare în curs la nivel național sau la nivelul Uniunii nu sunt admisibile pentru a fi mediate de către Autoritate.

5.În termen de trei luni de la încheierea medierii de către Autoritate, statele membre vizate prezintă un raport Autorității privind măsurile luate pentru a da curs medierii în mod corespunzător sau privind motivele neluării unor măsuri, în cazul în care acestea nu au dat curs medierii.

6.Autoritatea prezintă Comisiei un raport trimestrial cu privire la rezultatele dosarelor de mediere pe care le instrumentează.

Articolul 14

Cooperarea în caz de perturbări transfrontaliere ale pieței forței de muncă

La cererea autorităților naționale, Autoritatea poate facilita cooperarea între părțile interesate relevante pentru a remedia acele perturbări ale pieței muncii care afectează mai multe state membre, cum ar fi cazurile de restructurări masive sau proiectele majore cu impact asupra ocupării forței de muncă în regiunile de frontieră.

Articolul 15

Cooperarea cu alte agenții

Autoritatea stabilește acorduri de cooperare cu alte agenții descentralizate ale Uniunii, după caz.

Articolul 16

Interoperabilitatea și schimbul de informații

Autoritatea coordonează, dezvoltă și aplică cadre de interoperabilitate pentru a garanta schimbul de informații atât între statele membre, cât și cu Autoritatea. Aceste cadre de interoperabilitate se întemeiază și sunt susținute de Cadrul european de interoperabilitate 70 și de Arhitectura europeană de referință a interoperabilității menționate în Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului 71 .

Capitolul III

Organizarea Autorității

Articolul 17

Structura administrativă și de conducere

1.Structura administrativă și de conducere a Autorității se compune din:

(a)un consiliu de administrație, care exercită funcțiile prevăzute la articolul 19;

(b)un director executiv, căruia îi revin responsabilitățile prevăzute la articolul 23;

(c)un grup al părților interesate, care exercită funcțiile prevăzute la articolul 24.

2.Autoritatea poate înființa grupuri de lucru sau grupuri de experți cu reprezentanți ai statelor membre și/sau ai Comisiei sau cu experți externi, în urma unor proceduri de selecție, pentru îndeplinirea sarcinilor sale specifice sau pentru domenii de politică specifice, inclusiv un Consiliu de mediere în vederea îndeplinirii sarcinilor sale în conformitate cu articolul 13 din prezentul regulament și un grup special în scopul gestionării aspectelor financiare legate de aplicarea Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (2) din prezentul regulament.

Regulamentele de procedură ale acestor grupuri de lucru și grupuri de experți sunt stabilite de Autoritate, după consultarea Comisiei. În chestiunile legate de coordonarea sistemelor de securitate socială, este consultată și Comisia administrativă pentru coordonarea sistemelor de securitate socială.

Secțiunea 1

Consiliul de administrație

Articolul 18

Componența consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație este alcătuit din câte un reprezentant de rang înalt al fiecărui stat membru și din doi reprezentanți ai Comisiei, având cu toții drept de vot.

2.Fiecare membru al consiliului de administrație are un membru supleant. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular atunci când acesta lipsește.

3.Membrii consiliului de administrație care își reprezintă statul membru și supleanții acestora sunt numiți de propriul stat membru în funcție de cunoștințele lor în domeniile menționate la articolul 1 alineatul (2), ținând cont de competențele lor manageriale, administrative și bugetare relevante.

Comisia desemnează membrii care urmează să o reprezinte.

Statele membre și Comisia depun eforturi pentru a limita rotația reprezentanților lor în cadrul consiliului de administrație, asigurând astfel continuitatea activității acestuia. Toate părțile urmăresc să asigure o reprezentare echilibrată între bărbați și femei în cadrul consiliului de administrație.

4.Mandatul membrilor și al supleanților acestora este de patru ani. Mandatul respectiv poate fi prelungit.

5.Reprezentanții țărilor terțe care aplică legislația Uniunii în domeniile reglementate de prezentul regulament pot participa la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori.

Articolul 19

Funcțiile consiliului de administrație

1.În particular, consiliul de administrație:

(a)supraveghează activitățile Autorității;

(b)adoptă, cu o majoritate de două treimi a membrilor săi cu drept de vot, bugetul anual al Autorității și exercită alte funcții în ceea ce privește bugetul Autorității în conformitate cu capitolul IV;

(c)evaluează și adoptă raportul anual de activitate consolidat privind activitățile Autorității, inclusiv o imagine de ansamblu a îndeplinirii sarcinilor sale, și îl transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi. Raportul anual de activitate consolidat este făcut public;

(d)adoptă normele financiare aplicabile Autorității în conformitate cu articolul 30;

(e)adoptă o strategie antifraudă, proporțională cu riscurile de fraudă, ținând seama de costurile și de beneficiile măsurilor care urmează să fie puse în aplicare;

(f)adoptă norme de prevenire și gestionare a conflictelor de interese în ceea ce privește propriii membri, precum și membrii Grupului părților interesate, ai grupurilor de lucru și ai grupurilor de experți ai Autorității, instituite în conformitate cu articolul 17 alineatul (2), și publică anual pe site-ul său web declarațiile de interese ale membrilor consiliului de administrație;

(g)adoptă și actualizează periodic, pe baza unei analize a necesităților, planurile de comunicare și difuzare menționate la articolul 37 alineatul (3);

(h)adoptă propriul regulament de procedură;

(i)adoptă regulamentele de procedură ale grupurilor de lucru și grupurilor de experți instituite de Autoritate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2);

(j)în conformitate cu alineatul (2), exercită, în ceea ce privește personalul Autorității, competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite prin Statutul funcționarilor, și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite prin Regimul aplicabil celorlalți agenți 72 (denumite în continuare „competențe de autoritate împuternicită să facă numiri”);

(k)adoptă norme de punere în aplicare pentru a da efect Statutului funcționarilor și Regimului aplicabil celorlalți agenți în conformitate cu dispozițiile articolului 110 din Statutul funcționarilor;

(l)instituie, după caz, o capacitate de audit intern;

(m)numește directorul executiv și, dacă este necesar, îi prelungește mandatul sau îl demite din funcție, în conformitate cu articolul 32;

(n)numește un contabil care se supune Statutului funcționarilor și Regimului aplicabil celorlalți agenți și care este pe deplin independent în executarea sarcinilor sale;

(o)stabilește procedura de selecție a membrilor și a membrilor supleanți ai Grupului părților interesate instituit în conformitate cu articolul 24 și numește respectivii membri și membri supleanți;

(p)se asigură că se dă curs în mod adecvat concluziilor și recomandărilor care decurg din rapoartele de audit și din evaluările interne sau externe, precum și din investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

(q)ia toate deciziile privind instituirea comisiilor interne sau a altor organisme ale Autorității și, dacă este necesar, privind modificarea acestora, luând în considerare nevoile activității Autorității și având în vedere buna gestiune financiară;

(r)aprobă proiectul de document unic de programare al Autorității menționat la articolul 25, înainte de transmiterea acestuia către Comisie spre avizare;

(s)după primirea avizului Comisiei, adoptă documentul unic de programare al Autorității cu o majoritate de două treimi a membrilor cu drept de vot și în conformitate cu articolul 25;

2.În conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor, consiliul de administrație adoptă o decizie în baza articolului 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și a articolului 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, delegând către directorul executiv competențele relevante ale autorității împuternicite să facă numiri și definind condițiile în care poate fi suspendată delegarea competențelor respective. Directorul executiv este autorizat să subdelege aceste competențe.

3.În cazul în care anumite circumstanțe excepționale impun acest lucru, consiliul de administrație poate, prin intermediul unei decizii, să suspende temporar delegarea către directorul executiv a competențelor autorității împuternicite să facă numiri și a competențelor subdelegate de către acesta și să le exercite el însuși sau să le delege unuia dintre membrii săi sau unui membru al personalului, altul decât directorul executiv

Articolul 20

Președintele consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor cu drept de vot și depune eforturi pentru realizarea echilibrului de gen. Președintele și vicepreședintele sunt aleși cu o majoritate de două treimi a membrilor cu drept de vot ai consiliului de administrație.

În cazul în care un prim vot nu conduce la obținerea majorității de două treimi, se organizează un al doilea vot prin care președintele și vicepreședintele sunt aleși cu o majoritate simplă a membrilor cu drept de vot ai consiliului de administrație.

Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta nu își poate îndeplini îndatoririle.

2.Durata mandatelor președintelui și vicepreședintelui este de patru ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o singură dată. Cu toate acestea, dacă, în orice moment din cursul mandatului, calitatea acestora de membri ai consiliului de administrație încetează, mandatul lor expiră automat la aceeași dată.

Articolul 21

Reuniunile consiliului de administrație

1.Președintele convoacă reuniunile consiliului de administrație.

2.Directorul executiv al Autorității participă la deliberări, fără drept de vot.

3.Consiliul de administrație se reunește în ședință ordinară cel puțin de două ori pe an. În plus, acesta se reunește la inițiativa președintelui său, la solicitarea Comisiei sau la solicitarea a cel puțin o treime din membrii săi.

4.Consiliul de administrație convoacă reuniuni cu Grupul părților interesate cel puțin o dată pe an.

5.Orice persoană a cărei opinie poate fi de interes poate fi invitată de consiliul de administrație să participe la reuniunile acestuia în calitate de observator.

6.Sub rezerva propriului regulamentul de procedură, membrii consiliului de administrație și supleanții lor pot să fie asistați în cursul reuniunilor de consilieri sau de experți.

7.Autoritatea asigură secretariatul consiliului de administrație.

Articolul 22

Regulile de vot ale consiliului de administrație

1.Fără a aduce atingere articolului 19 alineatul (1) litera (b) și articolului 32 alineatul (8), consiliul de administrație adoptă deciziile cu o majoritate a membrilor cu drept de vot.

2.Fiecare membru cu drept de vot dispune de un vot. În absența unui membru cu drept de vot, supleantul său poate exercita dreptul de vot al acestuia.

3.Președintele participă la vot.

4.Directorul executiv nu participă la vot.

5.Regulamentul de procedură al consiliului de administrație stabilește în mod detaliat modalitățile de vot, în special condițiile în care un membru poate acționa în numele altui membru, precum și circumstanțele în care pentru vot trebuie utilizate proceduri scrise.

Secțiunea 2

Director executiv

Articolul 23

Responsabilitățile directorului executiv

1.Directorul executiv gestionează Autoritatea. Directorul executiv răspunde în fața consiliului de administrație.

2.Directorul executiv prezintă Parlamentului European un raport privind modul în care și-a îndeplinit atribuțiile, atunci când este invitat să facă acest lucru. Consiliul poate solicita directorului executiv să prezinte un raport cu privire la îndeplinirea atribuțiilor sale.

3.Directorul executiv este reprezentantul legal al Autorității.

4.Directorul executiv răspunde de punerea în aplicare a sarcinilor atribuite Autorității în temeiul prezentului regulament. În particular, directorul executiv este responsabil cu:

(a)administrarea curentă a Autorității;

(b)punerea în aplicare a deciziilor adoptate de consiliul de administrație;

(c)elaborarea unui proiect de document unic de programare și prezentarea acestuia către consiliul de administrație spre aprobare;

(d)punerea în aplicare a documentului unic de programare și raportarea către consiliul de administrație cu privire la punerea sa în aplicare;

(e)pregătirea raportului anual consolidat privind activitățile Autorității și prezentarea acestuia către consiliul de administrație spre evaluare și adoptare;

(f)elaborarea unui plan de acțiune în urma concluziilor rapoartelor și evaluărilor de audit interne sau externe, precum și a investigațiilor desfășurate de OLAF și prezentarea unui raport privind progresele înregistrate, de două ori pe an către Comisie și în mod periodic către consiliul de administrație;

(g)protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive de combatere a fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin realizarea de controale eficace, fără a aduce atingere competenței de investigare a OLAF, și, dacă se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite necuvenit și, după caz, prin sancțiuni eficace, proporționate și disuasive, de natură administrativă și financiară;

(h)pregătirea unei strategii antifraudă pentru Autoritate și prezentarea acesteia către consiliul de administrație spre adoptare;

(i)elaborarea normelor financiare aplicabile Autorității și prezentarea acestora către consiliul de administrație;

(j)întocmirea proiectului de situație a veniturilor și cheltuielilor estimate ale Autorității și execuția bugetului acesteia;

(k)punerea în aplicare a măsurilor stabilite de consiliul de administrație în vederea respectării obligațiilor privind protecția datelor impuse prin Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

5.Directorul executiv decide dacă este necesară afectarea unuia sau a mai multor membri ai personalului într-unul sau mai multe state membre. Înainte de a decide să înființeze un birou local, directorul executiv obține acordul prealabil al Comisiei, al consiliului de administrație și al statului (statelor) membru (membre) în cauză. Decizia respectivă precizează domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie efectuate la biroul local respectiv, astfel încât să se evite costurile inutile și suprapunerea funcțiilor administrative ale Autorității. Poate fi solicitată încheierea unui Acord privind sediul cu statul (statele) membru (membre) în cauză.

Secțiunea 3

Grupul părților interesate

Articolul 24

Crearea și componența Grupului părților interesate

1.Pentru a facilita consultările cu părțile interesate relevante și a beneficia de expertiza lor în domeniile care intră sub incidența prezentului regulament, se instituie pe lângă Autoritate un Grup al părților interesate, cu funcții consultative.

2.Grupul părților interesate poate, în particular, să prezinte Autorității avize și opinii cu privire la chestiuni legate de aplicarea și de asigurarea respectării legislației Uniunii în domeniile care intră sub incidența prezentului regulament.

3.Grupul părților interesate este prezidat de directorul executiv și se întrunește cel puțin de două ori pe an la inițiativa directorului executiv sau la solicitarea Comisiei.

4.Grupul părților interesate este format din șase reprezentanți ai unor parteneri sociali la nivelul Uniunii, reprezentând în mod egal sindicate și organizații ale angajatorilor, precum și doi reprezentanți ai Comisiei.

5.Membrii Grupului părților interesate sunt desemnați de organizațiile lor respective și numiți de consiliul de administrație. Conform acelorași condiții ca în cazul membrilor, consiliul de administrație numește și membri supleanți, care înlocuiesc în mod automat membrii absenți sau indisponibili. În măsura posibilului, se respectă un echilibru de gen adecvat, precum și o reprezentare adecvată a IMM-urilor.

6.Autoritatea asigură secretariatul Grupului părților interesate. Grupul părților interesate își adoptă propriul regulament de procedură cu o majoritate de două treimi a membrilor săi cu drept de vot. Regulamentul de procedură este supus aprobării consiliului de administrație.

7.Autoritatea publică avizele și opiniile Grupului părților interesate, precum și rezultatele consultărilor, cu excepția cazului în care există cerințe de confidențialitate.

Capitolul IV

Stabilirea și structura bugetului Autorității

Secțiunea 1

Documentul unic de programare al Autorității

Articolul 25

Programarea anuală și multianuală

1.În fiecare an, directorul executiv elaborează un proiect de document unic de programare care conține, în particular, o programare anuală și multianuală în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei 73 și care ține cont de orientările stabilite de Comisie.

2.Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, consiliul de administrație adoptă proiectul de document unic de programare menționat la alineatul (1). El îl transmite Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cel târziu până la data de 31 ianuarie a anului următor, împreună cu orice altă versiune ulterioară actualizată a documentului respectiv.

Documentul de programare devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii și, dacă este necesar, se ajustează în consecință.

3.Programul anual de lucru stabilește obiective detaliate și rezultate preconizate, inclusiv indicatori de performanță. Acesta conține, de asemenea, o descriere a acțiunii care urmează să fie finanțată și o indicație referitoare la resursele financiare și umane alocate fiecărei acțiuni. Programul de lucru anual concordă cu programul de lucru multianual menționat la alineatul (4). Acesta indică în mod clar sarcinile care au fost adăugate, modificate sau eliminate față de exercițiul financiar precedent. Consiliul de administrație modifică programul de lucru anual adoptat atunci când Autorității îi este încredințată o nouă sarcină.

Orice modificare substanțială a programului de lucru anual se adoptă prin aceeași procedură ca cea utilizată în cazul programului de lucru anual inițial. Consiliul de administrație poate să-i delege directorului executiv competența de a aduce modificări nesubstanțiale programului de lucru anual.

4.Programul de lucru multianual stabilește programarea strategică globală, inclusiv obiectivele, rezultatele preconizate și indicatorii de performanță. Aceasta indică de asemenea, pentru fiecare activitate, resursele financiare și umane orientative considerate necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Programarea strategică se actualizează după caz, în special pentru a aborda rezultatul evaluării menționate la articolul 41.

Articolul 26

Stabilirea bugetului

1.În fiecare an, directorul executiv elaborează un proiect provizoriu de estimare a veniturilor și cheltuielilor Autorității pentru exercițiul financiar următor, care conține schema de personal, și îl transmite consiliului de administrație.

2.Pe baza proiectului provizoriu de estimare menționat la alineatul (1), consiliul de administrație adoptă un proiect de estimare a veniturilor și cheltuielilor Autorității pentru exercițiul financiar următor.

3.Proiectul de estimare a veniturilor și cheltuielilor Autorității este transmis Comisiei până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

4.Comisia transmite proiectul de estimare autorității bugetare, împreună cu proiectul de buget general al Uniunii.

5.Pe baza proiectului de estimare, Comisia înscrie în proiectul de buget general al Uniunii estimările pe care le consideră necesare pentru schema de personal și valoarea contribuției care urmează să fie suportată de la bugetul general, pe care le prezintă autorității bugetare în conformitate cu articolele 313 și 314 din TFUE.

6.Autoritatea bugetară autorizează creditele pentru contribuția destinată Autorității.

7.Autoritatea bugetară adoptă schema de personal a Autorității.

8.Consiliul de administrație adoptă bugetul Autorității. Acesta devine definitiv după adoptarea definitivă a bugetului general al Uniunii. Dacă este necesar, el este ajustat în consecință.

9.Pentru orice proiect imobiliar care poate avea un impact semnificativ asupra bugetului Autorității, se aplică dispozițiile Regulamentului delegat (UE) nr. 1271/2013.

Secțiunea 2

Prezentarea, implementarea și controlul bugetului Autorității

Articolul 27

Structura bugetului

1.Se elaborează și se înscriu în bugetul Autorității estimări ale tuturor veniturilor și cheltuielilor Autorității pentru fiecare exercițiu financiar, care corespunde anului calendaristic.

2.Bugetul Autorității trebuie să fie echilibrat în ceea ce privește veniturile și cheltuielile.

3.Fără a aduce atingere altor resurse, veniturile Autorității cuprind:

(a)o contribuție din partea Uniunii;

(b)orice contribuție financiară voluntară din partea statelor membre;

(c)orice contribuție din partea țărilor terțe care participă la activitatea Autorității, în temeiul articolului 43;

(d)posibile finanțări din partea Uniunii sub forma unor acorduri de delegare sau de granturi ad-hoc, în conformitate cu normele financiare ale Autorității prevăzute la articolul 30 și cu dispozițiile instrumentelor relevante care sprijină politicile Uniunii;

(e) taxe provenite din publicații sau orice altă prestație asigurată de Autoritate.

4.Cheltuielile Autorității includ cheltuielile cu personalul, cheltuielile administrative și de infrastructură, precum și cheltuielile de funcționare.

Articolul 28

Execuția bugetului

1.Directorul executiv execută bugetul Autorității.

2.În fiecare an, directorul executiv transmite autorității bugetare toate informațiile relevante pentru constatările procedurilor de evaluare.

Articolul 29

Prezentarea conturilor și descărcarea de gestiune

1.Până la data de 1 martie a exercițiului financiar următor, contabilul Autorității trimite conturile provizorii către contabilul Comisiei și către Curtea de Conturi.

2.Până la data de 1 martie a exercițiului financiar următor, contabilul Autorității comunică, de asemenea, informațiile contabile necesare în scopuri de consolidare către contabilul Comisiei, în modul și formatul solicitat de aceasta din urmă.

3.Până la data de 31 martie a exercițiului financiar următor, Autoritatea trimite raportul privind gestiunea bugetară și financiară Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi.

4.După primirea observațiilor Curții de Conturi privind conturile provizorii ale Autorității, contabilul Autorității întocmește conturile finale ale Autorității pe răspunderea sa. Directorul executiv prezintă conturile finale consiliului de administrație în vederea obținerii unui aviz.

5.Consiliul de administrație formulează un aviz privind conturile finale ale Autorității.

6.Până la data de 1 iulie următoare fiecărui exercițiu financiar, directorul executiv transmite conturile finale Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, împreună cu avizul consiliului de administrație.

7.Până la data de 15 noiembrie a exercițiului financiar următor, se publică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, un link către site-ul web conținând conturile finale ale Autorității.

8.Până la 30 septembrie, directorul executiv trimite Curții de Conturi un răspuns la observațiile acesteia. Directorul executiv trimite de asemenea răspunsul respectiv consiliului de administrație și Comisiei.

9.Directorul executiv prezintă Parlamentului European, la solicitarea acestuia din urmă, toate informațiile necesare pentru a facilita aplicarea procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar în cauză, în conformitate cu articolul 165 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

10.La recomandarea Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată, Parlamentul European acordă directorului executiv, înaintea datei de 15 mai a anului N + 2, descărcarea de gestiune în ceea ce privește execuția bugetului pentru anul N.

Articolul 30

Normele financiare

Normele financiare aplicabile Autorității se adoptă de către consiliul de administrație, după consultarea Comisiei. Acestea nu derogă de la Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013, cu excepția cazului în care o astfel de derogare este în mod specific necesară pentru funcționarea Autorității, iar Comisia și-a dat în prealabil acordul.

Capitolul V

Personal

Articolul 31

Dispoziții generale

Personalului Autorității i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți 74 , precum și normele adoptate de comun acord de instituțiile Uniunii pentru punerea în aplicare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți.

Articolul 32

Directorul executiv

1.Directorul executiv este angajat ca agent temporar al Autorității în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți.

2.Directorul executiv este numit de consiliul de administrație pe baza unei liste de candidați propuși de Comisie, în urma unei proceduri de selecție deschise și transparente.

3.În scopul încheierii contractului cu directorul executiv, Autoritatea este reprezentată de președintele consiliului de administrație.

4.Durata mandatului directorului executiv este de cinci ani. Până la sfârșitul acestei perioade, Comisia efectuează o evaluare care ia în considerare evaluarea performanțelor directorului executiv, precum și sarcinile și provocările viitoare ale Autorității.

5.Consiliul de administrație, acționând în baza unei propuneri a Comisiei care ia în considerare evaluarea menționată la alineatul (4), poate prelungi o singură dată mandatul directorului executiv pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

6.Un director executiv al cărui mandat a fost prelungit nu mai poate participa la o altă procedură de selecție pentru același post după încheierea perioadei cumulative.

7.Directorul executiv poate fi demis din funcție doar printr-o decizie a consiliului de administrație, care acționează la propunerea Comisiei.

8.Consiliul de administrație adoptă deciziile privind numirea, prelungirea mandatului sau demiterea din funcție a directorului executiv cu o majoritate de două treimi a membrilor săi cu drept de vot.

Articolul 33

Ofițerii naționali de legătură

1.Fiecare stat membru desemnează un ofițer național de legătură care urmează să fie detașat pe lângă Autoritate și să lucreze la sediul acesteia, în temeiul articolului 34.

2.Ofițerii naționali de legătură contribuie la executarea sarcinilor Autorității, în particular prin facilitarea cooperării și a schimbului de informații prevăzute la articolul 8 alineatul (1) și prin îndeplinirea funcției de punct de contact al Autorității pentru întrebările din partea statelor lor membre și cele referitoare la statele lor membre, fie răspunzând acestor întrebări în mod direct, fie menținând contactul cu administrațiile lor naționale.

3.În temeiul legislației naționale a statelor lor membre, ofițerii naționali de legătură au competența de a solicita informații din partea autorităților în cauză.

Articolul 34

Experții naționali detașați și alte categorii de personal

1.Pe lângă ofițerii naționali de legătură, Autoritatea poate recurge, în oricare dintre domeniile sale de activitate, la alți experți naționali detașați sau la alte categorii de personal care nu sunt angajați ai Autorității.

2.Consiliul de administrație adoptă modalitățile de punere în aplicare necesare pentru experții naționali detașați, inclusiv pentru ofițerii naționali de legătură.

Capitolul VI

Dispoziții generale și finale

Articolul 35

Privilegii și imunități

Autorității și personalului acesteia li se aplică Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.

Articolul 36

Regimul lingvistic

1.Autorității i se aplică dispozițiile prevăzute de Regulamentul nr.1 al Consiliului 75 .

2.Serviciile de traducere necesare pentru funcționarea Autorității sunt asigurate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.

Articolul 37

Transparență, protecția datelor cu caracter personal și comunicare

1.În cazul documentelor deținute de Autoritate se aplică Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. În termen de șase luni de la prima sa reuniune, consiliul de administrație adoptă normele detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.

2.Consiliul de administrație stabilește măsuri pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 45/2001, în particular cele referitoare la numirea unui responsabil cu protecția datelor în cadrul Autorității și cele privind legalitatea prelucrării datelor, securitatea activităților de prelucrare, furnizarea de informații și drepturile persoanelor vizate.

3.Autoritatea poate desfășura activități de comunicare din proprie inițiativă în limitele sferei sale de competență. Alocarea de resurse pentru activități de comunicare nu se face în detrimentul îndeplinirii cu eficacitate a sarcinilor menționate la articolul 5. Activitățile de comunicare se desfășoară în conformitate cu planurile pertinente de comunicare și de difuzare a informațiilor adoptate de consiliul de administrație. 

Articolul 38

Combaterea fraudei

1.Pentru a facilita combaterea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 883/2013, în termen de șase luni de la data la care devine operațională, Autoritatea aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne desfășurate de OLAF și adoptă dispozițiile corespunzătoare care se aplică tuturor angajaților Autorității, utilizând modelul prevăzut în anexa la acordul respectiv.

2.Curtea de Conturi are competența de a audita, pe bază de documente și prin controale la fața locului, toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii acordate de Autoritate.

3.OLAF poate desfășura investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă s-a comis o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau cu un contract finanțat de Autoritate, în conformitate cu dispozițiile și cu procedurile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96.

4.Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țări terțe și organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și deciziile de grant ale Autorității conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Curtea de Conturi Europeană și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, conform competențelor care le revin.

Articolul 39

Normele de securitate privind protejarea informațiilor clasificate și a informațiilor sensibile neclasificate

Autoritatea adoptă norme de securitate proprii echivalente cu normele de securitate ale Comisiei pentru protecția informațiilor clasificate ale Uniunii Europene („EUCI”) și a informațiilor neclasificate sensibile, printre altele, prevederi privind schimbul, prelucrarea și stocarea informațiilor respective, în conformitate cu deciziile (UE, Euratom) 2015/443 76 și 2015/444 77 ale Comisiei.

Articolul 40

Răspundere

1.Răspunderea contractuală a Autorității este reglementată de legea aplicabilă contractului în cauză.

2.Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze compromisorii prevăzute într-un contract încheiat de Autoritate.

3.În cazul răspunderii extracontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, Autoritatea acordă despăgubiri pentru orice prejudiciu cauzat de serviciile sale sau de personalul său în îndeplinirea îndatoririlor lor.

4.Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă în litigiile privind acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile menționate la alineatul (3).

5.Răspunderea individuală față de Autoritate a membrilor personalului acesteia este reglementată de dispozițiile aplicabile stabilite în Statutul funcționarilor sau în Regimul aplicabil agenților.

Articolul 41

Evaluare

1.În termen de cel mult cinci ani de la data menționată la articolul 51 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia evaluează performanța Autorității în raport cu obiectivele, mandatul și atribuțiile sale. Evaluarea analizează, în special, posibila necesitate de a modifica mandatul autorității și implicațiile financiare ale oricărei astfel de modificări, inclusiv prin găsirea de noi sinergii și prin simplificarea colaborării cu agențiile care își desfășoară activitatea în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale.

2.Atunci când consideră că funcționarea în continuare a Autorității nu se mai justifică în raport cu obiectivele, mandatul și sarcinile care i-au fost atribuite, Comisia poate propune modificarea în consecință sau abrogarea prezentului regulament.

3.Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și consiliului de administrație un raport privind constatările evaluării. Constatările evaluării sunt făcute publice.

Articolul 42

Investigații administrative

Activitățile administrative ale Autorității sunt supuse investigațiilor efectuate de Ombudsmanul European în conformitate cu articolul 228 din TFUE.

Articolul 43

Cooperarea cu țări terțe

1.În măsura în care este necesar pentru atingerea obiectivelor stabilite în prezentul regulament și fără a aduce atingere competențelor respective ale statelor membre și ale instituțiilor Uniunii, Autoritatea poate coopera cu autoritățile naționale din țările terțe cărora li se aplică legislația relevantă a Uniunii în materie de mobilitate a forței de muncă și de coordonare a securității sociale.

În acest scop, sub rezerva aprobării prealabile de către Comisie, Autoritatea poate să încheie acorduri operaționale cu autoritățile țărilor terțe. Aceste acorduri operaționale nu creează obligații legale pentru Uniune și statele sale membre.

2.Autoritatea este deschisă participării țărilor terțe care au încheiat acorduri cu Uniunea în acest sens.

În conformitate cu dispozițiile relevante ale acordurilor menționate la alineatul (1) primul paragraf, se elaborează acorduri operaționale care specifică, în particular, caracterul, amploarea și modalitatea în care țările terțe în cauză participă la activitatea Autorității, inclusiv dispoziții privind participarea la inițiativele luate de Autoritate, contribuțiile financiare și personalul. În ceea ce privește chestiunile legate de personal, aceste acorduri operaționale respectă, în orice caz, Statutul funcționarilor.

3.Comisia se asigură că Autoritatea își desfășoară activitatea în limitele mandatului său și ale cadrului instituțional existent prin încheierea unui acord operațional adecvat cu directorul Autorității.

Articolul 44

Acordul privind sediul și condițiile de funcționare

1.Dispozițiile necesare referitoare la găzduirea Autorității în statul membru gazdă, împreună cu regulile specifice aplicabile în statul membru gazdă directorului executiv, membrilor consiliului de administrație, personalului Autorității și membrilor familiilor acestora, sunt prevăzute într-un acord privind sediul între Autoritate și statul membru în care se află sediul, încheiat după obținerea aprobării consiliului de administrație și cel târziu la doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

2.Statul membru gazdă al Autorității oferă condiții optime pentru a asigura funcționarea armonioasă și eficientă a Autorității, inclusiv școlarizare multilingvă cu orientare europeană și legături de transport adecvate.

Articolul 45

Începerea activităților Autorității

1.Autoritatea devine operațională în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

2.Comisia este responsabilă cu instituirea și funcționarea inițială a Autorității, până în momentul în care Autoritatea are capacitatea operațională necesară pentru executarea propriului buget. În acest sens:

(a)până la intrarea în funcție a directorului executiv în urma numirii sale de către consiliul de administrație în conformitate cu articolul 32, Comisia poate să desemneze un funcționar al Comisiei pentru a exercita, în calitate de director executiv interimar, îndatoririle care revin directorului executiv;

(b)prin derogare de la articolul 19 alineatul (1) litera (j) și până la adoptarea unei decizii conform celor stipulate la articolul 19 alineatul (2), directorul executiv interimar exercită competența de autoritate împuternicită să facă numiri;

(c)Comisia poate oferi asistență Autorității, în special prin detașarea unor funcționari ai Comisiei care să desfășoare activitățile Autorității sub responsabilitatea directorului executiv interimar sau a directorului executiv;

(d)directorul executiv interimar poate autoriza toate plățile acoperite de credite înscrise în bugetul Autorității după aprobarea de către consiliul de administrație și poate încheia contracte, inclusiv contracte de angajare de personal, după adoptarea schemei de personal a Autorității.

Articolul 46

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 883/2004 [în ceea ce privește dispozițiile aflate în prezent în curs de revizuire, Comisia își va alinia propunerea după adoptarea regulamentului revizuit]

Regulamentul (CE) nr. 883/2004 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 1 se introduce următoarea literă (na):

„(na) prin «Autoritate Europeană a Muncii» se înțelege organismul instituit prin [Regulamentul de instituire a Autorității] și menționat la articolul 74;”;

(2)La articolul 72, litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g)    stabilește factorii care se iau în considerare la întocmirea conturilor privind costurile ce sunt suportate de către instituțiile statelor membre în temeiul prezentului regulament și adoptă conturile anuale între aceste instituții, în baza raportului Autorității Europene a Muncii menționat la articolul 74.”;

(3)Articolul 73 se elimină;

(4)Articolul 74 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 74

Autoritatea Europeană a Muncii

(1) Autoritatea Europeană a Muncii sprijină punerea în aplicare a prezentului regulament în conformitate cu sarcinile sale prevăzute în [Regulamentul de instituire a Autorității].

(2) Pentru a sprijini lucrările Comisiei administrative în ceea ce privește chestiunile financiare, Autoritatea Europeană a Muncii:

(a)verifică metoda de stabilire și calculare a costurilor medii anuale prezentate de statele membre;

(b)colectează datele necesare și realizează calculele necesare pentru stabilirea situației anuale a creanțelor din fiecare stat membru;

(c)prezintă Comisiei administrative rapoarte periodice privind rezultatele punerii în aplicare a prezentului regulament și a regulamentului de punere în aplicare, în special pe plan financiar;

(d)furnizează datele și rapoartele necesare adoptării deciziilor de către Comisia administrativă în temeiul articolului 72 litera (g);

(e)prezintă Comisiei administrative orice sugestie relevantă, inclusiv cu privire la prezentul regulament, în conformitate cu literele (a), (b) și (c);

(f)efectuează toate lucrările, studiile sau misiunile referitoare la chestiuni ce i-au fost transmise de către Comisia administrativă.

(3) Pentru a sprijini lucrările Comisiei administrative în ceea ce privește aspectele tehnice, Autoritatea Europeană a Muncii propune Comisiei administrative reguli de arhitectură comune pentru gestionarea serviciilor de prelucrare a datelor, în special cu privire la securitate și la utilizarea standardelor. Autoritatea Europeană a Muncii prezintă rapoarte și emite un aviz motivat înainte de luarea unei decizii de către Comisia administrativă, în temeiul articolului 72 litera (d).

(4) În cazul unor litigii între instituții sau autorități cu privire la aplicarea prezentului regulament și a regulamentului de punere aplicare, Autoritatea Europeană a Muncii asigură medierea în conformitate cu [articolul 13 privind medierea din Regulamentul de instituire a Autorității].”;

(5)la articolul 76 alineatul (6), cea de-a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care nu se poate găsi o soluție într-un termen rezonabil, autoritățile în cauză pot sesiza Autoritatea Europeană a Muncii.”.

 

Articolul 47

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 [în ceea ce privește dispozițiile aflate în prezent în curs de revizuire, Comisia își va alinia propunerea după adoptarea regulamentului revizuit]

Regulamentul (CE) nr. 987/2009 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 1 alineatul (2), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f) «Autoritate Europeană a Muncii» înseamnă organismul menționat la articolul 74 din regulamentul de bază.”;

(1)La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Dacă nu se ajunge la un acord între instituțiile în cauză, cazul poate fi sesizat Autorității Europene a Muncii de către autoritățile competente, cel mai curând în termen de o lună de la data la care instituția care a primit documentul și-a prezentat cererea. Autoritatea Europeană a Muncii depune eforturi pentru a reconcilia punctele de vedere în conformitate cu procedurile stabilite în [Regulamentul de instituire a Autorității – articolul 13 privind medierea].”;

(2)La articolul 6, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Dacă nu se ajunge la un acord între instituțiile sau autoritățile vizate, cazul poate fi sesizat Autorității Europene a Muncii de către autoritățile competente, cel mai curând la o lună de la data la care a intervenit divergența de opinii menționată la alineatul (1) sau (2). Autoritatea Europeană a Muncii încearcă să reconcilieze punctele de vedere în conformitate cu procedurile stabilite în [Regulamentul de instituire a Autorității – articolul 13 privind medierea].”;

(3)Articolul 65 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 65

Notificarea costurilor medii anuale

(1) Costul mediu anual pe persoană în fiecare grupă de vârstă pentru un anumit an este notificat Autorității Europene a Muncii cel târziu până la sfârșitul celui de-al doilea an care urmează anului în cauză.

(2) Costurile medii anuale notificate în conformitate cu alineatul (1) se publică anual în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după aprobarea lor de către Comisia administrativă.

(3) Atunci când un stat membru nu este în măsură să notifice costurile medii pentru un anumit an în termenul menționat la alineatul (1), acesta solicită, până la termenul respectiv, permisiunea Comisiei administrative și a Autorității Europene a Muncii de a utiliza costurile medii anuale ale respectivului stat membru, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pentru anul anterior anului specific în care nu se efectuează notificarea. Atunci când solicită această permisiune, statului membru i se impune să explice motivele pentru care nu este în măsură să notifice costurile medii anuale pentru anul în cauză. În cazul în care, după ce a analizat avizul Autorității Europene a Muncii, Comisia administrativă aprobă solicitarea statului membru, respectivele costuri medii anuale sunt republicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4) Derogarea prevăzută la alineatul (3) nu se acordă în doi ani consecutivi.”;

(4)La articolul 67, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7) Autoritatea Europeană a Muncii facilitează închiderea definitivă a conturilor în cazurile în care nu se poate ajunge la o înțelegere în termenul menționat la alineatul (6) și, la cererea justificată a uneia dintre părți, se pronunță cu privire la un litigiu în termen de șase luni de la finele lunii în care i-a fost sesizată chestiunea.”;

(5)Articolul 69 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 69

   Situația conturilor anuale

(1) Comisia administrativă stabilește situația creanțelor pentru fiecare an calendaristic în conformitate cu articolul 72 litera (g) din regulamentul de bază, pe baza raportului Autorității Europene a Muncii. În acest scop, organismele de legătură notifică Autorității Europene a Muncii – în termenele și în conformitate cu procedurile stabilite de aceasta din urmă – cuantumul creanțelor introduse, stinse sau contestate (din poziția de creditor) și cuantumul creanțelor primite, stinse sau contestate (din poziția de debitor).

(2) Comisia administrativă poate efectua orice controale adecvate cu privire la datele statistice și contabile folosite ca bază pentru întocmirea situației anuale a creanțelor prevăzute la alineatul (1), în special pentru a se asigura că acestea respectă normele stabilite în cadrul prezentului titlu.”.

Articolul 48

Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 492/2011

Regulamentul (UE) nr. 492/2011 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 26 se adaugă următorul paragraf:

„Autoritatea Europeană a Muncii, instituită prin [Regulamentul de instituire a Autorității Europene a Muncii], participă la reuniunile Comitetului consultativ în calitate de observator, furnizând informații tehnice și expertiză, după caz.”;

(2)Articolele 29-34 se elimină.

(3)Articolul 35 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 35

Regulamentul de procedură al Comitetului consultativ în vigoare la 8 noiembrie 1968 continuă să se aplice.”;

(4)Articolul 39 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 39

Cheltuielile de funcționare ale Comitetului consultativ sunt înscrise în bugetul general al Uniunii Europene în secțiunea referitoare la Comisie.”.

Articolul 49

Modificări ale Regulamentului (UE) 2016/589

Regulamentul (UE) 2016/589 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) organizarea rețelei EURES între Comisie, Autoritatea Europeană a Muncii și statele membre;”;

(b)litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) cooperarea dintre Comisie, Autoritatea Europeană a Muncii și statele membre cu privire la schimbul de date relevante și disponibile privind locurile de muncă vacante, cererile de locuri de muncă și CV-urile;”;

(c)litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f) promovarea rețelei EURES la nivelul Uniunii prin măsuri de comunicare eficace întreprinse de Comisie, Autoritatea Europeană a Muncii și statele membre.”;

(2)La articolul 3 se introduce următorul punct 8:

„8. «Autoritate Europeană a Muncii” înseamnă organismul instituit în temeiul [Regulamentului de instituire a Autorității Europene a Muncii]”;

(3)la articolul 4 alineatul (2), cea de-a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia, Autoritatea Europeană a Muncii și membrii și partenerii EURES stabilesc măsurile necesare în acest sens în raport cu obligațiile lor respective.”;

(4)La articolul 7, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) un Birou european de coordonare care este instituit în cadrul Autorității Europene a Muncii și care are responsabilitatea de a asista rețeaua EURES în desfășurarea activităților sale;”;

(b)se adaugă următoarea literă (e):

„(e) Comisia.”;

(5)Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Biroul european de coordonare sprijină rețeaua EURES în desfășurarea activităților sale, în special prin dezvoltarea și desfășurarea, în strânsă cooperare cu BNC și cu Comisia, a următoarelor activități:”;

(ii)la litera (a), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i) în calitate de proprietar de sistem pentru portalul EURES și serviciile informatice conexe, definirea nevoilor utilizatorilor și a cerințelor comerciale care urmează să fie transmise Comisiei pentru exploatarea și dezvoltarea portalului, inclusiv a sistemelor și procedurilor sale pentru schimbul de locuri de muncă vacante, cereri de locuri de muncă, CV-uri și documente justificative, precum și de alte informații, în cooperare cu alte servicii sau rețele de informare și consiliere și cu alte inițiative relevante ale Uniunii;”;

(b)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Biroul european de coordonare este gestionat de Autoritatea Europeană a Muncii. Biroul european de coordonare stabilește un dialog periodic cu reprezentanții partenerilor sociali de la nivelul Uniunii.”;

(c)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) În consultare cu grupul de coordonare menționat la articolul 14 și cu Comisia, Biroul european de coordonare își elaborează programele de lucru multianuale.”;

(6)la articolul 9 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) cooperarea cu Comisia, cu Autoritatea Europeană a Muncii și cu statele membre cu privire la compensare, în cadrul stabilit în capitolul III;”;

(7)La articolul 14, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Grupul de coordonare este alcătuit din reprezentanți la nivel corespunzător ai Biroului european de coordonare, ai Comisiei și ai BNC-urilor.”;

(8)Articolul 29 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 29

Schimbul de informații privind fluxurile și modelele

Comisia și statele membre monitorizează și fac publice fluxurile și modelele de mobilitate a forței de muncă în interiorul Uniunii, pe baza rapoartelor întocmite de Autoritate Europeană a Muncii, utilizând statisticile Eurostat și datele naționale disponibile.”.

Articolul 50

Abrogare

Decizia 2009/17/CE și Decizia (UE) 2016/344 se abrogă.

Trimiterile la Decizia 2009/17/CE și la Decizia (UE) 2016/344 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 51

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European    Pentru Consiliu

Președintele    Președintele

Anexă – Fișa financiară legislativă „Agenții”

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestionare și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuții din partea terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei Autorități Europene a Muncii

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

04: Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune

04 03: Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune

04 03 15: Autoritatea Europeană a Muncii

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

 Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

 Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 78  

 Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

 Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Obiectivul Autorității Europene a Muncii este de a contribui la asigurarea unei mobilități echitabile a forței de muncă în cadrul pieței interne, concentrându-se asupra normelor Uniunii în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă și al coordonării sistemelor de securitate socială în cadrul Uniunii.

Acesta contribuie în mod direct la prioritatea politică a Comisiei privind „O piață internă mai profundă și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată” (prioritatea 4 a Orientărilor politice „Un nou început pentru Europa” 79 ) și completează prioritatea privind „Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții” (prioritatea 1) prin crearea unui mediu de reglementare mai favorabil pentru sprijinirea unui climat antreprenorial și a creării de locuri de muncă.

Prin promovarea unei mai bune funcționări a pieței interne, el va facilita totodată utilizarea de oportunități la nivelul mobilității transfrontaliere a forței de muncă și al prestării de servicii, în conformitate cu strategia Europa 2020, care pune accentul pe creșterea inteligentă, durabilă și incluzivă ca modalitate de depășire a deficiențelor structurale ale economiei europene, de sporire a competitivității și productivității acesteia și de sprijinire a unei economii sociale de piață sustenabile.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Obiectivul specific nr. 1

(a)    Facilitarea accesului persoanelor fizice și al angajatorilor la informații privind propriile drepturi și obligații, precum și la servicii relevante.

Obiectivul specific nr. 2

(b)    Sprijinirea cooperării între statele membre în asigurarea respectării transfrontaliere a legislației relevante a Uniunii, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune.

Obiectivul specific nr. 3

(c)    Medierea și facilitarea ajungerii la o soluție în cazurile de litigii transfrontaliere între autoritățile naționale sau de perturbări transfrontaliere ale pieței forței de muncă.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

Persoanele fizice și angajatorii ar trebui să beneficieze de o transparență și de un acces sporite la informațiile privind propriile drepturi și obligații, de o mai bună conștientizare a oportunităților care le stau la dispoziție, de o prestare mai consecventă a serviciilor în întreaga Uniune și de o mai bună asigurare a respectării drepturilor lor.

Se așteaptă ca autoritățile naționale să beneficieze, în particular, de o cooperare mai armonioasă și de un schimb mai bun de informații, de sinergii între lucrările comisiilor și de o colectare simplificată a datelor, de sprijin analitic și tehnic, precum și de accesul la o procedură de mediere în domeniile din sfera de competență a Autorității.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

 

Obiectivele și rezultatele preconizate detaliate, inclusiv indicatorii de performanță detaliați, vor fi stabiliți în programul de lucru anual, în timp ce programul de lucru multianual va stabili obiectivele strategice, rezultatele preconizate și indicatorii de performanță generali. Ar trebui să fie respectați principalii indicatori de performanță ai agențiilor, elaborați de Comisie.

În plus, în Raportul de evaluare a impactului care însoțește propunerea este descris un cadru de monitorizare care include o serie de indicatori. Cadrul va face obiectul unei ajustări ulterioare, care va ține cont de cerințele juridice și de implementare finale și de calendarul acestora.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Propunerea se întemeiază pe articolele 46, 48, 53 alineatul (1), 62 și 91 alineatul (1) din TFUE, cu accent pe libera circulație a lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială, accesul la activități independente și exercitarea acestor activități, libertatea de a presta servicii și normele comune aplicabile transportului internațional.

Alegerea temeiului juridic reflectă domeniul de aplicare și obiectivele principale ale inițiativei, concentrându-se pe mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă și pe coordonarea sistemelor de securitate socială, inclusiv pe detașarea lucrătorilor. Temeiul juridic al prezentei propuneri este, de asemenea, în concordanță cu cel al actelor Uniunii care vor intra în sfera de competență a activităților Autorității. Rezultatul imediat este crearea unei Autorități Europene a Muncii, care va sprijini furnizarea de informații și servicii persoanelor fizice și angajatorilor, și va sprijini statele membre în ceea ce privește cooperarea și schimbul de informații, inspecțiile comune, evaluările riscurilor, consolidarea capacităților, medierea între autoritățile naționale și cooperarea în caz de perturbări ale pieței forței de muncă. Pe termen mai lung, sfera de competență a Autorității poate fi modificată, sub rezerva unei evaluări care trebuie să fie efectuată în termen de cel mult 5 ani de la intrarea în vigoare a regulamentului de instituire.

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, precum mai buna coordonare, securitatea juridică, o eficacitate sporită sau complementarități). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a implicării Uniunii” reprezintă acea valoare rezultată din intervenția Uniunii, care se adaugă valorii ce în caz contrar ar fi fost creată numai de către statele membre.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante)

Obiectivele propunerii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre la nivel național, regional sau local și pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii din următoarele motive:

(a) furnizarea de informații și de servicii actualizate și de înaltă calitate către public cu privire la propriile drepturi și obligații în situații transfrontaliere trebuie să fie coordonată la nivelul Uniunii pentru a se asigura o abordare coerentă, clară și eficientă;

(b) aplicarea legislației Uniunii în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă și al coordonării sistemelor de securitate socială se bazează pe cooperarea dintre statele membre, ceea ce înseamnă că niciun stat membru nu poate acționa singur;

(c) pentru a spori sinergiile și a sprijini cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește aplicarea legislației Uniunii în domeniul mobilității forței de muncă și al coordonării securității sociale – astfel încât să se asigure securitatea juridică, atât pentru administrații, cât și pentru persoanele fizice, și să se ajungă la o înțelegere comună a necesităților în materie de asigurare a respectării legii – este necesară dezvoltarea unei abordări coordonate și comune la nivelul Uniunii, în locul utilizării unei rețele de acorduri bilaterale sau multilaterale care se poate dovedi complexă.

Valoarea adăugată a Uniunii, care se preconizează că va fi creată (ex post)

Înființarea Autorității va facilita aplicarea echitabilă, simplă și eficace a legislației UE în întreaga Uniune. Ea va îmbunătăți cooperarea și schimbul de informații în timp util între statele membre, sporind totodată transparența și accesul la informații și servicii destinate persoanelor fizice și angajatorilor. Ea va sprijini inspecțiile comune cu participarea autorităților competente din diferite state membre și va furniza statelor membre analize specifice ale pieței forței de muncă, precum și servicii specifice de consolidare a capacităților.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Inițiativa face bilanțul propunerilor legislative recente și al celor în derulare în domeniile conexe ale mobilității forței de muncă, detașării, coordonării securității sociale și creării unui portal digital unic. Evaluarea impactului și propunerea se bazează pe progresele înregistrate și pe lecțiile învățate din aceste inițiative aflate în derulare, care au evidențiat necesitatea unui sprijin operațional sub forma unei mai bune cooperării transfrontaliere și a unei transparențe și conștientizări sporite, pentru îmbunătățirea aplicării și a asigurării respectării legislației relevante a Uniunii.

Propunerea a ținut cont și de evaluarea în curs a unui număr de patru agenții ale UE din domeniul politicii de ocupare a forței de muncă 80 . Această evaluare include o evaluare individuală a fiecărei agenții, o perspectivă comparativă și o evaluare prospectivă a funcționării pe viitor a celor patru agenții. Natura celor patru agenții este destul de diferită de cea a Autorității propuse, întrucât ele activează predominant în domeniul cercetării și nu pun accentul pe aspectele transfrontaliere. Cu toate acestea, anumite elemente preliminare relevante ale evaluării au contribuit la prezenta propunere, în special în ceea ce privește organizarea sarcinilor și a guvernanței. Raportul de evaluare a impactului care însoțește prezenta propunere examinează posibilele interacțiuni dintre o nouă Autoritate Europeană a Muncii și cele patru agenții existente.

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Autoritatea ar trebui să coopereze și să promoveze sinergiile cu alte servicii de informare, cum ar fi „Europa ta – Consiliere”, dar și să profite din plin și să asigure coerența cu portalul „Europa ta”, care va constitui coloana vertebrală a viitorului portal digital unic 81 . Autoritatea ar trebui de asemenea să coopereze cu alte inițiative și rețele relevante ale Uniunii, în particular cu Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) 82 , Rețeaua întreprinderilor europene 83 , Punctul de contact frontalier 84 și SOLVIT 85 , precum și cu servicii naționale relevante cum ar fi organismele de promovare a egalității de tratament și organismele de sprijinire a lucrătorilor din Uniune și a membrilor familiilor acestora, desemnate de statele membre în conformitate cu Directiva 2014/54/UE, dar și cu punctele naționale de contact desemnate în temeiul Directivei 2011/24/UE pentru a furniza informații privind asistența medicală.

Autoritatea va prelua unele sarcini îndeplinite în prezent de Comisie în cadrul programului EaSI, în particular sarcinile tehnice și cele operaționale. Cele două programe de lucru, respectiv cel al EaSI și cel al Autorității, se vor asigura că sunt complementare și că nu se suprapun.

Autoritatea va coopera cu alte agenții ale UE care lucrează în domenii conexe, în particular cu Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU OSHA), cu Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP) și cu Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (EUROFOUND).

1.6.Durata și impactul financiar

 Propunere/inițiativă pe durată determinată

   Propunere/inițiativă în vigoare de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

   Impact financiar din AAAA până în AAAA

 Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată 86

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2019 până în 2023,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră începând din 2023.

1.7.Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

 Gestionare directă de către Comisie prin

   agenții executive

 Gestionare partajată cu statele membre

 Gestionare indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară către:

◻ organizații internaționale și agențiile acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondul European de Investiții;

⌧ organismele menționate la articolele 208 și 209;

◻ organisme de drept public;

◻ organisme de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția ca acestea să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organisme de drept privat dintr-un stat membru, care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Observații

În vederea finanțării acestei noi inițiative, sunt necesare atât redistribuiri, cât și fonduri noi. Activitățile existente implementate în prezent în cadrul regulamentului EaSI, precum și al prerogativei „Libera circulație a lucrătorilor” a Comisiei, vor fi transferate împreună cu resursele lor financiare. Contribuția financiară din cadrul prerogativelor „Activități de sprijin pentru politica europeană în domeniul transporturilor și pentru drepturile pasagerilor, inclusiv activități de comunicare” și „Securitatea transportului” va veni în completarea eforturilor de redistribuire ale Comisiei, destinate finanțării acestei noi inițiative. Suma rămasă va fi pusă la dispoziție prin marja disponibilă a Rubricii 1A.

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

Toate agențiile Uniunii lucrează în cadrul unui sistem strict de monitorizare care implică un coordonator de control intern, serviciul de audit intern al Comisiei, consiliul de administrație, Comisia, Curtea de Conturi și autoritatea bugetară. Acest sistem este descris și stabilit în regulamentul de instituire a Autorității Europene a Muncii.

În conformitate cu declarația comună privind agențiile descentralizate ale UE, programul de lucru anual al Autorității include obiective și rezultate preconizate detaliate, inclusiv indicatori de performanță detaliați. Autoritatea va însoți activitățile incluse în programul său de lucru cu indicatori de performanță-cheie. Activitățile Autorității vor fi apoi evaluate în raport cu acești indicatori în cadrul raportului anual de activitate. Programul de lucru anual trebuie să fie în concordanță cu programul de lucru multianual, ambele trebuind să fie incluse într-un document de programare unic anual care se transmite Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

Consiliul de administrație al Autorității va fi responsabil cu supravegherea gestionării administrative, operaționale și eficiente din punct de vedere bugetar a Autorității.

În termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a regulamentului de instituire a Autorității și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia evaluează performanța Autorității în raport cu obiectivele, mandatul și atribuțiile sale. Evaluarea abordează, în particular, posibila necesitate de a modifica mandatul Autorității, precum și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări. Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și consiliului de administrație un raport privind constatările evaluării. Constatările evaluării sunt făcute publice.

2.2.Sistemul de gestionare și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

Autoritatea fiind o agenție complet nouă, dacă procesul de recrutare nu respectă planul, acest lucru ar putea afecta capacitatea operațională a Autorității. Sprijinul DG-ului tutelar va fi fundamental pentru îndeplinirea rolului de ordonator de credite și a celui de AIPN până când Autorității i se acordă autonomia administrativă.

Vor fi necesare reuniuni frecvente și contacte regulate între DG tutelară și Autoritate în etapa de creștere în intensitate, astfel încât să se asigure faptul că Autoritatea poate fi autonomă și operațională cât mai curând posibil.

2.2.2.Metoda (metodele) de control preconizată(e)

Autoritatea va fi supusă controalelor administrative, inclusiv controlului bugetar, auditului intern, rapoartelor anuale ale Curții de Conturi Europene, descărcării anuale de gestiune pentru execuția bugetului UE și posibilelor investigații efectuate de OLAF, pentru a se asigura, în particular, faptul că resursele alocate agențiilor sunt utilizate în mod corespunzător. Activitățile Autorității vor face de asemenea obiectul supravegherii de către Ombudsman în conformitate cu articolul 228 din tratat. Aceste controale administrative oferă o serie de garanții procedurale menite să asigure luarea în considerare a intereselor părților vizate.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și neregulilor

Măsurile antifraudă sunt prevăzute la articolul 38 din propunerea de regulament de instituire a unei Autorități Europene a Muncii, iar directorul executiv și consiliul de administrație vor lua măsurile corespunzătoare în conformitate cu standardele de control intern aplicate în toate instituțiile UE. În conformitate cu abordarea comună, Autoritatea va elabora o strategie antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2021 și anii următori, indicat în prezenta fișă financiară legislativă, este prezentat cu titlu ilustrativ și nu aduce atingere următorului cadru financiar multianual

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul
cheltuielilor

Contribuție

Rubrica 1A – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Dif./Nedif.

Țări AELS

Țări candidate

Țări terțe

În sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

1a

04 03 15

Dif./Nedif.

DA

NU

DA

NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

1A

Autoritatea Europeană a Muncii (Autoritatea)

Autoritatea Europeană a Muncii (Autoritatea)

Anul
2019

Anul
2020

Anul
2021

Anul
2022

Anul
2023

Anul
2024

Etc.

Titlul 1: Costuri de personal

Angajamente

(1)

2,416

6,658

11,071

15,125

17,349

17,696

Plăți

(2)

2,416

6,658

11,071

15,125

17,349

17,696

Titlul 2: Costuri administrative

Angajamente

(1a)

0,568

1,115

6,470

5,160

5,650

5,763

Plăți

(2a)

0,568

1,115

6,470

5,160

5,650

5,763

Titlul 3: Costuri de exploatare

Angajamente

(3a)

8,088

14,172

21,390

24,695

28,000

28,560

Plăți

(3b)

8,088

14,172

21,390

24,695

28,000

28,560

TOTAL credite
pentru Autoritate

Angajamente

=1+1a +3a

11,072

21,945

38,930

44,980

50,999

52,019

Plăți

=2+2a

+3b

11,072

21,945

38,930

44,980

50,999

52,019

Toate calculele au fost făcute în baza ipotezei că sediul Autorității se află la Bruxelles, întrucât amplasarea acestuia nu a fost încă stabilită. Perioada de creștere în intensitate a fost estimată la cinci ani, cu o capacitate operațională deplină în 2023. De la acel moment, bugetul general al Autorității crește cu 2 % în fiecare an pentru a acoperi inflația. Plățile sunt aliniate angajamentelor, deoarece în acest stadiu nu s-a decis încă dacă titlul 3 va cuprinde credite nediferențiate sau credite diferențiate.

În anii 2019 și 2020, activitățile existente, implementate în prezent de către Comisie în cadrul programului EaSI, vor fi transferate Autorității. Portalul EURES va fi transferat însă abia în 2020. Sumele corespunzătoare puse la dispoziția Autorității din partea EaSI sunt de 6,300 de milioane EUR în 2019 și de 10,187 de milioane EUR în 2020, echivalentul unei sume totale de 16,487 de milioane EUR până la finele cadrului financiar multianual 2014-2020. Suma pusă la dispoziția Autorității de la linia „Libera circulație a lucrătorilor”, atât în 2019, cât și în 2020, este de 1,287 de milioane EUR pe an, ceea ce corespunde unei valori totale de 2,574 de milioane EUR până la finele cadrului financiar multianual 2014-2020.

În plus, pentru a finanța activitățile legate de transport pe care Autoritatea le va pune în aplicare, sumele puse la dispoziția Autorității de către DG MOVE sunt de 1,360 de milioane EUR în 2019 și de 2,720 de milioane EUR în 2020, echivalentul unei sume totale de 4,080 de milioane EUR până la finele actualului cadru financiar multianual 2014-2020.

Detalii privind sursele redistribuirii

milioane EUR (cu trei zecimale)

Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI)

Anul
2019

Anul
2020

Total CFM 2014-2020

04.010402 – Cheltuieli de sprijin pentru Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială

Angajamente = Plăți

(1)

0,450

0,450

0,900

04.030201 – Progress – Sprijinirea elaborării, a punerii în aplicare, a monitorizării și a evaluării politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și a legislației în domeniul condițiilor de muncă

Angajamente

(2)

1,500

1,500

3,000

04.030202 – EURES – Promovarea mobilității geografice voluntare a lucrătorilor și stimularea oportunităților de încadrare în muncă

Angajamente

(3)

4,350

8,237

12,587

TOTAL EaSI

Angajamente

(1) + (2) + (3)

6,300

10,187

16,487

DG EMPL – Linii bugetare autonome

Anul
2019

Anul
2020

Total CFM 2014-2020

04.030103 – Libera circulație a lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială și măsuri în favoarea migranților, inclusiv a migranților din țări terțe

Angajamente

(1)

1,287

1,287

2,574

DG MOVE – Linii bugetare autonome

Anul
2019

Anul
2020

Total CFM 2014-2020

06 02 05 – Activități de sprijin pentru politica europeană în domeniul transporturilor și pentru drepturile pasagerilor, inclusiv activități de comunicare

Angajamente

(1)

1,360

2,576

3,936

06 02 06 – Securitatea transportului

Angajamente

(2)

-

0,144

0,144

TOTAL Linii autonome transporturi

Angajamente

(1) + (2)

1,360

2,720

4,080

Marja rubricii 1a

Anul
2019

Anul
2020

Total CFM 2014-2020

Angajamente

(1)

2,125

7,750

9,875





Rubrica din cadrul financiar
multianual

5

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2019

Anul
2020

Anul
2021

Anul
2022

Anul
2023

Anul
2024

Etc.

DG: EMPL

• Resurse umane

3,289

2,860

2,860

2,860

2,860

2,860

• Alte cheltuieli administrative

0,400

0,400

1,420

1,420

1,420

1,420

TOTAL DG EMPL

Credite

3,689

3,260

4,280

4,280

4,280

4,280

TOTAL credite
în cadrul RUBRICII 5
din cadrul financiar multianual
 

(Total angajamente = Total plăți)

3,689

3,260

4,280

4,280

4,280

4,280

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2019

Anul
2020

Anul
2021

Anul
2022

Anul
2023

Anul
2024

Etc.

TOTAL credite
în cadrul RUBRICILOR 1-5
din cadrul financiar multianual
 

Angajamente

14,761

25,205

43,210

49,260

55,279

56,299

Plăți

14,761

25,205

43,210

49,260

55,279

56,299

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor Autorității

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările

2019

2020

2021

2022

2023

ò

Tip 1:

Costuri medii

Număr

Costuri

Număr

Costuri

Număr

Costuri

Număr

Costuri

Număr

Costuri

 

Obiectivul specific nr. 1 – Facilitarea accesului persoanelor fizice și al angajatorilor la informații privind propriile drepturi și obligații, precum și la servicii relevante

– Realizare

Servicii în beneficiul persoanelor fizice și al angajatorilor

 

 

1,267

 

2,220

 

3,351

 

3,869

 

4,387

– Realizare

Activități de comunicare

 

 

0,679

 

1,189

 

1,795

 

2,073

 

2,350

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

 

 

1,946

 

3,410

 

5,146

 

5,942

 

6,737

Obiectivele specifice nr. 2 și nr. 3 – Sprijinirea cooperării între statele membre în asigurarea respectării transfrontaliere a legislației relevante a Uniunii, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune, și Medierea și facilitarea ajungerii la o soluție în cazurile de litigii transfrontaliere între autoritățile naționale sau de perturbări transfrontaliere ale pieței forței de muncă

– Realizare

Cadru pentru schimbul de informații între statele membre

 

 

0,404

 

0,709

 

1,069

 

1,235

 

1,400

– Realizare

Reuniuni practice (de cooperare)

 

 

1,357

 

2,378

 

3,589

 

4,144

 

4,699

– Realizare

Sprijin analitic/furnizarea de expertiză statelor membre și Comisiei

 

 

1,026

 

1,798

 

2,714

 

3,134

 

3,553

– Realizare

Cursuri de formare și schimburi de personal

 

 

1,733

 

3,037

 

4,583

 

5,292

 

6,000

– Realizare

Sprijin tehnic și logistic pentru cooperare, inclusiv orientări

 

 

1,621

 

2,840

 

4,287

 

4,949

 

5,612

Subtotal pentru obiectivele specifice nr. 2 și nr.3

 

 

6,142

 

10,762

 

16,243

 

18,753

 

21,263

Total

 

 

8,088

 

14,172

 

21,390

 

24,695

 

28,000

Viitoarea Autoritate are 3 obiective-cheie: (a) facilitarea accesului persoanelor fizice și al angajatorilor la informații referitoare la propriile drepturi și obligații, precum și la servicii relevante, (b) sprijinirea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării transfrontaliere a legislației aplicabile a Uniunii, inclusiv facilitarea inspecțiilor comune și (c) medierea și facilitarea găsirii unei soluții în caz de litigii transfrontaliere între autoritățile naționale sau de perturbări transfrontaliere ale pieței forței de muncă.

Pentru scopuri operaționale și financiare, acestea sunt grupate în două categorii:

·Obiectivul specific nr. 1 – Facilitarea accesului persoanelor fizice și al angajatorilor la informații privind propriile drepturi și obligații, precum și la servicii relevante

·Obiectivele specifice nr. 2 și nr. 3 – Sprijinirea cooperării între statele membre în asigurarea respectării transfrontaliere a legislației relevante a Uniunii, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune și medierea și facilitarea ajungerii la o soluție în cazurile de litigii transfrontaliere între autoritățile naționale sau de perturbări transfrontaliere ale pieței forței de muncă

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale Autorității

3.2.3.1.Sinteză

   Propunerea/inițiativa nu necesită utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2019

Anul
2020

Anul
2021

Anul
2022

Anul
2023

Anul
2024

Etc.

Funcționari (grade AD)

Funcționari (grade AST)

Agenți contractuali

0,259

0,814

1,110

1,110

1,110

1,138

Agenți temporari

1,144

3,504

5,935

8,509

9,867

10,114

Experți naționali detașați

0,615

1,845

3,075

4,305

4,920

5,043

TOTAL

2,018

6,1625

10,1195

13,9235

15,897

16,294

Posturi

Funcționari (grade AD)

Funcționari (grade AST)

Agenți contractuali

7

15

15

15

15

15

Agenți temporari

16

33

50

69

69

69

Experți naționali detașați

15

30

45

60

60

60

TOTAL

38

78

110

144

144

144

Trebuie remarcat faptul că transferul către Autoritate al activităților existente implementate în prezent de către Comisie va atrage, probabil, după sine transferul către Autoritate al unui număr de cca. 10 posturi. Cu toate acestea, nici data transferului, nici categoriile de personal nu pot fi evaluate în etapa de față. Numărul personalului va fi redus în consecință, respectându-se categoria de personal.



Impact estimat asupra personalului (ENI suplimentare) – schema de personal

Grupa de funcții și gradul

2019

2020

2021

2022

2023

AD16

AD15

AD14

AD13

AD12

AD11

AD10

AD9

AD8

AD7

AD6

AD5

 

Total AD

12

24

36

52

52

AST11

AST10

AST9

AST8

AST7

AST6

AST5

AST4

AST3

AST2

AST1

Total AST

4

9

14

17

17

AST/SC 6

AST/SC 5

AST/SC 4

AST/SC 3

AST/SC 2

AST/SC 1

Total AST/SC

0

0

0

0

0

TOTAL GENERAL

16

33

50

69

69



Impactul estimat asupra personalului (suplimentar) – personal extern

Agenți contractuali

2019

2020

2021

2022

2023

Grupa de funcții IV

Grupa de funcții III

Grupa de funcții II

Grupa de funcții I

Total

7

15

15

15

15

Experți naționali detașați

2019

2020

2021

2022

2023

Total

15

30

45

60

60

Costurile de personal au fost ajustate în așa fel încât personalul nou recrutat să fie contabilizat pentru 6 luni în cursul anului de recrutare. Viteza de croazieră este prevăzută pentru 2023, cu o contabilizare de 100 % a personalului de la 1 ianuarie 2023.

Planificarea recrutării este diferențiată în funcție de categoria de personal:

·Pentru agenții temporari, se apreciază că recrutarea a 69 de persoane va dura patru ani, ea începând în 2019;

·Pentru agenți contractuali, se apreciază că recrutarea a 15 persoane se va încheia în doi ani, ea începând în 2019;

·Pentru experții naționali detașați, se apreciază că recrutarea a 60 de experți va începe în 2019 și se va încheia în termen de 4 ani.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul tutelar

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)

2019

2020

2021

2022

2023

·Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

04 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei)

23

20

20

20

20

XX 01 01 02 (delegații)

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

XX 01 05 01 (cercetare indirectă)

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

10 01 05 01 (cercetare directă)

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 87

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații)

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

XX 01 04 yy

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

XX 01 05 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă)

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

10 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare directă)

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

Alte linii bugetare (a se preciza)

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

nu se aplică

TOTAL

23

20

20

20

20

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și având în vedere constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari

Reprezintă Comisia în cadrul consiliului de administrație al Autorității. Elaborează avizul Comisiei privind programul de lucru anual și monitorizează punerea în aplicare a acestuia. Supraveghează pregătirea bugetului Autorității și monitorizează execuția bugetului. Acordă asistență Autorității în dezvoltarea activităților acesteia în conformitate cu politicile UE, inclusiv prin participarea la reuniuni ale experților.

Personal extern

Nu se aplică.

Descrierea metodei de calcul al costului pentru unitățile ENI ar trebui să fie inclusă în anexa V secțiunea 3.

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

   Propunerea este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual și poate implica utilizarea unor instrumente speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 88 .

   Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

[...]

   Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual 89 .

A se explica acțiunile necesare, precizându-se rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

[...]

3.2.5.Contribuții din partea terților

Propunerea/inițiativa prevede o cofinanțare, conform estimării de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2019

2020

2021

2022

2023

2024

Etc.

Țări AELS membre ale SEE (IS, NO, LI)

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

Elveția

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

TOTAL credite cofinanțate

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.



3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

asupra resurselor proprii

asupra veniturilor diverse

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei 90

Anul
N

Anul
N+1

Anul
N+2

Anul
N+3

A se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul ………….

Pentru veniturile diverse alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[...]

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

[...]

(1)    Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice, 10 priorități ale Comisiei pentru 2015-2019:  https://ec.europa.eu/commission/priorities_ro .
(2)    O imagine de ansamblu a Pilonului european al drepturilor sociale este disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights_ro .
(3)    Sondajul Eurobarometru standard 88 – Opinia publică în Uniunea Europeană, decembrie 2017.
(4)    COM(2016) 128 final, COM(2016) 815 final, COM(2017) 278 final, COM(2017) 277 final și COM(2017) 281.
(5)    Raportul anual pe 2016 privind mobilitatea forței de muncă în interiorul UE, ediția a doua, mai 2017.
(6)    Raportul anual pe 2017 privind mobilitatea forței de muncă în interiorul UE.
(7)    Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2016 referitoare la dumpingul social în Uniunea Europeană [2015/2255(INI)].
(8)    Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2014 referitoare la inspecțiile eficace la locul de muncă ca strategii de îmbunătățire a condițiilor de muncă în Europa [2013/2112/(INI)].
(9)    Rezoluția Parlamentului European din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale [2016/2095(INI)].
(10)    Consiliul, O abordare generală referitoare la propunerea de directivă de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor, 13612/17, 24 octombrie 2017.
(11)    Discursul din 2017 privind starea Uniunii este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/commission/state-union-2017_ro  
(12)    COM(2016) 128 final.
(13)    COM(2016) 815 final.
(14)    COM(2017) 0278 final.
(15)    COM(2017) 277 final și COM(2017) 281.
(16)    Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (JO L 159, 28.5.2014, p. 11).
(17)    Directiva 2014/54/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor (JO L 128, 30.4.2014, p. 8).
(18)    Regulamentul (UE) 589/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013 (JO L 107, 22.4.2016, p. 1).
(19)    Decizia (UE) 2016/344 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de combatere a muncii nedeclarate (JO L 65, 11.3.2016, p. 12).
(20)    Documentul „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice – Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană” este disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/priorities/publications/president-junckers-political-guidelines_ro  
(21)    Imaginea de ansamblu a priorităților-cheie ale pieței unice este disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/priorities/internal-market_ro  
(22)    Propunerea COM(2017) 256 de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind înființarea unui portal digital unic pentru a furniza informații, proceduri, servicii de asistență și soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.
(23)    Recomandarea 2013/461/UE a Comisiei din 17 septembrie 2013 privind principiile care guvernează SOLVIT (JO L 249, 19.9.2013, p. 10).
(24)    Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017) 534.
(25)    SWD(2018) 68.
(26)    Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate:  https://europa.eu/european-union/sites/europaeu/files/docs/body/joint_statement_and_common_approach_2012_ro.pdf .
(27)    Raportul special nr. 6/2018, intitulat „Libera circulație a lucrătorilor: libertatea fundamentală a fost asigurată, dar o mai bună direcționare a fondurilor UE ar sprijini mobilitatea lucrătorilor” este disponibil pe site-ul web al CCE: https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=44964  
(28)    SEC(2018) 144.
(29)    A se vedea anexa 1 la Raportul de evaluare a impactului SWD(2018) 68 pentru detalii cu privire la consultarea Comitetului de analiză a reglementării.
(30)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119 of 4.5.2016 p. 1).
(31)    Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8 12.1.2001, p. 1).
(32)    Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328 7.12.2013, p. 42).
(33)    Orientări privind o mai bună legiferare, SWD(2017) 350.
(34)    JO C […], […], p. […].
(35)    JO C […], […], p. […].
(36)    Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 [COM (2016) 815 final].
(37)    Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [COM(2017) 11 final].
(38)    Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii [COM(2016) 128 final].
(39)    Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii (JO L 141, 27.5.2011, p. 1).
(40)    Directiva 2014/54/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor (JO L 128, 30.4.2014, p. 8).
(41)    Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013 (JO L 107, 22.4.2016, p. 1).
(42)    Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).
(43)    Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (JO L 159, 28.5.2014, p. 11).
(44)    Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004, p.1, rectificare JO L 296, 1.11.2016, p. 25-25).
(45)    Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 284, 30.10.2009, p. 1).
(46)    Regulamentul (UE) nr. 1231/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de extindere a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 la resortisanții țărilor terțe care nu fac obiectul regulamentelor respective exclusiv pe motive de cetățenie (JO L 344, 29.12.2010, p. 1). 
(47)    Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității (JO L 149, 5.7.1971 p. 2).
(48)    Regulamentul (CEE) nr. 574/72 al Consiliului din 21 martie 1972 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu salariații și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunității (JO L 74, 27.3.1972, p. 1).
(49)    Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 1).
(50)    Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 35).
(51)    Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 300, 14.11.2009, p. 51).
(52)    COM(2017) 278 – Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier.
(53)    Regulamentul [Portalul digital unic – COM(2017) 256]
(54)    Decizia nr. 573/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) (JOL 159, 28.5.2014, p. 32).
(55)    Rețeaua întreprinderilor europene, https://een.ec.europa.eu/  
(56)    Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017) 534.
(57)    Recomandarea Comisiei din 17 septembrie 2013 privind principiile care guvernează SOLVIT (JO L 249, 19.9.2013, p. 10).
(58)    Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (JO L 88, 4.4.2011, p. 45).
(59)    COM(2016) 824 final și COM(2016) 823 final.
(60)    Consiliul, Abordare generală parțială din 26 octombrie 2017 privind Propunerea de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 13645/1/17.
(61)    Cauza C-236/88 EU:C:1990:303, punctul 17; Cauza C-202/97 EU:C:2000:75, punctele 57-58; Cauza C-178/97 EU:C:2000:169, punctele 44-45; Cauza C-2/05 EU:C:2006:69, punctele 28-29; Cauza C-12/14 EU:C:2016:135, punctele 39-41; Cauza C-359/16 EU:C:2018:63, punctele 44-45.
(62)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Cadrul european de interoperabilitate – Strategie de implementare – COM(2017) 134 final.
(63)    Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public (JO L 318, 4.12.2015, p. 1).
(64)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119 of 4.5.2016, p. 1).
(65)

   Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L8, 12.1.2001, p. 1), actualmente în curs de revizuire prin COM(2017) 8 final.

(66)    Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(67)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(68)    Decizia 2009/17/CE a Comisiei din 19 decembrie 2008 de instituire a Comitetului de experți privind detașarea lucrătorilor (JO L 8, 13.1.2009, p. 26).
(69)    Decizia (UE) 2016/344 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de combatere a muncii nedeclarate (JO L 65, 11.3.2016, p. 12).
(70)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Cadrul european de interoperabilitate – Strategie de implementare – COM(2017) 134 final.
(71)    Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public (JO L 318, 4.12.2015, p. 1).
(72)    Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a Statutului funcționarilor, precum și a regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene și de instituire a unor măsuri speciale aplicabile temporar funcționarilor Comisiei (JO L 56, 4.3.1968, p. 1).
(73)    Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 7.12.2013, p. 42).
(74)    JO L 56, 4.3.1968, p. 1.
(75)    Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385).
(76)    Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei (JO L 72, 17.3.2015, p. 41).
(77)    Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p.53).
(78)    Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau litera (b) din Regulamentul financiar.
(79)     http://ec.europa.eu/priorities/publications/president-junckers-political-guidelines_ro  
(80)    [A se adăuga trimiterea la evaluare atunci când aceasta va fi disponibilă]
(81)    Regulamentul [Portalul digital unic – COM(2017) 256]
(82)    Decizia nr. 573/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) (JO L 159, 28.5.2014, p. 32).
(83)    O prezentare generală a Rețelei întreprinderilor europene este disponibilă la adresa: https://een.ec.europa.eu/
(84)    Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017) 534.
(85)    Recomandarea 2013/461/UE a Comisiei din 17 septembrie 2013 privind principiile care guvernează SOLVIT (JO L 249, 19.9.2013, p. 10).
(86)    Aspectele financiare ale prezentei propuneri nu vor aduce atingere propunerii Comisiei privind următorul cadru financiar multianual.
(87)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.
(88)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
(89)    A se vedea articolele 11 și 17 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.
(90)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxele vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costurile de colectare.
Top