Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Inteligența artificială pentru Europa”

(2019/C 168/03)

Raportor:	Jan TREI (EE-PPE), primarul comunei Viimsi
Document de referință:	Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Inteligența artificială pentru Europa COM(2018) 237 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

salută Comunicarea „Inteligența artificială pentru Europa”și sprijină pe deplin obiectivul de a elabora o abordare comună în vederea stimulării investițiilor, pregătirii pentru transformările socioeconomice, îmbunătățirii securității juridice în cazul operațiunilor care implică inteligență artificială (IA) și elaborării unor orientări privind etica IA; regretă, cu toate acestea, că intervalul de timp acordat de Comisia Europeană consultării privind proiectul de orientări este foarte scurt (1);

2.

împărtășește opinia Comisiei Europene cu privire la schimbarea de paradigmă extraordinară și fără precedent pe care a declanșat-o apariția inteligenței artificiale (IA); subliniază importanța acesteia pentru ca Uniunea Europeană să devină mai competitivă, mai favorabilă incluziunii și mai durabilă, contribuind astfel la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni;

3.

încurajează UE să profite de această ocazie pentru a automatiza procesele și sarcinile de lucru recurente cu ajutorul mașinilor și inteligenței artificiale (IA) – astfel, procesele și sarcinile de lucru se pot desfășura în număr mult mai mare și cu o viteză considerabil mai mare decât este posibil cu forțe umane. În același timp, avertizează cu privire la pericolele pe care le implică învățarea automată și procesele decizionale automatizate nesupravegheate, care subminează dimensiunea umană și valoarea adăugată pe care o aduc oamenii;

4.

subliniază că IA produce în prezent o transformare majoră în economia și societatea europeană, iar această tendință va continua; este de acord că este nevoie de un cadru european clar pentru IA;

5.

este de acord cu ideea că factorii de decizie politici sunt cei care trebuie să asigure crearea unui mediu structurat al IA și elaborarea unor orientări de etică aplicabile ecosistemului IA. Observă însă că este nevoie urgentă de propuneri legislative la nivel european;

6.

subliniază eforturile comune depuse de actorii publici (europeni, naționali, regionali și locali) și cei privați de a crește treptat volumul total de investiții până în 2020 și dincolo de această dată;

7.

subliniază importanța unei interacțiuni mai strânse ale diverselor măsuri politice și programe ale Uniunii Europene (printre care și FEIS, fondurile structurale și de investiții europene, Orizont Europa, Europa digitală, Erasmus) pentru promovarea inteligenței artificiale;

8.

consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui să contribuie în următorii ani la stabilirea condițiilor și unui mediu favorabil creșterii investițiilor în inteligența artificială; aceste măsuri trebuie aliniate la strategiile naționale și europene, pentru a-i capacita pe cetățenii europeni să devină atât producători, cât și consumatori de inovație;

9.

constată că investițiile în inteligența artificială trebuie însoțite de un cadru juridic adecvat, de definirea interacțiunilor dintre AI și serviciile publice, de o abordare care să vizeze reglementarea utilizării datelor și utilizării lor în spațiul public, de programe de formare a cetățenilor, lucrătorilor, antreprenorilor și instituțiilor administrației publice, precum și a tinerelor generații;

10.

reamintește angajamentele asumate în Declarația de la Tallinn privind guvernarea electronică (2) și ia act de faptul că utilizarea IA pentru guvernarea electronică poate crește eficiența și transparența serviciilor publice și accesul la acestea în întreaga UE;

11.

subliniază importanța creșterii investițiilor în cercetare, în scopul automatizării industriei cu ajutorul IA și a unei creșteri semnificative a productivității în toate regiunile europene;

12.

constată că inteligența artificială și investițiile în inovații revoluționare legate de aceasta trebuie luate în serios la cel mai înalt nivel politic, pentru a contribui la îmbunătățirea competitivității Europei și a bunăstării cetățenilor europeni;

13.

recunoaște eforturile de stimulare a investițiilor în IA, atât în cursul perioadei curente, cât și în propunerile pentru următorul cadru financiar multianual, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că suma propusă nu va fi suficientă pentru a face față sarcinilor viitoare și pentru a putea reacționa la strategiile altor țări din lume;

14.

regretă faptul că strategia propusă nu are caracter obligatoriu pentru statele membre, deși IA este foarte importantă pentru creșterea economică. Dacă Europa intenționează în mod serios să se implice în domeniul inteligenței artificiale, trebuie să existe un angajament politic și financiar real la mai multe niveluri;

15.

subliniază mai ales faptul că diversele măsuri și programe politice ale UE (de exemplu, FEIS, fondurile structurale și de investiții europene, Orizont Europa, Europa digitală, Erasmus etc.) trebuie să fie mai bine corelate între ele pentru a da un impuls dezvoltării inteligenței artificiale și solicită o viziune clară în acest sens;

16.

subliniază că ar trebui elaborate mecanisme mai flexibile pentru punerea în aplicare și finanțarea inovațiilor relevante în domeniul IA, având în vedere că acest sector se dezvoltă rapid, iar mecanismele de finanțare care implică proceduri îndelungate nu sunt suficient de flexibile pentru a ține pasul cu aceste evoluții;

17.

este de acord că interoperabilitatea și valorificarea la maximum a capacităților digitale – inclusiv a IA – pentru sectorul public și în domeniile de interes public sunt esențiale;

18.

observă că în comunicare se pune accentul pe eforturile comune (naționale și europene) depuse de sectorul public și de cel privat pentru a promova capacitățile tehnice și industriale ale UE și folosirea inteligenței artificiale în toate sectoarele economice;

19.

atrage atenția asupra faptului că, în cazul măsurilor avute în vedere, nivelurile local și regional ale sectorului public nu au fost implicate și consideră că aceste două niveluri nu pot fi omise, din moment ce le revine un rol important în ceea ce privește investițiile în inteligența artificială, promovarea investițiilor și promovarea ecosistemelor IA pe teritoriul lor;

20.

subliniază, în acest context, că trebuie consolidată cooperarea interregională prin intermediul unor strategii de specializare inteligentă. Aceasta presupune cooperare intraregională și interregională bazată pe procesele de cooperare și decizie ale părților interesate din industrie, cercetare și inovare, facilitându-se astfel inovarea determinată de cerere și soluțiile colective, inclusiv cele care pot pregăti terenul pentru inteligența artificială, atât în sectorul public, cât și în cel privat;

21.

crede, în acest context, că crearea de ecosisteme regionale și de centre de inovare poate contribui în mod semnificativ la stabilirea de conexiuni teritoriale eficace și la stimularea competitivității și coeziunii Uniunii Europene;

22.

sprijină ideea creării unei platforme multipartite, a unei alianțe europene pentru IA care să abordeze toate aspectele legate de inteligența artificială, și atrage atenția asupra faptului că în acest proces trebuie implicate părțile interesate de la nivel regional și local;

23.

sprijină promovarea interacțiunii Alianței europene pentru IA cu Parlamentul European, statele membre, Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor;

24.

salută sprijinul prevăzut pentru crearea infrastructurilor de testare și experimentale care pot fi utilizate de către întreprinderile de toate dimensiunile, din toate regiunile;

25.

sprijină propunerea de înființare a platformei de „IA la cerere” pentru a înlesni accesul la centrele de inovare digitală;

26.

consideră că centrele de inovare digitală pot juca un rol hotărâtor în educație și dezvoltarea competențelor digitale, atât în sectorul privat, cât și în cel public;

27.

constată că inițiativa privind digitalizarea industriei europene își propune să garanteze existența unui centru de inovare digitală în fiecare regiune, până în anul 2020. Cu toate acestea, multe regiuni continuă să nu fie reprezentate corespunzător în rețeaua existentă;

28.

solicită măsuri rapide pentru îmbunătățirea competențelor și cunoștințelor digitale ale cetățenilor, conform nevoilor lor, atât în sectorul public, cât și în cel privat, pentru a evita acutizarea inegalităților între cetățeni, regiuni și sectoarele economice din UE;

29.

subliniază necesitatea de a finanța proiecte-pilot publice în regiuni, pentru a încuraja utilizarea IA în viitor (inclusiv pentru un transport adaptat nevoilor, servicii sociale, orașe inteligente etc.) și pentru a permite cetățenilor să accepte și să utilizeze IA în folosul propriu;

30.

atrage atenția că IA poate sprijini creșterea durabilă prin economiile de scară generate, dar și că se creează o valoare adăugată enormă, sub forma produselor, serviciilor și inovațiilor care devin posibile prin IA;

31.

subliniază că trebuie prevăzute posibilități de reconversie profesională și resurse financiare pentru autoritățile locale și regionale, în vederea recalificării lucrătorilor ale căror locuri de muncă se transformă sau încetează să mai existe din cauza IA;

32.

afirmă hotărât că, în contextul următoarei perspective financiare pentru UE 2021-2027, ar trebui puse la dispoziție resurse financiare importante pentru dezvoltarea IA (inclusiv pentru programul „Europa digitală” pentru perioada 2021-2027);

33.

subliniază că zona de intersecție între creșterea urbană, tehnologie, infrastructură și cerințele de capital prezintă un set unic de oportunități, dar și de provocări pentru orașe și regiuni, ceea ce generează cerere în materie de guvernanță pe mai multe niveluri și de investiții în infrastructura fizică, digitală și socială. Subliniază importanța colaborării cu sectorul privat, pentru a se garanta că legislația în acest domeniu este adecvată scopului;

34.

subliniază că inteligența artificială nu constituie un scop în sine și că, în viitor, aceasta va trebui adaptată la aplicațiile de guvernare electronică și la serviciile publice;

35.

în plus, în contextul dezvoltării IA, consideră important să se garanteze protecția vieții private și drepturile fiecăruia;

36.

evidențiază importanța inteligenței artificiale și legăturile cu realitatea extinsă (XR), VR, AR, tehnologiile 3D și robotica, care vor constitui o nouă bază pentru mediul de afaceri la nivel mondial, pentru economia bazată pe platforme și pentru platformele de învățare. Acest lucru contribuie la asigurarea accesului egal la diverse tipuri de conținuturi educaționale și culturale și la crearea unor platforme inovatoare pentru transferul de cunoștințe în scopul recalificării lucrătorilor;

37.

subliniază că dezvoltarea capacității legate de inteligența artificială reprezintă un factor stimulator pentru transformarea digitală a întreprinderilor și a sectorului public;

38.

subliniază că, pentru a construi cu succes o Europă digitală, Uniunea are nevoie în special de piețe ale forței de muncă și de sisteme de educație și formare adecvate pentru era digitală. Tehnologiile digitale avansate, cum ar fi calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică și inteligența artificială sunt în prezent suficient de mature pentru a ieși din sfera cercetării și a fi preluate, aplicate și extinse la nivelul UE.

---

(1)  https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/draft-ethics-guidelines-trustworthy-ai

(2)  Declarația de la Tallinn privind guvernarea electronică a fost semnată la reuniunea ministerială desfășurată la 6 octombrie 2017 în cadrul Președinției estone a Consiliului UE.