EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018DC0595

RAPORT AL COMISIEI Raport anual privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore din Uniunea Europeană pentru anul 2016

COM/2018/595 final

Bruxelles, 17.8.2018

COM(2018) 595 final

RAPORT AL COMISIEI

Raport anual privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore din Uniunea Europeană pentru anul 2016



Cuprins

1.    INTRODUCERE    

2.    TEMEIUL JURIDIC    

3.    METODOLOGIE ȘI INFORMAȚII PRIMITE DE LA STATELE MEMBRE    

4.    SECTORUL PETROLIER ȘI GAZIER OFFSHORE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ    

4.1 Instalații și producție    

4.2 Inspecții, investigații, măsuri de asigurare a respectării legii și cadrul de reglementare din sectorul offshore    

5.    DATE REFERITOARE LA INCIDENTE ȘI PERFORMANȚA OPERAȚIUNILOR OFFSHORE ÎN MATERIE DE SECURITATE    

6.    CONCLUZII    

1.    INTRODUCERE

Directiva 2013/30/UE 1 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013 privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore și de modificare a Directivei 2004/35/CE („Directiva privind siguranța activităților offshore”) urmărește să atingă un nivel înalt de siguranță pentru efectuarea acestor operațiuni. Un nivel înalt de siguranță este în beneficiul sănătății lucrătorilor, al mediului, al platformelor și echipamentelor pentru operațiuni offshore și al activităților economice precum pescuitul și turismul. Dispozițiile directivei, astfel cum au fost puse în aplicare de statele membre, vor contribui la evitarea accidentelor majore, la reducerea numărului de incidente și la o monitorizare eficace a urmărilor accidentelor și incidentelor în scopul atenuării consecințelor acestora.

Scopul prezentului raport anual este să furnizeze date privind numărul și tipul instalațiilor din Uniunea Europeană, precum și informații cu privire la incidente și la performanța în materie de siguranță a operațiunilor petroliere și gaziere offshore. În următorii ani, seria de rapoarte anuale va servi la monitorizarea evoluției cronologice a performanței în materie de siguranță în statele membre și în regiuni.

Pe baza rapoartelor prezentate de statele membre, Comisia concluzionează că sectorul offshore european a demonstrat o bună performanță în materie de siguranță în 2016.

Rezumat

După cum dispune Directiva privind siguranța activităților offshore și pe baza rapoartelor anuale ale statelor membre, Comisia va publica un raport anual cu privire la siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore din Uniunea Europeană.

Comisia a primit date de la Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Țările de Jos, Danemarca, Germania, Irlanda, Italia, Polonia, România, Spania și Regatul Unit. Majoritatea instalațiilor sunt situate în Marea Nordului și în Oceanul Atlantic (410), în timp ce în Marea Mediterană se află 165 de instalații, iar în Marea Neagră 9.

Autoritățile competente au inspectat cu regularitate instalațiile offshore din jurisdicțiile lor. În urma a două incidente grave, două state membre au realizat investigații pe parcursul perioadei de raportare: Regatul Unit (21 din motive de siguranță și de mediu, 1 din cauza unui accident major) și Țările de Jos (1 din cauza unui accident major).

Cifrele furnizate de statele membre, în special numărul și gravitatea accidentelor raportate, demonstrează faptul că industria petrolului și a gazelor offshore din Europa funcționa în condiții de siguranță în 2016.

2.    TEMEIUL JURIDIC

În conformitate cu articolul 25 din Directiva privind siguranța activităților offshore, Comisia trebuie să publice un raport anual privind siguranța și impactul asupra mediului ale operațiunilor petroliere și gaziere, pe baza informațiilor care i-au fost raportate de statele membre. Statele membre trebuie să transmită Comisiei un raport anual care să conțină informațiile precizate în anexa IX (punctul 3) la Directiva privind siguranța activităților offshore.

Rapoartele anuale care trebuie transmise de statele membre în temeiul articolului 25 trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

(a) numărul, vechimea și amplasamentul instalațiilor;

(b) numărul și tipul de inspecții și investigații efectuate, orice măsuri de asigurare a respectării legii sau condamnări;

(c) datele referitoare la incidente în conformitate cu sistemul comun de raportare prevăzut la articolul 23;

(d) orice modificare majoră adusă cadrului de reglementare offshore;

(e) performanța operațiunilor petroliere și gaziere offshore.

Termenul-limită pentru publicarea de către statele membre a informațiilor necesare este data de 1 iunie a anului care urmează perioadei de raportare (de exemplu 1 iunie 2017 pentru anul 2016).

Statele membre trebuie să raporteze utilizând un format comun pus la dispoziție de Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1112/2014 al Comisiei din 13 octombrie 2014. Acest regulament de punere în aplicare stabilește un format comun pentru schimbul de informații privind indicatorii referitori la pericolele majore realizat de către operatorii și proprietarii de instalații petroliere și gaziere offshore, precum și un format comun pentru publicarea de către statele membre a informațiilor privind indicatorii referitori la pericolele majore 2 . Un ghid al Comisiei 3 din 25 noiembrie 2015, elaborat și agreat de Grupul autorităților offshore ale Uniunii Europene în materie de petrol și gaze (EUOAG), oferă mai multe informații specifice privind regulamentul de punere în aplicare și explică modul de utilizare a formatului de raportare în practică.

3.    METODOLOGIE ȘI INFORMAȚII PRIMITE DE LA STATELE MEMBRE

În conformitate cu anexa IX (punctul 3) din Directiva privind siguranța activităților offshore, statele membre sunt obligate să prezinte informații clar definite și limitate cu privire la incidentele survenite în sectorul lor petrolier și gazier offshore, folosind modelele prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare 1112/2014. Datele prezentate trebuie să includă informații cu privire la instalațiile petroliere și gaziere offshore exploatate în UE, precum numărul, tipul, amplasamentul și vechimea. Rapoartele statelor membre trebuie să precizeze, de asemenea, numărul de inspecții, de investigații și de măsuri de asigurare a respectării legii din sectorul offshore și să indice numărul de incidente pe categorii și numărul de vătămări.

Pe lângă datele referitoare la fiecare stat membru în parte, Comisia a evaluat performanța în materie de siguranță a regiunilor. În acest scop, Comisia consideră că Germania, Danemarca, Franța, Regatul Unit, Irlanda și Țările de Jos formează grupul „Marea Nordului și Oceanul Atlantic”, Spania, Grecia, Croația, Italia și Malta formează grupul „Marea Mediterană”, Bulgaria și România formează grupul „Marea Neagră”, iar Letonia și Polonia formează grupul „Marea Baltică”.

Pentru raportul său anual privind siguranța, Comisia a folosit informații furnizate de Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Țările de Jos, Danemarca, Germania, Irlanda, Italia, Polonia, România, Spania și Regatul Unit. Alte state membre nu au desfășurat activități în sectorul petrolier și gazier offshore sau nu au furnizat informații relevante pentru prezentul raport.

Cu excepția Regatului Unit, toate statele membre cu operațiuni petroliere și gaziere offshore au prezentat date complete cu privire la toate instalațiile lor. Spre deosebire de acestea, Regatul Unit a limitat părți ale raportului său privind siguranța activităților offshore la instalațiile care au făcut obiectul unei reexaminări prevăzute de lege a documentației de evaluare a riscurilor [articolul 42 alineatul (2) din Directiva privind siguranța activităților offshore]. În consecință, informațiile prezentate de Regatul Unit cu privire la investigațiile, măsurile de asigurare a respectării legii, datele privind incidentele și performanța operațiunilor offshore sunt limitate la 129 de instalații, dintr-un total de 225 de instalații.

Pentru a evalua performanța în materie de siguranță a statelor membre, Comisia a comparat incidentele și accidentele majore în ceea ce privește numărul de membri ai personalului și orele de lucru pentru operațiunile petroliere și gaziere offshore.

4.    SECTORUL PETROLIER ȘI GAZIER OFFSHORE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

4.1 Instalații și producție

Marea majoritate a instalațiilor offshore din apele UE sunt situate în Marea Nordului, mai precis în Regatul Unit și în Țările de Jos (aproximativ 38 % și, respectiv, 26 % din instalațiile offshore aflate în apele UE). În Marea Mediterană, Italia este cel mai activ stat membru, urmat de Croația. În regiunea Mării Negre, România are o industrie petrolieră și gazieră offshore, iar Bulgaria a demarat activități de explorare offshore pentru petrol și gaze. Potrivit rapoartelor primite de la statele membre cu ieșire la Marea Baltică, doar Polonia produce petrol și gaze offshore în această zonă (a se vedea tabelul 1).

Tabelul 1: Instalații fixe: „Tipul instalației”, per regiune și stat membru

Regiune/Țară

Tipul instalației (*)

FMI

FNP

FPI

NUI

Total

Marea Baltică

1

0

0

1

2

Polonia

1

0

0

1

2

Marea Neagră

8

0

0

1

9

Bulgaria

0

0

0

1

1

România

8

0

0

0

8

Marea Mediterană

16

0

3

146

165

Croația

2

0

0

18

20

Grecia

1

0

0

1

2

Italia

12

0

3

125

140

Spania

1

0

0

2

3

Marea Nordului și Oceanul Atlantic

158

1

21

211

410

Danemarca

10

0

0

19

29

Germania

2

0

0

0

2

Irlanda

1

0

0

1

2

Țările de Jos

56

0

0

96

152

Regatul Unit

89

1

21

114

225

Total

182

1

24

359

586

(*) FMI — instalație fixă cu echipaj; FNP — instalație fixă neproductivă; FPI — instalație de producție plutitoare; NUI — instalație fără echipaj (în mod normal).

Majoritatea instalațiilor offshore aflate în apele UE au fost înființate între 1980 și 2000. Începând din 2010, dezvoltarea de noi instalații de producție a scăzut în mod vizibil în Marea Nordului, în regiunea Oceanului Atlantic și în Marea Mediterană (tabelul 2 și figura 1). Raportul oferă o imagine detaliată cu privire la anul de construcție a instalațiilor, pe stat membru, în anexa I.

Cea mai mare parte (aproximativ 94 %) din petrolul și gazele produse la nivel intern în UE provin din Marea Nordului și din regiunea Oceanului Atlantic (tabelul 3). Regatul Unit este de departe cel mai important contribuitor, urmat de Țările de Jos și de Danemarca. În timp ce Italia și Croația sunt producători activi în Marea Mediterană, în Marea Neagră numai România are în prezent un nivel apreciabil de producție de petrol și de gaze.

Tabelul 2: Numărul instalațiilor care intră în funcțiune, per decadă și per regiune

An de construcție

REGIUNE

Marea Baltică

Marea Neagră

Marea Mediterană

Marea Nordului și Oceanul Atlantic

Total UE

1960-1969

0

0

7

23

30

1970-1979

0

1

14

55

70

1980-1989

0

7

51

99

157

1990-1999

1

0

42

118

161

2000-2009

1

1

41

69

112

2010-2019

0

0

10

36

46

Total UE

2

9

165

400

576

Tabelul 3: Producția offshore de petrol și de gaze din UE, în kilotone echivalent petrol (ktep)

REGIUNE

Țara

ktep

% din totalul UE

Marea Baltică

122,91

0,11 %

Polonia

122,91

0,11 %

Marea Neagră

1558,89

1,34 %

Bulgaria

61,78

0,05 %

România

1497,11

1,29 %

Marea Mediterană

5462,40

4,71 %

Croația

867,89

0,75 %

Grecia

180,51

0,16 %

Italia

4217,00

3,63 %

Spania

197,00

0,17 %

Marea Nordului și Oceanul Atlantic

108932,45

93,85 %

Danemarca

11341,00

9,77 %

Germania

1038,09

0,89 %

Irlanda

130,88

0,11 %

Țările de Jos

13853,00

11,93 %

Regatul Unit

82569,48

71,13 %

Total

116076,65

100,00 %

Figura 1: Noi instalații fixe, per decadă și per regiune

4.2 Inspecții, investigații, măsuri de asigurare a respectării legii și cadrul de reglementare din sectorul offshore

Nu toate statele membre au fost în măsură să înființeze autorități competente funcționale până la termenul-limită pentru punerea în aplicare a Directivei privind siguranța activităților offshore (19 iulie 2015). La începutul perioadei de raportare, în 2016, două state membre cu instalații offshore nu puseseră încă integral în aplicare Directiva privind siguranța activităților offshore și continuau să lucreze la această sarcină.

Tabelul 4 detaliază numărul de inspecții în sectorul offshore. În urma analizării rapoartelor oficiale privind accidentele, rezultă că investigațiile și acțiunile ulterioare acestora sunt principalul instrument pentru a asigura respectarea normelor și a legislației privind siguranța și mediul în sectorul offshore. Numărul de inspecții crește de obicei în funcție de numărul de instalații. Cu toate acestea, autoritățile competente din Italia și din Germania au efectuat un număr relativ ridicat de inspecții în raport cu numărul de instalații, față de alte state membre.

Articolul 18 din Directiva privind siguranța activităților offshore instituie puterea de care dispun autoritățile competente ale statelor membre în ceea ce privește operațiunile și instalațiile. Ele pot interzice operațiuni și pot solicita luarea de măsuri pentru respectarea principiilor generale de gestionare a riscurilor în vederea prevenirii accidentelor și a asigurării faptului că operațiunile se desfășoară în condiții de siguranță. Doar statele membre care produc petrol și gaze în regiunea Mării Nordului au implementat aceste condamnări sau măsuri de asigurare a respectării legii raportabile (10 în 2016).

Autoritățile competente au inspectat cu regularitate instalațiile offshore din jurisdicțiile lor. În urma a două incidente grave, două state membre au realizat investigații pe parcursul perioadei de raportare: Regatul Unit (21 din motive de siguranță și de mediu, 1 din cauza unui accident major) și Țările de Jos (1 din cauza unui accident major). Numărul accidentelor majore include și incidente cu un potențial semnificativ de a provoca decese sau vătămări corporale grave, chiar dacă nu au avut aceste urmări.

Regatul Unit a adoptat 7 măsuri de asigurare a respectării legii, în principal avertismente de îmbunătățire, pentru cele 129 de instalații incluse în această parte a raportului (din 225 de instalații), Țările de Jos au adoptat 2 (amenzi administrative), iar Irlanda 1. În contextul cadrului de reglementare, statele membre au făcut progrese suplimentare pentru a asigura respectarea Directivei privind siguranța activităților offshore, punând în aplicare norme și reglementări naționale. Italia a raportat că a elaborat măsuri suplimentare privind pregătirea pentru situațiile de urgență și răspunsul la acestea în cadrul cooperării din zona Mării Mediterane.

Tabelul 4: Numărul inspecțiilor offshore, per regiune și per stat membru, în 2016

REGIUNE

Țară

Inspecții

Zile-om petrecute la bordul instalației (durata deplasării nu este inclusă)

Numărul de instalații verificate

Marea Baltică

4

14

2

Polonia

4

14

2

Marea Neagră

1

1

1

Bulgaria

1

1

1

România

0

0

0

Marea Mediterană

424

431

121

Croația

22

22

20

Italia

401

408

100

Spania

1

1

1

Marea Nordului și Oceanul Atlantic

306

1466,5

257

Danemarca

14

50

15

Germania

11

11

2

Irlanda

3

11

1

Țările de Jos

68

72

49

Regatul Unit

210

1322,5

190

Total

735

1912,5

381

5.    DATE REFERITOARE LA INCIDENTE ȘI PERFORMANȚA OPERAȚIUNILOR OFFSHORE ÎN MATERIE DE SECURITATE

Dintre toate statele membre care desfășoară operațiuni petroliere și gaziere offshore, Regatul Unit, Țările de Jos și Danemarca au raportat incidente:

-    Regatul Unit: 27 de evenimente raportabile (în conformitate cu anexa IX la Directiva privind siguranța activităților offshore), inclusiv un accident major; raportul Regatului Unit include 129 de instalații (dintr-un total de 225). În raportul său anual, Regatul Unit nu a prezentat detalii suplimentare cu privire la accidentul major, care era încă în curs de investigare.

-    Țările de Jos: 13 evenimente raportabile (în conformitate cu anexa IX la Directiva privind siguranța activităților offshore), inclusiv un accident major. Cauzele accidentului major au fost erori procedurale/organizaționale și o eroare operațională.

-Danemarca: 2 evenimente raportabile (în conformitate cu anexa IX la Directiva privind siguranța activităților offshore) și niciun accident major.

Dintre evenimentele raportabile, majoritatea se încadrau în categoria scurgerilor neintenționate (59,5 % din total), 26,2 % priveau pierderea controlului asupra sondei (erupție/activarea sistemului de deviere), 7,1 % defecțiuni ale unui element critic de siguranță și de mediu (SECE) și 4,8 % pierderea integrității structurale. Un incident a necesitat evacuarea personalului.

Tabelul 5: Incidente pe categorii (anexa IX la Directiva privind siguranța activităților offshore, la nivelul UE)

Categorii din anexa IX

Nr. de evenimente

Pondere (în totalul categoriei)

Pondere (în totalul evenimentelor)

(a) Scurgeri neintenționate

25

59,5 %

59,5 %

 

Scurgeri de petrol/gaze în stare de ardere – focuri

0

0,0 %

0,0 %

 

Scurgeri de petrol/gaze în stare de ardere – explozii

0

0,0 %

0,0 %

 

Scurgeri de gaze fără ardere

13

52,0 %

31,0 %

 

Scurgeri de petrol fără ardere

7

28,0 %

16,7 %

 

Scurgeri de substanțe periculoase

5

20,0 %

11,9 %

(b) Pierderea controlului asupra sondei

11

26,2 %

26,2 %

 

Erupții

0

0,0 %

0,0 %

 

Erupție / activarea sistemului de deviere

11

100,0 %

26,2 %

 

Defectarea unei bariere la sondă

0

0,0 %

0,0 %

(c) Defecțiuni ale SECE

3

7,1 %

7,1 %

(d) Pierderea integrității structurale

2

4,8 %

4,8 %

 

Pierderea stabilității/flotabilității

0

0,0 %

0,0 %

 

Pierderea poziției

1

50,0 %

2,4 %

 

Pierderea integrității structurale

1

50,0 %

2,4 %

(e) Coliziuni de nave

0

0,0 %

0,0 %

(f) Accidente de elicopter

0

0,0 %

0,0 %

(g) Accidente mortale (*)

0

0,0 %

0,0 %

(h) Vătămare gravă a cinci sau mai multe persoane afectate de același accident (*)

0

0,0 %

0,0 %

(i) Evacuarea personalului

1

2,4 %

2,4 %

(j) Incidente de mediu(**)

0

0,0 %

0,0 %

TOTAL

42

100 %

100 %

(*) Doar dacă au legătură cu un accident major

(**) Potrivit rapoartelor statelor membre, accidentele majore nu se calificau drept incidente de mediu. 

6.    CONCLUZII

Comisia evaluează siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore din UE pe baza datelor furnizate de statele membre în conformitate cu dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare privind raportarea. În consecință, acuratețea evaluării Comisiei depinde de informațiile furnizate de statele membre. Deoarece prezentul raport anual este primul cu privire la acest subiect, nu este posibilă realizarea unei comparații cu anii precedenți și formularea unor concluzii privind tendințele în materie de siguranță la nivelul UE.

Ținând seama de cifrele furnizate de statele membre și luând act de numărul redus și de nivelul scăzut de gravitate al accidentelor raportate, industria petrolieră și gazieră offshore din Europa pare să fi demonstrat un nivel adecvat de siguranță. Această concluzie este în concordanță cu evaluarea efectuată de autoritățile naționale, de exemplu de Regatul Unit, care raportează o scădere a numărului de evenimente periculoase și a frecvenței vătămărilor raportabile în raport cu numărul de ore lucrate.

Mai precis, Comisia ia act de faptul că pentru 2016 nu au fost raportate decese. Rapoartele viitoare, comparațiile între ani și monitorizarea tendințelor vor arăta dacă sectorul offshore poate să mențină acest nivel de siguranță sau să facă progrese suplimentare. 

(1)

JO L 178, 28.6.2013, p. 66.

(2)

JO L 302, 22.10.2014, p. 2.

(3)

https://euoag.jrc.ec.europa.eu/files/attachments/2015_11_25_implementing_regulation_guidance_document_final.pdf.

Top

Bruxelles, 17.8.2018

COM(2018) 595 final

ANEXĂ

la

RAPORT AL COMISIEI

Raport anual privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore din Uniunea Europeană pentru anul 2016


ANEXĂ: CIFRE ȘI TABELE SUPLIMENTARE

Tabelul A.1: Numărul instalațiilor care intră în funcțiune, per decadă, per regiune și per stat membru

Regiune

Țara

An de construcție

1960-1969

1970-1979

1980-1989

1990-1999

2000-2009

2010-2019

Total

Marea Baltică

0

0

0

1

1

0

2

Polonia

0

0

0

1

1

0

2

Marea Neagră

0

1

7

0

1

0

9

Bulgaria

0

0

0

0

1

0

1

România

0

1

7

0

0

0

8

Marea Mediterană

7

14

51

42

41

10

165

Croația

0

0

0

1

18

1

20

Grecia

0

0

2

0

0

0

2

Italia

7

14

47

40

23

9

140

Spania

0

0

2

1

0

0

3

Marea Nordului și Oceanul Atlantic

23

55

99

118

69

36

400

Danemarca

0

2

2

11

8

6

29

Germania

0

0

1

0

1

0

2

Irlanda

0

2

0

0

0

0

2

Țările de Jos

0

18

50

38

34

12

152

Regatul Unit

23

33

46

69

26

18

215

Total UE

30

70

157

161

112

46

576



Figura A.1: Instalații mobile aflate în exploatare în 2016, per regiune

Figura A.2. Număr de paturi instalate, per deceniu

Top