52018DC0419

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Austriei pentru 2018

și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Austriei pentru 2018

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene 2 ,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European 3 ,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

întrucât:

(1)La data de 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european de coordonare a politicilor economice pentru 2018. Comisia a ținut seama în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisiei la 17 noiembrie 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 22 martie 2018. De asemenea, la data de 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Austria printre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 22 martie 2018. La 14 mai 2018, Consiliul a adoptat o recomandare privind politica economică a zonei euro („Recomandarea privind zona euro”).

(2)În calitate de stat membru a cărui monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Austria ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandării privind politica economică a zonei euro, astfel cum se reflectă în recomandările 1 și 2 de mai jos.

(3)Raportul de țară privind Austria pentru 2018 4 a fost publicat la 7 martie 2018. Acesta a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării, adoptate de Consiliu la 11 iulie 2017, punerea în aplicare a recomandărilor adoptate în anii precedenți și progresele realizate în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(4)La 25 aprilie 2018, Austria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2018, iar la 21 martie 2018, Programul de stabilitate pentru 2018. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(5)Recomandările relevante specifice țării au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 5 , în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene și buna guvernanță economică 6 .

(6)În prezent, Austria se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul normei privind datoria. În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2018, guvernul preconizează că soldul global se va îmbunătăți de la un deficit de 0,7 % din PIB în 2017 la un excedent de 0,4 % din PIB în 2022. Se prevede că obiectivul bugetar pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB începând din 2017 – va fi atins în 2019. În conformitate cu Programul de stabilitate, se estimează că ponderea generală a datoriei publice în PIB va scădea treptat de la 78,1 % din PIB în 2017 la 62,2 % din PIB în 2022. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază proiecțiile bugetare este favorabil în 2018 și plauzibil pentru perioada ulterioară. Principalele riscuri aferente planificării bugetare pe termen mediu sunt măsurile de politică discreționare prevăzute începând cu 2020, cum ar fi reforma anunțată a impozitului pe venitul persoanelor fizice, ale căror efecte bugetare nete nu sunt încă pe deplin specificate.

(7)Din Programul de stabilitate reiese faptul că impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați și al măsurilor de securitate aferente este semnificativ, prezentându-se elemente de probă suficiente privind amploarea și natura acestor costuri bugetare suplimentare. Potrivit Comisiei, cheltuielile suplimentare eligibile legate de afluxul excepțional de refugiați s-au ridicat în 2017 la 0,03 % din PIB, în timp ce pentru măsurile de securitate nu s-au suportat costuri suplimentare. Dispozițiile articolului 5 alineatul (1) și ale articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 acoperă aceste cheltuieli suplimentare, afluxul de refugiați și gravitatea amenințării teroriste constituind evenimente neobișnuite, al căror impact asupra finanțelor publice ale Austriei este important, iar sustenabilitatea finanțelor publice nu ar fi compromisă în cazul unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare stabilită pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu. Prin urmare, pentru a se ține seama de costurile suplimentare legate de refugiați, a fost redusă în 2017 ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.

(8)La 11 iulie 2017, Consiliul a recomandat Austriei să se asigure că în 2018 abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu se limitează la marja permisă pentru impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați și al măsurilor de securitate aferente. Acest obiectiv este în concordanță cu o rată maximă de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,3 % în 2018, cifră care corespunde deteriorării permise a soldului structural de 0,2 % din PIB. Având în vedere marjele permise, previziunile Comisiei din primăvara anului 2018 evidențiază riscul unei abateri de la această cerință în 2018 și în anii 2017 și 2018 luați împreună.

(9)În 2019, Austria ar trebui să își atingă obiectivul bugetar pe termen mediu, ținând seama de marjele permise în caz de evenimente neobișnuite, pentru care se acceptă o abatere temporară. Acest obiectiv este în concordanță cu o rată maximă de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 2,9 %, cifră care corespunde unei ameliorări a soldului structural de 0,3 % din PIB. În contextul menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018 există riscul ca Austria să se abată în mod semnificativ de la această cerință în 2019, ca urmare a abaterii din anii 2018 și 2019 luați împreună. În același timp, se estimează că Austria se va depărta cu 0,1 % din PIB de la obiectivul pe termen mediu în 2019. Totodată, se preconizează că Austria se va conforma normei privind datoria în 2018 și 2019. În general, Consiliul este de părere că Austria trebuie să fie pregătită să ia măsuri suplimentare pentru a asigura conformitatea în 2018 și că măsurile care se impun ar trebui luate în 2019 pentru a se asigura respectarea Pactului de stabilitate și de creștere.

(10)Potrivit Raportului din 2018 privind îmbătrânirea demografică, proiecțiile privind creșterea cheltuielilor cu pensiile, asistența medicală și îngrijirea pe termen lung indică un risc moderat la adresa sustenabilității fiscale pe termen mediu și lung. Cheltuielile publice cu pensiile ale Austriei se situează peste media UE (13,8 % comparativ cu 11,2 % din PIB în 2016) și se estimează că vor crește în continuare până în 2070 (0,5 % față de -0,2 % din PIB). Deși reformele recente au dus la crearea de stimulente pentru pensionarea mai târzie, acumularea de noi drepturi la prestații sociale pe perioada mai mare a vieții profesionale nu îmbunătățește sustenabilitatea pe termen lung. Vârsta legală de pensionare a femeilor, stabilită la 60 de ani, este printre cele mai scăzute din UE. Vârsta legală de pensionare a femeilor va fi ajustată progresiv începând doar din 2024, iar armonizarea cu vârsta legală de pensionare a bărbaților se va realiza numai începând din 2033. În general, creșterea vârstei legale de pensionare și limitarea pensionării anticipate ar contribui la sustenabilitatea pensiilor în contextul îmbătrânirii demografice.

(11)Cheltuielile publice cu sănătatea se situează peste media UE (7 % comparativ cu 6,8 % din PIB în 2016) și se așteaptă să crească mai mult decât media UE (1,3 % față de 0,9 % din PIB), ceea ce ar duce la creșterea cheltuielilor publice cu sănătatea până la 8,3 % din PIB până în 2070. Se preconizează creșterea cheltuielilor cu serviciile de îngrijire pe termen lung de la 1,9 % la 3,8 % din PIB până în 2070. Odată cu introducerea plafoanelor de cheltuieli prin Legea egalizării financiare din 2017 și cu reforma care consolidează asistența medicală primară și care reduce dependența de sectorul spitalicesc a început să se abordeze problema sustenabilității. Numărul în continuare ridicat de agenții de asigurare de sănătate este un indiciu al potențialelor economii suplimentare în materie de costuri de guvernanță și de costuri administrative. De asemenea, licitațiile publice mai eficace (de exemplu, licitațiile la nivelul UE, utilizarea altor criterii de atribuire în afară de preț și agregarea ofertelor între regiuni) ar contribui la îmbunătățirea calității și a eficienței din punctul de vedere al costurilor. În domeniul serviciilor de îngrijire pe termen lung, se estimează că măsurile de politică recente, cum ar fi decizia de a elimina posibilitatea de a recurge la patrimoniul privat al cetățenilor în vederea finanțării serviciilor spitalicești de îngrijire medicală pe termen lung, vor contribui mai degrabă la creșterea cheltuielilor, decât la limitarea lor.

(12)Legea egalizării financiare din 2017 a contribuit la raționalizarea relațiilor fiscale dintre diversele niveluri de guvernare, prin inițierea finanțării funcționale, prin simplificarea distribuției transferurilor interguvernamentale și prin alocarea unei surse de venituri proprii statelor. Însă, în pofida acestor eforturi de reformă, cadrul bugetar este în continuare opac și se menține necorelarea semnificativă dintre responsabilitățile care generează cheltuieli și venituri, ceea ce afectează stimulentele de disciplină bugetară la nivel subnațional.

(13)În pofida reformei fiscale din 2016, sarcina fiscală asupra forței de muncă se menține la un nivel ridicat și se preconizează că va crește treptat în timp dacă tranșele de impozitare nu vor fi indexate în funcție de inflație. Persoanele cu venituri ridicate au un avantaj relativ ridicat în urma reformei comparativ cu persoanele cu venituri mai mici, iar sarcina fiscală pentru persoanele cu venituri mici se menține la un nivel ridicat. De asemenea, de pe urma reformei fiscale au beneficiat mai mult bărbații decât femeile. Sursele de venituri considerate mai puțin defavorabile pentru creștere, ca de exemplu impozitele periodice pe proprietate, par a fi subutilizate, în principal din cauza unei baze de impozitare în mare măsură depășite. Veniturile provenite din impozitele periodice pe proprietate în Austria sunt scăzute, reprezentând 0,2 % din PIB comparativ cu media UE de 1,6 % din PIB în 2016. Transferarea sarcinii fiscale dinspre forța de muncă către surse de venituri mai puțin defavorabile ar putea contribui la rezolvarea acestei probleme.

(14)Piața forței de muncă are rezultate bune, însă se mențin provocările pentru anumite grupuri (de exemplu, femei și persoane care provin din familii de migranți). Deși rata de ocupare a femeilor este în general ridicată, participarea la piața forței de muncă în ceea ce privește locurile de muncă cu normă întreagă este în continuare destul de slabă. Rata de ocupare cu fracțiune de normă este de 47,9 % în rândul femeilor în 2016 și este în continuare una dintre cele mai ridicate din UE (media la nivelul UE: 31,4 %). Aspectele legate de accesul la serviciile de îngrijire formală, în special în afara zonei urbane, contribuie la acest rezultat. Ponderea ridicată a femeilor care lucrează cu fracțiune de normă, care este în principal urmarea faptului că femeile îndeplinesc importante sarcini neremunerate, ca de exemplu îngrijirea copiilor și a rudelor, precum și câștigurile salariale orare mai mici contribuie la menținerea unui nivel ridicat al diferenței de remunerare între femei și bărbați. Această diferență are un impact direct asupra acumulării de către femei a drepturilor de pensii, ceea ce duce la un important decalaj de pensii între bărbați și femei.

(15)Rezultatele în materie de educație pentru studenții defavorizați nu s-au îmbunătățit. Se menține un decalaj mare în ceea ce privește rezultatele între studenții care provin din familii de migranți și cei care nu provin din aceste familii. Testarea națională din 2016 a confirmat faptul că peste 25 % din elevi nu au competențe de bază la limba germană. Testarea internațională recentă a confirmat, de asemenea, accentuarea decalajului în ceea ce privește competențele de citire pentru elevii care provin din medii socioeconomice mai defavorizate sau din familii de migranți. Comparând rezultatele din 2012 și 2015 ale Programului privind evaluarea internațională a elevilor (PISA), ponderea elevilor cu rezultate slabe a crescut în toate cele trei domenii principale analizate, și anume matematică, citire și științe. Elevii născuți în Austria au rezultate mai bune decât prima generație de migranți la un nivel echivalent cu aproape 3 ani de școlarizare.

(16)Nivelul productivității este ridicat în Austria, însă creșterea productivității a fost modestă în ultimii ani, în pofida eforturilor considerabile ale Austriei, ca de exemplu investiții în cercetare și dezvoltare și îmbunătățirea cadrului pentru întreprinderile nouînființate. Celelalte pârghii de sprijinire a creșterii productivității se referă la digitalizarea întreprinderilor, la creșterea economică a societăților comerciale și la concurența în sectorul serviciilor. În ceea ce privește exercitarea serviciilor pentru întreprinderi și a profesiilor reglementate, în Austria există multe bariere în calea accesului și norme restrictive. Printre acestea se numără cerințe specifice privind structura acționariatului, un număr mare de activități rezervate și restricții interdisciplinare 7 . Pentru a aborda această problemă, eforturile continue de reducere a sarcinii și evaluarea planificată a Legii Austriei privind licențele comerciale (Gewerbeordnung) sunt instrumente importante.

(17)Creșterea concurenței în sectorul serviciilor ar contribui la abordarea provocărilor Austriei în ceea ce privește răspândirea tehnologiilor și a modelelor de afaceri digitale, în special în rândul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii. Digitalizarea acestor întreprinderi este deosebit de importantă în Austria, deoarece acestea reprezintă temelia economiei austriece. Inițiativele „KMU Digital” și „AT: Net”, de exemplu, precum și punerea în aplicare a Foii de parcurs digitale a Austriei sunt esențiale. O altă problemă se referă la extinderea societăților comerciale, în special a societăților comerciale foarte inovatoare. Finanțarea în etapele ulterioare, cum ar fi finanțarea sub forma capitalului de risc și accesul la piețele publice de capital pentru extinderea societăților comerciale, reprezintă un blocaj. Societățile comerciale care înregistrează o creștere rapidă sunt esențiale pentru răspândirea noilor tehnologii și modele de afaceri, inclusiv a celor digitale și, așadar, pentru creșterea productivității.

(18)În contextul semestrului european 2018, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Austriei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2018. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2018 și Programul național de reformă pentru 2018, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Austriei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Austria, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(19)Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2018 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său 8 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

RECOMANDĂ ca, în perioada 2018-2019, Austria să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.Să își atingă în 2019 obiectivul bugetar pe termen mediu, ținând seama de marjele permise în caz de evenimente neobișnuite, pentru care se acceptă o abatere temporară. Să asigure sustenabilitatea sistemului de sănătate, de îngrijire pe termen lung și a sistemului de pensii, inclusiv prin majorarea vârstei legale de pensionare și prin limitarea pensionării anticipate. Să asigure o mai mare eficiență a serviciilor publice, inclusiv prin alinierea finanțării și a responsabilităților în materie de cheltuieli.

2.Să reducă sarcina fiscală, în special în cazul persoanelor cu venituri mici, prin transferarea sarcinii fiscale către surse de venituri care sunt mai puțin defavorabile pentru creștere. Să îmbunătățească participarea femeilor la piața forței de muncă. Să îmbunătățească competențele de bază ale tinerilor defavorizați și ale persoanelor care provin din familii de migranți. Să sprijine creșterea productivității prin stimularea digitalizării întreprinderilor și a creșterii economice a societăților comerciale, precum și prin reducerea barierelor în materie de reglementare în sectorul serviciilor.

Adoptată la Bruxelles,