Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei 2007/198/Euratom de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe

[COM(2018) 445 final – 2018/0235 (NLE)]

(2019/C 110/25)

Raportor:

Ulrich SAMM

Sesizare	Comisia Europeană, 12.7.2018
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	20.11.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	12.12.2018
Sesiunea plenară nr.	539
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	202/0/5

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE ia act de faptul că producerea de energie curată reprezintă o prioritate majoră și, în acest scop, energia de fuziune este recunoscută ca potențială soluție pe termen lung, Europa fiind în prima linie a dezvoltării tehnologiilor de fuziune care nu produc emisii de dioxid de carbon, sunt durabile și contribuie la asigurarea aprovizionării cu energie.

1.2.

CESE subliniază că nivelul ridicat de investiții pe termen lung necesar pentru dezvoltarea unei centrale energetice de fuziune continuă să implice anumite riscuri industriale, dar că, în cazul în care realizarea sa este încununată de succes, aceasta ar constitui un factor nou care are modifica în mod semnificativ aprovizionarea actuală cu energie și ar reprezenta un exemplu inovator de tehnologie disruptivă, combustibilul de fuziune fiind o resursă abundentă și practic inepuizabilă.

1.3.

Propunerea abordează principalele provocări cu care se confruntă următorul CFM pentru a susține impulsul pozitiv al proiectului ITER. Prin colaborarea a șapte parteneri la nivel mondial (UE, Statele Unite, Rusia, Japonia, China, Coreea de Sud și India), în prezent, la Cadarache, Franța, se construiește primul reactor ITER de fuziune, cu o putere termică de 500 MW. Lansarea operațiunilor va avea loc în 2025, iar exploatarea la capacitatea maximă (500 MW) este planificată pentru 2035. CESE apreciază progresul semnificativ din ultimii ani, după depășirea problemelor identificate în cadrul revizuirii generale a proiectului ITER (o nouă conducere de nivel superior și un calendar de referință revizuit pentru ITER).

1.4.

CESE încurajează Comisia să sublinieze mai mult importanța necesității de a se crea o legătură între proiectul ITER și cercetarea europeană privind fuziunea organizată de consorțiul EUROfusion, care este finanțat în cadrul Programului pentru cercetare și formare al Euratom și care derulează programul Joint European Torus (JET), o instalație experimentală majoră situată la Culham, în Regatul Unit. Pe lângă construcție, ITER necesită o pregătire amănunțită, și doar o comunitate europeană puternică în domeniul cercetării poate menține programele însoțitoare și poziția de lider.

1.5.

CESE recunoaște valoarea adăugată europeană, astfel cum reiese din succesul EUROfusion. Acesta este programul de cercetare din Europa care implică, de departe, cele mai multe state membre (excepție făcând Luxemburg și Malta), contribuind cu proiecte esențiale, care, împreună, fac din UE un lider mondial în acest domeniu.

1.6.

CESE salută faptul că noua Foaie de parcurs europeană privind producerea energiei de fuziune dezvoltată de EUROfusion oferă o cale bine definită către o primă centrală energetică de fuziune bazată pe implicarea intensă a industriei, pe formarea cercetătorilor și a inginerilor în domeniul fuziunii din toată Europa și pe o colaborare puternică în afara Europei. În foaia de parcurs se anticipează că ITER va funcționa în mod curent la capacitatea maximă în 2035, urmând ca, pe baza rezultatelor, proiectarea unei prime centrale energetice de fuziune (DEMO), care va furniza pentru prima dată energie electrică în rețea, să fie finalizată în jurul anului 2040, când va și începe construcția acesteia.

1.7.

CESE înțelege că ITER se confruntă cu probleme grave care nu pot fi abordate decât în cadrul experimentului JET și, prin urmare, își reiterează îngrijorarea cu privire la efectul Brexit asupra continuării JET. Pentru a reduce la minimum riscurile în exploatarea ITER și pentru a-și optimiza planul de cercetare, CESE consideră că este important ca JET să continue să funcționeze (ca unitate UE sau unitate comună UE-Regatul Unit) în perioada cuprinsă între 2020 și momentul intrării în exploatare a ITER, întrucât nu există soluții de rezervă în cazul eșecului JET în acest interval.

1.8.

Prin propunerea Comisiei, se alocă un buget pentru ITER, însă nu se menționează nimic despre caracterul adecvat al bugetului necesar pentru programul însoțitor de cercetare în domeniul fuziunii. CESE subliniază că bugetul rezervat pentru EUROfusion în perioada 2021-2025 trebuie să fie compatibil cu obiectivele foii de parcurs privind fuziunea, în cadrul cărora activitatea ITER este esențială.

1.9.

CESE este mulțumit de amploarea investițiilor în tehnologia fuziunii pentru industrie și IMM-uri. În perioada 2008-2017, Fusion for Energy a acordat contracte și subvenții în valoare de aproximativ 3,8 miliarde EUR în toată Europa. Cel puțin 500 de întreprinderi, inclusiv IMM-uri, și peste 70 de organizații din domeniul cercetării și dezvoltării din aproximativ 20 de state membre diferite și din Elveția au beneficiat de investiții în activitățile ITER. Mai mult, părțile din afara UE participante la ITER au semnat, de asemenea, contracte cu industria europeană pentru a sprijini fabricarea componentelor proprii pentru ITER, ceea ce generează noi locuri de muncă și posibilități suplimentare de creștere economică pentru întreprinderile europene. CESE ia notă de faptul că cea mai mare contribuție la impactul net al investițiilor ITER este reprezentată de dezvoltarea de produse conexe (spin-off) și transferurile de tehnologie, ceea ce creează noi oportunități de afaceri în alte sectoare.

1.10.

CESE nutrește convingerea că cercetarea europeană în domeniul fuziunii, în general, și realizarea ITER, în special, pot servi drept exemplu elocvent pentru a demonstra puterea proiectelor europene comune. Este important ca publicul să fie informat cu privire la rezultatele obținute prin finanțarea și eforturile comune la nivel european. Acest lucru va crește încrederea publicului în știință și cercetare și va spori gradul de conștientizare cu privire la importanța Uniunii Europene.

2.   Introducere

2.1.

ITER (Reactor termonuclear experimental internațional – International Thermonuclear Experimental Reactor) este un proiect științific de colaborare internațională lansat în 2005 între șapte parteneri la nivel mondial (părțile la ITER sunt: UE, Statele Unite, Rusia, Japonia, China, Coreea de Sud și India). Proiectul își propune să demonstreze fezabilitatea științifică și tehnologică a energiei de fuziune în scopuri pașnice prin construirea și exploatarea primului reactor ITER de fuziune de 500 MW, la Cadarache, Franța. CESE a susținut deja acest proiect prin intermediul mai multor avize (1). ITER reprezintă următorul pas pe calea către obținerea energiei de fuziune, cea mai inovatoare și promițătoare sursă de energie durabilă, capabilă să facă față cererii crescânde de energie, pe lângă dezvoltarea de energii regenerabile.

2.2.

În 2015, o revizuire generală a proiectului ITER a inclus numirea unei noi conduceri de nivel superior în cadrul organizației ITER (OI), precum și în cadrul F4E. Calendarul de referință revizuit pentru ITER a fost aprobat de Consiliul ITER la 19 noiembrie 2016. În acest calendar, luna decembrie 2025 este prevăzută ca fiind cea mai apropiată dată realizabilă din punct de vedere tehnic pentru obținerea primei plasme, iar data-țintă pentru exploatarea la capacitatea maximă (500 MW), utilizându-se deuteriu-tritiu drept combustibil, este stabilită în 2035. O apreciere pozitivă a progresului înregistrat de ITER în ultimii ani s-a bazat pe evaluări independente, care au confirmat stabilizarea proiectului și existența unei baze realiste pentru finalizarea acestuia.

2.3.

Contribuția europeană la OI este asigurată de Agenția națională a UE „Fusion for Energy” (F4E) cu sediul în Barcelona, Spania. F4E este o întreprindere comună instituită în conformitate cu capitolul 5 din Tratatul Euratom. În conformitate cu statutul său, F4E are propria procedură de descărcare bugetară în cadrul Parlamentului European, pe baza unei recomandări din partea Consiliului UE. În 2015, a fost adoptat un nou regulament financiar F4E; responsabilitatea pentru supravegherea ITER și, prin urmare, pentru F4E, a fost transferată de la DG RTD către DG ENER.

2.4.

Pe lângă construirea ITER, un sprijin științific profund și amplu pentru cercetarea în domeniul fuziunii este oferit de Programul pentru cercetare și formare (2), care reprezintă o completare a programului general de cercetare Orizont Europa (3). Pe lângă activitățile clasice de cercetare în domeniul nuclear, acest program cuprinde activități fundamentale de cercetare privind producerea energiei de fuziune în cadrul Foii de parcurs privind cercetarea în domeniul fuziunii, care descrie o cale optimizată de la ITER și o centrală electrică demonstrativă (DEMO) până la utilizarea comercială a centralelor de fuziune. Foaia de parcurs privind cercetarea în domeniul fuziunii nu descrie numai principalele instalații necesare, ci și activitățile de cercetare care trebuie întreprinse în sprijinul ITER și DEMO.

2.5.

Foaia de parcurs privind cercetarea în domeniul fuziunii a fost elaborată de EUROfusion, care răspunde de coordonarea activităților europene de cercetare în domeniul fuziunii. Acest consorțiu reunește 30 de institute naționale de cercetare și aproximativ 150 de universități din 26 de țări ale UE, plus Elveția și Ucraina. Sediul central al EUROfusion se află la Garching, Germania, iar experimentul emblematic Joint European Torus (JET) se desfășoară în Culham, Regatul Unit.

3.   Sinteza propunerii

3.1.

Propunerea (4) abordează principalele provocări pentru următorul CFM, pentru a susține impulsul pozitiv al proiectului, a asigura progresul constant al construcției și al instalării și a menține angajamentul tuturor părților la ITER. Pentru a face față acestor provocări, va fi necesară o conducere susținută a proiectului la nivelul UE, care trebuie să se bazeze pe performanțele excelente ale F4E și pe respectarea deplină de către UE a părții sale de obligații de finanțare și de contribuții în natură.

3.2.

Resursele de care are nevoie Euratom pentru a finaliza cu succes instalația și a lansa faza de exploatare/experimentală sunt detaliate în Comunicarea Comisiei pe tema „Contribuția UE la proiectul ITER reformat”, adoptată de Comisie în iunie 2017.

3.3.

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să stabilească nivelul maxim al angajamentelor Euratom pentru ITER în contextul cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 la 6 070 000 000 EUR (la valorile actuale). Aceasta este considerată a fi masa critică a fondurilor necesare pentru ca acțiunea UE în legătură cu ITER să se dovedească eficace, corespunzător noului scenariu de referință pentru construirea ITER. Bugetul propus se bazează pe cea mai apropiată dată realizabilă din punct de vedere tehnic pentru construirea ITER, nu include situații neprevăzute și, prin urmare, presupune că toate riscurile majore pot fi atenuate.

4.   Observații generale

4.1.

CESE ia notă de faptul că asigurarea competitivității și protejarea surselor noastre de energie reprezintă un motiv principal de îngrijorare, și că acestea vor fi durabile doar dacă se vor lua simultan măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Sursele de energie fără emisii de dioxid de carbon și durabile sunt, prin urmare, esențiale pentru prosperitatea și bunăstarea noastră viitoare. Producerea unei energii curate reprezintă o prioritate majoră și, având în vedere acest obiectiv, energia de fuziune este recunoscută ca o potențială soluție pe termen lung, Europa fiind în fruntea dezvoltării tehnologiilor de fuziune.

4.2.

CESE subliniază că, deși nivelul ridicat de investiții pe termen lung necesar pentru dezvoltarea unei centrale energetice de fuziune continuă să implice anumite riscuri industriale, în cazul în care realizarea sa este încununată de succes, aceasta ar constitui un factor nou care are modifica în mod semnificativ aprovizionarea actuală cu energie, reprezentând un exemplu inovator de tehnologie disruptivă. Combustibilul de fuziune este abundent și practic inepuizabil: tritiul poate fi produs din litiu, un metal omniprezent în scoarța terestră și în apa de mare, iar deuteriul se găsește în apa naturală.

4.3.

CESE dorește să sublinieze caracteristicile de siguranță distincte ale fuziunii în comparație cu fisiunea nucleară convențională. O centrală energetică de fuziune este în mod intrinsec sigură: sunt necesare doar câteva grame de combustibil pentru formarea plasmei, care se stinge rapid în caz de defecțiune. Reacțiile deuteriu-tritiu eliberează neutronii care vor activa materialele prezente în pereți. Subprodusele radioactive rezultate au o durată de viață foarte scurtă, astfel încât majoritatea materialelor pot fi reciclate după un anumit timp de dezintegrare și nu este necesară depozitarea unor deșeuri nucleare noi.

4.4.

CESE încurajează Comisia să sublinieze mai mult importanța necesității de a se crea o legătură între proiectul ITER și cercetarea europeană privind fuziunea, organizată de EUROfusion. Pe lângă construcție, ITER are nevoie de o pregătire amănunțită și de programe de însoțire. În Europa, un program coordonat care utilizează JET și alte dispozitive, împreună cu modelarea și simulările, ajută la testarea și elaborarea scenariilor de exploatare ITER, precum și la proiectarea și optimizarea performanței ITER și la proiectarea centralei DEMO. Exploatarea instalației tokamak JET cu un amestec de deuteriu-tritiu și cu un perete similar cu cel al ITER este cheia pregătirii exploatării ITER.

4.5.

CESE recunoaște valoarea adăugată europeană, astfel cum reiese din succesul EUROfusion. Acesta este programul de cercetare din Europa care implică, de departe, cele mai multe state membre (excepție făcând Luxemburg și Malta), contribuind cu proiecte esențiale, care, împreună, fac din UE un lider mondial în acest domeniu. Investițiile și finanțarea cercetării au fost în beneficiul industriilor, al organizațiilor de cercetare și al universităților.

4.6.

CESE nutrește convingerea că cercetarea europeană în domeniul fuziunii, în general, și realizarea ITER, în special, pot servi drept exemplu elocvent pentru a demonstra puterea proiectelor europene comune. Este important ca publicul să fie informat cu privire la rezultatele obținute prin finanțarea și eforturile comune la nivel european. Acest lucru va crește încrederea publicului în știință și cercetare și va spori gradul de conștientizare cu privire la importanța Uniunii Europene în ceea ce privește atingerea unui obiectiv îndepărtat și dificil, care nu ar fi posibilă prin eforturile și finanțarea separate ale țărilor și care va avea repercusiuni importante pe termen lung, nu doar în termeni tehnologici și industriali, ci și asupra cercetării, industriei și IMM-urilor, cu un impact semnificativ asupra economiei și creării de locuri de muncă, chiar și pe termen scurt și mediu.

5.   Observații specifice

5.1.

CESE confirmă faptul că noua Foaie de parcurs europeană privind producerea energiei de fuziune oferă o cale bine definită către o primă centrală energetică de fuziune bazată pe implicarea intensă a industriei, pe formarea cercetătorilor și a inginerilor în domeniul fuziunii din toată Europa și pe o colaborare puternică în afara Europei. Foaia de parcurs vizează perioada scurtă de timp până la darea în exploatare a ITER (2025), pe termen mediu, până la intrarea ITER într-un program de exploatare de rutină (2035) și, pe termen lung, până la crearea primei centrale energetice de fuziune (DEMO), care va furniza pentru prima dată energie electrică în rețea.

5.2.

ITER este instalația-cheie prevăzută de foaia de parcurs, deoarece se preconizează că va atinge majoritatea obiectivelor importante în calea către producerea energiei de fuziune. Astfel, marea majoritate a resurselor propuse pe termen scurt pentru EUROfusion sunt dedicate ITER și experimentelor sale însoțitoare, unul dintre acestea fiind Joint European Torus (JET) din Culham, Anglia. CESE confirmă că JET a demonstrat că atât construirea, cât și exploatarea unei vaste infrastructuri de cercetare în domeniul fuziunii sunt eficiente și conduc la maximizarea beneficiilor științifice și industriale.

5.3.

CESE sprijină solicitarea organizației ITER de a obține o contribuție valoroasă din rezultatele obținute în ceea ce privește JET în perioada ce precedă realizarea primei plasme în ITER. Având în vedere că JET are capacități unice, deoarece este singura instalație tokamak capabilă să funcționeze cu tritiu, având materiale folosite la primul perete ITER și care oferă posibilitatea de acționare totală de la distanță, exploatarea acestuia poate contribui la planul de cercetare ITER în vederea reducerii riscurilor, a economisirii costurilor și a acordării licențelor de operare pentru ITER. Acest lucru este deosebit de important, deoarece bugetul pentru ITER propus de Comisie nu ține seama de situații neprevăzute și, prin urmare, presupune că toate riscurile majore pot fi atenuate.

5.4.

CESE înțelege că ITER se confruntă cu probleme importante care nu pot fi abordate decât în cadrul experimentului JET și, prin urmare, își exprimă îngrijorarea cu privire la efectul Brexit asupra continuării JET. Pentru a reduce la minimum riscurile exploatării ITER și pentru a optimiza planul de cercetare, CESE consideră că este important ca JET să continue să funcționeze (ca unitate UE sau unitate comună UE-Regatul Unit) în perioada cuprinsă între 2020 și momentul intrării în exploatare a ITER, întrucât nu există soluții de rezervă în cazul eșecului JET în acest interval.

5.5.

Propunerea Comisiei include bugetul pentru ITER, însă nu menționează nimic despre caracterul adecvat al bugetului necesar pentru programul însoțitor de cercetare în domeniul fuziunii. Acesta din urmă este abordat într-o propunere separată (5), însă în aceasta nu se menționează nevoile ITER. CESE subliniază că bugetul rezervat pentru EUROfusion în perioada 2021-2025 trebuie să fie compatibil cu obiectivele foii de parcurs privind fuziunea, în cadrul cărora activitatea ITER este esențială, în timp ce activitățile de proiectare a DEMO trebuie consolidate.

5.6.

CESE este mulțumit de relevanța investițiilor în tehnologia fuziunii pentru industrie și IMM-uri. Investiția UE în construcția ITER aduce beneficii importante industriei europene, iar comunitatea de cercetare îi oferă ocazia de a se implica în activități de cercetare și dezvoltare, tehnologice, proiectare și fabricare de vârf a componentelor pentru ITER. Crearea ulterioară de noi cunoștințe și de produse conexe (spin-off) generează creștere economică și promovează ocuparea forței de muncă. În perioada 2008-2017, Fusion for Energy a acordat 839 de contracte și subvenții în valoare de aproximativ 3,8 miliarde EUR în toată Europa. Cel puțin 500 de întreprinderi, inclusiv IMM-uri, și peste 70 de organizații din domeniul cercetării și dezvoltării, din aproximativ 20 de state membre diferite și din Elveția au beneficiat de investiții în activitățile ITER. Mai mult, părțile din afara UE participante la ITER au semnat, de asemenea, contracte cu industria europeană pentru a sprijini fabricarea componentelor proprii pentru ITER, ceea ce generează noi locuri de muncă și posibilități suplimentare de creștere economică pentru întreprinderile europene.

5.7.

CESE ia notă de informațiile cuprinzătoare furnizate de Comisie (6), care relevă faptul că cea mai mare contribuție la impactul net al investițiilor ITER o au dezvoltarea de produse conexe (spin-off) și realizarea de transferuri tehnologice. Tehnologiile dezvoltate pentru ITER creează noi oportunități de afaceri în alte sectoare, deoarece participarea la ITER sporește competitivitatea întreprinderilor europene în economia globală, oferă întreprinderilor tradiționale șansa de a intra pe piața tehnologiilor de vârf și, de asemenea, oferă atât industriilor europene de tehnologie de vârf, cât și IMM-urilor o oportunitate unică de a inova și de a dezvolta produse care pot fi exploatate în afara domeniului fuziunii.

---

(1)  JO C 302, 7.12.2004, p. 27; JO C 318, 29.10.2011, p. 127; JO C 229, 31.7.2012, p. 60.

(2)  Avizul TEN/678 – Programul pentru cercetare și formare 2021-2025 (Euratom), raportoare: Giulia Barbucci (a se vedea pagina 132 din prezentul Jurnal Oficial).

(3)  Avizul INT/858 – Orizont Europa, raportor: Gonçalo Lobo Xavier (JO C 62, 15.2.2019, p. 33).

(4)  COM(2018) 445 final.

(5)  COM(2018) 437 final și avizul TEN/678, raportoare: Giulia Barbucci (a se vedea nota de subsol 2).

(6)  „Studiu privind impactul activităților proiectului ITER în UE” (Study on the impact of the ITER project activities in the EU) ENER/D4/2017-458, (2018), Trinomics (Rotterdam) și Cambridge Econometrics.