Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52017IR3554

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Investiţiile teritoriale integrate – o provocare pentru politica de coeziune a UE după 2020

OJ C 176, 23.5.2018, p. 40–45 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

23.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 176/40


Avizul Comitetului European al Regiunilor – Investiţiile teritoriale integrate – o provocare pentru politica de coeziune a UE după 2020

(2018/C 176/10)

Raportor:

Petr OSVALD (CZ-PSE), membru al Consiliului municipal al orașului Plzeň

Document de referinţă:

nu se aplică

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR,

1.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt direct interesate de punerea în aplicare a instrumentelor politicii de coeziune, cum ar fi investițiile teritoriale integrate (ITI), deoarece ele sunt nu numai principalele beneficiare ale politicii respective, ci și direct implicate în gestionarea implementării ei, în cadrul gestiunii partajate. La câțiva ani de la introducerea instrumentului ITI în contextul perioadei de programare 2014-2020, având în vedere marele lui potențial de a facilita sinergiile în materie de investiții în ceea ce privește utilizarea fondurilor ESI, CoR prezintă un aviz din proprie inițiativă pe această temă. Comitetul consideră că experiența dobândită până acum de autorităţile locale şi regionale în privința punerii în aplicare, atât sub aspectul reușitelor, cât și al provocărilor întâlnite, ar trebui evaluată temeinic și luată în considerare în perspectiva cadrului legislativ post-2020.

Obiectivele politicii de coeziune și abordarea axată asupra teritoriilor

2.

subliniază că, dacă se dorește ca politica de coeziune a UE să contribuie într-un mod mai eficace la realizarea obiectivelor UE și la crearea unei valori adăugate europene, să îmbunătățească în general condițiile de viață economice și sociale ale cetățenilor Uniunii, să satisfacă nevoile acestora și să ducă la eliminarea disparităților, ea trebuie adaptată la condițiile și cerințele reale ale fiecărui teritoriu în parte. Prin urmare, această politică trebuie nu doar să rezolve în mod durabil și punctual problemele unui teritoriu, ci și să fructifice potențialul și caracteristicile sale specifice. Mai întâi de toate, ea ar trebui să acorde prioritate politicii regionale și dezvoltării regiunilor, dar, mai ales, necesităților acestora, și nu celor ale fiecărui sector în parte. Configurația sa actuală complexă o îndepărtează de adevăratul ei obiectiv inițial. Amploarea și complexitatea sa devin obstacole majore în calea unei puneri în aplicare eficace și flexibile la nivel local și regional;

3.

evidențiază că, dacă se dorește cu adevărat ca politica de coeziune să devină mai eficace, inclusiv în ceea ce priveşte sinergiile, și să valorifice la maximum potențialul fiecărei regiuni în parte, trebuie modificat substanțial modul de configurare a fondurilor ESI, astfel încât, pentru a realiza viitoarele obiective ale UE și a crea o valoare adăugată europeană, locul central să revină abordării locale și regionale axate asupra teritoriilor, și nu abordării și priorităților comune de la nivel național;

4.

solicită ca elementele principiului subsidiarităţii și gestionării partajate să fie aplicate în mod efectiv în contextul politicii de coeziune. Pe baza acestor principii, UE ar trebui să se limiteze la a stabili obiective cu caracter general (adică ceea ce își propune Uniunea, în ansamblul ei), în timp ce modalitatea de a realiza aceste obiective ar trebui stabilită la nivel local și regional, ținând seama de realitățile concrete și de potențialul teritoriilor, care, în timp, se modifică;

5.

constată că acțiunea de consolidare a abordării axate asupra teritoriilor va implica o comunicare mai regulată din partea serviciilor Comisiei, mai ales din partea DG Regio și a autorităților de audit, deoarece ele vor trebui să comunice direct nu numai cu organismele naționale, ci și cu cele locale și regionale. Acest lucru limitează, totodată, posibilitatea elaborării unor modele generale, care, deși ar simplifica gestionarea și controlul și ar reduce costul acestora, ar îndepărta considerabil politica de coeziune de beneficiarii ei. Punerea în practică a abordărilor teritoriale integrate pe baza participării active a cetățenilor UE va avea însă un impact clar în ceea ce privește crearea de valoare adăugată europeană pentru acești cetățeni, aceasta trebuind să constituie o prioritate atât pentru Comisie, cât și pentru toate instituțiile și statele membre ale UE;

6.

subliniază că, dacă se dorește construirea unei Uniuni Europene pentru cetățeni, trebuie să se garanteze că politicile sunt dictate de nivelul subnațional, indiferent de mărimea teritoriului, mai precis de comunități și de regiuni, deoarece autoritățile de la acest nivel îndeplinesc o funcție unică și esențială pentru cetățeni, determinând calitatea vieții lor sub aspecte ca mediul, educația, ocuparea forței de muncă, serviciile sociale și de sănătate, cultura și așa mai departe. Pentru că se află cel mai aproape de cetățeni, ele le înţeleg mai bine nevoile şi pot percepe mai bine schimbările din structura demografică și socială. Ele stabilesc condițiile nivelului de trai al cetățenilor, ținând seama de interesele și prioritățile lor și creând astfel o valoare adăugată europeană indiscutabilă;

7.

subliniază așadar că politica regională și dimensiunea regională a politicii de coeziune nu numai că exercită cu adevărat un impact direct asupra oamenilor, conferind UE o importanță mai mare în ochii acestora, arătând că le oferă beneficii reale în viața de zi cu zi și contribuind la eliminarea disparităților economice și de altă natură, ci și creează, îndeosebi, condițiile de bază pentru punerea în aplicare a altor politici ale UE. Prin urmare, Comitetul consideră că este esențial ca însăși punerea în aplicare a acestei politici de coeziune regională să fie considerată ca având o indiscutabilă valoare adăugată europeană, la fel cum sprijinul acordat științei și cercetării este privit drept o valoare adăugată la nivel european. Prin urmare, în procesul de punere în aplicare a politicii regionale de coeziune nu ar trebui să se demonstreze neapărat că fiecare tip de activitate sau chiar proiect prezintă o valoare adăugată europeană; mai degrabă, ar trebui avută în vedere contribuția ei în ansamblu, ținând seama de sinergii, atât orizontale, cât și verticale;

8.

evidențiază că, pentru a îmbunătăți percepția cetățenilor cu privire la politica de coeziune și la UE ca atare, proiectele care sunt implementate în cadrul acestei politici trebuie să fie unele care oferă beneficii reale cetățenilor și care răspund cerințelor lor. Politica de coeziune regională ar trebui, prin urmare, să fie concepută pentru toate tipurile de localități, de la comunități locale la regiuni, inclusiv regiunile ultraperiferice, și ar trebui să țină seama de situația de la fața locului, precum și de potențialul și necesitățile localității respective, sub aspectul orizontului de timp, al condițiilor și al localizării. S-ar impune deci adoptarea unei abordări ascendente și fructificarea la maximum a potențialului unei metode integrate și al sinergiilor reciproce. Nivelul regional și local și zonele funcționale care cuprind mai multe zone administrative și statistice ar trebui să joace un rol central în procesul de realizare a sinergiilor și a integrării (având în vedere legăturile logice cu regiunile învecinate și interesele sau cerințele unităților teritoriale mai mici), întrucât prezintă atât avantajul clarității planificării și a strategiilor, cât și cel al cunoașterii condițiilor locale;

9.

subliniază că, din punctul de vedere al cetățenilor UE, o valoare adăugată europeană indiscutabilă constă în îmbunătățirea calității vieții în fiecare localitate și în UE în general. Creșterea nivelului de trai în localități reprezintă o condiție esențială pentru implementarea cu succes a tuturor celorlalte politici ale UE. Această valoare adăugată europeană poate fi asigurată – într-o măsură limitată – prin intermediul unei abordări sectoriale, dar și – foarte eficient – apelând la priorități regionale orizontale, cum ar fi: calitatea vieții în localități (altfel spus, mobilitatea locală și regională, în special mobilitatea forței de muncă, ocuparea forței de muncă și capacitatea de inserție profesională, serviciile sociale și culturale, incluziunea și integrarea, securitatea etc.), „comunitățile inteligente”, utilizarea potențialului local de natură economică și de altă natură etc. Stabilirea unor priorități sectoriale pentru a răspunde celor mai importante necesități din punctul de vedere al cetățenilor poate avea – și are – doar efecte reduse, și, deoarece aceste priorități nu sunt adaptate la condițiile locale, ele stârnesc adesea îndoieli (în multe cazuri justificate) în rândul cetățenilor cu privire la avantajele oferite, nu numai lor, ci și UE în ansamblu. Prin urmare, pentru a obține ceea ce reprezintă o valoare adăugată concretă pentru cetățenii UE, numai o abordare teritorială integrată care ține seama de condițiile locale se poate dovedi de folos, spre deosebire de o abordare sectorială sau națională;

10.

reamintește că cel de Al 7-lea raport privind coeziunea, publicat în 2017, arată o creștere a disparităților subregionale, inclusiv în regiunile cele mai bogate. ITI constituie un instrument prea puțin utilizat în întâmpinarea provocării pe care o reprezintă corectarea acestor disparități. Experiența din perioada 2014-2020 arată că ITI și instrumentele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității pot fi utilizate pentru a ajuta teritoriile urbane sau rurale care se confruntă cu cele mai mari dificultăți. Într-adevăr, în unele regiuni europene, introducerea lor și repartizarea finanțării din FEDR au fost bazate pe indicatori de șomaj și de dinamică economică. Teritoriile cu cele mai mari dificultăți au beneficiat de sume mai mari decât regiunile cele mai prospere. Acest principiu al echității teritoriale este fundamental pentru ca nicio regiune să nu fie lăsată în urmă, în contextul creșterii globale;

11.

salută raportul „Strategii teritoriale și urbane integrate: cum creează valoare adăugată fondurile ESI în perioada 2014-2020?” (1), publicat de Comisia Europeană în decembrie 2017, și este de acord cu concluziile lui. Din conținutul acestui raport, CoR ar dori să sublinieze în special următoarele puncte, care corespund experienței ALR de până acum:

ITI au potențialul de a viza nevoile și problemele de dezvoltare și de a concepe soluții ascendente, cu implicarea activă a cetățenilor și instituțiilor locale, pentru a garanta că „nicio persoană sau nicio regiune nu este lăsată în urmă”. De asemenea, ele au potențialul de a răspunde la șocuri locale sau evoluții neașteptate prin pachete integrate, care conferă substanță planurilor de acțiune.

Strategiile urbane și teritoriale constituie o demonstrație clară a modului în care politica de coeziune promovează punerea în aplicare a abordărilor axate asupra teritoriilor în vederea dezvoltării regionale și urbane, precum și a modului în care a încurajat aplicarea unor pachete de intervenție cu specific local, care au fost elaborate în conformitate cu opiniile părților interesate, dar și cu obiectivele globale ale UE și cu nevoia de „valoare adăugată” la nivel european și de flexibilitate.

Strategiile reprezintă dezvoltarea integrată – ele sunt multisectoriale, implică parteneri multipli (într-un mare număr de cazuri) și mai multe surse de finanțare. De asemenea, ele încurajează cooperarea verticală și orizontală, integrarea teritorială și schimbul de cunoștințe. În condițiile în care, la nivelul UE, s-a discutat de multă vreme și se discută în continuare despre modalitățile de promovare a unei mai bune cooperări și integrări în toate sectoarele de politică și între autorități, integrarea intervențiilor este, deseori, fezabilă în cele mai practice și mai adecvate condiții la nivel local.

ITI implică un nivel semnificativ de inovare instituțională în materie de dezvoltare urbană și regională și creează noi relații sau noi moduri de funcționare. Procesul de dezvoltare și punere în aplicare a strategiilor a încurajat sau a impus noi moduri de lucru, de gândire și de colaborare, stabilind, în multe cazuri, și relații de cooperare și rețele între diversele centre sau zone.

Investițiile teritoriale integrate și actuala perioadă de programare

12.

afirmă că, având în vedere domeniul lor de aplicare, investițiile teritoriale integrate (ITI) par a fi un instrument eficient pentru punerea în aplicare a unei abordări axate asupra teritoriilor, iar în numeroase state membre acestea sunt deja puse în practică în cadrul actualei perioade de programare, în diverse circumstanțe și sub diferite forme, de la investițiile teritoriale integrate regionale și pentru aglomerările urbane (ITI urbane, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEDR), până la dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD) și la alte instrumente teritoriale integrate;

13.

salută faptul că, în cursul pregătirilor pentru actuala perioadă de programare, s-au publicat o serie de documente de înaltă calitate, menite să atragă atenția asupra faptului că, pentru a utiliza fondurile UE într-un mod mai eficient și mai orientat asupra rezultatelor proiectelor, trebuie să se pună în aplicare o abordare teritorială integrată bazată pe realitățile locale, care, în timp, se modifică. Documentele au propus principii concrete de gestionare și punere în aplicare a acestei abordări. Din păcate însă, aceste principii nu au fost întotdeauna aplicate în mod sistematic, în actuala perioadă de programare prevalând o abordare națională și foarte sectorială, care simplifică, poate, sarcina administrativă a Comisiei, dar nu duce la efectele dorite în anumite regiuni și pentru anumite categorii de cetățeni ai UE, așa cum rezultă clar din dezbaterile recente privind situația politicii de coeziune;

14.

consideră că cel mai important dintre documentele la care se face referire mai sus este „O agendă pentru o politică de coeziune reformată – O abordare teritorială pentru a răspunde la provocările și așteptările Uniunii Europene”, denumit și „Raportul Barca”, publicat în aprilie 2009. Acesta subliniază abordarea teritorială integrată și abordarea axată asupra teritoriilor ca reprezentând elementele de bază pentru relansarea politicii de coeziune și solicită o strategie de dezvoltare axată asupra teritoriilor și orientată către obiectivele fundamentale, atât economice, cât și sociale;

15.

salută faptul că DG Regio a Comisiei Europene, în colaborare cu o serie de experți, a elaborat un excelent document intitulat „Scenarios for Integrated Territorial Investment” (Scenarii pentru investiții teritoriale integrate), publicat în ianuarie 2015, în care propune patru scenarii pentru implementarea investițiilor teritoriale integrate, pe baza diverselor condiții și caracteristici teritoriale. În cursul perioadei de programare actuale, propunerile formulate în acest document nu au fost aplicate decât într-o măsură limitată, printre altele, din cauza publicării sale tardive (abia în 2015). Ar fi oportun ca acest document să se afle la baza dezbaterilor privind viitorul ITI;

16.

salută faptul că 20 de state membre au participat în mod voluntar la punerea în aplicare a ITI în actuala perioadă de programare. Este regretabil că unele țări au utilizat ITI numai în raport cu punerea în aplicare a articolului 7 din Regulamentul privind FEDR, care prevede că cel puțin 5 % din resursele FEDR alocate la nivel național în cadrul obiectivului „Investiții în favoarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă” ar trebui destinate strategiilor de dezvoltare urbană integrate, fără a ține seama în suficientă măsură de nevoile reale ale nivelurilor local și regional. Un număr important de state membre au utilizat instrumentul și în sens mai larg (ITI „tematice”, puse în aplicare în temeiul articolului 36 din RDC). Acest potențial important pentru investiții integrate ar putea fi optimizat pe viitor prin valorificarea exemplelor de bune practici existente și prin adaptarea în continuare a instrumentului la diverse cerințe locale și regionale, punând în aplicare recomandările formulate în prezentul aviz;

17.

regretă faptul că s-a înregistrat o întârziere considerabilă în punerea în aplicare a abordărilor teritoriale integrate și că acest instrument nu a putut încă să genereze toate sinergiile pe care este în măsură și ar trebui să le genereze. Acest lucru nu poate și nu trebuie însă să fie extrapolat pentru a se sugera că punerea în aplicare a politicii europene de coeziune prin intermediul unor investiții teritoriale integrate nu este eficientă. Dimpotrivă, în contextul complicațiilor apărute și al lipsei de claritate, faptul că acest instrument – datorită eforturilor considerabile ale personalului din cadrul tuturor părților interesate – a pornit cu dreptul și produce rezultate cu un real impact pozitiv la nivel teritorial și la nivelul cetățenilor este o dovadă a potențialului său. În plus, CoR subliniază valoarea adăugată a abordărilor teritoriale integrate, în măsura în care acestea au acționat ca o pârghie pentru consolidarea capacităților în anumite contexte, facilitând o abordare teritorială integrată și o guvernanță pe mai multe niveluri, acolo unde acestea nu existau înainte.

Astfel cum a reieșit din atelierul privind stadiul dezvoltării urbane durabile și ITI, care a avut loc la Comitetul European al Regiunilor în 2017 (2), principalele dificultăți în ceea ce privește punerea în aplicare a ITI în actuala perioadă de programare sunt:

Punerea la dispoziție cu întârziere a „Ghidului de orientare pentru statele membre cu privire la dezvoltarea urbană durabilă integrată (articolul 7 din Regulamentul privind FEDR)”, pe care Comisia Europeană l-a publicat doar în mai 2015. Abia pe baza acestuia s-a trecut la elaborarea structurii necesare pentru punerea în aplicare a ITI în statele membre, la delimitarea aglomerărilor urbane și la definirea modalităților de aprobare a documentelor strategice de dezvoltare urbană, precum și a acestor documente strategice în sine. Numai atunci s-a putut începe planificarea proiectelor individuale.

În majoritatea statelor membre, problema principală a punerii în aplicare și a elaborării documentelor strategice privind aglomerările urbane în scopul ITI a constat în faptul că, la lansarea pregătirilor pentru punerea în aplicare a ITI, programele operaționale fuseseră deja aprobate, la fel ca și indicatorii și structurile lor de gestionare, fără a ține seama de ITI. Prin urmare, a fost necesar ca strategiile privind aglomerările urbane să fie adaptate la diferitele programe operaționale și diverșii indicatori stabiliți în prealabil, limitându-li-se astfel considerabil flexibilitatea și efectul sinergic real.

În anumite cazuri, nu a avut loc alocarea obligatorie a resurselor programelor operaționale în favoarea ITI, întregul principiu al punerii în aplicare și al creării de sinergii prin intermediul ITI fiind astfel lipsit de orice utilitate.

Întârzierile în ce privește punerea în aplicare și crearea de structuri de gestionare a ITI complicate în mod inutil, în care, chiar și la nivelul aglomerărilor urbane, trebuie create organisme intermediare, însărcinate cu selecționarea și evaluarea proiectelor, deși adevărata selecție a proiectelor se desfășoară, cel mai adesea, doar la nivelul autorităților de gestionare a fiecărui program operațional în parte. În unele cazuri, aceste structuri par disproporționate, atât din punctul de vedere al resurselor scăzute alocate ITI, cât și din punctul de vedere al competenței concrete foarte limitate de care dispun aceste organisme intermediare sau al posibilei suprapuneri a acțiunilor. În astfel de cazuri, existența unor structuri de punere în aplicare atât de complexe complică în mod excesiv întreaga procedură.

În cadrul procesului de punere în aplicare, mandatul și competențele organismelor responsabile cu selectarea operațiunilor (în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEDR) nu sunt suficient luate în considerare. În cazul în care strategiile teritoriale integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă sunt puse în aplicare într-o zonă funcțională care depășește granițele urbane oficiale, adesea, poziția autorităților subregionale care operează pe baza unui parteneriat amplu al părților interesate din teritoriu și pe baza guvernanței pe mai multe niveluri nu este suficient de bine stabilită din punct de vedere juridic.

De asemenea, atelierul a subliniat aspectele pozitive, în special resursele atribuite pentru punerea în aplicare a strategiilor, precum și crearea de sinergii între proiecte și, mai presus de toate, găsirea de soluții la probleme în funcție de condițiile și de potențialul de la nivel local, adică aplicarea concretă a unei abordări axate asupra teritoriilor.

Calea de urmat după 2020 – propuneri pentru următoarea perioadă de programare

18.

consideră că cele mai adecvate metode de punere în aplicare a ITI după 2020 trebuie să se bazeze pe învățămintele desprinse din punerea lor în aplicare până în prezent. Totuși, pentru următoarea perioadă de programare, nu va fi suficient să se modifice sistemul actual de punere în aplicare a ITI, cu caracter voluntar. Experiența actuală ar trebui considerată doar ca un rezultat experimental al proiectelor-pilot, care trebuie utilizat pentru a transforma cu adevărat politica de coeziune a UE într-o politică bazată pe dezvoltarea regională, abordarea teritorială integrată și abordarea axată asupra teritoriilor, capabilă să valorifice la maximum potențialul fiecărei regiuni în parte și să facă față problemelor și provocărilor economice și sociale, pentru a aduce beneficii cetățenilor UE și Uniunii, în ansamblu;

19.

propune ca, pentru configurarea următoarei perioade de programare, să se pornească de la documentul „Scenarii pentru investiții teritoriale integrate”, care să fie aplicat într-o măsură cât mai largă. Ar trebui ca abordarea ITI să fie mai bine valorificată și dincolo de zonele urbane, unde este cel mai frecvent utilizată în prezent, și pusă în aplicare la scară mai largă în zone rurale și funcționale definite în diverse moduri, în funcție de realitățile locale, așa cum prevăd cele patru scenarii descrise în acest document. Este foarte important ca instrumentul ITI să fie aplicat zonelor funcționale, întrucât punerea la dispoziția acestora a unui sprijin specific bazat pe o abordare ascendentă s-ar putea dovedi deosebit de eficientă și productivă în termeni de creare de sinergii între resursele locale și sursele externe de finanțare. Ar trebui să fie obligatoriu pentru toate statele membre să înlesnească punerea în aplicare a instrumentului de investiții teritoriale integrate în următoarea perioadă de programare, astfel încât acesta să-și poată realiza potențialul de instrument esențial pentru punerea în aplicare a politicii de coeziune regională a UE, plecând în permanență de la principiul parteneriatului și asigurând participarea plenară a autorităților locale și regionale la elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea strategiilor;

20.

propune, de asemenea, ca teritoriile funcționale care formează un întreg logic și a căror mărime nu o depășește pe cea a regiunilor NUTS III să constituie punctul de plecare în conceperea unor strategii integrate, cuprinzătoare, cu condiția ca legăturile logice dintr-un anumit teritoriu să nu creeze o altă unitate funcțională, în cadrul căreia strategia să poată fi pusă în aplicare într-un mod mai eficace. Acest lucru nu înseamnă că autoritățile NUTS III sau din regiunea similară ar trebui să devină și unica instanță de gestiune pentru punerea în aplicare a strategiei ITI și nici că pe acel teritoriu ar trebui concepută o singură strategie integrată. Dimpotrivă, Comitetul dorește să stabilească, în funcție de circumstanțele locale și funcționale și de legăturile logice, strategii de investiții teritoriale integrate adaptate pentru diferitele tipuri de teritorii, în interiorul zonei funcționale menționate mai sus, dar rezultatele și impactul lor ar trebui armonizate la acest nivel. Această armonizare ar trebui să permită, de asemenea, crearea de legături tematice logice cu regiunile vecine și luarea în considerare a intereselor sau cerințelor unităților teritoriale mai mici. Cu toate acestea, punerea în aplicare și gestionarea strategiilor ar trebui să se desfășoare în așa fel încât să se maximizeze efectele, iar aceasta – în mod voluntar și cu respectarea realităților și condițiilor locale;

21.

recomandă cu fermitate ca toate resursele dedicate ITI să fie concentrate, în măsura posibilului, într-un singur program operațional bazat pe fonduri multiple, astfel încât fiecare ITI să se refere întotdeauna numai la un singur program operațional – adică diferitele organisme de punere în aplicare a ITI să comunice cu o singură autoritate de management a programului operațional. Într-adevăr, valoarea adăugată reală a ITI este mult mai ridicată atunci când acestea sunt finanțate din fonduri multiple. Crearea unui set de norme comun, aplicabil investițiilor realizate în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european, Fondului de coeziune și acelor părți ale Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală care privesc, în general, dezvoltarea rurală, ar constitui modalitatea cea mai eficace de a realiza obiectivele politicii de coeziune. Cu excepția cazului în care este adoptată ideea ca fiecare ITI să corespundă unui singur program operațional pentru următoarea perioadă de programare, va fi necesar să se evite crearea unor legături complicate cu fiecare dintre programele operaționale sectoriale. CoR se declară în favoarea unor programe finanțate din fonduri multiple, puse în aplicare la nivel regional. În mod logic, programul operațional în care se înscrie ITI ar trebui să fie finanțat din mai multe fonduri. Pentru a se obține sinergii mai puternice, ar mai trebui totuși ca instrumentul ITI să își poată crea, dacă este cazul, legături funcționale cu alte programe operaționale și alte instrumente (cum ar fi Programul Orizont și FEIS). Organismele de punere în aplicare a ITI de la toate nivelurile ar trebui să dispună de flexibilitate maximă în ceea ce privește atingerea obiectivelor. Posibilitatea de a desemna un fond principal pentru asistență tehnică ar putea facilita, de asemenea, punerea în aplicare operațională a instrumentelor finanțate din fonduri multiple;

22.

consideră că, la punerea în aplicare a unui instrument de investiții teritoriale integrate, trebuie să se țină seama de indicatorii de productivitate și de performanță corespunzători scopului final al investițiilor teritoriale integrate. Prin urmare, este esențial să existe indicatori specifici pentru acest instrument de programare, motiv pentru care, în stadiul de proiectare a programelor operaționale, autorităților regionale ar trebui să li se ofere posibilitatea de a prezenta indicatori proprii, care să fie evaluați de serviciile Comisiei pentru a se asigura corespondența dintre acțiunile propuse, indicatorii de măsurare și obiectivul ITI. În mod similar, trebuie evidențiate dificultățile juridice (a se vedea regimul ajutoarelor de stat) care constau uneori într-o discriminare pozitivă sub aspectul domeniului de aplicare obiectiv și subiectiv al ITI, având legătură, de exemplu, cu principiile concurenței libere;

23.

recomandă, de asemenea, ca desemnarea zonelor care fac obiectul ITI, modalitățile de punere în aplicare, obiectivele și alocările bugetare să fie clar definite în prealabil în acordurile de parteneriat (sau în documentele similare care precizează relațiile dintre statele membre și UE în viitoarea perioadă de programare) și în programele operaționale relevante, din care ar trebui să facă parte în mod obligatoriu. Totodată, odată aprobat programul operațional corespunzător, fiecare organism implicat în punerea în aplicare a unei ITI ar trebui să negocieze și să aprobe, împreună cu autoritatea de gestionare a programului operațional respectiv, un acord cu Comisia Europeană (pentru a reuși punerea în aplicare, este indispensabil un acord direct tripartit între organismele care realizează ITI, autoritatea de gestionare a programului operațional și Comisie). Acesta ar trebui să stabilească modalitățile de punere în aplicare și să definească indicatori axați asupra efectelor reale produse de strategia ITI la nivelul teritoriului respectiv. În țările în care principiul parteneriatului nu a fost implementat cum se cuvine, ci doar superficial, Comisia Europeană ar trebui să ajute la stabilirea unor relații bazate pe un parteneriat corespunzător, inclusiv pentru punerea în aplicare a ITI;

24.

subliniază că experiențele recente în materie de punere în aplicare nu numai a ITI, ci și a FEIS la nivel regional, au demonstrat, în general, că, pentru a garanta stabilitatea și impactul aferent, este indispensabil ca gestionarea și finanțarea ITI să aibă loc pe baza unei subvenții globale care să definească clar obiectivele, indicatorii, resursele și responsabilitatea realizării lor. Această subvenție globală nu trebuie percepută însă ca o sursă de fonduri de utilizat după bunul plac, ci trebuie să fie clar legată de realizarea de obiective și indicatori stabiliți individual pentru fiecare strategie ITI, în cadrul negocierilor cu privire la programul operațional relevant. Sistemul de subvenție globală ar trebui să garanteze predictibilitatea și securitatea resurselor pentru punerea în aplicare a strategiilor ITI și, astfel, să permită și o combinație flexibilă a acestei resurse financiare cu alte instrumente ale UE și naționale (de exemplu, FEIS și Programul Orizont) și resursele proprii. Scopul este de a face astfel încât să se poată adopta o veritabilă abordare strategică în cadrul punerii în aplicare a investițiilor teritoriale integrate și să se ajungă la cea mai bună integrare posibilă a resurselor și la cele mai eficace sinergii în subregiuni, precum și între teritorii, în cadrul unei regiuni;

25.

consideră că punerea în aplicare a unui instrument de investiții teritoriale integrate ar trebui să ducă la îmbunătățirea gestiunii financiare a programelor operaționale. Complementaritatea nu presupune o mai mare finanțare pentru lansarea acestui instrument de programare. Ar trebui să fie luat în considerare principiul „mai bine o încurajare decât o pedeapsă”, pentru majorarea ratelor de cofinanțare în vederea acoperirii costurilor de investiții care au o legătură directă cu obiectivul ITI;

26.

recomandă, de asemenea, ca organismele care realizează ITI să fie exclusiv autoritățile locale și regionale de la diferite niveluri, asociațiile municipale și consiliile de dezvoltare teritorială, înființate în temeiul dispozițiilor legale, euroregiunile și organismele de cooperare teritorială interregionale, întrucât doar ele pot garanta că strategiile vor fi puse în aplicare. Acestor organisme ar trebui să li se acorde o flexibilitate maximă, atât în ce privește selectarea activităților și a intervențiilor necesare pentru realizarea obiectivelor, cât și în ce privește amploarea și destinația sprijinului, astfel încât să poată combina în mod adecvat propriile resurse cu cele ale Uniunii, cele ale statelor și cele private, pentru a obține un efect sinergic maxim de pe urma strategiei. Ar trebui, de asemenea, să li se permită, în cursul punerii în aplicare a strategiei, să modifice amploarea și destinația sprijinului în funcție de condițiile socioeconomice în schimbare ale teritoriului, astfel încât să se ajungă la realizarea obiectivelor în mod cât mai eficace și la o valoare adăugată europeană maximă. În acest context, Comisia Europeană este invitată să asigure securitate juridică, prin elaborarea unor orientări clare în materie de responsabilitate în utilizarea ITI;

27.

consideră că este esențial să se meargă dincolo de o simplă regrupare a proiectelor cofinanțate din diferite fonduri și să se urmărească o strategie de gestionare integrată reală și adecvată. Observă, în acest sens, că, pentru a se asigura o mai mare eficiență și eficacitate a ITI, trebuie să se ofere mai mult sprijin și mai multe orientări practice pentru ca acest instrument să fie înțeles mai bine și pentru ca strategiile să fie mai bine elaborate și puse în aplicare, valorificând astfel pe deplin potențialul ITI. În acest scop, recomandă să se aibă în vedere instituirea unei structuri specifice de sprijin permanent pentru regiunile interesate de utilizarea acestui instrument, care să prevadă activități de informare și de consiliere și să promoveze schimbul de bune practici;

28.

subliniază, în concluzie, că pregătirile pentru punerea în aplicare a instrumentului ITI pentru perioada de programare de după 2020 trebuie lansate imediat după publicarea viitoarei propuneri legislative privind fondurile ESI post-2020, astfel încât fiecare strategie ITI să poată fi elaborată și discutată în detaliu cu cetățenii și alte părți interesate, înainte de primele dezbateri asupra programelor operaționale cu Comisia Europeană. Acest lucru este necesar pentru că o abordare ascendentă este mult mai participativă și mai complicată și necesită mult mai mult timp pentru negocieri decât o abordare descendentă. Punerea în aplicare a instrumentului ITI ar trebui integrată în propunerea legislativă privind fondurile ESI post-2020, precum și în propunerile privind bugetul care vor sta la baza viitoarei politici de coeziune.

Bruxelles, 1 februarie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/integrated_strategies/integrated_strategies_en.pdf

(2)  Atelier propus de Regiunea Murcia și organizat în comun cu Comisia Europeană în contextul TAIEX REGIO PEER 2 PEER [instrument conceput pentru a promova schimbul de cunoștințe și de bune practici între organismele care gestionează fonduri în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului de coeziune, îmbunătățind astfel capacitatea lor administrativă și asigurând rezultate mai bune pentru investițiile UE].


Top