52017IP0493

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52017IP0493 - EN

Document 52017IP0493

Help

Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2017 referitoare la raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (2017/2121(INI))

OJ C 369, 11.10.2018, p. 47–55 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

11.10.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 369/47

P8_TA(2017)0493

Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune

Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2017 referitoare la raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (2017/2121(INI))

(2018/C 369/06)

Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind politica externă și de securitate comună,

—	având în vedere articolele 21 și 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—	având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

—	având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară,

—	având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la responsabilitatea politică,

—

având în vedere comunicarea din 2016 a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene și comunicarea comună din 2017 a Comisiei și a SEAE intitulată „O abordare strategică privind reziliența în cadrul acțiunii externe a UE”,

—

având în vedere faptul că principiile-cheie consacrate în Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, în special cele referitoare la suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor statelor sunt respectate în mod egal de toate statele participante;

—	având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a VP/ÎR din 12 decembrie 2011 intitulată „Drepturile omului și democrația în centrul acțiunilor externe ale Uniunii Europene – către o abordare mai eficientă” (COM(2011)0886),

—	având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0350/2017),

Introducere

este convins că niciun stat membru nu este în măsură să soluționeze singur provocările cu care ne confruntăm în prezent; evidențiază faptul că acțiunile comune ale UE constituie modalitatea cea mai eficientă de protejare a intereselor Europei, de afirmare a valorilor sale, de angajare într-o lume mai largă ca un actor unitar și influent la nivel global și de protejare a cetățenilor și a statelor membre de amenințările sporite la adresa securității lor, inclusiv în sfera digitală la nivel mondial; își exprimă îngrijorarea cu privire la arhitectura de securitate a UE, care este în continuare fragilă și fragmentată în fața noilor provocări cotidiene care apar neîncetat și în care „pacea hibridă” a devenit o realitate nesatisfăcătoare; îndeamnă statele membre să acționeze pentru a îndeplini dorințele acelor cetățeni europeni care au subliniat în mod repetat că o politică externă și de securitate a UE bazată pe valorile fundamentale și pe drepturile omului este una dintre cele mai importante și mai necesare dintre toate politicile UE; consideră că este momentul ca statele membre să pună în aplicare instrumentele și politicile aferente politicii externe și de securitate comune (PESC) care să-i permită UE să reacționeze în fața conflictelor și crizelor externe, să dezvolte capacitățile partenerilor și să protejeze Uniunea Europeană;

reamintește angajamentul UE de a elabora o politică externă și de securitate comună ghidată de valorile democrației, ale statului de drept, ale universalității și indivizibilității drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, și în conformitate cu Carta ONU și cu dreptul internațional; consideră că, pentru a se ridica la înălțimea acestui angajament și pentru a contribui la promovarea drepturilor omului și a democrației în lume, UE și statele sale membre trebuie să se exprime printr-o voce unică și să se asigure că mesajul lor este auzit;

consideră că, pentru ca UE să poată face față cu succes provocărilor cu care se confruntă, în special amenințărilor în materie de securitate, aceasta trebuie să fie un actor global eficient, credibil și ale cărui acțiuni sunt bazate pe valori, care are o capacitate de acțiune și de dialog eficient cu alți actori globali, ceea ce presupune ca UE să se exprime cu o singură voce, să acționeze împreună și să își concentreze resursele pe prioritățile strategice;

reamintește că este necesar ca politicile externe ale Uniunii să fie coerente, atât între ele, cât și cu celelalte politici cu dimensiune externă, și să urmărească obiectivele definite la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

consideră că principalele etape de referință care ar trebui parcurse de Uniunea Europeană pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor săi sunt:

—	coordonarea evaluărilor amenințărilor și problemelor serioase care există în interiorul UE și o abordare comună a modului de rezolvare a acestora, luând în considerare în special prevenirea radicalizării, care poate duce la recrutarea de către grupuri teroriste,

—	consolidarea și aprofundarea proiectului european și a acțiunii sale externe, printre altele, prin intermediul întăririi cooperării și capacităților UE în domeniul politicii sale externe și de securitate comune, inclusiv în domeniul războiului informațional,

—

cooperarea dintre statele membre, parteneri și organizațiile și instituțiile internaționale care protejează pacea în condiții stabilite în mod clar și alese cu grijă, în vederea întăririi ordinii politice și economice mondiale bazate pe norme, inclusiv protecția drepturilor omului, și conlucrarea cu partenerii pentru a juca un rol de lider în procesul de reconciliere, de restabilire a păcii și de menținere a acesteia și, acolo unde este nevoie, de asigurare a respectării sale;

Coordonarea evaluărilor amenințărilor și problemelor serioase care există în interiorul UE: confruntarea cu mediul politic și de securitate actual

subliniază faptul că garantarea securității cetățenilor UE și a integrității teritoriale a UE, stabilizarea vecinătății, în special în Balcanii de Vest, punând accentul pe o mai mare vizibilitate a UE în această regiune și pe promovarea unor reforme vizând menținerea unei ordini internaționale economice și politice cu caracter cooperativ și întemeiată pe norme, soluționarea pașnică a conflictelor și dialogul cu democrațiile pluraliste care s-au angajat să apere drepturile omului, constituie condițiile esențiale pentru stabilitatea UE; solicită o diplomație publică mai activă a UE și o mai mare vizibilitate pentru proiectele deja puse în aplicare de către UE;

este de părere că, într-un mediu internațional tot mai instabil și mai afectat de conflicte, numai prin îmbinarea multilateralismului eficient, a puterii necoercitive și a puterii coercitive convingătoare comune pot fi abordate provocările majore în materie de securitate, în special proliferarea armelor de distrugere în masă, încălcarea ordinii în materie de securitate în Europa, terorismul, conflictele din vecinătatea estică și din cea sudică, războaiele prin interpuși, războiul hibrid și cel informațional, inclusiv agresiunile digitale și insecuritatea în materie de energie; evidențiază faptul că aceste provocări includ, de asemenea, crizele refugiaților în dimensiunea lor umanitară, comportamentul agresiv al Coreei de Nord, încălcarea de către Rusia a dreptului internațional și puterea militară crescândă a Chinei, pentru care numai un răspuns diplomatic puternic va fi suficient;

este de părere că o politică externă și de securitate comună mai eficace se bazează în primul rând pe definirea unor priorități și a unor viziuni strategice comune; consideră că este necesar să se soluționeze cauzele profunde ale instabilității, răspândită în mare măsură din cauza unor state fragile sau aflate în stare de colaps, și ale migrației forțate și neregulamentare: sărăcia, lipsa oportunităților economice și a accesului la educație, excluderea socială, conflictele armate, guvernarea nedemocratică și ineficientă, corupția, schimbările climatice, creșterea sectarismului, amenințarea radicalizării și răspândirea ideologiilor extremiste; reamintește planul de acțiune adoptat la summitul de la Valletta, care solicită angajarea răspunderii comune a țărilor de origine, a celor de tranzit și a celor de destinație; subliniază importanța ruperii modelului economic al rețelelor care introduc ilegal persoane;

subliniază necesitatea de a combate tendințele autocratice și nepotismele, de a intensifica sprijinul pentru forțele democratice și a lupta împotriva terorismului islamist în vecinătatea sudică și printre vecinii și partenerii noștri, precum și de a viza grupurile care încearcă să încurajeze cetățenii UE să lupte pentru cauza lor extremistă; reamintește că regiunea Sahel și alte zone geografice conectate sunt regiuni prioritare pentru asigurarea securității Uniunii Europene; reiterează necesitatea ca UE să depună eforturi diplomatice coordonate împreună cu Statele Unite și cu alți parteneri internaționali, pentru a conlucra cu actorii din regiune precum Turcia, statele din zona Golfului și Iranul cu privire la necesitatea unei poziționări clare împotriva extremismului religios și a terorismului, precum și de a elabora o strategie comună pentru a se confrunta cu această încercare globală, în conformitate cu angajamentul lor asumat la nivelul ONU de a respecta dreptul internațional și valorile universale; consideră că aceste eforturi diplomatice ar trebui să fie însoțite de o gamă largă de alte instrumente și mijloace aflate la dispoziția UE, inclusiv cele destinate îmbunătățirii condițiilor politice, sociale și economice care să ducă la instaurarea și la menținerea păcii;

10.

consideră că contracararea extremismului violent ar trebui să meargă mână în mână cu apărarea drepturilor universale ale omului; subliniază că UE trebuie să contracareze și să condamne sponsorii statali ai radicalizării și ai terorismului, în special în cazul în care acest sprijin se acordă entităților considerate de UE drept organizații teroriste; subliniază importanța consolidării cooperării cu partenerii noștri în lupta împotriva terorismului;

11.

subliniază că o soluție sustenabilă la criza siriană poate fi găsită numai în cadrul existent convenit la nivelul ONU și că aceasta trebuie să se bazeze pe un acord politic care favorizează includerea, condus de Siria, în care să fie implicate toate părțile interesate; continuă să îndemne toate statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU să-și onoreze responsabilitățile în legătură cu criza siriană; susține apelul lansat de trimisul special al Secretarului General al ONU pentru Siria către statele garant ale încetării focului să depună eforturi urgente pentru a susține regimul de încetare a focului;

12.

salută strategia UE privind Siria adoptată în aprilie 2017, care include extinderea sancțiunilor la persoanele implicate în dezvoltarea și utilizarea de arme chimice; încurajează extinderea în continuare a sancțiunilor pentru cei responsabili pentru încălcări ale drepturilor omului; subliniază că toți cei responsabili de încălcări ale dreptului internațional trebuie să fie trași la răspundere. își reiterează apelul adresat UE și statelor sale membre de a analiza împreună cu partenerii crearea unui tribunal pentru crime de război în Siria, până la deferirea cu succes a acestora la TPI; subliniază necesitatea ca UE să-și manifeste angajamentul deplin pentru sprijinirea reconstrucției Siriei după conflict;

13.

invită toate părțile implicate, atât din Libia, cât și din afara Libiei, să sprijine Acordul politic libian semnat la 17 decembrie 2015 și Consiliul prezidențial care a rezultat în urma acestuia și care este singura autoritate recunoscută de comunitatea internațională și de ONU; subliniază că soluționarea crizei din Libia este o condiție prealabilă pentru stabilitatea din zona mediteraneeană; subliniază importanța vecinătății sudice și necesitatea realizării unui spațiu euro-mediteraneean de pace, prosperitate, stabilitate și integrare; subliniază sprijinul său ferm pentru o soluție bazată pe două state la conflictul israelo-palestinian, cu un stat palestinian independent, democratic, viabil și adiacent, care să trăiască în pace și securitate alături de statul securizat al Israelului; subliniază că este important să se garanteze coerența politicii UE în situațiile de ocupație sau de anexare a unui teritoriu;

14.

salută continuarea punerii în aplicare cu succes de către toate părțile a Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), asupra căruia s-a convenit cu Iranul în cadrul UE3 + 3; subliniază faptul că implementarea integrală continuă a acestui acord de către toate părțile este esențială pentru eforturile de la nivel mondial privind neproliferarea și soluționarea conflictelor în Orientul Mijlociu; subliniază că JCPOA este un acord multilateral care a fost aprobat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU și nu poate fi modificat în mod unilateral; subliniază riscul la adresa securității reprezentat de programul de rachete balistice al Iranului și evidențiază necesitatea implementării depline a Rezoluției 2231 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU care solicită Iranului să nu întreprindă nicio activitate legată de rachete balistice concepute pentru a putea servi ca vectori de arme nucleare, inclusiv lansări cu utilizarea tehnologiei rachetelor balistice;

15.

ia act de faptul că Departamentul Trezoreriei al SUA și-a actualizat în mod oficial lista resortisanților special desemnați (SDN) utilizată în combaterea terorismului, pentru a include lista Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC);

16.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la catastrofa umanitară care are loc în prezent în Yemen; subliniază încă o dată că nu poate exista o soluție militară pentru conflictul prelungit din Yemen și sprijină eforturile depuse de UE și ONU pentru a obține încetarea focului și a pune bazele negocierilor de pace; consideră că UE trebuie să acționeze în vederea asigurării continuării existenței minorităților etnico-religioase din Orientul Mijlociu, în special din Irak și Siria;

17.

condamnă utilizarea repetată de către Rusia a dreptului său de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU și consideră că aceasta subminează eforturile internaționale de pace și de rezolvare într-o mai mare măsură a conflictului din Siria și din sudul Europei;

18.

recunoaște că ar trebui să se depună eforturi suplimentare pentru a face posibilă migrația și mobilitatea în condiții legale, inclusiv la nivel bilateral, prin favorizarea mobilității bine gestionate între continente și în interiorul acestora și prin încurajarea politicilor care promovează căile legale de migrație, combătând în același timp rețelele ilegale care profită de pe urma persoanelor vulnerabile; subliniază eforturile depuse de statele membre în această privință și consideră că este esențial să se consolideze accesul legal și securizat la calea spre Europa; regretă, în această privință, lipsa unei politici europene veritabile, echilibrate și credibile privind migrația și azilul, după cum a demonstrat criza actuală din zona Mediteranei, și invită Consiliul și statele membre să acționeze în consecință;

19.

este ferm convins că este necesară o nouă abordare a relațiilor UE cu vecinii săi estici; consideră că sprijinirea acelor țări care doresc să aibă legături mai strânse cu UE trebuie să fie o prioritate majoră pentru politica externă a UE; consideră că prelungirea perioadei de aplicare a sancțiunilor împotriva unor persoane și unor entități din Rusia reprezintă un rezultat inevitabil al eșecului punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk și consideră în continuare că punerea în aplicare a acestor acorduri de către toate părțile reprezintă baza unei soluții politice sustenabile a conflictului din estul Ucrainei;

20.

evidențiază că posibilitatea unei mai ample relații de cooperare cu Rusia este condiționată de respectarea deplină de către Rusia a ordinii europene în materie de securitate și a dreptului internațional; insistă asupra faptului că UE ar trebui să păstreze deschisă opțiunea impunerii treptate, în continuare, a unor sancțiuni în cazul în care Rusia continuă să încalce dreptul internațional; își reiterează angajamentul față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a tuturor celorlalte țări ale Parteneriatului estic în cadrul granițelor acestora recunoscute la nivel internațional; subliniază că decizia Rusiei din 21 martie 2014 de a încorpora Crimeea în Federația Rusă rămâne ilegală în conformitate cu dreptul internațional și regretă decizia subsecventă a autorităților ruse de a impune cu forța pașapoartele rusești tuturor locuitorilor Crimeii; solicită VP/ÎR și Consiliului să joace un rol mai activ și mai eficace în ceea ce privește soluționarea conflictelor tergiversate și înghețate;

21.

regretă multiplele încălcări ale dreptului internațional și războiul hibrid dus de Rusia; recunoaște, cu toate acestea, posibilitatea unei colaborări și a unui dialog raționale și coerente în domenii de interes comun, pentru a asigura asumarea răspunderii și respectarea dreptului internațional; subliniază necesitatea de a menține și de a încuraja posibilitatea unei cooperări viitoare cu privire la soluționarea crizelor globale în cazul în care există un interes direct sau indirect al UE sau o oportunitate de a promova valorile UE;

22.

consideră că sunt necesare relații normalizate, atât pentru UE, cât și pentru Rusia, și că orice viitoare strategie UE-Rusia ar trebui să sublinieze angajamentul și sprijinul consolidate față de partenerii estici ai UE; subliniază că UE ar trebui să păstreze ușa deschisă pentru aprofundarea relațiilor politice și economice bilaterale cu Rusia, cu condiția ca aceasta să respecte dreptul internațional și acordurile la care a aderat și să înceteze cu atitudinea sa din ce în ce mai agresivă față de vecinii săi și față de Europa;

23.

reiterează faptul că suveranitatea, independența și soluționarea pașnică a diferendelor reprezintă principii fundamentale ale ordinii europene în materie de securitate, care se aplică tuturor statelor; condamnă fără rezerve, prin urmare, agresiunea Rusiei în Ucraina, inclusiv anexarea ilegală a Crimeii, precum și conflictul sprijinit de Rusia în estul Ucrainei; invită UE, statele sale membre și comunitatea internațională să solicite Rusiei să stopeze agresiunea și să elibereze toți prizonierii politici; solicită comunității internaționale să joace un rol mai activ și mai eficace în soluționarea conflictului și să sprijine toate eforturile în direcția unei soluții pașnice de durată, care să respecte unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în special prin desfășurarea — cu consimțământul autorităților ucrainene — a unei misiuni de menținere a păcii pe întregul teritoriu;

24.

reiterează că este nevoie de o reorientare strategică asupra Balcanilor de Vest, recunoscând necesitatea ca UE să nu renunțe la ambițiile sale în regiune, care să insufle un nou avânt politicii de extindere a UE bazate pe criteriile de la Copenhaga și să consolideze statul de drept și rezistența instituțiilor statului; consideră, de asemenea, că stabilitatea Balcanilor de Vest trebuie să rămână în continuare o prioritate majoră; solicită mai multe eforturi în vederea îmbunătățirii condițiilor socio-economice și politice din regiune; este convins că integrarea europeană și reconcilierea regională sunt cele mai bune mijloace de a aborda pericolele care decurg din amestecul și influențele străine, din finanțarea marilor rețele salafiste și wahhabiste, din recrutarea luptătorilor străini, din criminalitatea organizată, din litigiile grave între state, din dezinformare și din amenințările hibride; subliniază necesitatea de a păstra intenția de a se dedica promovării unor societăți politice foarte eficace în regiune; subliniază că este important ca țările din Balcanii de Vest să își alinieze politica externă și de securitate cu cea a UE, fără a aduce atingere progreselor înregistrate de acestea în procesul de integrare în UE; încurajează deschiderea neîntârziată a capitolului pertinent pentru toate țările candidate din Balcanii de Vest;

25.

reiterează faptul că, odată ce toate aceste criterii au fost îndeplinite, porțile UE sunt deschise pentru noi membri; salută recentele eforturi întreprinse în cadrul Procesului de la Berlin și al summitului de la Triest pentru a da un impuls suplimentar creșterii convergenței dintre țările din Balcanii de Vest pe calea spre aderarea la UE; reiterează faptul că ar trebui să se acorde o atenție deosebită punerii în aplicare a unor reforme instituționale și politice cruciale în Balcanii de Vest și invită Comisia să reanalizeze posibilitatea alocării suplimentare a unor resurse financiare pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), acesta fiind unul dintre cele mai importante instrumente de sprijinire a procesului de punere în aplicare a acestor reforme;

26.

reamintește că reexaminarea politicii europene de vecinătate (PEV) necesită implicarea unor țări terțe învecinate; solicită acordarea unui sprijin mai puternic vecinilor noștri, pe baza unor valori și interese comune, pentru a soluționa problemele globale și a aborda provocările comune; subliniază necesitatea de a promova capacitarea și protecția femeilor, a grupurilor sociale vulnerabile și a minorităților, în special în Africa, unde este nevoie de o cooperare strânsă între IMM-urile europene și locale, în parteneriat cu societatea civilă, de sprijin pentru construirea de instituții democratice, transparente și eficace și de promovare a unei ordini mondiale întemeiate pe norme;

27.

consideră că cooperarea internațională și politicile de dezvoltare sunt instrumente fundamentale pentru atingerea acestor obiective și îndeamnă la o alocare și o utilizare mai transparentă, mai bună, mai eficientă și mai eficace a fondurilor UE, precum și la sinergii cu alte organizații internaționale; subliniază necesitatea de a aborda amenințările majore la adresa securității în Africa, cu scopul de a eradica amenințarea teroristă reprezentată de orice grup terorist, de a garanta prevenirea recrutării persoanelor, de a combate ideologiile radicale și a aborda problema securității energetice prin intermediul unor surse de energie sustenabile și ecologice, promovând în același timp soluțiile neconectate;

28.

condamnă cu fermitate orice încercare a președinților în funcție de a rămâne la putere după încheierea mandatului prin încălcarea, eludarea sau modificarea ilegală a legilor electorale în vigoare și, în special, a constituției; condamnă, de asemenea, orice strategie de abolire sau de eludare a limitelor mandatelor; îndeamnă insistent toate guvernele să ia măsuri pentru a asigura transparența și integritatea întregului proces electoral și să ia toate măsurile și precauțiile necesare pentru a preveni săvârșirea de fraude sau orice practici ilegale; în acest sens, își exprimă îngrijorarea față de crizele politice și violențele și încălcările asociate ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, în special în țările din regiunea Marilor Lacuri; își reiterează încrederea în misiunile solide de observare a alegerilor și, acolo unde este necesar, în sprijinul financiar, tehnic și logistic ca mijloc de asigurare a desfășurării unor procese electorale corecte, credibile și democratice;

29.

încurajează dezvoltarea unei strategii coerente și solide pentru regiunea Sahel, care să vizeze îmbunătățirea guvernării, a responsabilității și a legitimității instituțiilor de stat și regionale, intensificarea securității, combaterea radicalizării, a traficului de persoane, de arme și de droguri și consolidarea politicilor economice și de dezvoltare;

30.

reiterează nevoia adoptării unei strategii actualizate pentru relațiile UE-Asia; în acest context, își exprimă sprijinul pentru o mai strânsă cooperare în cadrul Reuniunilor Asia-Europa, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea sa parlamentară; încurajează cooperarea regională mai strânsă și luarea unor măsuri de consolidare a încrederii în Asia de Sud, pentru a detensiona situația dintre India și Pakistan; recomandă să se sprijine în continuare medierea păcii de către UE în procesul de pace condus și asumat de statul afgan; subliniază că menținerea păcii, a stabilității și a prosperității în regiunea Asia-Pacific este de un interes major pentru UE și statele sale membre; consideră esențială și foarte urgentă elaborarea unei strategii actualizate a UE pentru regiunea Asiei de Nord-Est, având în vedere acumularea de forțe militare din Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) și comportamentul agresiv și iresponsabil al acesteia; condamnă testele și provocările RPDC și multiplele încălcări de către aceasta a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și a obligațiilor sale internaționale; îndeamnă să fie utilizată puterea diplomatică a UE pentru a aplica presiune asupra RPDC pentru a-i convinge pe liderii acesteia să renunțe la armele de distrugere în masă; solicită mobilizarea tuturor instrumentelor diplomatice, inclusiv a sancțiunilor, pentru a preveni o escaladare a crizei; solicită denuclearizarea ireversibilă a peninsulei coreene prin mijloace pașnice și punerea completă în aplicare a tuturor rezoluțiilor pertinente ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite;

31.

subliniază că menținerea păcii, a stabilității și a prosperității în regiunea Asia-Pacific prezintă un interes substanțial pentru UE și statele sale membre; invită toate părțile în cauză să își soluționeze neînțelegerile prin mijloace pașnice și să se abțină să adopte măsuri unilaterale pentru schimbarea statu-quoului, inclusiv în Marea Chinei de Est și de Sud și în Strâmtoarea Taiwan, pentru a garanta securitatea regională; își reiterează angajamentul pentru sprijinirea participării semnificative a Taiwanului la organizații și activități internaționale;

32.

reamintește că America Latină împărtășește valorile comune, principiile și încrederea UE în multilateralismul eficace și consideră că parteneriatul UE-America Latină este important și ar trebui consolidat în vederea abordării în comun a provocărilor globale majore; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la atacurile întreprinse împotriva unor membri ai sistemului judiciar și împotriva opoziției alese în mod democratic și a liderilor societății civile din Venezuela; subliniază că respectarea statului de drept, lupta împotriva corupției, progresul către democrație, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezintă piatra de temelie pentru aprofundarea integrării și a cooperării cu America Latină și zona Caraibilor (ALC);

33.

își reiterează sprijinul pentru procesul de pace din Columbia, care este esențial pentru viitorul cetățenilor columbieni și pentru stabilizarea regiunii; solicită ca toate activele FARC, inclusiv veniturile obținute din traficul de droguri, să fie utilizate pentru despăgubirea victimelor conflictului;

Consolidarea și aprofundarea proiectului european prin consolidarea capacităților UE

34.

îndeamnă Comisia, SEAE și statele membre să adopte o abordare cuprinzătoare a UE cu orice ocazie în care acest lucru se justifică și consideră că în acțiunea externă a UE ar trebui să se aplice, într-un mod coerent și organizat, luând în considerare și punând în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acțiuni coerente și coordonate în toate politicile UE, în special în domeniul ajutoarelor umanitare, agriculturii, dezvoltării, comerțului, energiei, climei, științei, apărării și securității cibernetice, pentru a beneficia de forța colectivă a UE; consideră că securitatea energetică, respectarea drepturilor omului și diplomația în domeniul climei rămân aspecte complementare importante ale politicii externe și de securitate comune a UE, care ar trebui să fie înțelese ca parte a unei abordări cuprinzătoare, și că uniunea energetică ar trebui să fie promovată în continuare;

35.

recunoaște că schimbările climatice ar putea avea un efect grav asupra stabilității regionale și globale, întrucât încălzirea globală, conflictele în ceea ce privește teritoriul, alimentele, apa și alte resurse slăbesc economiile, amenință securitatea regională și acționează ca o sursă de fluxuri de migrație; încurajează UE și statele sale membre să analizeze cum se pot include strategii de adaptare la schimbările climatice în planificarea militară la nivel național și la nivelul UE și să definească capacitățile, prioritățile și reacțiile considerate adecvate;

36.

subliniază că viitorul cooperării europene în domeniul apărării este afectată în mod semnificativ de decizia Regatului Unit de a se retrage din UE, și solicită continuarea colaborării dintre UE și Regatul Unit ca principali parteneri internaționali pentru a menține securitatea europeană; subliniază că alegerile prezidențiale din Statele Unite au adus incertitudine în parteneriatul transatlantic și evidențiază necesitatea unei contraponderi în ceea ce privește apărarea UE și instituirea unei autonomii strategice;

37.

consideră, în această privință, că pentru ca politica externă și de securitate comună să devină mai fermă, mai eficientă și bazată pe valori, UE ar trebui să își îmbunătățească securitatea energetică, reducând imediat dependența sa actuală de petrolul și gazele furnizate de regimurile autoritare și eliminând-o pe termen mediu;

38.

subliniază faptul că actualul proces decizional din cadrul politicii externe, bazat pe unanimitate la nivelul Consiliului UE, reprezintă principalul obstacol în calea unei acțiuni externe eficiente și în timp util a UE; este de părere că votul cu majoritate calificată ar trebui să se aplice, de asemenea, PESC; consideră că instituțiile UE trebuie să își amelioreze capacitatea de a anticipa conflicte și crize, inclusiv prin evaluarea impactului pe termen scurt și lung al politicilor sale pentru a elimina cauzele fundamentale ale problemelor; consideră că UE trebuie să fie în măsură să reacționeze mai rapid și mai eficace la crizele în curs de apariție și că ar trebui să pună un accent mai mare pe prevenirea timpurie a conflictelor folosind în principal instrumente civile; invită statele membre să pună în practică recomandările Parlamentului de a adopta principiul responsabilității de a proteja; subliniază nevoia de a aprofunda cooperarea dintre statele membre, țările partenere și organizațiile internaționale, și subliniază importanța unui schimb eficient de informații și a unei coordonări a acțiunilor preventive;

39.

invită VP/ÎR, Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a crește capacitatea UE de a face față amenințărilor hibride și de natură cibernetică, să întărească în continuare capacitatea UE și a țărilor sale partenere de combatere a știrilor false și a dezinformării, să elaboreze criterii clare pentru a facilita depistarea unor știri false, să aloce mai multe resurse și să transforme grupul operativ Stratcom într-o unitate de sine stătătoare în cadrul SEAE; solicită, în acest sens, să se dezvolte capacități și metode comune de analiză amănunțită a riscurilor și a vulnerabilității și să se consolideze reziliența și capacitățile strategice de comunicare ale UE; subliniază rolul mass-mediei independente, atât online, cât și offline, în promovarea diversității culturale și a competențelor interculturale, precum și necesitatea de a întări aceste mijloace de informare ca sursă de informații credibile, în special în UE și în țările din vecinătatea sa, și evidențiază că este nevoie ca stațiile de TV și canalele de radio comune ale UE să fie îmbunătățite în continuare; invită Comisia, SEAE și statele membre să își coordoneze mai bine acțiunile în acest domeniu;

40.

este de părere că forța Europei constă în capacitatea acesteia de a întări o comunitate de valori și respectul pentru diversitatea culturii care îi unește pe toți europenii; consideră, în acest context, că UE joacă un rol principal de promotor al democrației, al libertății, al statului de drept, al drepturilor omului și al egalității de șanse și ar trebui să continue să își promoveze valorile în afara granițelor sale; reamintește că drepturile omului reprezintă o parte integrantă a PESC și că ar trebui să reprezinte o condiție fundamentală a politicilor externe și că, în plus, aceste politici trebuie să fie coerente și bazate pe principii; evidențiază faptul că diplomația culturală ar trebui să devină o parte importantă a acțiunii externe a UE și îndeamnă Comisia să extindă programul Erasmus+ și să promoveze dezvoltarea unei diplomații științifice ambițioase; solicită o coordonare mai strânsă cu UNESCO și cu Comisia patrimoniului mondial, precum și cu actori nestatali și organizații ale societății civile ca parteneri privilegiați ai UE;

41.

reamintește că Rezoluția 1820 (2008) din 19 iunie 2008 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite afirmă că violul și violențele sexuale pot constitui crime de război, crime împotriva umanității sau un element constitutiv al genocidului și că femeile trebuie să beneficieze de protecție umanitară în situații de conflicte armate;

42.

consideră că dezvoltarea unei industrii puternice a apărării întărește independența tehnologică a UE; solicită dezvoltarea resurselor industriale și tehnologice necesare pentru îmbunătățirea securității cibernetice, inclusiv prin promovarea unei piețe unice a produselor din domeniul securității cibernetice; solicită să se pună la dispoziție resurse financiare și umane semnificativ sporite în cadrul instituțiilor UE pentru a spori capacitatea UE de securitate cibernetică și de apărare cibernetică; subliniază necesitatea de a integra apărarea cibernetică în acțiunea externă și în politica externă și de securitate comună și evidențiază necesitatea îmbunătățirii capacității de a depista criminalitatea cibernetică;

43.

ia act de faptul că războiul informațional și cibernetic care vizează statele membre ale UE și alte țări occidentale este o tentativă deliberată de a destabiliza și a discredita structurile politice, economice și sociale; reamintește faptul că securitatea statelor membre ale UE care sunt și membre ale NATO este garantată în temeiul articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord; solicită o coordonare mai strânsă în domeniul apărării cibernetice între statele membre ale UE, instituțiile UE, NATO, Statele Unite ale Americii și alți parteneri credibili;

44.

subliniază rolul mass-mediei independente în promovarea diversității culturale și a competențelor interculturale, precum și necesitatea de a consolida aceste mijloace de informare ca sursă de informații credibile, în special în UE și în țările din vecinătatea sa, și de a întări și mai mult capacitatea UE de a combate știrile false și dezinformarea; subliniază, în acest context, că este necesar să se dezvolte o mai mare reziliență la nivelul UE împotriva unor asemenea informații răspândite pe internet; invită Comisia și SEAE să își coordoneze mai bine acțiunile în acest domeniu;

45.

consideră că Europa ar trebui să întărească în continuare cooperarea în materie de apărare comună, pentru a-și apăra valorile și principiile comune și autonomia strategică; subliniază importanța legăturii dintre securitatea externă și cea internă, mai buna utilizare a resurselor și controlul riscurilor în zona periferică a Europei; reamintește că legătura dintre securitate și dezvoltare este un principiu de bază care stă la baza abordării Uniunii privind crizele și conflictele externe; invită statele membre să elibereze într-un mod eficient întregul potențial al Tratatului de la Lisabona în ceea ce privește politica de securitate și apărare comună (PSAC) și salută, în acest context, planul de punere în aplicare privind securitatea și apărarea; încurajează o reexaminare a abordării UE față de misiunile PSAC civile, pentru a asigura faptul că acestea sunt concepute, puse în aplicare și sprijinite în mod adecvat; consideră că capacitățile Agenției Europene de Apărare (AEA), cooperarea structurată permanentă (PESCO) și Grupurile tactice de luptă ale UE ar trebui să fie utilizate la întregul lor potențial; îndeamnă statele membre să asigure finanțare suplimentară în acest scop;

46.

consideră că Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să elaboreze o politică externă, de securitate și de apărare eficace și să conlucreze cu NATO și cu alți parteneri internaționali, cu ONU, cu ONG-uri, cu apărătorii drepturilor omului și cu alții cu privire la probleme de interes comun, în scopul promovării păcii, prosperității și stabilității în întreaga lume; evidențiază că este important să fie intensificată sensibilizarea și angajamentul politic pentru o punere în aplicare urgentă a unei PSAC ambițioase, eficiente și structurate; îndeamnă Consiliul, Comisia și statele membre să remedieze problemele UE în materie de comunicare, imprimând mai multă responsabilitate și mai multă vizibilitate acțiunii externe a UE; invită statele membre și instituțiile UE să răspundă problemelor în materie de apărare urmând strategia globală a UE și planurile Comisiei de îmbunătățire a cercetării în domeniul apărării și a dezvoltării capabilităților UE;

47.

invită Comisia să țină seama pe deplin de provocările din ce în ce mai importante în materie de securitate în propunerea sa pentru următorul cadru financiar multianual (CFM); consideră că atât dimensiunea, cât și flexibilitatea bugetului PESC trebuie să corespundă așteptărilor cetățenilor UE cu privire la rolul UE în calitate de furnizor de securitate; insistă asupra necesității de a avea o viziune globală pentru politica și instrumentele UE în materie de securitate, inclusiv o coordonare fructuoasă cu Fondul european de apărare propus; invită statele membre să vizeze obiectivul de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare și să cheltuie 20 % din bugetele lor de apărare pentru echipamente care au fost identificate ca necesare de către AEA; reamintește, de asemenea, că orice politică nouă trebuie să fie susținută prin noi surse de finanțare; constată că numeroase state membre întâmpină dificultăți în ceea ce privește menținerea unei game variate de capacități complet operaționale în materie de apărare, îndeosebi din cauza constrângerilor financiare; solicită, prin urmare, o mai bună cooperare și coordonare cu privire la capacitățile care ar trebui menținute, astfel încât statele membre să se poată specializa în domeniul anumitor capacități și să își cheltuiască resursele într-un mod mai eficient; consideră că interoperabilitatea este esențială pentru ca forțele statelor membre să fie mai compatibile și mai integrate; reamintește că creditele PESC au reprezentat 3,6 % din angajamentele de la rubrica 4 în 2016 și 0,2 % din întregul buget al UE; regretă faptul că dimensiunea și subutilizarea capitolului PESC și transferurile sistematice de la acesta pun în evidență o lipsă persistentă de ambiție a UE de a acționa în calitate de actor global;

48.

constată că blocajele din cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite împiedică acțiunea comunității internaționale și soluționarea crizelor; solicită încă o dată statelor membre să susțină o reformă a componenței și a funcționării sale;

Cooperarea în cadrul coalițiilor și cu instituțiile care asigură securitatea

49.

subliniază că este în interesul strategic al UE să își mențină și să își consolideze relațiile transatlantice pe baza respectării valorilor comune, a dreptului internațional și a multilateralismului; solicită UE să continue să își dezvolte autonomia strategică și să își creeze capacități proprii care să permită o mai bună abordare a conflictelor regionale și internaționale care afectează UE; consideră că UE și SUA ar trebui să pună accentul pe adaptarea structurilor transatlantice la încercările actuale, cum ar fi apărarea drepturilor omului, lupta împotriva schimbărilor climatice, combaterea terorismului internațional și a corupției, prevenirea radicalizării și a proliferării armelor de distrugere în masă și combaterea eforturilor țărilor terțe de a destabiliza UE și NATO; subliniază, de asemenea, importanța continuării și întăririi cooperării dintre UE și SUA la nivel bilateral și în cadrul NATO cu privire la chestiunile de interes comun; reamintește că UE și SUA reprezintă, una pentru cealaltă, cel mai important partener și că acțiunile unilaterale servesc doar la slăbirea parteneriatului transatlantic; consideră că Europa trebuie să îmbunătățească și mai mult o „alianță virtuoasă” între sectorul public și cel privat și ar trebui să întărească relația strategică cu SUA; invită Consiliul și SEAE să ridice în mod consecvent problema sancțiunilor extrateritoriale impuse de SUA în dialogul lor cu guvernul Statelor Unite;

50.

sprijină cu fermitate Declarația reuniunii la nivel înalt de la Varșovia din 2016, în special privind cooperarea UE-NATO, și salută deciziile privind cooperarea mai strânsă dintre NATO și UE în numeroase domenii, precum și desfășurarea forțelor SUA, ale Canadei și a altor forțe multinaționale pe flancul estic al UE;

51.

solicită intensificarea schimbului de informații între statele membre, amplificarea schimbului de informații și a coordonării la nivel interinstituțional între UE, statele membre și NATO, și insistă asupra faptului că acestea trebuie să continue să coopereze cât se poate de strâns în mod complementar, respectând în același timp pe deplin valorile și normele fundamentale europene; recunoaște că schimbul de informații și acțiunile coordonate între UE, statele sale membre și NATO vor aduce rezultate în domenii cum ar fi răspunsul la terorism și la amenințările hibride, conștientizarea situației, consolidarea rezilienței, comunicările strategice, securitatea cibernetică și consolidarea capacităților în raport cu partenerii UE; consideră că, pentru o mai mare securitate în UE, este nevoie de o mai bună coordonare și de o cooperare mai strânsă cu alte entități multilaterale existente, cum ar fi Eurocorps; reiterează faptul că o revigorare a parteneriatelor strategice ar trebui să constituie o prioritate pentru UE;

52.

subliniază rolul Parlamentului European în elaborarea unei veritabile politici externe comune, în conformitate cu așteptările cetățenilor europeni; invită Consiliul să acționeze împreună cu Parlamentul pe parcursul principalelor etape ale procesului decizional de politică externă;

53.

recunoaște activitatea VP/ÎR și îi solicită acesteia să se asigure și în continuare că viitoarele rapoarte anuale vor fi mai concise și mai orientate spre viitor, axându-se pe cele mai importante priorități pentru anul următor și pe o evaluare a măsurilor lansate în anul anterior, inclusiv în ceea ce privește implicațiile lor financiare, pentru a oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare a performanței UE în această privință;

o o

54.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și statelor membre.

Top