Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52017IP0234

Rezoluţia Parlamentului European din 1 iunie 2017 referitoare la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G (2016/2305(INI))

OJ C 307, 30.8.2018, p. 144–153 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

30.8.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 307/144

P8_TA(2017)0234

Conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și 5G

Rezoluţia Parlamentului European din 1 iunie 2017 referitoare la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G (2016/2305(INI))

(2018/C 307/23)

Parlamentul European,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” (COM(2016)0587) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0300),

—

având în vedere articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (COM(2016)0588) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0306),

—

având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (COM(2016)0590) din 14 septembrie 2016,

—

având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 în ceea ce privește promovarea conectivității la internet în comunitățile locale (COM(2016)0589) din 14 septembrie 2016,

—

având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (COM(2016)0591) din 14 septembrie 2016,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2015)0100),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014 intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180),

—

având în vedere Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (1),

—

având în vedere anexa la comunicarea Comisiei din 2 octombrie 2013 intitulată „Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): rezultate și etapele ulterioare” (COM(2013)0685),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Priorități de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală” (COM(2016)0176),

—

având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală (2),

—

având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea benzii de frecvențe 470-790 MHz în Uniune (COM(2016)0043) din 2 februarie 2016,

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2016 (EUCO 26/16),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 25 septembrie 2013 intitulată „Deschiderea educației: Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele educaționale deschise” (COM(2013)0654),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 26 octombrie 2016, intitulată „O strategie spațială pentru Europa” (COM(2016)0705),

—

având în vedere Directiva 2013/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele minime de sănătate și securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) [a douăzecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] și de abrogare a Directivei 2004/40/CE (3),

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind comunicarea Comisiei intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților”

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0184/2017),

A.

întrucât tehnologia 5G va fi piatra de temelia a societății gigabiților, reprezentând standardul pentru viitor în domeniul tehnologiilor de comunicații mobile și unul dintre motoarele inovării, aducând o serie de schimbări disruptive de natură economică și creând noi cazuri de utilizare, servicii și produse de înaltă calitate, surse de venit, precum și modele și posibilități de afaceri și întrucât se așteaptă să stimuleze competitivitatea întreprinderilor și să asigure satisfacția consumatorilor;

B.

întrucât poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiei 5G este esențială pentru creșterea economică și pentru menținerea competitivității la nivel mondial, care, la rândul său, necesită coordonare și planificare la nivel european, și întrucât a rămâne în urmă implică riscul pierderii de locuri de muncă și pune în pericol inovarea și cunoașterea;

C.

întrucât tehnologia și aplicațiile 5G vor reinventa modele de afaceri prin furnizarea de conectivitate de foarte mare viteză, ceea ce va debloca inovarea în toate sectoarele, nu în ultimul rând în sectoare cum ar fi cel al transportului, al energiei, al finanțelor și al sănătății; întrucât, în acest sens, Europa nu își poate permite să rămână în urmă, având în vedere că tehnologia 5G va reprezenta un motor al creșterii economice și al inovării în viitor;

D.

întrucât arhitectura rețelelor 5G va fi foarte diferită de cea a generațiilor anterioare pentru a respecta cerințele de business și de performanță estimate pentru rețelele de foarte mare capacitate, în special cu privire la timpul de așteptare, acoperire și fiabilitate;

E.

întrucât arhitectura 5G va duce la o convergență sporită între rețelele mobile și fixe; întrucât, prin urmare, implementarea rețelelor fixe de foarte mare capacitate va răspunde nevoilor de backhaul ale unei rețele dense 5G fără fir cât mai aproape posibil de utilizatorul final;

F.

întrucât viitoarea societate europeană și viitoarea economie se vor baza în mare măsură pe infrastructura 5G, al cărei impact va fi mult mai mare decât cel al rețelelor de acces fără fir actuale, cu scopul de a furniza servicii de comunicații de înaltă calitate și mai rapide, accesibile financiar tuturor și disponibile peste tot și oricând;

G.

întrucât digitalizarea avansează cu rapiditate și la nivel mondial, necesitând investiții în rețele de comunicații de înaltă calitate cu acoperire universală; întrucât, în acest sens, este necesar să se asigure disponibilitatea în timp util a unui spectru de frecvențe radio capabil să îndeplinească aceste cerințe;

H.

întrucât conectivitatea mobilă și fără fir pentru fiecare cetățean devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce serviciile și aplicațiile inovatoare sunt utilizate în mișcare și întrucât o politică digitală orientată spre viitor trebuie să ia în considerare acest lucru;

I.

întrucât introducerea rețelelor 5G se va realiza în principal prin investiții private și că, în acest sens, Codul european de comunicații electronice va trebui să creeze un mediu normativ care să promoveze certitudinea, concurența și investițiile; întrucât va fi necesară simplificarea condițiilor administrative, de exemplu pentru folosirea unor celule mici pentru armonizarea strictă și promptă a spectrului de frecvențe și dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate, conform propunerii actuale din Codul european de comunicații electronice;

J.

întrucât inițiativele publice, cum ar fi inițiativa de parteneriat public-privat (PPP) a Comisiei din 2013, susținută din fonduri publice în valoare de 700 milioane EUR pentru a permite utilizarea tehnologiei 5G în Europa până în 2020, trebuie completate de o piață competitivă care să dispună de reglementări privind accesul orientate spre viitor și de o coordonare a spectrului de frecvențe, ceea ce va stimula inovarea și investițiile private necesare în infrastructură;

K.

întrucât introducerea rețelelor 5G trebuie să aibă loc în complementaritate cu alte proiecte care au ca scop îmbunătățirea conectivității la nivelul teritoriilor europene rurale și al celor mai izolate, iar nu în detrimentul acestora;

L.

întrucât introducerea tehnologiei 5G și a societății gigabiților impune un calendar clar, o abordare axată pe cerere, orientată spre viitor și neutră din punct de vedere tehnologic bazată pe evaluări efectuate pentru fiecare regiune și sector, o coordonare a statelor membre, cooperarea cu toate părțile interesate și investiții adecvate pentru a se îndeplini toate condițiile în intervalul stabilit și pentru a le transforma în realitate pentru toți cetățenii europeni;

I.    Viziunea 5G – exigențele tranziției de la o generație la alta

1.

 salută propunerea Comisiei de elaborare a unui plan de acțiune privind 5G cu obiectivul de a face din UE un lider la nivel mondial în ceea ce privește introducerea rețelelor 5G standardizate din 2020 până în 2025, ca parte a unei strategii mai larg dezvoltate vizând o societate europeană a gigabiților mai competitivă și mai integrantă din punct de vedere tehnologic; consideră că pentru a realiza acest lucru este esențială o coordonare adecvată între statele membre, pentru a se evita întârzierile în implementarea tehnologiei 5G, astfel cum s-a întâmplat în cazul 4G, fapt care a condus în prezent la un grad de acoperire al acestei tehnologii de 86 % și de numai 36 % în zonele rurale;

2.

 subliniază faptul că, potrivit Comisiei, planul de acțiune pentru implementarea tehnologiei 5G pe teritoriul UE are „potențialul de a crea două milioane de locuri de muncă”, ar putea stimula economia europeană și combate ratele ridicate ale șomajului, mai ales în rândul tinerilor;

3.

 subliniază faptul că PPP 5G este, în prezent, una dintre cele mai avansate inițiative la nivel mondial în ceea ce privește tehnologia 5G și noile aplicații care vor rezulta din aceasta; consideră pozitivă promovarea sinergiilor în domeniile cercetării și dezvoltării și dezvoltărilor industriale, însă consideră că ar fi corect, având în vedere impactul societal al implementării tehnologiei 5G, ca aderarea la acest PPP să fie deschisă și reprezentanților consumatorilor și societății civile;

4.

 subliniază faptul că un calendar ambițios și orientat spre viitor referitor la alocarea spectrului de frecvențe în cadrul Uniunii este extrem de important dacă Europa dorește să fie lider în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei 5G; salută în acest sens, acțiunile propuse de Comisie în comunicarea sa intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” și consideră că aceste acțiuni reprezintă o cerință minimă pentru lansarea cu succes a tehnologiei 5G în cadrul Uniunii;

5.

 subliniază că investițiile private ar trebui susținute de un cadru de politici și de reglementare orientat către infrastructură, adaptat caracterului previzibil și certitudinii și vizând promovarea concurenței în beneficiul utilizatorilor finali și nu ar trebui să fie întârziate de mecanisme publice mult prea ambițioase care ar putea împiedica implementarea tehnologiei 5G;

6.

 subliniază importanța cooperării între mediul academic, instituțiile de cercetare, sectorul privat și sectorul public pentru cercetarea și dezvoltarea cu privire la comunicațiile mobile 5G; arată că parteneriatul public-privat în domeniul tehnologiei 5G este un exemplu pozitiv în acest sens și încurajează Comisia să continue să implice în acest proces toate sectoarele în cauză;

7.

 are convingerea că Europa va beneficia de viitoarele transformări către economia digitală, sub forma unei acoperiri și conectivități mai largi și a unor viteze mai mari, iar contribuţia economiei digitale la creșterea totală a PIB-ului va fi de 40 % până în 2020 cu o rată a creşterii de 13 ori mai rapidă decât PIB-ul total;

8.

 salută și sprijină obiectivele pe termen mediu ale societății gigabiților privind obținerea unor viteze de rețea de cel puțin 100Mbps pentru toți consumatorii europeni, cu posibilitatea de a le actualiza la 1 Gbps și, pe termen lung, până la 100 Gbps pentru principalii factori socioeconomici, cum ar fi furnizorii de servicii publice, întreprinderile cu un grad mare de dezvoltare digitală, nodurile majore de transport, spitalele, instituțiile financiare, cele din domeniul educației și al cercetării; solicită să se acorde prioritate dezvoltării infrastructurii backhaul prin fibră optică, concurenței pentru stimularea investițiilor și experiențelor de înaltă calitate ale utilizatorului final; reamintește faptul că Uniunea înregistrează întârzieri în îndeplinirea obiectivelor sale în materie de conectivitate din Agenda digitală pentru 2020, întârzierile din zonele rurale și îndepărtate fiind deosebit de îngrijorătoare;

9.

 subliniază necesitatea de a se asigura că un număr cât mai mare posibil de cetățeni ai UE beneficiază de conectivitatea societății gigabiților, inclusiv cei din regiunile îndepărtate;

10.

 sprijină ferm eforturile vizând asigurarea accesului la rețeaua 5G în timpul călătoriilor intermodale pe baza rețelelor de transport public legate la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și la rețelele transeuropene de transport (TEN-T) până în 2025 și speră că va urma accesul deplin în întreaga UE, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, precum și la marile centre și atracții turistice;

11.

 constată că încă sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește acoperirea rețelelor mobile de a patra generație/LTE, întrucât, în această privință, Uniunea Europeană se situează în urma SUA, a Coreei de Sud și a Japoniei și că planul de acțiune privind 5G ar trebui să reprezinte o oportunitate de a învăța din greșelile apărute la introducerea rețelelor 4G;

12.

 subliniază că accesul radio 5G va trebui să poată funcționa într-o gamă de frecvențe foarte largă: de la sub 1GHz la 100GHz, inclusiv backhaul cu un potențial maxim de până la 300GHz; remarcă faptul că frecvențele de 3-6 GHz și cele de peste 6 GHz ar trebui să furnizeze debite de date extreme și o capacitată extremă în zonele aglomerate; recunoaște că sistemele 5G în benzi de înaltă frecvență necesită o infrastructură de rețea foarte densă bazată pe accesul la situri prin microcelule, iar acest lucru va impune alegeri în ceea ce privește benzile de spectru care urmează să fie utilizate sau posibilitatea de a partaja benzile de spectru;

13.

 insistă asupra faptului că numai vitezele de descărcare nu vor fi suficiente pentru a satisface viitoarele cereri de conectivitate ale societății gigabiților, ceea ce va necesita stabilirea unui obiectiv de infrastructură privind rețelele de foarte mare capacitate, dat fiind că aceste rețele îndeplinesc cele mai înalte standarde în ceea ce privește atât vitezele de încărcare, cât și cele de descărcare, timpul de așteptare și reziliența;

14.

 subliniază că este nevoie de o strategie europeană coerentă privind spectrul de frecvențe, care să includă calendare și foi de parcurs naționale coordonate, pentru a face față provocărilor impuse de 5G, vizând comunicațiile interpersonale, de la mașină la mașină (M2M) și internetul obiectelor (IO) la diferite niveluri: viteza de conectare, mobilitatea, timpul de așteptare, omniprezența, ciclul de utilizare, fiabilitatea, accesibilitatea, etc., și să asigure o perioadă de tranziție fără dificultăți către tehnologia 5G în toate statele membre;

15.

 subliniază că dezvoltarea rețelelor fără fir 5G implică backhaul de foarte mare capacitate și utilizarea flexibilă și eficientă a tuturor componentelor discontinue existente ale spectrului de frecvențe, inclusiv banda de 700Mhz, pentru scenarii de utilizare foarte diferite, ceea ce impune dezvoltarea unor modele inovatoare de acordare de licențe pentru spectrul de frecvențe și un accent clar pe armonizarea benzilor de spectru la nivel regional;

16.

 recunoaște importanța benzilor de spectru cu licență pentru a asigura investiții pe termen lung în rețea și a garanta o mai bună calitate a serviciilor, prin facilitarea accesului constant și fiabil la spectrul de frecvențe; subliniază, totodată, necesitatea unei mai bune protecții juridice pentru benzile de spectru fără licență și pentru diferitele metode de partajare a benzilor de spectru;

17.

 atrage atenția asupra faptului că lipsa de coordonare constituie un risc substanțial în ceea ce privește implementarea 5G, deoarece câștigul de masă critică este esențial pentru atragerea de investiții și, astfel, pentru a beneficia la maximum de tehnologia 5G;

18.

 subliniază că toți actorii din acest sector ar trebui să beneficieze de condiții de concurență previzibile și echitabile care să stimuleze concurența și ar trebui să se bucure de flexibilitate pentru a își putea proiecta propriile rețele, alegând modelul de investiții și combinația de tehnologii care să asigure funcționalitatea completă pentru obiectivele de implementare a 5G, cum ar fi FTTH, cablul, satelit, Wi-Fi, WiGig, G.fast, 2G, Massive MIMO sau orice alte tehnologii de dezvoltare rapidă, cu condiția ca acestea să contribuie la conectarea tuturor europenilor la rețelele de foarte mare capacitate în funcție de nevoile lor reale; remarcă faptul că implementarea 5G va necesita mult mai multă fibră într-o rețea fără fir mai densă;

19.

 ia act de comunicarea Comisiei intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă” și de „Un plan de acțiune privind 5G în Europa”, care prezintă o oportunitate interesantă pentru ca statele membre să le permită inovatorilor culturali și creativi, în special IMM-urilor, să concureze în continuare pe scena globală și să își arate talentul antreprenorial și inovator;

II.    Folosirea potențialului societății gigabiților

20.

 consideră că tehnologia 5G înseamnă mai mult decât o evoluție a benzii largi mobile și că aceasta va fi un factor-cheie al lumii digitale viitoare ca generație viitoare de infrastructuri universale de bandă largă de foarte mare capacitate care va susține transformarea proceselor în toate sectoarele economice (sectorul public, educați, furnizarea de conținut media convergent, serviciile de sănătate, energia, utilitățile, producția, transporturile, industria auto, sectorul audiovizual, realitatea virtuală, jocurile online și așa mai departe) și va furniza servicii accesibile financiar, rapide, flexibile, interactive, fiabile și foarte personalizate care ar trebui să îmbunătățească viața fiecărui cetățean;

21.

 remarcă faptul că fragmentarea europeană în ceea ce privește introducerea 4G, încă vizibilă în diferențele majore dintre statele membre, astfel cum a arătat Indicele economiei și societății digitale (DESI) pe 2015, a avut drept rezultat absența competitivității digitale în raport cu SUA, China, Japonia, Coreea de Sud și cu economiile emergente; în acest sens, subliniază faptul că, deși Europa înregistrează progrese din punctul de vedere al dezvoltării digitale, ritmul încetinește, ceea ce constituie un risc pe termen lung pentru investițiile necesare și pentru atractivitatea mediului de afaceri european;

22.

 reamintește că beneficiarii ultimi ai introducerii tehnologiei 5G ar trebui să fie utilizatorii finali și că orice decizie luată cu privire la introducerea tehnologiilor 5G ar trebui să fie întotdeauna orientată către acest scop ultim de a oferi servicii accesibile financiar, fiabile și de înaltă calitate;

23.

 remarcă faptul că investițiile din sectorul public și cel privat generează un efect multiplicator în cadrul economiei și este probabil să creeze până la 2,3 milioane de locuri de muncă în mod direct și indirect în cele 28 de state membre atunci când tehnologia 5G va fi introdusă complet;

24.

 observă că introducerea tehnologiilor 5G în Europa ar trebui să aibă beneficii care să se întindă mult dincolo de sectorul comunicațiilor mobile, precum și efecte de propagare în valoare de 141,8 miliarde EUR anual până în 2025;

25.

 subliniază că succesul introducerii rapide a tehnologiei 5G la nivelul întregii UE depinde de dezvoltarea noilor modele de afaceri determinate de cerere; evidențiază faptul că există o multitudine de inițiative care contribuie la clarificarea cerințelor pentru tehnologia 5G, ceea ce îngreunează contribuția industriilor verticale la proces; subliniază, prin urmare, faptul că industriile verticale trebuie să fie angajate în mod activ și eficient în procesul privind cerințele;

26.

 subliniază că concurența loială și condițiile competitive egale pentru participanții de pe piață reprezintă condiţii indispensabile pentru implementarea societății gigabiților de către respectivii participanți; consideră că, în acest sens, ar trebui să se aplice principiul „aceleași servicii, același risc, aceleași reguli”;

27.

 consideră că Comisia și statele membre, precum și toate părțile interesate în cauză, ar trebui să aibă în vedere măsuri vizând stimularea studiilor avansate și a bancurilor de testare pentru a accelera inovarea în domeniul aplicațiilor 5G;

28.

 menționează că societatea gigabiților ar trebui să elimine diferențele digitale și să îmbunătățească accesul la internet; observă că încă este nevoie de continuarea investițiilor în introducerea tehnologiilor existente şi viitoare, inclusiv a tehnologiilor prin satelit, în zonele rurale şi regiunile îndepărtate; accentuează faptul că este necesară o combinare inteligentă a investițiilor private şi publice pentru a reduce decalajul digital din zonele rurale şi îndepărtate; subliniază că lecțiile învățate în trecut ar trebui utilizate pentru a reduce discrepanțele dintre statele membre, regiuni și populațiile dense periferice, sprijinind o dezvoltare echilibrată din punct de vedere geografic;

29.

 atrage atenția asupra faptului că, în timp ce decalajul digital este prezent între orașe și zonele rurale, acesta este prezent, în mare măsură, și între statele membre; subliniază, în acest sens, importanța unui cadru legislativ și a unor inițiative competitive, care să încurajeze investițiile în infrastructură, să crească diversitatea actorilor și să consolideze coordonarea europeană;

30.

 subliniază că tehnologia 5G va fi esenţială pentru realizarea viziunii unei societăți interconectate și va crește posibilitățile de a trăi, de a studia și de a lucra în Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o condiţie prealabilă pentru ca persoanele și societățile să beneficieze pe deplin de revoluția digitală;

31.

 consideră că facilitarea implementării microcelulelor 5G în concordanță cu Regulamentul WiFi4EU va contribui la reducerea decalajului digital și tehnologic și va crește disponibilitatea serviciilor 5G pentru toți cetățenii;

32.

 subliniază faptul că Europa trebuie să țină pasul cu evoluțiile și oportunitățile tehnologice oferite de tehnologiile TIC mai eficiente pentru a sprijini dezvoltarea socioeconomică în regiunile subdezvoltate din prezent;

33.

 subliniază că, pentru a beneficia de potențialul deplin de deservire al standardului tehnologic 5G pentru comunicațiile mobile, o rețea de fibră densă reprezintă infrastructura backhaul indispensabilă;

34.

 salută inițiativa WiFi4EU de promovare a accesului liber şi universal la internet în comunitățile locale printr-un mecanism finanțat de UE şi implementat de statele membre; ia act de faptul că inițiativa WiFi4EU își propune să promoveze incluziunea digitală de la o regiune la alta, prin alocarea de fonduri, într-un mod echilibrat din punct de vedere geografic, acordând totodată atenție calității serviciului destinat utilizatorilor; remarcă faptul că vitezele de conectare cresc și că, având în vedere că gradul de utilizare pe mai multe dispozitive fără fir crește, WLAN-ul va trebui să satisfacă nevoile în materie de conectivitate între utilizatorii finali; consideră că este necesar un cadru politic cu priorități specifice pentru a depăși obstacolele pe care piața nu le poate acoperi singură.

35.

 solicită Comisiei ca, în planul său de acțiune privind tehnologia 5G, să acorde o atenție deosebită recepţiei în interior, având în vedere faptul că o mare parte din aplicațiile 5G vor fi utilizate în locuințe și birouri; reamintește penetrarea deficitară în clădiri a rețelelor cu frecvență mai ridicată; recomandă evaluarea unor tehnologii suplimentare pentru a se asigura o bună acoperire de interior, cum ar fi Massive MIMO, repetitoarele de interior și aplicațiile Wi-Fi de mare viteză WiGig;

36.

 subliniază că dezvoltarea tehnologiilor 5G reprezintă un element fundamental pentru transformarea infrastructurii rețelei TIC astfel încât să se realizeze o conectivitate inteligentă atotcuprinzătoare: autovehicule inteligente, rețele inteligente, orașe inteligente, fabrici inteligente, administrații inteligente și altele; consideră că banda largă ultrarapidă și rețelele inteligente și eficiente care pot realiza o conectivitate aproape instantanee între oameni, între oameni și calculatoare și între calculatoare conectate vor ajunge să redefinească conectivitatea dintre utilizatorii finali, care va fi susținută de paradigme de rețea precum rețelele-plasă fără fir, rețelele-hibrid, decuparea dinamică a rețelelor în mai multe părți separate și tehnologiile de softwarizare;

37.

 subliniază că un nivel înalt de performanță energetică, având ca scop consumul redus de energie al rețelei, este o cerință esențială pentru tehnologia 5G; evidențiază faptul că acest element este esențial pentru a reduce costurile de exploatare, a facilita conectivitatea rețelei în zonele rurale și în cele îndepărtate și a oferi acces la rețea într-un mod durabil și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor;

38.

 subliniază că introducerea tehnologiei 5G necesită o modernizare semnificativă a rețelelor fixe și o densificare a rețelelor mobile, în conformitate cu obiectivele societății gigabiților, în special cu privire la soluțiile pentru e-sănătate;

39.

 subliniază că sectorul audiovizual este unul dintre vectorii esențiali pentru succesul tehnologiei 5G în Europa, asigurând locuri de muncă și creștere economică, iar progresul acestuia poate avea un impact puternic și pozitiv asupra lanțului valoric al mass-mediei audiovizuale, inclusiv asupra producției de conținut, inovării, distribuției și mediului utilizatorului; invită Comisia și statele membre, prin urmare, să ia în considerare nevoile și particularitățile acestui sector, în special cele legate de radiodifuziune și televiziune;

40.

 constată că, odată ce se află în rețea, vehiculele sunt în mod constant mai sigure (mai puține accidente), mai ecologice (mai puține emisii) și contribuie la modele de deplasare mai previzibile; susține, prin urmare, ideea introducerii unui obiectiv la nivelul UE pentru toate autovehiculele disponibile pe piața UE, pentru ca acestea să permită tehnologia 5G și să dispună la bord de echipamente STI; sprijină cu fermitate obiectivul echipării ambulanțelor și a altor vehicule de urgență (mașini de poliție, de pompieri) conectate la o stație de bază cu sisteme care să permită tehnologia 5G, pentru acoperirea continuă și neîntreruptă în timpul intervențiilor;

41.

 subliniază beneficiile unei acoperiri 5G fiabile și neîntrerupte pentru siguranța rutieră, care să permită utilizarea de mijloace de control conectate și digitale, precum tahografele inteligente și documentele electronice, în cazul vehiculelor grele de transport de mărfuri.

42.

 consideră că tehnologia 5G ar trebui să permită furnizarea de servicii noi accesibile financiar și de înaltă calitate, va conecta sectoare noi și, în cele din urmă, va îmbunătăți experiența clienților în cazul utilizatorilor digitali din ce în ce mai sofisticați și mai pretențioși; subliniază că tehnologia 5G poate oferi soluții pentru provocările societale importante, prin capacitatea sa de a reduce în mod semnificativ consumul de energie al dispozitivelor mobile și prin potențialul său de a transforma sectoare precum cel al sănătății și cel al transporturilor;

43.

 salută înființarea Fondului pentru Conectarea Europei în bandă largă, un fond pentru infrastructura în bandă largă cu participarea băncilor și instituțiilor naționale de promovare și a unor investitori privați, care va fi un pas înainte pentru a aduce investiții în infrastructură zonelor insuficient deservite mai puțin populate și celor rurale și periferice;

44.

 consideră că dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor digitale este esenţială şi ar trebui să aibă loc prin investiții importante în educație – inclusiv în formarea profesională, antreprenorială și continuă, precum și în recalificare – şi prin participarea cuprinzătoare a tuturor părţilor interesate, inclusiv a partenerilor sociali, având trei obiective principale: să mențină și să creeze locuri de muncă tehnologice prin formarea unei forțe de muncă înalt calificate, să sprijine cetățenii să preia controlul asupra existenței lor digitale prin furnizarea instrumentelor necesare și să pună capăt analfabetismului digital, care este un motiv al decalajului digital și al excluziunii;

45.

 consideră că Uniunea ar trebui să creeze și să pună la dispoziție programe de dezvoltare a competențelor digitale în domeniul 5G, în parteneriat cu EIT Digital, cu un accent deosebit pe întreprinderile nou-înființate și IMM-uri pentru ca acestea să poată profita de beneficiile implementării tehnologiei 5G;

46.

 subliniază că evoluția rețelelor 5G va promova schimbări tehnologice rapide, permițând dezvoltarea deplină a industriei digitale, a tehnologiei inteligente, a internetului obiectelor și a sistemelor de producție avansate;

47.

 subliniază importanța tehnologiei 5G pentru a-i asigura Europei rolul de lider mondial în furnizarea unei infrastructuri de cercetare superioare, care ar putea transforma Europa în centrul cercetării de excelență;

III.    Abordarea la nivel de politici

48.

 salută inițiativa Comisiei privind consolidarea Planului de investiții pentru Europa în cadrul instrumentelor de finanțare (FEIS, MIE) alocate pentru finanțarea obiectivelor strategice privind conectivitatea la nivel de gigabit până în 2025;

49.

 subliniază că toate deciziile privind piața unică digitală, inclusiv alocarea frecvențelor, obiectivele în materie de conectivitate și introducerea tehnologiei 5G, trebuie formulate pe baza viitoarelor nevoi și a modului în care se preconizează că va evolua piața în următorii 10-15 ani; subliniază, în acest sens, faptul că introducerea cu succes a tehnologiei 5G va fi esențială pentru competitivitatea economică, ce poate fi atinsă doar printr-o legislație europeană vizionară și prin coordonarea politicilor;

50.

 subliniază faptul că politicile privind societatea gigabiților și tehnologia 5G ar trebui să fie proporționale, revizuite în mod frecvent și în conformitate cu „principiul inovării”, astfel încât efectele potențiale asupra inovării să facă parte din evaluarea impactului;

51.

 invită Comisia să asigure, să mențină și să dezvolte finanțarea pe termen lung pentru planul de acțiune privind 5G şi modernizarea reţelei la un nivel corespunzător în perspectiva viitorului cadru financiar multianual pentru 2020-2027 și, în special, a viitorului cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDTI); subliniază importanța cooperării între mediul academic, instituțiile de cercetare, sectorul privat și sectorul public pentru cercetarea și dezvoltarea cu privire la comunicațiile mobile 5G; arată că parteneriatul public-privat în domeniul tehnologiei 5G este un exemplu pozitiv în acest sens; reamintește că, potrivit Comisiei, pentru îndeplinirea obiectivelor de conectivitate este nevoie de o investiție de 500 miliarde EUR în următorul deceniu, cu toate că aceasta apreciază, de asemenea, că există un deficit de investiții de 155 miliarde EUR; consideră, prin urmare, că este necesar să se acorde prioritate maximă asigurării unor investiții suficiente determinate de concurență pentru implementarea infrastructurii digitale, întrucât aceasta constituie o condiție esențială pentru a permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze de dezvoltarea tehnologiei 5G;

52.

 îndeamnă toate statele membre să pună rapid în aplicare prevederile Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (4), cu scopul de a asigura un nivel adecvat de securitate în realizarea eficientă și durabilă a acestui plan;

53.

 are convingerea că cea mai bună cale către o societate a gigabiților o reprezintă o abordare orientată spre viitor, neutră din punct de vedere tehnologic și favorabilă concurenței, susținută de o gamă largă de modele de investiții precum investițiile de tip public-privat sau coinvestițiile; remarcă faptul că, demersurile de a coinvesti și alte forme de investiții colaborative și acorduri comerciale de acces pe termen lung pentru rețele de foarte mare capacitate pot contribui la reunirea resurselor, la stabilirea unor diferite cadre flexibile și la reducerea costurilor de implementare;

54.

 invită statele membre să pună pe deplin în aplicare planul de acțiune privind 5G prin măsuri coerente, integratoare și prompte luate la nivelul regiunilor și al orașelor pentru a încuraja și a stimula inovarea transsectorială și a favoriza un cadru de cooperare economică între întreprinderi;

55.

 invită Comisia și statele membre să preia conducerea în promovarea interoperabilității 5G intersectoriale, translingvistice și transfrontaliere și în susținerea unor servicii favorabile confidențialității, fiabile și sigure, pe măsură ce industria și societatea în ansamblu devin din ce în ce mai dependente de infrastructura digitală în ceea ce privește activitățile și serviciile lor și să considere situațiile economice și geografice de la nivel național o parte integrantă a unei strategii comune;

56.

 solicită să se intensifice eforturile în ceea ce privește standardizarea, pentru a garanta poziția de lider a Europei în definirea standardelor tehnologice care să permită implementarea rețelelor și a serviciilor 5G; consideră că organismele de standardizare europeană ar trebui să joace un rol special în acest proces; remarcă faptul că fiecare sector ar trebui să-și elaboreze propria foaie de parcurs privind standardizarea, pe baza proceselor coordonate la nivel de sector, vizând mai ales stabilirea unor standarde comune care au potențialul de a deveni standarde mondiale; solicită Comisiei şi statelor membre să stimuleze investițiile în cercetare și dezvoltare, precum și în standardizarea europeană;

57.

 subliniază că tehnologia 5G are potențialul de a revoluționa accesul la conținut și diseminarea acestuia și de a îmbunătăți substanțial experiența utilizatorului, permițând în același timp dezvoltarea unor forme noi de conținut cultural și creativ; subliniază, în acest context, necesitatea unor măsuri eficiente de combatere a pirateriei și a unei abordări cuprinzătoare pentru îmbunătățirea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală pentru a asigura consumatorilor căi simple de acces la conținutul legal;

58.

 încurajează puternic un grad mai ridicat de experimentare cu tehnologiile 5G; susține dezvoltarea soluțiilor integrate și testele urmate de testări la nivel transsectorial ale proiectelor-pilot la scară largă ca urmare a cererii de servicii în societatea gigabiților; solicită Comisiei și statelor membre să asigure suficiente benzi de frecvență fără licență pentru a stimula experimentele realizate de sector; cere Comisiei să ia în considerare stabilirea unui obiectiv concret și atractiv ca un cadru în care sectorul privat să desfășoare experimente cu tehnologii și produse 5G;

59.

 subliniază necesitatea de a se ţine seama de orientările Comisiei internaționale pentru protecția împotriva radiațiilor neionizante (ICNIRP) recunoscute în mod oficial de OMS pentru a se evita incoerența și fragmentarea și pentru a se asigura condiții uniforme de implementare a rețelelor fără fir pe piața unică digitală din Europa;

60.

 subliniază că dezvoltarea societății gigabiților implică norme comune clare la nivelul UE, orientate către viitor și favorabile concurenței, pentru a genera investiții și inovare și pentru a păstra accesibilitatea financiară și posibilitățile de alegere ale consumatorilor; subliniază că acel tip de concurență care se bazează pe infrastructură oferă potențialul unei reglementări eficace și permite obținerea unui randament al investițiilor echitabil pe termen lung; încurajează statele membre să simplifice procedurile administrative de accesare a infrastructurii fizice;

61.

 subliniază necesitatea de a crea un cadru favorabil inovării pentru serviciile digitale, în special în domeniul tehnologiilor de lucru cu volume mari de date (Big Data) și al internetului obiectelor, extinzând posibilitățile de alegere ale consumatorilor, întărind, în același timp, încrederea și promovând utilizarea serviciilor digitale prin norme eficiente și simplificate, axându-se asupra nevoilor utilizatorilor și asupra caracteristicilor serviciilor, indiferent de tipul furnizorului;

62.

 subliniază că planurile naționale privind banda largă trebuie să fie reexaminate și, dacă este cazul, revizuite cu atenție, să vizeze toate domeniile 5G, să mențină o abordare competitivă multitehnologică, să susțină securitatea normativă și să crească la maximum posibilitățile de inovare și acoperire, precum și să includă printre obiectivele sale combaterea decalajului digital;

63.

 invită Comisia să evalueze planurile naționale privind banda largă pentru a identifica lacunele și să elaboreze recomandări specifice fiecărei țări pentru acțiuni viitoare;

64.

 salută inițiativa Comisiei de a crea platforma participativă pentru comunicații în bandă largă pentru a asigura implicarea la nivel înalt a entităților publice și private, precum și a autorităților locale și regionale;

65.

 subliniază că asigurarea accesului la internet și garantarea unei conectivități la internet cu viteză ridicată, timp de așteptare redus și variații scăzute sunt esențiale pentru procesele de digitalizare și lanțul valoric în sectorul turismului, precum și pentru dezvoltarea și desfășurarea tehnologiilor de transport cum ar fi sistemele de transport inteligente cooperative (C-ITS), serviciile de informații fluviale (RIS) și sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS);

66.

 reamintește că IMM-urile ar beneficia foarte mult de pe urma unui acces competitiv la soluții 5G; invită Comisia să detalieze planurile de acțiune pentru a facilita participarea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate la experimentarea cu tehnologiile 5G și să le asigure accesul la platforma participativă pentru comunicații în bandă largă 5G;

67.

 susține inițiativele de la nivelul UE pentru a asigura o coordonare mai mare a frecvențelor între statele membre și o durată lungă a licențelor, ceea ce va crește stabilitatea și securitatea investițiilor; remarcă faptul că deciziile privind aceste chestiuni ar trebui luate în același timp în toate statele membre pentru a adopta orientări cu caracter obligatoriu privind anumite condiții ale procesului de alocare, cum sunt datele-limită pentru alocarea frecvențelor, partajarea spectrului de frecvențe și licitațiile organizate în comun, cu ambiția de a promova rețele transeuropene; atrage atenția asupra faptului că natura concurențială a piețelor de telecomunicații mobile din Uniunea Europeană este esențială în tranziția către generația 5G;

68.

 invită UE să coordoneze eforturile în cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) pentru a asigura o politică coerentă la nivelul UE; subliniază că necesitățile europene în materie de armonizare a spectrului de frecvențe pentru 5G pentru perioada de după 2020 ar trebui finalizate înainte de Conferința mondială pentru radiocomunicații din 2019, asigurând protecția necesară a serviciilor existente, care constituie baza în prezent, și în conformitate cu deciziile luate la Conferința mondială pentru radiocomunicații din 2015;

69.

 subliniază faptul că definiția rețelelor de foarte mare capacitate, formulată în Codul european al comunicațiilor electronice, ar trebui să respecte principiul neutralității tehnologice, cu condiția ca aceste tehnologii să răspundă necesităților privind calitatea serviciilor de rețea pe care aplicațiile industriale și ale consumatorilor le vor impune pe viitor;

70.

 solicită Comisiei să introducă o evaluare anuală a progreselor privind planul de acțiune pentru 5G, să elaboreze recomandări referitoare la acest plan și să informeze Parlamentul cu privire la rezultate;

o

o o

71.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1)  JO L 81, 21.3.2012, p. 7.

(2)  Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.

(3)  JO L 179, 29.6.2013, p. 1.

(4)  JO L 194, 19.7.2016, p. 1.

Top