COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,20.12.2017

COM(2017) 813 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Stadiul actual și posibilele căi de urmat în ceea ce privește situația de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii vizelor și evaluarea eficienței mecanismului de reciprocitate prevăzut la articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului

I.Introducere

La 12 aprilie 2016, Comisia a prezentat o comunicare intitulată „Stadiul actual și posibile căi de urmat în ceea ce privește situația de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii vizelor” 1 . În comunicarea respectivă se preciza că au fost soluționate, cu sprijinul activ al Comisiei, marea majoritate a cazurilor de nereciprocitate notificate în legătură cu opt țări terțe. Cu toate acestea, în comunicare se reamintea că, dacă țara terță în cauză nu elimina, până la 12 aprilie 2016, obligativitatea vizelor, Comisia avea obligația, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001, astfel cum a fost modificat de Parlamentul European și de Consiliu prin Regulamentul (UE) nr. 1289/2013 din 11 decembrie 2013 2 , de a adopta un act delegat care să suspende, pe o perioadă de 12 luni, exceptarea cetățenilor țării terțe respective de la obligativitatea vizelor. Regulamentul impune, de asemenea, Comisiei să ia în considerare consecințele pe care le-ar avea suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor asupra relațiilor externe ale UE și ale statelor sale membre. În Comunicarea din aprilie 2016 s-au evaluat consecințele și efectele suspendării exceptării de la obligativitatea vizelor pentru cetățenii și întreprinderile din UE, precum și pentru cetățenii țărilor terțe în cauză, iar Parlamentul European și Consiliul au fost invitați să discute care ar fi cea mai bună cale de urmat.

Comisia a prezentat ulterior trei comunicări privind acțiunile întreprinse, în iulie 3 și în decembrie 2016 4 și, respectiv, în mai 2017 5 . Pe lângă prezentarea progreselor înregistrate, în Comunicarea din mai 2017 s-a definit și poziția Comisiei ca urmare a Rezoluţiei Parlamentului European din 2 martie 2017 referitoare la „obligațiile Comisiei în domeniul reciprocității vizelor în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001”, prin care Comisia era invitată, în temeiul articolului 265 din TFUE, să adopte actul delegat necesar în termen de cel mult două luni de la data adoptării rezoluției 6 . În comunicarea menționată, Comisia a considerat că, având în vedere mai ales progresele înregistrate în cursul celor 12 luni precedente și lucrările în desfășurare, adoptarea unui act delegat care să suspende temporar exceptarea de la obligativitatea vizelor pentru cetățenii Canadei și Statelor Unite ar fi contraproductivă în momentul respectiv și nu ar contribui la realizarea obiectivului de a institui un regim de călătorii fără viză pentru toți cetățenii UE. În același timp, Comisia s-a angajat să continue să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul, cu Canada, cu Statele Unite ale Americii, precum și cu statele membre în cauză pentru a accelera progresele către realizarea reciprocității depline în materie de vize și să prezinte un raport cu privire la evoluțiile înregistrate până la sfârșitul lunii decembrie 2017.

În prezenta comunicare se face bilanțul progreselor înregistrate în acest domeniu începând din mai 2017 în cadrul discuțiilor cu Canada și cu Statele Unite și se informează că s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada.

În plus, capitolul IV al prezentei comunicări cuprinde evaluarea Comisiei cu privire la eficiența mecanismului de reciprocitate, prevăzută la articolul 1b din regulament, precum și informații referitoare la utilizarea delegării de competențe menționate la articolul 4b alineatul (2) din regulament.

II.    Poziții adoptate ca răspuns la ultima comunicare

Ca urmare a rezoluției, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, prin scrisoarea din 2 iunie 2017, a sesizat Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European cu privire la eventuala introducere la Curtea Europeană de Justiție, împotriva Comisiei Europene, a unei acțiuni în constatarea abținerii de a acționa referitoare la obligațiile sale în domeniul reciprocității vizelor. La 12 iulie 2017, Comisia pentru afaceri juridice a recomandat să nu se introducă la Curtea Europeană de Justiție o acțiune în constatarea abținerii de a acționa împotriva Comisiei Europene, menționând că va reexamina această chestiune la începutul anului 2018.

După cum s-a indicat deja, Consiliul nu a discutat această chestiune nici în ultimele șapte luni.

III.Ultimele evoluții

a. Canada (notificări transmise de Bulgaria și România)

În ceea ce privește Canada, în Comunicarea din mai 2017 s-au raportat deja progrese semnificative. Comisia a salutat faptul că, la 1 mai 2017, Canada a eliminat obligativitatea vizelor pentru cetățenii bulgari și români care au deținut o viză de ședere temporară în Canada în ultimii 10 ani sau care dețin o viză valabilă pentru Statele Unite eliberată în alte scopuri decât emigrarea.

Comisia salută faptul că, de la 1 decembrie 2017, Canada acordă acces fără viză tuturor cetățenilor bulgari și români. Astfel, s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada. Pentru a ajunge la acest rezultat, Comisia, Canada și guvernele Bulgariei și României au stabilit numeroase contacte la nivel politic și tehnic, s-a organizat o campanie de informare adresată cetățenilor acestor țări și au avut loc consultări cu principalele agenții de turism și companii aeriene din ambele state membre.

În cursul primei reuniuni a Comitetului ministerial mixt UE-Canada, desfășurată la 4 decembrie 2017 la Bruxelles, în temeiul Acordului de parteneriat strategic cu Canada, ambele părți au salutat eliminarea completă a vizelor pentru toți cetățenii UE, subliniind că aceasta va spori mobilitatea cetățenilor și va consolida și mai mult legăturile culturale, politice și economice dintre UE și Canada 7 .

b. Statele Unite ale Americii (notificări transmise de Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România)

În Comunicarea din mai 2017, Comisia a raportat că s-au intensificat contactele la nivel politic și tehnic și că interlocutorii din Statele Unite au fost de acord să lanseze un proces orientat spre rezultate în vederea includerii celor cinci state membre în Programul de scutire de vize. De asemenea, cele cinci state membre în cauză s-au angajat să lucreze împreună în spirit constructiv și pozitiv, în strânsă cooperare cu Comisia și Statele Unite, în vederea realizării reciprocității depline a vizelor cât mai curând posibil, inclusiv prin identificarea unor măsuri intermediare reciproc acceptabile. S-a întocmit o prezentare generală a cerințelor care nu sunt încă îndeplinite de cele cinci state membre.

La reuniunea miniștrilor de justiție și afaceri interne din UE și SUA care a avut loc în iunie 2017, comisarul Avramopoulos și Elaine C. Duke, secretar-adjunct al Departamentului pentru Securitate Internă din SUA au emis o declarație comună 8 privind progresele către realizarea reciprocității depline în materie de vize între UE și Statele Unite. Declarația comună a confirmat mai multe angajamente, cum ar fi menținerea și extinderea regimului de călătorii fără viză între UE și Statele Unite și intensificarea eforturilor de îmbunătățire a cooperării pentru a sprijini Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România să avanseze mai rapid în direcția îndeplinirii cerințelor prevăzute în Programul de scutire de vize.

Potrivit declarației comune, Comisia continuă să profite de toate ocaziile pentru a reitera importanța accelerării progreselor în direcția realizării reciprocității depline în materie de vize între UE și Statele Unite.

În august 2017, în cursul unei reuniuni cu coordonatorul pentru combaterea terorismului din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite, Nathan A. Sales, comisarul Avramopoulos a reamintit importanța acestei chestiuni pentru UE.

Cea mai recentă reuniune tripartită tehnică pe tema reciprocității în materie de vize cu Statele Unite și cele cinci state membre în cauză a avut loc la data de 11 septembrie 2017. Participanții au analizat situația cerințelor neîndeplinite încă din Programul de scutire de vize, precum rata de refuz al acordării vizelor, care constituie principalul obstacol pentru patru state membre, motivele principale de refuz, situația cererilor de viză depuse de către tineri și posibilitățile de lansare a unor campanii de informare pentru a reduce rata de refuz.

De asemenea, Statele Unite au prezentat informații despre progresele privind instituirea unui sistem pentru plecările pe cale aeriană, prin care, conform Legii privind imigrarea și cetățenia din SUA 9 , odată intrat în vigoare, se poate verifica plecarea a cel puțin 97 % dintre călătorii străini. Grație instituirii acestui sistem, secretarul Departamentului pentru Securitate Internă ar avea puterea discreționară să derogheze de la cerința nedepășirii pragului de 3 % în ceea ce privește rata de refuz al acordării vizelor și posibilitatea să recomande admiterea în Programul de scutire de vize a țărilor a căror rată de refuz este mai mică de 10 %, cu condiția ca acestea să îndeplinească toate cerințele legate de securitate, iar totalitatea măsurilor de atenuare a riscurilor la adresa securității luate de țările respective să asigure că participarea lor la Programul de scutire de vize nu ar aduce atingere intereselor Statelor Unite în materie de securitate și migrație. În cursul reuniunii tripartite și al reuniunii la nivel de înalți funcționari din domeniul justiției și al afacerilor interne din UE și SUA, care a avut loc în 20-21 septembrie 2017 la Tallinn, s-au trecut în revistă cele mai recente evoluții și s-au recunoscut progresele la nivel tehnic.

În plus, între 25 și 29 septembrie, o delegație tehnică a Comisiei a vizitat Bulgaria, România, Cipru, Polonia și Croația pentru a discuta situația cerințelor neîndeplinite din Programul de scutire de vize. Comisia a oferit asistență celor cinci state membre pentru a continua eforturile în vederea îndeplinirii cerințelor rămase, inclusiv în ceea ce privește modalitățile de reducere a ratei de refuz al vizelor. În acest sens, Comisia a propus finanțarea unor campanii de informare destinate cetățenilor care călătoresc în Statele Unite prin programele naționale ale Fondului pentru securitate internă al UE. Pentru a analiza în continuare posibilitățile de lansare a unor astfel de campanii, la 25 octombrie Comisia a organizat o videoconferință în cursul căreia s-au furnizat informații suplimentare cu privire la posibilitățile de finanțare și s-a făcut schimb de informații și de bune practici privind campaniile de informare care au fost lansate de statele membre în trecut. Unele dintre statele membre în cauză intenționează în prezent să își utilizeze programele naționale în acest scop. Comisia este pregătită să ajute în continuare statele membre în funcție de necesități.

Reciprocitatea în materie de vize s-a aflat pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor de justiție și afaceri interne din UE și SUA care a avut loc la data de 17 noiembrie, la Washington D.C. În cursul reuniunii, ambele părți au luat act de progresele înregistrate în discuțiile de cooperare în vederea instituirii unui regim reciproc de călătorii fără viză și în condiții de securitate în conformitate cu cadrele lor juridice respective și s-au angajat să își continue implicarea în acest proces 10 .

În ceea ce privește cerințele neîndeplinite din Programul de scutire de vize, astfel cum s-a raportat în comunicările anterioare, rata de refuz al vizelor 11 și punerea în aplicare a Acordului privind prevenirea și combaterea criminalității grave (PCSC) 12 rămân principalele două cerințe impuse de SUA care trebuie îndeplinite pentru ca procesul să poată trece la faza următoare, și anume includerea țării, de către Departamentul de Stat, în Programul de scutire de vize, urmată de o analiză aprofundată în materie de securitate efectuată de mai multe agenții. În ultimele șapte luni, Cipru și România au realizat progrese remarcabile în ceea ce privește raportarea către Interpol a documentelor de călătorie pierdute și furate. De asemenea, Parlamentul României a ratificat Acordul PCSC; în prezent, este rândul Statelor Unite să îl ratifice. Bulgaria, Croația și Cipru s-au angajat să pună în aplicare integral acordurile lor PCSC. Statele membre în cauză stabilesc contacte pentru a da curs acestei chestiuni.

În lunile următoare, Comisia, în strânsă cooperare cu cele cinci state membre în cauză, va continua să colaboreze îndeaproape cu Statele Unite la toate nivelurile. Cele cinci state membre în cauză și-au intensificat cooperarea cu Statele Unite pentru a lua măsurile corespunzătoare în privința chestiunilor identificate în cursul reuniunilor tripartite precedente, cum ar fi raportarea către Interpol a documentelor de călătorie pierdute și furate, precum și în privința acordurilor bilaterale de schimb de informații cu Statele Unite, a activităților proactive legate de cerința privind rata de refuz al acordării vizelor, inclusiv prin lansarea unor campanii de informare, și se înregistrează progrese în aceste domenii. Comisia va insista pe lângă omologii săi din SUA să accelereze procesul de instituire a sistemului pentru plecările pe cale aeriană și este dispusă să împărtășească experiența UE în ceea ce privește noile tehnologii și sisteme în curs de dezvoltare și de instalare la frontierele sale externe (de exemplu, porți de control automat la frontieră, viitorul sistem de intrare/ieșire, ETIAS).

Reuniunile periodice la nivel înalt (de exemplu, reuniunea la nivel de înalți funcționari din domeniul justiției și al afacerilor interne din 27-28 februarie 2018 și reuniunea miniștrilor de justiție și afaceri interne din UE și SUA din luna mai 2018) și reuniunile tehnice, cum ar fi următoarea reuniune tripartită care ar trebui să aibă loc în prima jumătate a anului 2018, vor oferi tot atâtea ocazii de a accelera și mai mult progresele.

IV.Evaluarea eficienței mecanismului de reciprocitate

În conformitate cu articolul 1b din regulament, până la 10 ianuarie 2018, Comisia trebuie să transmită un raport Parlamentului European și Consiliului în care să evalueze eficiența mecanismului de reciprocitate și, dacă este necesar, trebuie să transmită o propunere legislativă pentru modificarea regulamentului.

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 a fost revizuit în 2013 prin Regulamentul (UE) nr. 1289/2013, în urma solicitărilor mai multor state membre și ale Parlamentului European de a se stabili un mecanism de reciprocitate în materie de vize mai eficient 13 , care să asigure solidaritatea între statele membre și posibilitatea de a se adopta măsuri mai ferme în ceea ce privește țările terțe care nu acordă reciprocitate deplină în materie de vize. Mecanismul revizuit prevede că statele membre trebuie să notifice Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cazurile existente și cele noi de nereciprocitate cu țările terțe. Imediat după publicarea notificărilor din partea statelor membre, Comisia, în consultare cu statul membru în cauză, trebuie să ia măsuri împreună cu autoritățile țării terțe în cauză, în special în domeniile politic, economic și comercial, pentru a reintroduce sau a introduce un regim de călătorii fără viză.

Cel târziu după 6 luni de la data publicării notificărilor și apoi la intervale regulate de până la 6 luni, Comisia trebuie fie să adopte un act de punere în aplicare privind suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru o perioadă de până la 6 luni pentru anumite categorii de cetățeni ai țării terțe în cauză, fie să prezinte un raport comitetului menționat la articolul 4a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 în care să evalueze situația și să precizeze motivele pentru care a hotărât să nu suspende exceptarea de la obligativitatea vizelor. Atunci când are în vedere măsuri suplimentare, Comisia trebuie să țină seama de rezultatul măsurilor luate de statele membre în cauză în vederea asigurării unui regim de călătorii fără viză pentru țara terță în cauză, precum și de măsurile luate de Comisie în consultare cu statele membre în cauză și cu autoritățile din țara terță în cauză. Regulamentul impune, de asemenea, Comisiei să țină seama de consecințele produse de suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor asupra relațiilor externe ale Uniunii și ale statelor sale membre cu țara terță respectivă.

În a doua etapă a mecanismului, dacă țara terță nu a eliminat obligativitatea vizelor în termen de 24 de luni de la data publicării (în cazul de față, până la 12 aprilie 2016), Comisia are obligația de a adopta un act delegat privind suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor timp de 12 luni pentru cetățenii țării terțe în cauză [articolul 1 alineatul (4) litera (f) din regulament].

În 2014, Comisia a primit notificări privind situații de nereciprocitate de la cinci state membre: Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România. Aceste notificări vizau Canada, Statele Unite, Australia, Brunei și Japonia 14 .

Între timp, Australia a eliminat cerința privind viza de tranzit aeroportuar pentru cetățenii bulgari în octombrie 2014 și pentru cetățenii croați și români în iunie 2015. Astfel, s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Australia. Brunei (notificat de Croația) a instituit scutirea de viză pentru cetățenii croați și a început să acorde dreptul de ședere fără viză timp de 90 de zile pentru cetățenii din Liechtenstein, căruia i s-a notificat oficial acest lucru la 13 aprilie 2016. Japonia (notificată de România) a informat România la 17 decembrie 2015 că scutirea de viză pentru cetățenii români, inclusiv pentru deținătorii de pașapoarte temporare, a fost prelungită până la 31 decembrie 2018. Astfel, reciprocitatea deplină în materie de vize este asigurată cu Japonia până la 31 decembrie 2018. Canada, cum s-a precizat deja la punctul III al prezentei comunicări, acordă acces fără viză tuturor cetățenilor bulgari și români începând de la 1 decembrie 2017. Reciprocitatea deplină în materie de vize s-a realizat, așadar, și cu Canada.

Evaluare

Eficiența mecanismului

În ultimii doi ani și jumătate, cazurile de nereciprocitate s-au redus considerabil. Statele Unite ale Americii rămân acum singura țară terță din lista UE a țărilor ai căror cetățeni sunt exonerați de obligația de a deține viză care nu permite accesul fără viză al cetățenilor tuturor statelor membre ale UE. În acest context, se poate considera că, în general, mecanismul de reciprocitate în materie de vize, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1289/2013, este eficient. Mecanismul actual stabilește termene instituționale și prevede măsuri specifice pentru a aborda cazurile de nereciprocitate, inclusiv pentru favorizarea în mod coordonat a progreselor în relația cu țările terțe, stabilind cu claritate și transparență etapele de urmat, inclusiv suspendarea temporară a exceptărilor de la obligativitatea vizelor.

Existența acestui mecanism are un efect preventiv în cazul în care o țară terță intenționează să (re)impună obligația de a deține viză pentru cetățenii unuia sau mai multor state membre. Comisia consideră că, într-o anumită măsură, mecanismul a stimulat țările terțe să elimine obligațiile existente de a deține viză.

În orice caz, existența mecanismului reprezintă un semn de solidaritate între statele membre și având în vedere progresele obținute în ultimii doi ani și jumătate, se poate concluziona că mecanismul a contribuit la avansarea în direcția realizării reciprocității depline în materie de vize în relația cu țările terțe.

Suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru țările terțe 

Suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru țările terțe care nu acordă reciprocitate în materie de vize este un element central al mecanismului de reciprocitate în materie de vize, dar aceasta nu a fost solicitată niciodată de statele membre în cauză (nici măcar într-o măsură limitată, care să vizeze doar anumite categorii de cetățeni ai țării terțe în cauză). În astfel de situații, regulamentul impune, de asemenea, Comisiei să ia în considerare consecințele suspendării asupra relațiilor externe ale UE și ale statelor sale membre. În ceea ce privește țările care fac obiectul mecanismului actual de reciprocitate în materie de vize, în Comunicarea din aprilie 2016, Comisia a evaluat consecințele și impactul scutirii de viză asupra cetățenilor și întreprinderilor din UE, precum și asupra cetățenilor țărilor terțe în cauză. În Comunicarea din aprilie 2016 și în cele trei comunicări privind acțiunile întreprinse prezentate în iulie și decembrie 2016 și în mai 2017, Comisia a susținut că suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru anumite țări terțe care nu acordă reciprocitate în materie de vize, mai ales având în vedere progresele realizate și lucrările în desfășurare cu o anumită țară terță și statele membre în cauză, ar fi contraproductivă și nu ar contribui la realizarea obiectivului de a asigura un regim de călătorii fără viză pentru toți cetățenii UE. Comisia a invitat, de asemenea, Parlamentul European și Consiliul să examineze cea mai bună cale de urmat.

Deficiențe procedurale

Din punct de vedere procedural, funcționarea mecanismului de reciprocitate în materie de vize prezintă două deficiențe. În primul rând, intervalul de șase luni pentru obligația de raportare către Comisie în prima fază a mecanismului este prea scurt, având în vedere că, deși cazurile de nereciprocitate pot fi soluționate la nivel politic, poate fi necesar mai mult timp pentru punerea în practică a regimului de călătorie fără viză. În al doilea rând, termenul maxim – 90 de zile – pentru instituirea obligației de a deține viză ar putea fi prea scurt în cazul anumitor țări terțe (de exemplu, această perioadă nu pare suficientă pentru reintroducerea în practică a obligației de a deține viză pentru cetățenii SUA).

În concluzie, având în vedere că, în pofida deficiențelor menționate mai sus, actualul mecanism de reciprocitate în materie de vize a contribuit la soluționarea marii majorități a cazurilor de nereciprocitate în ultimii doi ani și jumătate, Comisia nu preconizează, în acest moment, să prezinte o propunere legislativă de revizuire a mecanismului. 

Utilizarea delegării de competențe

În conformitate cu articolul 4b din regulament, competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 1 alineatul (4) litera (f) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 9 ianuarie 2014, iar Comisia trebuie să prezinte un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Comisia declară că nu a făcut uz de această competență.

V.Concluzii și calea de urmat

Comisia își menține angajamentul de a realiza, cu prioritate, reciprocitatea deplină în materie de vize pentru toate statele membre.

Comisia salută faptul că, în concordanță cu angajamentul său anterior, la 1 decembrie 2017, Canada a eliminat obligativitatea vizelor pentru toți cetățenii români și bulgari. Astfel, s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada.

Comisia va continua să insiste pe lângă Statele Unite ca acestea să continue cooperarea, în spiritul Declarației comune adoptate în iunie 2017, cu cele cinci state membre în cauză și cu Comisia pentru a accelera progresul în direcția asigurării reciprocității depline în materie de vize. Acest lucru ar trebui să ducă la intensificarea și concretizarea acțiunilor din partea tuturor părților implicate.

Având în vedere realizarea reciprocității depline în materie de vize cu Canada, precum și activitatea în desfășurare cu Statele Unite, în momentul de față Comisia își menține poziția potrivit căreia cooperarea și eforturile diplomatice comune continuă să fie cea mai bună cale de urmat. De asemenea, Comisia consideră în continuare că adoptarea unui act delegat prin care să se suspende temporar exceptarea de la obligativitatea vizelor pentru cetățenii americani ar fi contraproductivă în acest moment și nu ar contribui la realizarea obiectivului de a asigura un regim de călătorii fără viză pentru toți cetățenii UE în Statele Unite. Această poziție poate fi revizuită în funcție de evoluția situației.

În ceea ce privește evaluarea eficienței mecanismului de reciprocitate, Comisia recunoaște progresele înregistrate de la adoptarea mecanismului revizuit. Deși aceste progrese nu pot fi atribuite exclusiv mecanismului, acesta creează un cadru care permite acțiunea colectivă și coordonată la nivelul UE în cazurile de nereciprocitate și se consideră că acesta s-a dovedit a fi un instrument util în relația cu unele țări terțe. În acest stadiu, Comisia nu intenționează să prezinte o propunere legislativă de revizuire a mecanismului.

Comisia își menține angajamentul de a colabora strâns cu Parlamentul European și cu Consiliul în ceea ce privește calea de urmat. Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind evoluțiile ulterioare cel târziu în toamna anului 2018.

(1)

     COM(2016) 221 final din 12 aprilie 2016.

(2)

     Regulamentul (UE) nr. 1289/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, JO L 347, 11.12.2013, p. 74.

(3)

     COM(2016) 481 final din 12 iulie 2016.

(4)

     COM(2016) 816 final din 21 decembrie 2016.

(5)

     COM(2017) 227 final din 2 mai 2017.

(6)

      http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0060+0+DOC+XML+V0//RO  

(7)

      http://www2.consilium.europa.eu/media/32024/20171204-joint-statement.pdf  

(8)

      http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-17-1671_en.htm

(9)

      https://www.uscis.gov/ilink/docView/SLB/HTML/SLB/0-0-0-1/0-0-0-29/0-0-0-4391.html

(10)

     http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-17-4735_en.htm

(11)

     În noiembrie 2017, Departamentul de Stat al SUA a publicat statisticile privind refuzul acordării vizelor pentru exercițiul financiar 2017. Bulgaria: 14,97 %; Croația: 5,1 %; Cipru: 1,69 %; Polonia: 5,92 %; România: 11,76 %.

(12)

     Acordul privind intensificarea cooperării în materie de aplicare a legii în scopul prevenirii și combaterii criminalității grave.

(13)

   Mecanismul anterior, care a intrat în vigoare în 2005, oferea Comisiei posibilitatea ca, în urma notificării de către statele membre a cazurilor de nereciprocitate, să prezinte o propunere care să prevadă reintroducerea temporară a obligației de a deține viză pentru cetățenii țării terțe în cauză.

(14)

     Pentru mai multe detalii a se vedea punctul I.b din primul raport privind reciprocitatea: C(2004) 7218 final.