COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.7.2017

COM(2017) 368 final

COMUNICARE A COMISIEI

privind situația politicii comune în domeniul pescuitului și consultarea privind posibilitățile de pescuit pentru 2018

{SWD(2017) 256 final}

1.Introducere

Prezenta comunicare oferă o imagine de ansamblu a situației actuale a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Aceasta raportează cu privire la progresele înregistrate în realizarea unui pescuit sustenabil, în special în ceea ce privește asigurarea faptului că exploatarea resurselor biologice marine vii permite refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime durabile, ceea ce va contribui, de asemenea, la obținerea unei stări ecologice bune a mărilor europene până în 2020 1 . Comunicarea prezintă modificările stocurilor, situația flotei UE, introducerea progresivă a obligației de debarcare și progresele în materie de descentralizare 2 . De asemenea, ea prezintă principiile care stau la baza propunerilor Comisiei privind posibilitățile de pescuit pentru 2018. Statele membre, consiliile consultative (CC), alte părți interesate și publicul sunt invitate să prezinte sugestii cu privire la aceste direcții de politică.

2.Progresele înregistrate în realizarea unui pescuit sustenabil

În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a reformei PCP din 2013:

-Îndeplinirea obiectivului MSY. Conform celei mai recente evaluări din partea Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), bazată pe date din 2015 3 , 39 din 66 de stocuri evaluate în zona de nord-est a Oceanului Atlantic au fost exploatate în limitele FMSY (echivalentul a 59 %, față de 52 % în anul precedent). Media mortalității prin pescuit s-a stabilizat în prezent la aproximativ 1,0. În 2017, numărul de capturi totale admisibile (TAC) stabilit în conformitate cu avizul privind MSY a crescut la 44, ceea ce reprezintă 61 % din toate capturile din Atlanticul de Nord-Est.

-Refacerea stocurilor. Media biomasei stocului din Atlanticul de Nord-Est a crescut cu 35 % între 2003 și 2015.

-Îmbunătățirea performanței economice generale. Flota UE a înregistrat profituri nete record cifrate la 770 de milioane EUR în 2014, o majorare cu 50 % față de cele 500 de milioane EUR din 2013.

-O mai bună echilibrare între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. În ultimii ani, echilibrul dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit pentru întreaga flotă a UE s-a îmbunătățit. Între 2007 și 2015, capacitatea flotei de pescuit a UE a scăzut treptat, numărul de nave de pescuit scăzând cu 6 %, puterea cu 14 % și tonajul cu 24 %.

-Elaborarea planurilor multianuale în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului reformată. După adoptarea planului pentru Marea Baltică, anul trecut, Comisia a propus planuri multianuale pentru stocurile demersale din Marea Nordului 4 și pentru stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică 5 .

-Guvernanță descentralizată. Guvernanța PCP s-a deplasat în mod clar înspre o guvernanță mai descentralizată, incluzând planuri multianuale și acte delegate adoptate prin regionalizare.

-Angajamentele pentru Marea Mediterană și Marea Neagră. S-au convenit acorduri politice importante pentru atingerea sustenabilității sociale, economice și de mediu – în ceea ce privește Marea Mediterană prin intermediul declarației ministeriale Medfish4Ever 6 , cât și în ceea ce privește Marea Neagră prin intermediul Declarației de la București 7 .

În pofida acestor progrese, sunt necesare eforturi suplimentare în special pentru a reduce nivelurile ridicate de pescuit excesiv în Marea Mediterană, pentru a reduce numărul de stocuri individuale exploatate la niveluri mai ridicate decât FMSY în Atlanticul de Nord-Est și pentru a pune în aplicare obligația de debarcare.

2.1.Progresele înregistrate în atingerea FMSY 

S-au înregistrat în continuare progrese în vederea atingerii unor niveluri compatibile cu FMSY 8 pentru stocurile de pește. În toate regiunile TAC, rata pescuitului care era peste nivelul FMSY a scăzut în mod considerabil. Pescuitul în comparație cu FMSY s-a situat la 99 % în 2015 (în scădere de la 158 % în 2003 și de la 129 % în 2008). În general, exploatarea excesivă a scăzut drastic în toate zonele (cu excepția Mării Mediterane și a Mării Negre).

O defalcare mai detaliată este prezentată în continuare.

Pentru stocurile care fac obiectul consultărilor dintre statele costiere, în 2016, TAC pentru macrou a crescut cu 14 %. Posibilitățile de pescuit de peste 1 milion de tone pentru toate părțile implicate în pescuit au rezultat din aplicarea strategiei de gestionare pe termen lung convenite de părți (UE, Norvegia și Insulele Feroe). Evaluarea comparativă va avea loc în cursul acestui an. TAC de putasu a fost stabilită în conformitate cu FMSY și a crescut brusc la 1,3 milioane de tone. O nouă strategie pentru putasu în conformitate cu FMSY s-a convenit între statele de coastă în cauză. Pentru heringul atlantico-scandinav, toate părțile au convenit o limită de captură globală sub nivelul FMSY (în conformitate cu strategia în vigoare din 1999). Acest lucru a permis TAC pentru Atlanticul de Nord-Est să crească în mod semnificativ, până la aproape 650 000 de tone.

TAC-urile pentru Marea Baltică pentru 2017 au urmat planul multianual 9 . TAC-urile de hering și cambulă de Baltica sunt în conformitate cu FMSY; TAC-urile pentru șprot și somon sunt sub nivelul FMSY. Codul vestic reprezintă o sursă serioasă de îngrijorare; prin urmare, TAC pentru 2017 a fost redusă cu 56 %. Alte măsuri de sprijin au fost luate pentru a contribui la reconstruirea stocului. Au fost adoptate reduceri ale TAC-urilor pentru codul estic (25 %) și pentru somonul din Golful Finlandei (20 %) în conformitate cu principiul precauției și pentru heringul din Golful Riga (11 %). TAC pentru somon din bazinul principal respectă MSY și rămâne neschimbată în ultimii ani; împreună cu reducerea capturilor nedeclarate și măsurile naționale specifice râurilor, acest lucru a contribuit la stimularea reîntoarcerii peștilor reproducători.

Stocurile din Marea Nordului continuă să se îmbunătățească, 59 % din debarcări provenind din stocuri de pește gestionate în mod sustenabil. În conformitate cu FMSY, captura totală admisibilă pentru limbă-de-mare a crescut cu 21 %; TAC pentru langustină (Nephrops) a crescut cu 46 %. Codul saithe este exploatat la niveluri sub FMSY; TAC pentru această specie este cu 53 % mai mare. În conformitate cu avizul privind FMSY, TAC pentru eglefin a fost redusă cu 45 %. Cu toate acestea, este de așteptat ca stocul să crească, datorită unei mai bune populări în ultimii ani. Atât codul, cât și merlanul continuă să fie pescuite la niveluri ușor mai ridicate decât FMSY, dar sunt la niveluri compatibile cu MSY BTRIGGER. Limba-de-mare și cambula de Baltica sunt pescuite la niveluri sub FMSY.

În apele nord-vestice stocul de merluciu nordic continuă să crească, iar TAC a crescut cu 10% în conformitate cu FMSY. Acest stoc se răspândește acum mai departe în Marea Nordului. Heringul din Marea Celtică și heringul din Marea Irlandei se încadrează în limitele biologice de siguranță, dar TAC-urile aferente au fost reduse cu 6 % și, respectiv, 10 %, reflectând evoluția stocurilor. TAC pentru langustină (Nephrops) în zona VII a crescut cu 9 %, atingând nivelul cel mai ridicat de creștere de 68 % pentru zona Porcupine Bank. TAC pentru limba-de-mare din estul Canalului Mânecii a scăzut cu 16 % în conformitate cu abordarea industriei în materie de gestionare aprobată de STECF; măsuri de conservare suplimentare au fost stabilite pentru acest pescuit. TAC pentru stavridul negru vestic a scăzut cu 23 %.

În vestul Scoției, 63 % din cantitățile debarcate provin din stocuri de pește gestionate în mod sustenabil. În ceea ce privește Marea Irlandei, procentajul este de 55 %. În privința acesteia din urmă, rămân în continuare aspecte semnificative de soluționat, deoarece atât stocurile de cod, cât și de merlan sunt grav afectate. Mortalitatea prin pescuit la cod este cu mult peste nivelul FMSY. Merlanul este, în prezent, exploatat la niveluri cu mult sub FMSY, dar stocul încă nu prezintă niciun semn de refacere.

În ceea ce privește Marea Celtică, debarcările sunt în proporție de 37 % în limite sustenabile. Pescuitul mixt de cod, eglefin și merlan rămâne o provocare atunci când se stabilesc posibilitățile de pescuit. TAC-urile pentru merlan și eglefin au crescut cu 21 % și, respectiv, 7 %, pe lângă o reducere de 38 % pentru cod. Merlanul este exploatat la niveluri sub FMSY , iar eglefinul este exploatat la niveluri mai ridicate decât FMSY, cu toate că stocul se află la un nivel mai ridicat decât MSY BTRIGGER. Stocul de cod din Marea Celtică se epuizează și este exploatat la niveluri peste FMSY. Dificultatea aici constă în faptul că codul este capturat în cadrul unor activități de pescuit mixt, în care o mai mare selectivitate pentru cod va duce la reducerea numărului de capturi din alte specii țintă.

În Marea Iberică și Golful Biscaya, 68 % din debarcările totale provin din stocuri de pește gestionate în mod sustenabil. TAC pentru peștele-pescar a crescut cu 54 % în conformitate cu avizul privind FMSY. În acești ultimi ani, limba-de-mare din Golful Biscaya face obiectul unei abordări de gestionare din partea industriei pe care CSTEP o consideră sustenabilă. Grație acestei inițiative a industriei, această TAC rămâne neschimbată pentru 2017. În ceea ce privește cardina albă (Golful Biscaya și apele occidentale), pentru care Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) a emis un aviz privind FMSY pentru prima dată, TAC a fost redusă cu un sfert. TAC pentru bacaliarul albastru a scăzut ușor, însă stocul este în continuare exploatat la niveluri mai ridicate decât FMSY. Hamsia din Golful Biscaya este exploatată în mod sustenabil, iar stavridul din zona IX se încadrează în limitele biologice de siguranță; TAC în ceea ce o privește a crescut cu 7 %.

Posibilitățile de pescuit pentru stocurile de specii de adâncime reprezintă mai puțin de 1 % din toate debarcările din UE. Acestea sunt stabilite în cadrul unui ciclu de doi ani, iar TAC-urile au fost fixate pentru 2017 și 2018. TAC-urile pentru grenadierul de piatră în apele de nord-vest au fost stabilite în conformitate cu FMSY. Pentru toate celelalte stocuri datele sau analizele sunt limitate. Unele dintre ele se confruntă în continuare cu provocări importante, având în vedere productivitatea lor scăzută.

În Marea Mediterană și în Marea Neagră, trecerea la FMSY rămâne o provocare, dintr-o combinație de motive:

-    numărul mare de nave în flota artizanală pentru care metodele de a controla, de a pune în aplicare, de a monitoriza și de a raporta capturile (debarcări și capturi aruncate înapoi în mare) sunt insuficiente;

-    natura activităților de pescuit care implică mai multe specii;

-    împărțirea stocurilor de pești între state membre și state nemembre, ceea ce face mai dificilă respectarea obiectivelor PCP; precum și

-    faptul că numărul de stocuri de pești evaluate anual (aproximativ 35) este considerat a fi foarte scăzut.

În Marea Mediterană, pescuitul excesiv este, în general, de două până la de trei ori mai mare decât FMSY 10 în ansamblu. În ciuda îmbunătățirilor recente, starea multor stocuri rămâne necunoscută. În ceea ce privește stocurile precum cele de merluciu, de barbun 11 , de pește pescar cu burta neagră și de putasu, ratele actuale de mortalitate prin pescuit sunt mai mari de peste șase ori decât FMSY. Comisia lucrează la îmbunătățirea colectării de date pentru toate stocurile relevante și a solicitat avize privind stocurile noi din partea CSTEP 12 .

Într-un număr mic de zone de pescuit din Marea Mediterană stocurile sunt exploatate la rate corespunzătoare realizării FMSY, iar flotele înregistrează progrese, în special în ceea ce privește debarcările (crevetele roz de adâncime și barbunul din sudul și centrul Mării Tireniene).

În acest context, pentru realizarea obiectivului PCP de a atinge FMSY pentru toate stocurile până în 2020 va fi nevoie de mai multe eforturi susținute. Aceasta presupune colaborarea cu partenerii internaționali ai UE prin intermediul CGPM, intensificarea eforturilor pentru a actualiza planurile naționale de gestionare în conformitate cu obiectivele PCP și stabilirea unor obiective suficient de ambițioase în următoarea generație de planuri multianuale de gestionare. De asemenea, este necesar să se lucreze mai mult:

-    pentru a continua cooperarea în cadrul bazinelor maritime – de exemplu în Golful Lion;

-    pentru a adopta măsuri de conservare tranzitorii ambițioase în zonele de pescuit puternic supraexploatate;

-    pentru a dezvolta și a pune în aplicare obiectivele și țintele stabilite în Declarația ministerială MedFish4Ever din martie 2017 din Malta în ceea ce privește colectarea de date, evaluarea științifică, gestionarea pescuitului bazată pe ecosisteme, lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), pescuitul la scară mică sustenabil și coordonarea în zona Mării Mediterane;

-    pentru a rezolva probleme grave, printre care problema activităților de pescuit INN, în Marea Neagră, unde ar trebui să se facă uz de Declarația de la București din octombrie 2016.

În cadrul Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) 13 , a fost adoptată o TAC pentru 2017 pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană. TAC reflectă cele mai bune informații științifice disponibile, pe baza unei revizuiri a avizului din 2014 privind stocurile. Nivelurile ridicate de biomasă – probabil cele mai mari înregistrate vreodată – au făcut posibilă o creștere a TAC cu 25 % în comparație cu 2016.

În noiembrie 2016, ICCAT a convenit, de asemenea, asupra unei recomandări de instituire a unui plan multianual de refacere a stocurilor de pește-spadă începând din 2017, cu obiectivul obținerii unei producții maxime durabile (BMSY) până în 2031, cu o probabilitate de cel puțin 60 %. Planul a stabilit o TAC de 10 500 de tone pentru 2017. Aceasta este o evoluție importantă, deoarece stocul de pește-spadă este unul dintre stocurile exploatate în mod excesiv în Marea Mediterană.

Cu privire la pescuitul de calcan în Marea Neagră, începând din 2018, părțile contractante și părțile necontractante cooperante ale CGPM și-au luat angajamentul de a nu depăși nivelul posibilităților de pescuit alocate în perioada 2013-2015 14 . Țările care nu aplică un sistem de cote nu vor depăși nivelul de capturi sau nivelul efortului de pescuit desfășurat în perioada 2013-2015.

2.2.Tendințele biomasei

Atât ICES, cât și CSTEP furnizează informații cu privire la tendințele biomasei stocului de reproducere pentru Atlanticul de Nord-Est, iar CSTEP și pentru Marea Mediterană. Analiza arată că biomasa medie în Atlanticul de Nord-Est a fost cu 35 % mai mare în 2015 decât în 2003. Se constată o tendință mai puțin pronunțată de creștere pentru stocurile despre care nu există date suficiente. În schimb, în Marea Mediterană, biomasa medie a scăzut cu 20 % din 2003 până în 2014.

Procentajul de stocuri aflate în limitele biologice de siguranță este în creștere și în Atlanticul de Nord-Est. În 2015, 68 % din stocuri au fost clasificate ca situându-se în limitele biologice de securitate. Acest procentaj este aproape dublu față de doar 35 % în 2003.

2.3.Performanța economică a flotei UE

Cel mai recent raport economic anual elaborat de CSTEP confirmă faptul că performanța economică a flotei UE s-a îmbunătățit în mod semnificativ în ultimii ani. Datele preliminare pentru 2015 arată o creștere continuă, iar previziunile economice pentru 2016 și 2017 rămân optimiste. Valoarea adăugată brută a flotei UE, și anume contribuția sectorului pescuitului la economie prin salarii și profitul brut, s-a ridicat la 3,7 miliarde EUR în 2014. Aceasta este o creștere substanțială față de anii precedenți. Salariile medii în cadrul flotei UE au crescut și ele în ultimii ani, în timp ce, în ansamblu, ocuparea forței de muncă continuă să scadă.

În ansamblu, se pare că creșterea performanței este rezultatul a) unei creșteri a veniturilor și b) diminuării sau stabilității costurilor pescuitului. Costurile au fost determinate de prețurile relativ scăzute la combustibili și de o tendință în scădere a consumului de combustibil și a intensității utilizării de carburant, deoarece multe dintre flotele UE funcționează în prezent mai eficient. În ciuda acestui progres economic global, performanțele variază considerabil între regiuni, între state membre și între activități de pescuit. Flotele din Marea Nordului și din Atlanticul de Nord-Est tind să aibă rezultate mai bune decât cele din Marea Mediterană și din Marea Neagră. Studii și publicații științifice recente 15 sugerează că flota UE și-ar putea îmbunătăți semnificativ performanța economică dacă biomasa tuturor stocurilor exploatate ar reveni la nivelurile producției maxime durabile (MSY). Acestea sugerează 16 de asemenea că, cu cât ratele mortalității prin pescuit sunt reduse mai repede la FMSY, cu atât mai repede flota UE își va vedea crescând profiturile.

2.4.Descentralizarea

Noua PCP promovează descentralizarea pentru gestionarea pescuitului, constând din planuri multianuale regionale și acte delegate elaborate în cadrul regionalizării.

2.4.1.Planuri multianuale

Planurile multianuale reprezintă unul dintre principalele instrumente pentru realizarea obiectivelor noii politici comune în domeniul pescuitului. Ele vor include obiectivul de a pescui în limitele producției maxime durabile și vor stabili un termen limită pentru atingerea acestui obiectiv; măsuri pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare, precum și garanții pentru acțiuni corective atunci când este necesar, printre altele.

O etapă importantă în această direcție a fost adoptarea unui plan multianual pentru Marea Baltică în 2016. Activitatea legislativă este în curs în ceea ce privește planurile multianuale pentru speciile demersale din Marea Nordului și pentru speciile pelagice din Marea Adriatică.

La 3 august 2016, Comisia a propus un plan multianual pentru stocurile demersale de pește din Marea Nordului. Propunerea urmărește să garanteze că stocurile de pești sunt exploatate la niveluri sustenabile și că urmează aceleași principii de bază ca planul pentru Marea Baltică.

De asemenea, în februarie 2017, Comisia a adoptat o propunere pentru un plan multianual de gestionare a stocurilor de pești pelagici mici din Marea Adriatică. Stocurile de hamsii și sardine din Marea Adriatică, au fost considerate în permanență supraexploatate, iar nivelurile lor de biomasă sunt estimate a fi la niveluri minime istorice. În conformitate cu cele mai recente avize științifice, există un risc ridicat ca stocurile de hamsii și sardine să scadă enorm dacă nu se iau măsuri urgente 17 . Planul propus stabilește rate-țintă ale mortalității prin pescuit pentru ambele stocuri. Acest lucru reprezintă o schimbare în gestionarea speciilor de pești pelagici în direcția unei abordări bazate pe posibilități de pescuit stabilite.

2.4.2.Acte delegate în cadrul regionalizării

Politica comună în domeniul pescuitului a introdus regionalizarea pentru a concepe o serie de măsuri adoptate prin acte delegate, în special măsuri de conservare necesare pentru respectarea obligațiilor prevăzute de legislația europeană de mediu și planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare. Atunci când se aplică regionalizarea, țările UE care au un interes direct în gestionare pot prezenta recomandări comune pentru adoptarea de acte delegate ale Comisiei.

Regionalizarea a jucat un rol important în introducerea progresivă a obligației de debarcare; în acest context, recomandările comune din partea statelor membre au fost integrate în 15 planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare, dintre care unele au accelerat introducerea progresivă a obligației de debarcare în raport cu termenele legale. Aceste planuri conțin detalii privind punerea în aplicare a obligației de debarcare, inclusiv exceptări, atunci când acest lucru este susținut de avize științifice.

Recomandările comune privind măsurile de conservare în domeniul pescuitului la nivel regional în conformitate cu articolul 11 din PCP au fost mai puțin numeroase, însă Comisia a primit șapte pentru Marea Nordului și Marea Baltică. Mesajul principal al Declarației ministeriale pentru Marea Mediterană din martie 2017 reprezintă un angajament de a intensifica eforturile pentru stabilirea unor zone marine protejate și în acest bazin maritim.

Consiliile consultative, organizațiile părților interesate formate din reprezentanți ai industriei de profil și ai altor grupuri de interes în proporție de 60/40 au jucat un rol esențial în cadrul procesului de regionalizare. Acestea au sarcina de a furniza Comisiei și statelor membre recomandări și informații referitoare la gestionarea pescuitului și la aspectele socioeconomice și de conservare ale pescuitului și acvaculturii. Statele membre trebuie să consulte consiliile consultative cu privire la recomandările comune pe care le redactează în cadrul regionalizării. În total, numărul de recomandări între 2013 și 2016 a crescut cu mai mult de o treime. În plus, trei dintre noile consilii consultative instituite prin PCP reformată – pentru Marea Neagră, pentru piețe și pentru acvacultură – sunt în prezent pe deplin funcționale, implicând mai multe părți interesate în procesele consultative și decizionale ale UE.

2.5.Obligația de debarcare

În prezent, toate activitățile de pescuit din Marea Baltică și Marea Neagră, precum și toate activitățile de pescuit de specii pelagice și industriale din toate apele UE se supun obligației de debarcare. În ceea ce privește situația regională din Marea Nordului, 82 % din TAC-uri sunt în prezent supuse obligației de debarcare. În apele din nord-vest, această cifră se ridică la 86 %, iar în apele de sud-vest la 77 %. În ceea ce privește volumul de pești demersali supus obligației de debarcare, valoarea se ridică la 28 % în Marea Nordului, 46 % în apele de nord-vest și 27 % în apele de sud-vest. Întrucât punerea în aplicare a obligației de debarcare a înregistrat progrese în ceea ce privește activitățile de pescuit de specii demersale în apele de nord-vest, este nevoie de eforturi mai concertate pentru Marea Nordului și în apele de sud-vest pentru pescuitul speciilor demersale.

În Marea Mediterană, unde se aplică obligația de debarcare la speciile care se supun unor dimensiuni minime de referință pentru conservare, 29 % din totalul debarcărilor sunt în prezent supuse obligației de debarcare. În funcție de tipurile de pescuit, această cifră se ridică la 82 % pentru speciile de pești pelagici mici și la 17 % pentru specii demersale (inclusiv moluște). Majoritatea capturilor provenite din pescuitul de pești pelagici mici sunt supuse obligației de debarcare, dar este nevoie de eforturi suplimentare pentru a integra mai bine obligația de debarcare în pescuitul de specii demersale până în 2019.

În Marea Neagră, din 2017, obligația de debarcare vizează toate capturile de specii care fac obiectul TAC, și anume șprotul și calcanul.

Comisia trebuie să raporteze anual informații specifice privind punerea în aplicare a obligației de debarcare 18 . Primul raport a fost adoptat în 2016 19 și se referea la obligația de debarcare pentru speciile pelagice și Marea Baltică în 2015. Cel de-al doilea raport este inclus în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare și prezintă informații la zi cu privire la punerea în aplicare a obligației de debarcare în 2016, moment în care interdicția de aruncare înapoi în mare a fost extinsă la anumite activități de pescuit de specii demersale în Marea Nordului și în Atlantic. Acesta se bazează pe informații primite de la statele membre, consiliile consultative și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA).

În general, rapoartele statelor membre au scos în evidență o serie de probleme care necesită eforturi concertate din partea industriei de profil și a administrațiilor. Comisia își va continua eforturile pentru a examina împreună cu statele membre și cu sectorul pescuitului modul în care să utilizeze instrumentele disponibile pentru a atenua efectele de blocaj și pentru a rezolva problemele legate de comercializarea capturilor care nu au dimensiunile necesare. Industria de profil și statele membre ar trebui, de asemenea, să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți datele privind capturile aruncate înapoi în mare, pentru a se putea măsura impactul concret al obligației de debarcare și pentru a pune în aplicare instrumentele necesare de control și de aplicare a legii.

3.Propuneri pentru 2018 privind capturile totale admisibile (TAC)

Posibilitățile de pescuit pentru 2018 vor fi conforme obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului și se vor baza pe cele mai bune avize științifice disponibile 20 . În cazul în care nu există avize științifice, Comisia va aplica abordarea preventivă în conformitate cu obiectivele PCP.

3.1.Stocuri pentru care există o evaluare a MSY

Pentru a atinge obiectivele PCP, proporția de stocuri exploatate la niveluri care corespund FMSY trebuie să crească. Ca și în anii precedenți, Comisia intenționează să propună TAC-uri astfel încât să se atingă FMSY în anul următor, și anume în 2018 pentru posibilitățile de pescuit propuse în acest an. Acest lucru va contribui la conformarea treptată cu obligația legală din cadrul PCP. Va fi nevoie totuși de angajamentul Consiliului de a-și alinia deciziile la această abordare. În ceea ce privește stocurile pentru care există o evaluare a FMSY, Comisia intenționează să utilizeze valorile punctuale disponibile, cu excepția cazului în care au fost adoptate planuri multianuale cu intervale de FMSY.

Pentru stocurile evaluate din perspectiva MSY care sunt partajate cu țări partenere din afara UE, Comisia încearcă în continuare să ajungă la un acord cu acestea, preluând aceeași abordare. În ceea ce privește stocurile gestionate prin intermediul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP-uri), Comisia urmează directivele de negociere prevăzute de Consiliu pentru ORGP-uri, urmând aceleași standarde și principii ca pentru stocurile din UE.

3.2.Stocurile care fac obiectul planurilor multianuale

În ceea ce privește planul multianual pentru Marea Baltică, singurul adoptat de la intrarea în vigoare a noii PCP, acesta specifică intervalele obiectivelor urmărite de mortalitate prin pescuit comptabile cu realizarea MSY și va sta la baza elaborării propunerilor de TAC pentru 2018 în Marea Baltică. Aceste intervale, bazate pe avize științifice, acoperă toate ratele de mortalitate prin pescuit care au ca rezultat niveluri de biomasă capabile să obțină MSY pe termen lung.

Planurile multianuale care au fost adoptate înainte de PCP din 2014 au intrat în vigoare și permit stabilirea posibilităților de pescuit în conformitate cu FMSY în 2018 ar trebui să se aplice. Pentru planurile care nu mai sunt compatibile cu acest obiectiv, de exemplu pentru că includ un obiectiv mai puțin ambițios, Comisia intenționează să adopte propuneri de TAC în conformitate cu FMSY pentru 2018.

3.3.Alte stocuri

Pentru stocurile pentru care nu există o evaluare completă a MSY, se analizează parametri alternativi. Propunerile de TAC vor reflecta toate modificările din avizele științifice disponibile, fără a pune în pericol conservarea stocurilor. Aici pot apărea mai multe situații diferite.

3.3.1.Stocuri pentru care există date care permit stabilirea de indicatori ai MSY

Aceste stocuri sunt evaluate utilizând modele de prognoză a tendinței, iar ICES furnizează avize cantitative privind capturile 21 . Abordarea va fi similară celei pentru stocurile pentru care există o evaluare completă a MSY.

3.3.2.Stocuri ale căror tendințe sunt evaluate prin anchete sau utilizând serii cronologice ale capturilor

În absența unei evaluări a FMSY, avizul științific propune limite de captură. Comisia va utiliza avizele ICES privind aceste stocuri și va analiza situația de la caz la caz, aplicând abordarea precaută.

3.3.3.Stocuri cu o prezumție de stabilitate

În 2013, Consiliul a decis menținerea neschimbată a TAC-urilor pentru 26 de stocuri, până în 2018, cu excepția cazului în care avizele biologice au sugerat ajustări. În general, acestea sunt stocuri exploatate numai drept capturi accidentale, cu nivelurile scăzute de utilizare a cotelor; importanța economică a acestora este mică, iar informațiile referitoare la statutul lor sunt limitate. Comisia intenționează să continue această abordare, cu excepția cazului în care există recomandări ale ICES pentru efectuarea unei revizuiri, caz în care vor fi luate în considerare ajustări.

3.3.4.Stocuri pentru care nu există avize biologice

În absența unor avize biologice, propuneri de TAC adecvate conform abordării precaute ar trebui să fie aplicate în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din PCP. Comisia colaborează îndeaproape cu ICES pentru a dezvolta în continuare instrumente care să rezolve lacunele existente și să-i permită să adopte propuneri într-un mod mai sistematic, predefinit și transparent.

3.4.Ajustările TAC-urilor și obligația de debarcare

În conformitate cu normele PCP, posibilitățile de pescuit pentru stocurile care sunt supuse obligației de debarcare ar trebui să fie stabilite luând în considerare mai degrabă capturile decât debarcările, pe baza avizelor științifice. Ajustările TAC-urilor fac parte din pachetul global de măsuri pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare. Ele nu ar trebui să pericliteze obiectivul FMSY sau să crească mortalitatea prin pescuit.

Comisia preconizează ajustări ale TAC-urilor pentru stocurile care fac obiectul obligației de debarcare începând din 2018, așa cum a făcut pentru 2017. Atunci când nu sunt disponibile date validate sau complete privind capturile aruncate înapoi în mare, Comisia intenționează să extrapoleze datele pentru a calcula ajustările TAC-urilor în cazurile în care această metodologie se dovedește a fi acceptabilă, pe baza avizului CSTEP.

Nu este nevoie de ajustări ale TAC-urilor în 2018 pentru stocurile sau capturile pentru care obligația de debarcare intră în vigoare abia în 2019. Ajustările TAC-urilor pentru stocuri gestionate în comun cu parteneri internaționali (țări terțe, ORGP) fac obiectul unor consultări cu partenerii respectivi.

După o evaluare științifică favorabilă efectuată de ICES 22 și pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul a decis să elimine TAC pentru limandă și cambulă în Marea Nordului, la începutul anului 2017. Numeroase părți interesate au salutat această inițiativă, care facilitează punerea în aplicare a obligației de debarcare. În acest sens, Comisia este pregătită să ia în discuție eliminarea în viitor a celorlalte TAC-uri, dacă nu există niciun risc pentru conservarea stocului și ICES este de acord cu acest lucru.

4.Concluzie

Comisia va continua să urmărească punerea deplină în aplicare a PCP și va propune, pentru 2018, posibilități de pescuit în conformitate cu țintele MSY din PCP. Începând cu primul plan multianual elaborat potrivit PCP în vigoare în prezent, este fixat cadrul pentru introducerea treptată a acestui instrument de gestionare prioritar în alte bazine maritime din UE, ca mijloc pentru atingerea principalelor obiective ale PCP.

Performanța economică a numeroase flote continuă să se îmbunătățească, iar progresele către o mai bună aliniere a capacității de pescuit la posibilitățile de pescuit au fost bune. În ceea ce privește exploatarea resurselor, mai sunt încă probleme în ceea ce privește atingerea țintelor MSY, în special în Marea Mediterană și în Marea Neagră. UE trebuie să depună mai multe eforturi în zonele în care progresele sunt lente. Cooperarea regională – în strânsă consultare cu toate părțile interesate în cauză, astfel cum este prevăzută în PCP – va juca un rol esențial în direcția realizării acestui deziderat.

Calendar

Calendarul planificat al acțiunilor este următorul:

(1) Directiva 2008/56/CE, JO L 164, 25.6.2008, p. 19.

(2) Rapoartele anuale ale Comisiei privind punerea în aplicare a obligației de debarcare și privind echilibrul dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit, care trebuie realizate în conformitate cu articolul 15 alineatul (14) și, respectiv, articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 din 11 decembrie 2013 (JO L 354, 28.12.2013) sunt incluse în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(3) 2017-04_STECF 17-04: Monitorizarea performanței politicii comune în domeniul pescuitului, Ispra, Italia, 27-31 martie 2017.

(4) COM/2016/0493 final - 2016/0238 (COD).

(5) COM/2017/097 final - 2017/043 (COD).

(6) https://ec.europa.eu/fisheries/sites/fisheries/files/2017-03-30-declaration-malta.pdf

(7) CGPM a organizat o reuniune la nivel înalt privind guvernanța în domeniul pescuitului în Marea Neagră, în octombrie 2016. Conferința a adoptat Declarația de la București, care subliniază necesitatea unor abordări comune și bazate pe colaborare în rândul statelor riverane pe probleme de pescuit specifice Mării Negre.

(8) 2017-04_STECF 17-04.

(9) Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului (JO L 191, 15.7.2016, p. 1).

(10) Pentru mai multe detalii, a se consulta documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

(11) Cu excepția barbunului din sudul și centrul Mării Tireniene.

(12) (CSTEP) – evaluări Marea Mediterană 2016-partea 2 (CSTEP-17-06).

(13)

Recomandarea 14-04 a ICCAT de modificare a Recomandării 13-07 de stabilire a unui plan multianual de refacere pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană, care a fost transpusă în legislația UE prin Regulamentul (UE) 2016/1627 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind un plan multianual de refacere a stocurilor de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană și de abrogare a Regulamentul (CE) nr. 302/2009 al Consiliului, JO L 252, 16.9.2016, p. 1.

(14) Recomandarea GFCM/40/2016/6 privind monitorizarea științifică, gestionarea și controlul pescuitului de calcan în Marea Neagră (GSA 29).

(15)  The Sunken Billions Revisited: Progress and Challenges in Global Marine Fisheries, World Bank; Sustainability now or later? Estimating the benefits of pathways to maximum sustainable yield for EU Northeast Atlantic fisheries, Marine Policy 72 (2016), p. 40-47.

(16) În aceste simulări principalii factori externi, cum ar fi variațiile factorilor de mediu sau fluctuațiile economice, cum ar fi combustibilul sunt menținute constante.

(17) Atelierul CGPM privind evaluarea strategiei de gestionare, februarie 2017.

(18) Articolul 15 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/812 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015, JO L 133, 29.5.2015.

(19) COM(2016) 396 final.

(20) Din partea ICES și, după caz, din partea CSTEP și a Comitetului științific consultativ al CGPM.

(21) Pe baza unei valori aproximative a FMSY.

(22)  EU request on a combined dab and flounder TAC and potential management measures besides catch limits, ICES, 10 martie 2017.