Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52017AR2951

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Inițiativa pentru dezvoltarea durabilă a economiei albastre în Mediterana de Vest

OJ C 176, 23.5.2018, p. 46–50 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

23.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 176/46


Avizul Comitetului European al Regiunilor – Inițiativa pentru dezvoltarea durabilă a economiei albastre în Mediterana de Vest

(2018/C 176/11)

Raportor:

Samuel Azzopardi (MT-PPE), consilier, Consiliul local Rabat Città Victoria, Gozo

Document de referință:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European – Inițiativa pentru dezvoltarea durabilă a economiei albastre în Mediterana de Vest

COM (2017) 183 final, SWD (2017) 130 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută comunicarea și documentul însoțitor al serviciilor Comisiei, intitulat Cadrul de acțiune – Inițiativa pentru dezvoltarea durabilă a economiei albastre în Mediterana de Vest, adoptate la 19 aprilie 2017 de Comisia Europeană;

2.

sprijină măsurile propuse în vederea obținerii unui spațiu maritim sigur, securizat și curat, a unei guvernanțe mai bune a mării și a unei gestionări durabile a oceanelor;

3.

reamintește și sprijină pe deplin declarația ministerială a Uniunii pentru Mediterana privind „economia albastră”, în cadrul căreia țările participante sunt invitate și încurajate să analizeze valoarea adăugată și fezabilitatea strategiilor maritime corespunzătoare la nivel subregional și să valorifice experiența „Dialogului 5 + 5”. În octombrie 2016, miniștrii afacerilor externe din Algeria, Franța, Italia, Libia, Malta, Mauritania, Maroc, Portugalia, Spania și Tunisia au încurajat continuarea lucrărilor legate de o inițiativă pentru dezvoltarea durabilă a economiei albastre, împreună cu Secretariatul Uniunii pentru Mediterana (1);

4.

constată că inițiativa recunoaște faptul că, până în prezent, cooperarea dintre cele două țărmuri ale Mediteranei rămâne limitată și consideră că există loc de îmbunătățire;

5.

recunoaște că regiunea oferă importante oportunități economice și că este renumită pentru porturile sale active și numeroșii turiști atrași de patrimoniul cultural, aspect care poate fi exploatat în continuare în mod durabil;

6.

recunoaște că Marea Mediterană este situată strategic din punct de vedere geografic, la intersecția dintre trei continente importante, și anume Europa, Africa și Asia. Marea Mediterană a fost întotdeauna un centru de cultură și de schimburi comerciale între țările riverane și în afara acestora;

7.

recunoaște că bazinul mediteranean este binecunoscut pentru biodiversitate și pentru numeroasele sale zone marine protejate;

8.

amintește, printre altele, avizele sale anterioare privind Comunicarea Comisiei „Spre o politică maritimă integrată” (2), privind amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere (3) și privind o mai bună protecție a mediului marin, precum și cel pe tema „O nouă etapă în politica europeană privind creșterea albastră” (4);

9.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că regiunea mediteraneeană este deosebit de afectată de schimbările climatice (5);

10.

atrage atenția asupra faptului că regiunea este asociată și cu un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor, cu instabilitate politică și cu grave probleme de migrație, acestea afectând negativ perspectivele sale economice;

11.

sprijină focalizarea inițiativei pe Mediterana de Vest, dar subliniază că nu se exclude în niciun fel posibilitatea inițiativei de a-și extinde potențialul și obiectivele la celelalte sub-bazine ale Mediteranei;

12.

ia notă de faptul că, deși există o voință politică reală de a soluționa provocările de mediu și din domeniul pescuitului și acvaculturii, în regiune încă nu există un proces corespunzător de sensibilizare, diseminare și elaborare de politici transsectoriale bazate pe date concrete. Rămân, de asemenea, numeroase deficiențe în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, în special la nivel național și local (6);

13.

subliniază faptul că regiunea este supusă în mod constant unor provocări umanitare apărute ca urmare a fluxului de migranți în situație neregulamentară care traversează marea din Africa și din Orientul Mijlociu până în țările din sudul Europei, ceea ce afectează în mod direct regiunile frontaliere maritime;

14.

își dă seama că și traficul maritim reprezintă o provocare în anumite zone ale bazinului, care nu pot fi ignorate, având în vedere că inițiativa, întotdeauna în conformitate cu criteriile legate de respectarea mediului și a diversității, de combatere a schimbărilor climatice și de durabilitate, are ca scop intensificarea activității economice, care ar putea duce la creșterea traficului maritim;

15.

constată că regiunea Mediteranei de Vest este afectată de o rată mare a șomajului în rândul tinerilor; în același timp, multe sectoare industriale se confruntă cu dificultăți în a găsi lucrători cu calificările și abilitățile necesare;

16.

salută menționarea de către Comisie a abordării ascendente, care poate facilita cel mai bine participarea autorităților locale și a regiunilor la acțiunile prevăzute în cadrul inițiativei;

Obiectivul 1 – Creșterea siguranței și a securității spațiului maritim

17.

consideră că, dacă măsurile de securitate și siguranță nu sunt efectiv puse în aplicare și executate în mod corespunzător în regiune, economia albastră nu poate funcționa în mod durabil și eficient. În consecință, recomandă autorităților regionale de pe cele două țărmuri să depună eforturi pentru a coopera și pentru a îmbunătăți în mod real situația actuală;

18.

este îngrijorat de faptul că, până în prezent, „cooperarea dintre gărzile de coastă de pe cele două țărmuri rămâne limitată și răspunsul în timp real la situațiile de urgență pe mare are încă nevoie de îmbunătățire” (7); își exprimă acordul cu măsurile menite să promoveze cooperarea dintre gărzile de coastă de pe cele două țărmuri, în special abordând lacunele actuale în materie de competențe în domeniul securității maritime; consideră că schimbul de cunoștințe și partajarea datelor, în special în ce privește traficul maritim, sunt lăudabile;

19.

este de acord cu acțiunile prin care partenerii sunt încurajați să își intensifice eforturile de îmbunătățire a capacității actuale în vederea abordării activităților umane ilegale și nereglementate și a combaterii poluării în bazinul maritim, cum ar fi introducerea ilegală de migranți și pescuitul ilegal sau crearea unor instrumente cu scopul de a îmbunătăți răspunsul la poluarea marină. Este preocupat de faptul că economiile locale și regionale ar putea să nu fie în măsură să se doteze în mod adecvat în ceea ce privește consolidarea capacităților;

20.

reamintește și susține pe deplin concluziile recente ale Consiliului (8) privind guvernanța internațională a oceanelor, care promovează o abordare mai coerentă între regiuni;

Obiectivul 2 – O economie albastră inteligentă și rezilientă

21.

este de acord că o economie albastră inteligentă și rezilientă poate fi realizată numai prin adoptarea unei culturi a inovării constante și a schimbului periodic de cunoștințe și prin promovarea competitivității durabile și a activităților economice. Regiunea mediteraneeană este renumită în special pentru înfloritorul sector al turismului maritim, care trebuie să fie susținut prin inovare și strategii de diversificare, acordându-se o atenție specială patrimoniului cultural și arheologic din zonele de coastă, din zonele interioare și din mediul submarin;

22.

este de acord cu recomandarea ca părțile interesate din sudul Mediteranei să fie invitate să participe la inițiativa BLUEMED și consideră că aceasta este un instrument important, cu rol esențial în promovarea acțiunilor comune legate de cercetare și inovare. El pledează pentru coordonare între cercetarea marină și maritimă și activitățile de inovare și pentru crearea de sinergii între investițiile la nivel regional, național și al UE, evitând duplicarea și reducând fragmentarea;

23.

sprijină dezvoltarea de noi tehnologii și bioindustrii inovatoare, în special în cazul în care aceste eforturi se concentrează în primul rând pe dezvoltarea de produse durabile și încurajează dezvoltarea unor tehnologii și soluții personalizate pentru atenuarea schimbărilor climatice. Acest lucru este valabil în special în sectorul energiei din surse marine de energie și turbinele eoliene plutitoare, care sunt adecvate pentru Marea Mediterană;

24.

sprijină înființarea de clustere maritime naționale și regionale pentru a crea platforme ideale de dezvoltare a unor soluții inovatoare, prin care economia să prospere. Consideră că clusterele încurajează și promovează colaborarea, schimbul de cunoștințe și spiritul antreprenorial în rândul întreprinderilor mici și mijlocii și al microîntreprinderilor;

25.

își reiterează solicitarea (9) pentru crearea unei comunități de cunoaștere și inovare specifice pentru economia albastră, ca măsură suplimentară de dezvoltare a abilităților și de transfer de idei dinspre cercetarea în domeniul marin către sectorul privat. În acest context, o valoare adăugată o poate reprezenta și Virtual Knowledge Centre (Centrul virtual de cunoaștere) (10), care este un instrument de schimb de cunoștințe menit să sprijine dezvoltarea economiei albastre și care poate fi definit ca „un ghișeu/portal online care permite consolidarea și difuzarea informațiilor generale, tehnice și sectoriale legate de afacerile marine și maritime din zona Mării Mediterane”;

26.

reamintește propunerea de creare a unor platforme regionale sau interregionale ale economiei albastre, formulată în Avizul CoR 6622/2016; subliniază că o serie de regiuni din bazinul Mediteranei ar putea să se dovedească foarte potrivite pentru instituirea unor astfel de platforme, care ar reprezenta un dispozitiv de urmărire a proiectelor, de sprijinire a concretizării lor și de mobilizare a instrumentelor financiare locale, naționale și europene; ele ar urma să fi controlate de către regiuni, iar proiectele selectate în cadrul acestora ar fi finanțate în cadrul Planului Juncker 2.0;

27.

solicită ca programele interregionale, naționale și transnaționale care se corelează cu cadrul strategic al inițiativei și cu strategiile de specializare inteligentă să poată fi finanțate prin punerea în comun a fondurilor regionale, naționale și europene, într-un cadru simplificat, și să beneficieze de o primă europeană fără a trebui să mai facă obiectul unor noi cereri de proiecte;

28.

subliniază că antreprenoriatul în economia albastră depășește activitățile care se desfășoară în Marea Mediterană. Prin urmare, este important să se prevadă un sprijin adecvat pentru întreprinderile legate de economia albastră de pe uscat, cum ar fi fabricile de prelucrare a peștelui, industria construcțiilor navale, instalațiile eoliene de pe uscat și cele fotovoltaice;

29.

subliniază că trebuie abordate fără întârziere lacunele care există la nivelul educației și competențelor. Dezvoltarea economică și educația sunt strâns legate și, prin urmare, partenerii trebuie să ia în considerare ambele aspecte socioeconomice pentru a asigura succesul acestei inițiative. O cunoaștere sporită a profesiilor maritime este de importanță crucială pentru a atrage cetățenii către explorarea oportunităților pe care le oferă domeniul maritim și cel marin, reducând astfel discrepanța dintre cererea și oferta de forță de muncă care caracterizează acest sector și contribuind la reducerea șomajului. În zona mediteraneeană, mai ales, se întâlnește un paradox care constă în faptul că, în condițiile unuia dintre cele mai ridicate niveluri de șomaj din Europa, întreprinderilor cu profil maritim din sectoarele emergente și din cele tradiționale le este imposibil să găsească personal calificat;

30.

este de acord cu modelele pe care se sprijină dezvoltarea și utilizarea surselor de energie curată, inclusiv inovarea în sfera energiei oceanice și a utilizării durabile a energiei, pentru desalinarea apei marine, cu respectarea practicilor de reducere la minimum a impactului asupra fundului mărilor și oceanelor; susține propunerile legate de promovarea eficienței energetice, a adaptării la schimbările climatice în orașele de coastă, a „transportului maritim verde” și a infrastructurilor portuare pentru combustibili alternativi, de crearea unor produse și servicii turistice noi și de elaborarea unor standarde tehnice comune pentru acvacultura marină sustenabilă în țările respective (11). Este necesar să se sublinieze că, chiar dacă aceste acțiuni au, în esență, scopuri și obiective pozitive, ar trebui să se țină seama de economiile mici sau în dificultate;

Obiectivul 3 – O mai bună guvernanță a mării

31.

recunoaște faptul că zonele costiere și maritime sunt de multă vreme foarte competitive și complexe, ceea ce a condus la apariția unor dificultăți în privința alocării spațiului și la limitarea resurselor. Preocupările de mediu predominante în prezent, ca urmare a presiunilor tot mai mari exercitate asupra resurselor naturale, accentuează nevoia de a crește nivelul de cunoștințe. Fără îndoială, o abordare integrată având ca scop promovarea utilizării de resurse comune va genera noi oportunități;

32.

încurajează modelele de dezvoltare bazate pe reducerea emisiilor, a consumului și a costurilor în domeniul energiei, precum și pe sporirea flexibilității și fiabilității. Esențială în acest sens va fi dezvoltarea energiei obținute din reziduuri biogene și organice și din deșeuri;

33.

recunoaște și sprijină pe deplin importanța unei amenajări eficiente a spațiului maritim în ceea ce privește activitățile umane pe mare care conduc la eforturi coordonate și atenuează posibilele conflicte între activități;

34.

scoate în relief și sprijină acțiunile prin care se evidențiază importanța datelor și a cunoștințelor științifice în domeniul marin ca reprezentând unul dintre pilonii unei economii mai reziliente și mai inovatoare, recunoscând, în același timp, importanța actualizării bazei de date existente în ceea ce privește fenomenele de mediu și schimbările climatice și a punerii ei la dispoziția comunității științifice internaționale și a administrațiilor publice;

35.

își exprimă acordul deplin cu acțiunile prevăzute în vederea protejării mediului și habitatului marin împotriva tuturor tipurilor de poluare, identificând totodată în mod proactiv zonele care trebuie conservate, cum ar fi zonele marine protejate. Campaniile de sensibilizare sunt, fără îndoială, un pas în direcția cea bună;

36.

sprijină coordonarea și cooperarea regională prin punerea în aplicare a strategiei pe termen mediu (2017-2020) a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană, în vederea asigurării durabilității activităților de pescuit din Marea Mediterană și Marea Neagră. Acest lucru va asigura și aplicarea mai coerentă a politicii comune în domeniul pescuitului, la nivel de sub-bazin (12);

37.

este pe deplin de acord cu acțiunea de promovare a dezvoltării pescuitului și acvaculturii la scară mică și de diseminare a celor mai bune practici în vederea consolidării industriei pescuitului și acvaculturii, asigurând, în același timp, colectarea datelor și efectuarea unor evaluări științifice adecvate la nivel regional, cu respectarea deplină a legislației internaționale;

Guvernanța și punerea în aplicare

38.

sprijină înființarea, împreună cu Uniunea pentru Mediterana, a grupului operativ WestMED, care urmează să includă puncte focale naționale și Comisia Europeană și să garanteze participarea autorităților regionale și locale;

39.

recunoaște disponibilitatea diferitelor surse de finanțare, în principal prin programe de finanțare ale UE care sprijină diversele inițiative, în funcție de natura, domeniul de aplicare și prioritățile proiectului propus;

Recomandări finale

40.

încurajează schimbul de bune practici, consolidarea capacităților și cooperarea transfrontalieră între autoritățile locale și regionale de pe țărmurile Mării Mediterane;

41.

recomandă tuturor părților să promoveze schimbul de cunoștințe și de expertiză în materie de politici în cadrul ALR, înlesnind astfel o guvernanță pe mai multe niveluri în gestionarea resurselor și a provocărilor comune ale spațiului WestMED;

42.

recomandă atât promovarea proiectelor durabile din punct de vedere economic la nivel local și regional, cât și facilitarea accesului la capital;

43.

subliniază necesitatea de promovare a unor proiecte și măsuri legate de educație și recalificare care să vizeze reducerea șomajului în rândul tinerilor, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, înlesnind mobilitatea forței de muncă între diversele sectoare ale economiei albastre. Menționează, în acest sens, rolul autorităților locale și regionale în a prevedea competențele necesare și în a le acorda cu nevoile pieței forței de muncă. Statele membre ar trebui să fie conștiente de acest rol și să furnizeze ALR resursele adecvate pentru a facilita trecerea tinerilor de pe băncile școlii pe piața forței de muncă.

Bruxelles, 31 ianuarie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  Declarația ministerială a Uniunii pentru Mediterana privind „economia albastră”.

(2)  Raportor: Michael Cohen, CdR 126/2010.

(3)  Raportor: Paul O'Donoghue, CdR 3766/2013.

(4)  Raportor: Hermann Kuhn, CdR 07256/2014, și raportor: Cristophe Clergeau, NAT-VI/019.

(5)  http://www.cmcc.it/publications/regional-assessment-of-climate-change-in-the-mediterranean-climate-impact-assessments

(6)  {SWD(2017) 130 final}.

(7)  {SWD(2017) 130 final}.

(8)  Concluziile Consiliului din 3 aprilie 2017.

(9)  NAT-V-44.

(10)  http://www.med-vkc.eu/2016/

(11)  {SWD(2017) 130 final}.

(12)  {SWD(2017) 130 final}.


Top