EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52017AE5489
Opinion of the European Economic and Social Committee on the Communication from the Commission to the European Parliament, the European Council, the Council and the European Central Bank — Further steps towards completing Europe’s economic and monetary union: a roadmap (COM(2017) 821 final) — Communication from the Commission to the European Parliament, the European Council, the Council and the European Central Bank — New budgetary instruments for a stable euro area within the Union framework (COM(2017) 822 final) — Communication from the Commission to the European Parliament, the European Council, the Council and the European Central Bank — a European Minister of Economy and Finance (COM(2017) 823 final) — Proposal for a Council directive laying down provisions for strengthening fiscal responsibility and the medium-term budgetary orientation in the Member States (COM(2017) 824 final — 2017/0335 (CNS)) — Proposal for a Council regulation on the establishment of the European Monetary Fund (COM(2017) 827 final — 2017/0333 (APP))
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Noi pași către finalizarea uniunii economice și monetare a Europei: foaie de parcurs [COM(2017) 821 final] – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Noi instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul Uniunii [COM(2017) 822 final] – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Un ministru european al economiei și finanțelor [COM(2017) 823 final] – Propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziții de consolidare a responsabilității fiscal-bugetare și a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre [COM(2017) 824 final – 2017/0335 (CNS)] – Propunerea de regulament al Consiliului privind înființarea Fondului Monetar European [COM(2017) 827 final – 2017/0333 (APP)]
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Noi pași către finalizarea uniunii economice și monetare a Europei: foaie de parcurs [COM(2017) 821 final] – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Noi instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul Uniunii [COM(2017) 822 final] – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Un ministru european al economiei și finanțelor [COM(2017) 823 final] – Propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziții de consolidare a responsabilității fiscal-bugetare și a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre [COM(2017) 824 final – 2017/0335 (CNS)] – Propunerea de regulament al Consiliului privind înființarea Fondului Monetar European [COM(2017) 827 final – 2017/0333 (APP)]
EESC 2017/05489
OJ C 262, 25.7.2018, p. 28–34
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
25.7.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 262/28 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Noi pași către finalizarea uniunii economice și monetare a Europei: foaie de parcurs
[COM(2017) 821 final]
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Noi instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul Uniunii
[COM(2017) 822 final]
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Un ministru european al economiei și finanțelor
[COM(2017) 823 final]
Propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziții de consolidare a responsabilității fiscal-bugetare și a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre
[COM(2017) 824 final – 2017/0335 (CNS)]
Propunerea de regulament al Consiliului privind înființarea Fondului Monetar European
[COM(2017) 827 final – 2017/0333 (APP)]
(2018/C 262/05)
Raportor: |
Mihai IVAȘCU |
Coraportor: |
Stefano PALMIERI |
Sesizare |
Comisia Europeană, 12.2.2018 și 28.2.2018 |
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială |
Data adoptării în secțiune |
26.3.2018 |
Data adoptării în sesiunea plenară |
19.4.2018 |
Sesiunea plenară nr. |
534 |
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
152/3/2 |
1. Concluzii și recomandări
1.1. |
CESE salută foaia de parcurs propusă pentru finalizarea uniunii economice și monetare europene (UEM), însă sprijinul său nu este deplin și entuziast, întrucât o serie de probleme sociale, politice și economice, subliniate în avizele sale anterioare, nu au fost luate în considerare. Finalizarea UEM necesită, în primul rând, un angajament politic puternic, o guvernanță eficientă și o mai bună utilizare a finanțelor disponibile, pentru a face față în mod real atât reducerii riscurilor, cât și împărțirii riscurilor între statele membre. Din aceste motive, CESE subliniază că principiile responsabilității și solidarității la nivelul UE ar trebui să meargă mână în mână. |
1.2. |
CESE este extrem de dezamăgit de faptul că cele două organe ale UE cu rol consultativ la nivel instituţional – CESE și CoR – sunt omise din comunicare și că rolul Parlamentului European rămâne destul de limitat. În plus, nu se menționează participarea sporită a partenerilor sociali și a societății civile organizate la evaluarea semestrului european. |
1.3. |
CESE a afirmat în repetate rânduri că lipsește, în mod evident, o viziune strategică a viitorului, precum și o capacitate de reacție adecvată la alte crize economice și financiare. Pachetul privind UEM ar trebui evaluat și pus în aplicare, ținându-se seama de faptul că cetățenii europeni au nevoie de o Europă care să-şi facă simțită prezența mai mult și mai bine în viața lor. |
1.4. |
Uniunea socială, în forma recomandată de CESE, lipsește din lista uniunilor care alcătuiesc UEM, după cum lipseşte şi angajamentul de a integra Pilonului european al drepturilor sociale. |
1.5. |
CESE are obligația să atragă atenția din nou asupra faptului că, dacă politica actuală orientată spre economii continuă ca atare, fără a fi însoțită de un plan de investiții eficient, prosperitatea Europei este în pericol. |
1.6. |
Rezolvarea problemelor cât timp condiţiile sunt favorabile este esențială și trebuie făcută rapid, în urma unei evaluări actualizate a motivelor pentru care „au apărut problemele” și a asumării responsabilității pentru acest lucru. CESE subliniază necesitatea dezvoltării de noi instrumente financiare pentru prevenirea crizelor și contracararea măsurilor prociclice. |
1.7. |
Finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital ar trebui să rămână o prioritate esențială pe ordinea de zi. Propunerea actuală nu conține absolut nimic despre sistemul european de asigurare a depozitelor, deși CESE a emis deja un aviz cu privire la acest subiect (1). În plus, trebuie luate măsuri pentru a aborda imediat și în mod eficient problema creditelor neperformante. |
1.8. Fondul Monetar European (FME)
1.8.1. |
Sarcina propusă a noului FME – de a oferi un mecanism de protecţie comun pentru Fondul unic de rezoluție – este extrem de importantă și pe deplin susținută. Cu toate acestea, CESE subliniază necesitatea de a se garanta că această măsură nu va acționa ca un pachet de plăți compensatorii la plecare, încurajând băncile să își asume riscuri inutile și periculoase. |
1.8.2. |
Este de o importanță capitală ca noul FME să aibă un rol mai activ în contextul UE, după modelul rolului jucat de Fondul Monetar Internațional pe plan internațional, și să sprijine dezvoltarea economică, absorbind șocurile, fără să se limiteze la prevenirea crizelor bancare. |
1.9. Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG)
1.9.1. |
Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța ar trebui încorporat în legislația UE, alături de transformarea MES în FME, fără ca statele membre să aibă posibilitatea de a alege elementele convenabile. |
1.9.2. |
Deși recunoaște interpretarea flexibilă a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), CESE consideră că aceasta nu este suficientă și recomandă deschiderea de discuții la nivelul UE privind excluderea investițiilor publice strategice cu valoare adăugată din domeniul de aplicare al PSC. Acest lucru ar trebui privit nu ca un cost, ci mai degrabă ca o sursă de venituri viitoare, care să permită un ciclu economic fără probleme și să asigure atât crearea de locuri de muncă de calitate, cât și reducerea inegalităților, în conformitate cu solicitările formulate în avizele anterioare ale CESE (2) și cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (3). |
1.9.3. |
Investițiile publice, inclusiv investițiile sociale, ar duce într-adevăr la creşterea cererii pe termen scurt, dar și la consolidarea potențialului de creștere pe termen lung, abordând astfel chestiunea sustenabilității datoriei publice. |
1.10. Noile instrumente bugetare
1.10.1. |
CESE sprijină pe deplin propunerea de a se introduce un mecanism de convergenţă specific pentru statele membre care se pregătesc să adere la zona euro. Asistența tehnică trebuie să vizeze obținerea unei convergențe reale. |
1.10.2. |
Pentru a reduce actualele divergențe dintre economiile UE, funcția de stabilizare macroeconomică este deosebit de importantă, deoarece statele membre sunt din ce în ce mai puțin în măsură să acționeze independent, din cauza constrângerilor legate de UEM. |
1.11. Ministrul economiei și finanțelor (MEF)
1.11.1. |
CESE sprijină instituirea funcției de ministru al economiei și finanțelor pentru UEM, ca un prim pas către creșterea coerenței politicilor care sunt, în prezent, fragmentate. O astfel de persoană ar trebui să reprezinte zona euro în cadrul organismelor internaționale, să gestioneze în condiții de transparență deplină linia bugetară dedicată zonei euro și să definească orientarea bugetară agregată a zonei euro și modul în care ar trebui pusă în practică. |
1.11.2. |
Cu toate acestea, propunerea Comisiei riscă să ducă la o consolidare excesivă a puterii executive în mâinile unei singure persoane. Prin urmare, CESE solicită analize mai aprofundate și consolidarea responsabilității democratice asociate funcției propuse. |
2. Introducere și observații generale
2.1. |
După ani de gestionare a crizelor, în care s-a preferat să se recurgă la metoda interguvernamentală pentru a se depăși deficiențele instituționale ale unei uniuni economice și monetare (UEM) incomplete, CESE salută această abordare reînnoită a utilizării metodei comunitare, singura capabilă să asigure legitimitatea democratică a procesului decizional la nivelul UE și să aprofundeze integrarea UE. În acest cadru, finalizarea UEM necesită un angajament politic puternic, o guvernare eficientă și o mai bună utilizare a resurselor financiare disponibile. |
2.2. |
CESE consideră că foaia de parcurs propusă este ambițioasă în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata și că se îndreaptă în direcția corectă, după cum reiese din avizele sale anterioare (4). Totuși, Comitetul nu își exprimă sprijinul deplin și entuziast, întrucât o serie de probleme sociale, politice și economice – subliniate și în avizele anterioare – nu au fost luate în considerare în acest pachet. |
2.3. |
În primul rând, rolul Parlamentului European (PE) rămâne prea limitat, iar cele două organe ale UE cu rol consultativ la nivel instituţional – CESE și CoR – sunt omise. Nu există nicio mențiune referitoare la un dialog social și civil consolidat privind semestrul european, printr-o implicare mai activă a partenerilor sociali și a societății civile. CESE a sugerat într-un aviz anterior că „din motive de responsabilitate democratică și de asumare a răspunderii, procesul semestrului european ar trebui să includă Parlamentul European, parlamentele naționale, partenerii sociali și societatea civilă. Dimensiunea socială trebuie să fie inclusă la același nivel cu dimensiunea economică” (5). |
2.4. |
Finalizarea rapidă și eficientă a uniunii bancare este de o importanță capitală pentru asigurarea unui mediu de afaceri european competitiv și pentru crearea unei adevărate monede europene unice. |
2.5. |
Mai mult, uniunea socială, așa cum a fost recomandată de CESE, lipsește din lista uniunilor care fac parte din UEM. Nu există niciun angajament de a integra în guvernanța zonei euro Pilonul european al drepturilor sociale, anunțat în noiembrie 2017 la Göteborg (6). Drepturile sociale ar trebui să beneficieze de același nivel de importanță ca și libertățile economice, pentru a pune în aplicare conceptul de „economie socială de piață” consacrat în tratat. |
2.6. |
În plus, Comisia pare să ezite sau să se teamă să utilizeze termenul de „uniune politică”, înlocuindu-l cu termeni mai slabi și mai puțin expliciți, cum ar fi „responsabilitate democratică” și „guvernanță consolidată”. Acest lucru nu este justificat dacă se explică clar că „uniunea politică” nu înseamnă neapărat o singură entitate politică, ci mai degrabă o serie de pași mici care recunosc necesitatea unei guvernanțe politice comune la nivelul UE în anumite domenii. Acest concept a fost explicat foarte clar de către CESE în avizele sale (7). |
2.7. |
Pachetul privind uniunea economică și monetară ar trebui evaluat și pus în aplicare, ținându-se seama de faptul că cetățenii europeni au nevoie de o Europă care să-şi facă simțită prezența mai mult și mai bine în viața lor. CESE a afirmat în repetate rânduri că lipsește o viziune a viitorului, precum și o capacitate de reacție adecvată la criza economică și financiară. Principiul de bază al guvernanței economice a UE ar trebui să fie acela de a obține o valoare adăugată mai mare la nivelul UE decât prin acțiunea individuală a statelor membre (8). |
2.8. |
În ciuda procesului de redresare în curs, efectele crizei economice se resimt încă în viața noastră cotidiană și în politicile actuale ale statelor membre. CESE a avertizat că, dacă politica actuală orientată spre economii – axată în principal pe reducerea cheltuielilor – continuă ca atare, fără a fi însoțită de un plan de investiții eficient, care să genereze venituri prin creștere, coeziune socială și solidaritate, va deveni tot mai clar faptul că integrarea economică și prosperitatea Europei sunt expuse riscului de creștere a inegalităților sociale (9). |
2.9. |
În plus, piețele de capital sunt departe de a fi integrate și nu sunt încă capabile să absoarbă șocuri simetrice și asimetrice, ca și în cazul Statelor Unite. Având în vedere evoluția negocierilor privind Brexitul și apropiata retragere de pe piața unică europeană a uneia dintre cele mai mari piețe de capital din lume, se anticipează o fragmentare și mai accentuată. Trebuie luate măsuri pentru a contracara această situație. |
3. Înființarea Fondului Monetar European (FME)
3.1. |
CESE salută transformarea Mecanismului european de stabilitate (MES) în FME, considerând că propunerea de ancorare instituțională va spori și mai mult încrederea în capacitatea UE de a răspunde crizelor financiare și economice viitoare. |
3.2. |
CESE subliniază necesitatea dezvoltării de noi instrumente financiare pentru prevenirea crizelor și promovarea măsurilor anticiclice. Metoda „rezolvării problemelor cât timp condiţiile sunt favorabile” se aplică în această situație, la fel ca și în cazul întregului pachet. Pe măsură ce FME se va substitui MES și actualelor sale structuri financiare și instituționale, este foarte important ca el să își dezvolte competențele și capacitățile sub supravegherea directă a Comisiei, a Consiliului și a Parlamentului European și în strânsă cooperare cu Banca Centrală Europeană. |
3.3. |
O caracteristică foarte importantă a propunerii Comisiei este capacitatea FME de a constitui un mecanism de protecţie comun pentru Fondul unic de rezoluție, astfel cum a fost convenit de statele membre în 2013. Deși recunoaște că mecanismul de protecţie va oferi o credibilitate sporită sectorului bancar, CESE subliniază că este necesar să se garanteze că măsura propusă nu va acționa ca un pachet de plăți compensatorii la plecare, încurajând băncile să își asume riscuri inutile și periculoase. |
3.4. |
UE nu are nevoie să consolideze controlul financiar asupra statelor membre, ci mai degrabă să facă mai eficiente și mai durabile instrumentele financiare existente. Noul FME ar trebui să aibă un rol mai activ în contextul UE, după modelul rolului jucat de Fondul Monetar Internațional la nivel mondial, și să sprijine dezvoltarea economică în întreaga UE, absorbind șocurile simetrice și asimetrice, fără să se limiteze la prevenirea crizelor bancare. |
3.5. |
În special, FME ar trebui să poată interveni rapid și să contracareze orice șocuri asimetrice care nu pot fi gestionate la nivelul statelor membre și care ar putea să afecteze și alte țări ale UE, punând astfel în pericol integritatea zonei euro și piața unică. Statele membre a căror monedă nu este euro, dar care fac parte din uniunea bancară ar trebui, de asemenea, să poată beneficia de existența FME, sub rezerva subscrierii și a contribuției lor la capitalul social autorizat. |
3.6. |
Nivelurile ridicate ale creditelor neperformante continuă să afecteze bilanțurile băncilor și reprezintă o povară uriașă pentru finanţarea în continuare a economiei UE. Acestea contractează oferta de credit, distorsionează alocarea creditelor, diminuează încrederea pieței și încetinesc creșterea economică. Este necesară aplicarea imediată a unor măsuri de reducere a nivelului creditelor neperformante, iar acest lucru ar trebui să rămână o prioritate esențială pe agenda instituțiilor europene. |
3.7. |
Necesitatea creșterii credibilității noului FME ar trebui să fie însoțită de măsuri de prevenire a crizelor și de protejare a contribuabililor împotriva răspunderii pentru datoriile băncilor insolvabile. |
3.8. |
FME ar trebui să acționeze în cooperare cu Banca Centrală Europeană (BCE), având în vedere că FME ar putea contribui la prevenirea atacurilor speculative asupra statelor membre, în timp ce BCE poate activa resurse financiare numai pentru a preveni atacurile asupra unor sisteme economice mari. În acest sens, CESE regretă că în pachet, Comisia nu a propus deschiderea unei dezbateri privind îmbunătățirea statutului BCE astfel încât să se introducă creșterea și ocuparea integrală a forței de muncă drept al doilea obiectiv al politicii monetare, pe lângă stabilitatea prețurilor. |
3.9. |
CESE sprijină rolul consultativ acordat Parlamentului European în ceea ce privește procesul de numire al directorului executiv al FME și obligația anuală de raportare către Parlament, Consiliu și Comisie. |
3.10. |
Propunerea actuală nu conține absolut nimic despre un sistem european de asigurare a depozitelor – Comisia a făcut, de fapt, o propunere în această privință în noiembrie 2015, însă organele legislative nu au reușit să ajungă la un acord până în prezent, deși CESE și-a publicat deja avizul (10). |
4. Integrarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG) în cadrul juridic al UE
4.1. |
CESE este ferm convins că TSCG și MES au fost ambele înființate în punctul culminant al crizei ca soluții interguvernamentale care întruchipează în sens larg principiile responsabilității și solidarității la nivelul UE. În opinia Comitetului, aceste principii sunt strâns corelate și nu se poate avansa într-o direcție fără a avansa și în cealaltă. Prin urmare, ele trebuie să fie încorporate laolaltă și să beneficieze de un statut egal în legislația UE, fără ca statele membre să aibă posibilitatea de a alege elementele convenabile. Responsabilitatea și solidaritatea ar trebui să fie indisociabile. |
4.2. |
Deși directiva propusă de integrare a TSCG în legislația UE ține cont de interpretarea flexibilă a dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) adoptată de Comisia Europeană, CESE a subliniat deja că această flexibilitate nu este suficientă și că ar trebui deschise discuții la nivelul UE cu privire la o normă de sine stătătoare, care să excludă investițiile publice cu valoare adăugată din domeniul de aplicare al PSC – normă cunoscută de obicei sub numele de „regula de aur”. |
4.3. |
Prin urmare, CESE consideră problematică propunerea ca TSCG și, în special, pactul bugetar să fie integrate în cadrul juridic al UE fără o flexibilitate suplimentară, în special în ceea ce privește investițiile publice sau considerentele sociale. Atunci când este necesar, acest tip de investiții ar trebui să vizeze îmbunătățirea productivității și a competitivității prin finanțarea proiectelor legate de cercetare și dezvoltare, infrastructura fizică și socială, digitalizarea economiei și dezvoltarea continuă a competențelor, pentru a face față schimbărilor tehnologice și deschiderii către piața mondială. |
4.4. |
Bugetele echilibrate care nu permit investiții publice finanțate prin îndatorare vor afecta negativ dezvoltarea economică (prin creșterea taxelor și reducerea cheltuielilor publice). Investițiile publice – aflate la cel mai scăzut nivel din UE în ultimii 20 de ani – nu ar trebui privite ca un cost și deci ca parte a deficitelor publice, ci mai degrabă ca o sursă de venituri viitoare, care determină un ciclu economic fără probleme și asigură creșterea economică și crearea de locuri de muncă. |
4.5. |
CESE sprijină raportul Grupului de acțiune la nivel înalt, prezidat de Romano Prodi și de Christian Sautter, privind stimularea investițiilor în infrastructura socială în Europa, pentru a accelera crearea de locuri de muncă și pentru a îmbunătăți bunăstarea, starea de sănătate, accesul la locuință și competențele persoanelor (11). |
4.6. |
Dacă se ajunge la un acord în care investițiile publice productive orientate spre viitor vor beneficia de un tratament mai favorabil, integrarea TSCG alături de FME în cadrul juridic al UE are potențialul de a consolida setul de instrumente fiscale și de a promova o guvernanță mai eficace, legitimă și democratică a UEM. |
5. Noile instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă
5.1. |
Funcția de stabilizare macroeconomică este deosebit de importantă, deoarece absența ei a fost una dintre cauzele crizei strategice din UE. Deși statele membre sunt mai puțin capabile să acționeze în mod independent și să aibă un efect asupra pieței forței de muncă și a sistemelor de protecție socială, încă nu au fost create la nivel european rețele de protecție socială care să le permită tuturor cetățenilor să beneficieze de creșterea economică și de competitivitatea la nivel mondial (12). |
5.2. |
CESE sprijină pe deplin propunerea de a introduce un mecanism de convergență specific pentru statele membre care se pregătesc să adere la zona euro. Acest lucru ar consolida rolul zonei euro pe plan internațional și ar crește utilizarea euro ca monedă. Asistența tehnică trebuie să vizeze obținerea unei convergențe reale, astfel încât să contracareze și să atenueze orice riscuri la adresa bunăstării generale a cetățenilor și a economiilor țărilor candidate la zona euro. |
5.3. |
Politicile bugetare solide și cheltuielile orientate spre investiții trebuie să reprezinte calea de urmat, având în vedere faptul că raporturile ridicate dintre datoria publică și PIB sunt adesea rezultatul crizei economice și al recesiunii. Prin urmare, CESE solicită un mecanism eficient care să poată fi activat rapid în cazul încetinirii creșterii economice și consideră că rata propusă de 1 % din PIB este adecvată. |
5.4. |
CESE se pronunță în favoarea creării unei linii bugetare pentru zona euro ca parte din bugetul UE. Astfel s-ar putea evita crearea de noi instituții, care riscă să genereze disensiuni la nivel politic între țările din zona euro și cele din afara zonei euro. În orice caz, este necesară o reformă serioasă a bugetului UE. |
5.5. |
Un buget autonom și substanțial al zonei euro, cu propriile venituri fiscale, ar asigura un transfer temporar, dar semnificativ de resurse în cazul șocurilor regionale, ar contracara recesiunile severe din întreaga zonă euro și ar asigura stabilitatea financiară necesară, îndeplinind funcția de stabilizare macroeconomică pentru protejarea investițiilor și prevenirea șomajului și a situațiilor precare, după cum a fost deja susținut de către CESE (13). |
6. Un ministru european al economiei și finanțelor
6.1. |
CESE a susținut în mod repetat (14) necesitatea înființării funcției de ministru al economiei și finanțelor pentru UEM, ca un prim pas către o mai mare coerență a politicilor care sunt fragmentate la ora actuală, ca urmare a numărului mare de instituții diferite implicate. O astfel de persoană ar trebui să reprezinte UEM în forurile internaționale. Ea ar trebui să gestioneze propriul buget specific, pe baza principiilor simplității, transparenței, echității și responsabilității democratice. Ministrul ar trebui, de asemenea, să fie responsabil pentru definirea orientării bugetare agregate a zonei euro și a modului în care ar trebui pusă în practică. |
6.2. |
Funcțiile și atribuțiile descrise în comunicarea Comisiei sunt mai apropiate de cele ale unui ministru al finanțelor pentru zona euro decât de cele ale unui ministru pentru întreaga UE. Cu toate acestea, în propunerea Comisiei, această funcție nu este cea a unui ministru al finanțelor real și efectiv, iar denumirea improprie ar putea crea false așteptări și confuzie. |
6.3. |
CESE consideră că fuziunea unei funcții de reprezentare a zonei euro la nivelul UE cu cea a președintelui Eurogrupului, a președintelui Consiliului guvernatorilor noului FME și a vicepreședintelui Comisiei Europene ar fi o consolidare excesivă a puterii executive în mâinile unei singure persoane. În plus, CESE consideră că este nedemocratic să se propună ca președintele Eurogrupului să primească în mod automat două mandate astfel încât să-și sincronizeze mandatul pentru Eurogrup cu mandatul pentru Comisia Europeană. |
6.4. |
CESE se teme că, în forma sa actuală, structura propusă ar putea crea confuzii între rolul Comisiei și cel al Consiliului, subminând echilibrul delicat dintre interesele comunitare și interesele naționale pe care se bazează UE. Prin urmare, CESE solicită analize mai aprofundate și consolidarea responsabilității democratice asociate funcției propuse. |
6.5. |
De asemenea, nu reiese clar din comunicare dacă vor fi create mai multe posturi ministeriale sau dacă acesta va fi singurul astfel de caz. Această funcție va avea sens numai atunci când UE va avea propriul buget și propriile sale venituri din impozitare, însoțite de instrumente și politici de gestionare a bugetului și, prin urmare, de capacitatea de a favoriza creșterea economică și egalitatea socială. |
Bruxelles, 19 aprilie 2018.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Luca JAHIER
(1) Avizul CESE privind un sistem european de asigurare a depozitelor (JO C 177, 18.5.2016, p. 21).
(2) Avizele CESE „Politica economică a zonei euro (2016)” (JO C 177, 18.5.2016, p. 41); „Politica economică a zonei euro (2017)” (JO C 173, 31.5.2017, p. 33); „Politica economică a zonei euro pentru 2017 (aviz suplimentar)” (JO C 81, 2.3.2018, p. 216).
(3) Obiectivele de dezvoltare durabilă.
(4) A se vedea avizele CESE pe următoarele teme: „ICC/Reforme majore ale politicilor economice” (JO C 271, 19.9.2013, p. 45), „Finalizarea UEM – viitoarea legislatură europeană” (JO C 451, 16.12.2014, p. 10), „Finalizarea UEM: pilonul politic” (JO C 332, 8.10.2015, p. 8).
(5) Avizul CESE pe tema „Document de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare”, punctul 1.5 (JO C 81, 2.3.2018, p. 124).
(6) Pilonul european al drepturilor sociale.
(7) A se vedea avizele CESE pe următoarele teme: „Finalizarea UEM: pilonul politic” (JO C 332, 8.10.2015, p. 8) și „Document de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare” (JO C 81, 2.3.2018, p. 124).
(8) Avizul CESE pe tema „Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE”, punctele 1.2 și 1.3 (JO C 81, 2.3.2018, p. 131).
(9) Avizul CESE privind metoda comunitară pentru o UEM democratică și socială, punctul 1.2 (JO C 13, 15.1.2016, p. 33).
(10) Avizul CESE privind sistemul european de asigurare a depozitelor (JO C 177, 18.5.2016, p. 21).
(11) L. Fransen, G. del Bufalo și E. Reviglio, Boosting Investment in Social Infrastructure in Europe. Report of the High-Level Task Force on Investing in Social Infrastructure in Europe, European Economy Discussion Paper, nr. 74, ianuarie 2018.
(12) Avizul CESE pe tema „Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE”, punctul 3.3.1 (JO C 81, 2.3.2018, p. 131).
(13) Avizul CESE pe tema „Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE”, punctul 3.3 (JO C 81, 2.3.2018, p. 131).
(14) A se vedea avizele CESE pe următoarele teme: „Creșterea economică în UE”, punctul 3.2 (JO C 143, 22.5.2012, p 10); „Finalizarea UEM: pilonul politic”, punctele 4.3.1 și 4.3.4 (JO C 332, 8.10.2015, p. 8); „Politica economică a zonei euro (2016)”, punctul 3.5 (JO C 177, 18.5.2016, p. 41); „Politica economică a zonei euro (2017)”, punctul 1.13 (JO C 173, 31.5.2017, p. 33) și „Document de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare”, punctul 1.11 (JO C 81, 2.3.2018, p. 124).