COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 11.3.2016
SWD(2016) 56 final
DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI
REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI
care însoţeşte documentul
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului
privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1343/2011 și (UE) nr. 1380/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului
{COM(2016) 134 final}
{SWD(2016) 57 final}
Prezentul raport angajează exclusiv serviciile Comisiei implicate în elaborarea sa și nu aduce atingere formei finale a niciunei decizii pe care o va lua Comisia
Fișă rezumat
|
Evaluare a impactului cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind conservarea resurselor piscicole și protecția organismelor marine prin măsuri tehnice
|
A. Necesitatea de a acționa
|
Din ce motiv? Care este problema abordată?
|
Regimul actual de măsuri tehnice (31 de regulamente) nu mai este adecvat pentru îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate ale noii PCP. În special, măsurile actuale:
sunt bazate pe stimulente negative, în general coercitive în cadrul unui sistem de guvernanță descendent, care creează neîncredere în rândul părților interesate, întrucât măsurile sunt considerate ca fiind inechitabile, ceea ce conduce la neconformitate;
sunt imposibil de măsurat în ceea ce privește impactul acestora asupra obiectivelor de conservare ale PCP;
sunt numeroase și extrem de complexe, ceea ce face mai dificile conformitatea și controlul;
controlează prea multe aspecte legate de operațiunile de pescuit, subminând încrederea sectorului în măsuri;
oferă stimulente insuficiente pentru pescuitul selectiv, în cazul în care nu există niciun cost pentru aruncarea capturilor înapoi în mare sau pentru capturarea speciilor sensibile sau pescuitul cu un impact negativ asupra fundului mării; și
se află sub nivelul optim pentru atingerea unor obiective de politică ecologică și de mediu mai largi.
Sectorul pescuitului (care cuprinde aproximativ 82 000 de nave și 98 500 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă) este cel mai afectat.
|
Ce se așteaptă de la această inițiativă?
|
Inițiativa urmărește:
(1)optimizarea contribuției măsurilor tehnice la atingerea obiectivelor principale ale noii PCP, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014;
(2)crearea flexibilității necesare pentru a ajusta măsurile tehnice prin facilitarea abordărilor regionalizate (în concordanță cu obiectivele stabilite în dreptul Uniunii);
(3)simplificarea normelor actuale, în conformitate cu programul REFIT al Comisiei. Normele curente sunt excesiv de complexe și dificil de pus în aplicare, iar simplificarea va conduce la reduceri ale costurilor și poverii administrative. De asemenea, inițiativa abordează nevoia de simplificare a măsurilor tehnice prezentată într-o comunicare anterioară a Comisiei privind punerea în aplicare a PCP.
|
Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE?
|
În conformitate cu articolul 3 alineatul (1d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, dispozițiile privind conservarea resurselor biologice marine țin de competența exclusivă a Uniunii Europene. Prin urmare, principiul subsidiarității nu se aplică pentru dispozițiile respective. Cu toate acestea, în centrul prezentei propuneri se află conceptul regionalizării, în temeiul căruia statele membre ar trebui să coopereze la nivel regional pentru a elabora și a pune în aplicare măsuri de conservare.
|
B. Soluții
|
Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există sau nu o opțiune preferată? Din ce motiv?
|
Scenariul de bază menține setul existent de 31 de regulamente.
Opțiunea 1: Consolidare – Un nou regulament cu un domeniu de aplicare limitat care ar reuni și ar consolida într-un singur regulament normele comune, în timp ce normele specifice la nivel regional ar rămâne în regulamentele existente. Regionalizarea ar avea loc dacă statele membre prezintă recomandări comune pentru planurile multianuale.
Opțiunea 2: Cadru – Un regulament-cadru care conține dispoziții generale și standarde corespunzătoare, norme comune și dispoziții tehnice și standarde de referință pe regiune, corespunzătoare rezultatelor identificate, care ar funcționa ca măsuri implicite în contextul regionalizării. Standardele de referință și măsurile tehnice implicite care corespund obiectivelor respective ar fi aplicabile până când vor fi proiectate și introduse în dreptul Uniunii măsuri regionalizate. O subopțiune (2.1) este un regulament-cadru fără standarde de referință definite.
Opțiunea 3: Eliminarea normelor existente – Abrogarea majorității regulamentelor existente (cu excepția măsurilor esențiale de conservare a naturii). Orice măsuri tehnice necesare pe termen lung ar fi elaborate la nivel regional în cadrul planurilor multianuale. În cadrul opțiunii 3, se pleacă de la premisa că obligația de debarcare este, în sine, o măsură bazată pe rezultate și că va conduce la un pescuit „curat”.
Opțiunea 2 îndeplinește cel mai bine obiectivele stabilite și oferă un nivel de securitate că obiectivele de conservare vor continua să fie îndeplinite pe măsura dezvoltării regionalizării.
|
Cine ce opțiune sprijină?
|
Menținerea scenariului de bază nu a fost considerată o opțiune acceptabilă de niciuna dintre părțile interesate.
Opțiunea 1 a beneficiat de foarte puțin sprijin în rândul părților interesate principale.
Opțiunea 2 a fost sprijinită de o parte din sectorul pescuitului, de statele membre și de ONG-uri. Au existat opinii divergente în rândul părților interesate în ceea ce privește conținutul cadrului. Sector pescuitului a susținut un cadru fără standarde de referință (subopțiunea 2.1), dar statele membre, ONG-urile și unele consilii consultative au avut opinii contrare.
Opțiunea 3 a fost susținută de anumite părți din sectorul pescuitului, dar a fost respinsă de statele membre, ONG-uri și alte părți din sectorul pescuitului care au considerat-o ca fiind o strategie cu risc ridicat.
|
C. Impactul opțiunii preferate
|
Care sunt beneficiile opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?
|
Impactul economic ar fi pozitiv, întrucât abordarea-cadru ar favoriza regionalizarea, contribuind la atingerea MSY pentru toate stocurile, la reducerea capturilor nedorite și la atingerea stării ecologice bune prevăzute în Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”. Opțiunea ar conduce la creșterea posibilităților de pescuit și ar spori veniturile provenite din debarcarea unor pești de dimensiuni și valori mai mari (estimate la 10-40 %). Situația s-ar îmbunătăți în mod constant în timp.
Nivelurile de ocupare a forței de muncă ar trebui să se stabilizeze rapid în cadrul acestei opțiuni și există potențial pentru creșterea ocupării forței de muncă. Odată cu atingerea nivelurilor MSY, posibilitățile de pescuit vor crește (cu cel puțin 20 % până în 2020). O astfel de creștere semnificativă are potențialul de a crea noi locuri de muncă în sectorul pescuitului. Pescuitul de stocuri sustenabile va conduce la creșterea veniturilor și a salariilor și, prin urmare, a atractivității locurilor de muncă. Salariul mediu va deveni aproape dublu ca urmare a pescuitului sustenabil.
Impactul asupra mediului ar fi pozitiv. Cadrul ar gestiona tranziția către regionalizare și ar asigura că obiectivele de durabilitate a mediului ale PCP nu sunt compromise. Pe termen lung, ar exista avantaje pentru stocurile de pește și o protecție mai bună a speciilor și a habitatelor sensibile.
|
Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?
|
|
Care va fi impactul asupra societăților, asupra IMM-urilor și asupra microîntreprinderilor?
|
Costurile și povara administrative ar fi reduse, în sensul că ar avea loc o simplificare imediată a regulamentelor în vigoare și ar crește rolul sectorului pescuitului, prin consiliile consultative, în elaborarea de măsuri tehnice. De asemenea, trecerea potențială către un sistem bazat pe rezultate pe termen lung ar conduce la o simplificare suplimentară a normelor tehnice, deși implică o deplasare a sarcinii probei către sectorul pescuitului.
|
Vor exista impacturi semnificative asupra bugetelor și asupra administrațiilor naționale?
|
Tranziția către regionalizare va conduce la creșterea costurilor pentru administrațiile naționale (estimate la 80 000-120 000 EUR) pentru elaborarea unui plan multianual unic. Nu toate costurile în cauză sunt direct asociate cu măsurile tehnice, care reprezintă numai o parte a planurilor respective. Costurile ar fi suportate în mare parte anticipat în timpul elaborării planurilor. Pe termen scurt, costurile de control se vor reduce ca urmare a simplificării, deși vor exista unele costuri suplimentare pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare. Pe termen lung, costurile de control ar trebui sa se reducă considerabil, în special în cazul în care regiunile se orientează către gestionarea pe baza rezultatelor, în cadrul căreia nevoia de punere în aplicare a unor norme prescriptive pe mare se diminuează. Costurile actuale pentru aplicarea măsurilor tehnice pe mare sunt foarte ridicate.
|
Vor exista și alte consecințe semnificative?
|
Abordarea simplifică structura: un regulament va înlocui șase regulamente, va înlocui parțial trei regulamente și va abroga zece regulamente ale Comisiei. Aceasta oferă o cale directă către regionalizare în conformitate cu PCP.
|
D. Măsuri ulterioare
|
Când va fi reexaminată politica?
|
Ar trebui efectuată o evaluare ex post până în 2020, când obligația de debarcare ar trebui să fie pe deplin funcțională și ar trebui să se atingă MSY pentru toate stocurile și starea ecologică bună pentru ecosistemele marine. Această evaluare ar servi drept bază directă pentru evaluarea retrospectivă a PCP, programată să înceapă în 2022.
|