Rezumat

Evaluarea impactului privind propunerea de directivă de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații privind resortisanții țărilor terțe și în ceea ce privește Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului

A. Necesitatea unei acțiuni

De ce? Care este problema abordată?

Actualul sistem electronic ECRIS (Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare), care permite schimbul de informații privind condamnările anterioare pronunțate împotriva unei anumite persoane de instanțele penale din UE în scopul unui proces penal împotriva acelei persoane și, în cazul în care acest lucru este permis de legislația națională, în alte scopuri, este ineficient pentru resortisanții țărilor terțe. ECRIS nu conține niciun mecanism care să permită identificarea cu ușurință a statelor membre care dețin informații privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe. Statele membre care doresc astfel de informații trebuie să trimită cereri globale tuturor statelor membre, inclusiv (majorității) statelor membre care nu dețin informațiile solicitate. Sarcina administrativă generată de obligația de a răspunde cererilor globale a fost identificată ca fiind cel mai costisitor element (estimat la cel mult 78 de milioane EUR) din circuitul ECRIS, dacă statele membre ar trimite în mod sistematic astfel de cereri. Întrucât ECRIS este ineficient în cazul resortisanților țărilor terțe, în practică, statele membre nu utilizează acest sistem la întregul său potențial în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe. Prin urmare, instanțele judecătorești, autoritățile de asigurare a aplicării legii și celelalte autorități administrative, în funcție de legislația națională, nu dispun de informații complete cu privire la antecedentele penale ale resortisanților țărilor terțe condamnați. Nu există alte canale la fel de eficiente sau mai eficiente pentru schimbul de informații.

Ce se așteaptă de la această inițiativă?

Obiective generale:

să îmbunătățească funcționarea unui spațiu comun de securitate și de justiție printr-un schimb mai bun de informații în materie penală;

să reducă infracționalitatea și să favorizeze prevenirea acesteia (inclusiv în ceea ce privește terorismul);

să asigure egalitatea de tratament a resortisanților țărilor terțe și a resortisanților UE în ceea ce privește un schimb eficient de informații privind cazierele judiciare.

Obiective specifice:

să reducă numărul de cereri inutile de informații privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe și costurile aferente.

să sporească schimbul de informații, prin intermediul ECRIS, privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE? 

Se preconizează că inițiativa va oferi un mecanism comun menit să asigure un schimb de informații privind condamnările penale standardizat, rapid, coordonat și eficient între statele membre. Acest obiectiv nu poate fi realizat de către statele membre în mod individual, ci necesită o acțiune concertată din partea tuturor statelor membre. Se preconizează că acțiunile necoordonate la nivelul statelor membre nu pot produce efecte de scară suficiente pentru a soluționa deficiențele sistemului în forma sa actuală.

B. Soluții

Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există o opțiune preferată sau nu? De ce? 

Opțiunea 1: menținerea statu-quoului.

Opțiunea 2: opțiune fără caracter legislativ: un proiect voluntar al statelor membre de instaurare a unui mecanism mai eficient pentru schimbul de informații privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe, cofinanțat de Comisie.

Opțiunea 3 (opțiunea preferată): opțiunea legislativă: un mecanism de căutare care să permită identificarea statelor membre ce dețin informații privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe, și anume datele de identitate ale resortisanților țărilor terțe condamnați (filtru-index) în care să se poată efectua căutarea printr-un mecanism de tip rezultat pozitiv/negativ („hit/no-hit”). Filtrul-index ar urma să fie anonimizat și distribuit autorităților tuturor celorlalte state membre, care să poată face căutări la sediile proprii. Un rezultat pozitiv („hit”) ar urma să identifice statele membre care dețin informații privind cazierul judiciar al unui anumit resortisant al unei țări terțe. Informațiile complete pot fi solicitate ulterior prin intermediul ECRIS, sistemul deja existent.

Opțiunea 4: Ca și opțiunea 3, dar datele indexate ar fi păstrate de un organism centralizat al UE și nu ar fi anonimizate.

Opțiunea 3 este opțiunea preferată, deoarece oferă un mecanism de identificare eficientă a statelor membre care dețin informații privind cazierul judiciar al unui anumit resortisant al unei țări terțe. Întrucât presupune o obligație juridică pentru toate statele membre, opțiunea 3 va garanta o abordare comună. Opțiunea 3 nu necesită crearea unui sistem suplimentar la nivelul UE, ceea ce o face mai rentabilă decât opțiunea 4.

Cine ce opțiune sprijină?

Toate statele membre sprijină o opțiune de reglementare. Marea majoritate a statelor membre pot sprijini opțiunea 3, în cazul în care programele informatice suplimentare necesare ar putea fi integrate cu ușurință în rețelele existente la nivel național și dacă ar beneficia de sprijin financiar. Câteva state membre sprijină opțiunea 4. Părțile interesate responsabile cu drepturile fundamentale apreciază meritele unui sistem descentralizat, în comparație cu unul centralizat.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, avantajele opțiunilor principale)?

Nu există niciun impact direct semnificativ din punct de vedere economic, social ori din punctul de vedere al mediului.

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, costurile opțiunilor principale)?

Costurile de înființare estimate:

- pentru UE: 1 089 000 EUR;

- pentru cele 28 de state membre: 768 000 EUR;

- costurile totale de înființare: 1 857 000 EUR.

Costurile de funcționare estimate (costuri recurente de întreținere anuală și costuri administrative):

- pentru UE: 668 000 EUR;

- pentru cele 28 de state membre: se preconizează că aceste costuri vor crește treptat de-a lungul anilor, începând de la 5 304 000 EUR până la maximum 12 804 000 EUR;

- se preconizează o creștere treptată a costurilor de funcționare totale (suportate de cele 28 de state membre și de UE) de-a lungul anilor, începând de la 5 972 000 EUR până la maximum 13 472 000 EUR.

Care va fi impactul asupra societăților, a IMM-urilor și a microîntreprinderilor?

Niciunul.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și a administrațiilor naționale?

A se vedea mai sus „costurile opțiunii preferate”.

Vor exista și alte consecințe semnificative? 

Nu vor exista alte consecințe semnificative.

D. Măsuri ulterioare

Când va fi reexaminată politica?

La doi ani de la adoptarea instrumentului juridic.