EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016PC0824

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de introducere a unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente

COM/2016/0824 final - 2016/0403 (COD)

No longer in force, Date of end of validity: 23/04/2021

Bruxelles, 10.1.2017

COM(2016) 824 final

2016/0403(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de introducere a unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2016) 439 final}
{SWD(2016) 442 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Având în vedere că serviciile reprezintă aproximativ 70 % din PIB-ul și ocuparea forței de muncă în UE, promovarea competitivității piețelor de servicii din UE este esențială pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică în Uniune. Directiva privind serviciile, adoptată în 2006, a prevăzut dispoziții generale care facilitează stabilirea prestatorilor de servicii și capacitatea acestora de a presta servicii transfrontaliere pe piața unică. Directiva a determinat o serie de reforme în statele membre ale UE, generând o creștere estimată a PIB-ului UE cu 0,9 % pe o perioadă de zece ani.

Cu toate acestea, există încă un potențial ridicat pentru creștere și locuri de muncă care rămâne a fi valorificat. Piețele serviciilor din UE ar beneficia de o creștere mai rapidă a productivității și de o alocare mai eficientă a resurselor. Comerțul transfrontalier și investițiile în servicii rămân la un nivel scăzut. Eliminarea obstacolelor rămase în calea creșterii activităților transfrontaliere în sectorul serviciilor va contribui la consolidarea concurenței, având drept rezultat mai multe posibilități de alegere și prețuri mai bune pentru consumatori, precum și o creștere a inovării. Abordarea acestor bariere în cadrul furnizat deja de Directiva privind serviciile oferă un potențial de generare a unei creșteri cu 1,7 % a PIB-ului UE 1 . În plus, o mai bună funcționare a piețelor de servicii va influența în mod pozitiv competitivitatea industriei, întrucât industria prelucrătoare a UE reprezintă un important cumpărător și utilizator final de servicii. În fapt, serviciile reprezintă 40 % din valoarea unui produs final fabricat în UE. Prin urmare, un sector de producție competitiv depinde de buna funcționare a piețelor de servicii.

Din aceste motive, Consiliul European a subliniat că „realizarea unei piețe unice mai aprofundată și mai echitabilă va avea un rol esențial în crearea de noi locuri de muncă, promovarea productivității și garantarea unui mediu atractiv pentru investiții și inovare” 2 . O mai bună funcționare a pieței interne este una dintre cele zece priorități ale Comisiei Europene. În Strategia sa privind piața unică adoptată în octombrie 2015, Comisia a anunțat o serie de acțiuni pentru a transforma în realitate piața unică fără frontiere a serviciilor 3 . Obiectivul este clar: reducerea obstacolelor pentru a permite prestatorilor de servicii să urmărească noi oportunități de afaceri, garantând în același timp servicii de calitate pentru consumatori. Prezenta propunere vine ca urmare a Strategiei privind piața unică.

Directiva privind serviciile oferă un cadru juridic echilibrat pentru atingerea acestor obiective. Aceasta garantează că reglementarea națională este nediscriminatorie, justificată și proporțională pentru îndeplinirea obiectivelor de interes public. În plus, aceasta impune statelor membre să reducă obstacolele de natură administrativă care descurajează în practică prestatorii de servicii să opereze la nivel transfrontalier. Directiva privind serviciile și principiile importante pe care aceasta le-a stabilit nu vor fi afectate de prezenta propunere.

Principiile introduse prin Directiva privind serviciile au permis un progres către o mai bună funcționare a piețelor de servicii din UE. În același timp, într-o serie de sectoare de servicii esențiale sunt prezente în continuare obstacole în calea unei integrări sporite a pieței unice. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește mai multe servicii pentru întreprinderi și în sectorul construcțiilor unde, deseori, prestatorii de servicii nu pot valorifica cu ușurință oportunități de afaceri în alte state membre. Aceștia se confruntă cu obstacole administrative atunci când își extind activitatea în străinătate. Acest lucru a fost confirmat prin intermediul contactelor extensive cu prestatorii de servicii 4 .

Prestatorii de servicii se confruntă cu o complexitate administrativă atunci când doresc să se extindă la nivel transfrontalier. Aceasta include o lipsă de claritate în ceea ce privește modul în care ar trebui respectate normele existente, care descurajează societățile, în special IMM-urile, de la a încerca să valorifice oportunități de afaceri în alte state membre. Prestatorii de servicii consideră că este dificil să obțină informații privind cerințele și procedurile în materie de reglementare aplicabile care trebuie îndeplinite pentru a accesa piața unui alt stat membru. În plus, adesea, normele naționale se referă numai la situațiile naționale, fără a preciza modul în care acestea ar trebui aplicate prestatorilor de servicii din alte state membre ale UE. Prin urmare, prestatorii de servicii care încearcă să stabilească o prezență permanentă în alt stat membru sau să furnizeze servicii transfrontaliere pe o bază temporară consideră deseori că este dificil să înțeleagă care sunt normele aplicabile și cum se aplică acestea. Formalitățile administrative din diferite state membre sunt deseori complicate și costisitor de îndeplinit de către prestatorii de servicii.

Prin urmare, cardul electronic european pentru servicii are drept scop reducerea complexității administrative pentru prestatorii de servicii care doresc să își extindă activitățile în alte state membre. În același timp, acesta va garanta faptul că statele membre pot aplica reglementări justificate. Cardul ar fi oferit prestatorilor de servicii în mod voluntar, ca o cale alternativă pentru a demonstra conformitatea cu normele naționale aplicabile. Cardul permite prestatorilor de servicii să folosească o procedură complet electronică la nivelul UE pentru a îndeplini formalitățile atunci când doresc să se extindă în străinătate, oferindu-le astfel un grad mai ridicat de securitate juridică și reducând în mod semnificativ complexitatea administrativă. Prin intermediul cardului electronic, aceștia vor putea să evite obstacolele administrative, cum ar fi incertitudinea cu privire la cerințele care se aplică, completarea de formulare disparate în limbi străine, traducerea, certificarea sau autentificarea documentelor și etape procedurale neelectronice. Economiile de costuri aferente formalităților care fac obiectul procedurii cardului electronic ar fi semnificative în comparație cu situația existentă și s-ar putea ridica până la 50 % sau chiar mai mult 5 .

În cazul în care un prestator de servicii intenționează să presteze temporar un serviciu la nivel transfrontalier, cardul electronic va fi emis de statul membru de origine. Statul membru gazdă ar avea posibilitatea de a se opune emiterii cardului electronic în cazul în care Directiva privind serviciile îi permite deja să facă acest lucru în temeiul unuia dintre motivele imperative de interes general enumerate la articolul 16. Odată emis, cardul electronic ar permite prestatorului de servicii să presteze temporar servicii la nivel transfrontalier în statul membru gazdă. Competențele decizionale ale statelor membre gazdă de a respinge o cerere pentru eliberarea unui card electronic european pentru servicii rămân astfel neschimbate, în conformitate cu articolul 16 din Directiva privind serviciile.

În cazul în care un prestator de servicii intenționează să presteze servicii prin intermediul unei sucursale, al unei agenții sau al unui birou dintr-un alt stat membru, cardul electronic este emis de statul membru gazdă. În acest caz, prestatorul de servicii ar solicita obținerea cardului electronic de la autoritățile din țara sa de origine, care ar verifica faptul că prestatorul de servicii este stabilit pe teritoriul lor, în conformitate cu normele sale aplicabile. Cu toate acestea, într-o a doua etapă, autoritățile statelor membre de origine vor iniția un proces cu administrația relevantă a țării gazdă, pentru a permite acesteia din urmă să decidă dacă prestatorul de servicii solicitant satisface cerințele de reglementare din țara sa gazdă, în conformitate cu Directiva privind serviciile. Prin urmare, nu ar exista inegalitate de tratament între prestatorii de servicii interni și cei străini. Odată emis, cardul electronic ar permite titularului acestuia să presteze servicii prin intermediul unui sediu secundar (sub forma unei sucursale, a unei agenții sau a unui birou), în statul membru gazdă în cauză.

Ideea cardului electronic european pentru servicii este similară celei a cardului profesional european (CPE), cu care autoritățile statelor membre sunt deja familiarizate. CPE a fost pus la dispoziție în ianuarie 2016 și a fost preluat într-o măsură semnificativă de către profesioniștii selectați vizați de acesta, ceea ce arată că acest tip de instrument de simplificare oferă beneficii practice utilizatorilor săi. Atât cardul electronic european pentru servicii, cât și CPE sunt proceduri electronice voluntare care se aplică la nivelul UE. Utilizarea unui card european pentru servicii este voluntară pentru prestatorii de servicii. Autoritatea din țara de origine a solicitantului acționează drept punct unic de contact. În plus, funcționarea ambelor sisteme se bazează pe fluxuri de lucru predefinite și obligatorii de cooperare între statul membru de origine și statul membru gazdă, puse în aplicare prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (IMI) existent instituit prin intermediu Regulamentului privind IMI 6 .

În același timp, ambele sisteme au obiective diferite. CPE facilitează prestarea de servicii la nivel transfrontalier prin recunoașterea calificărilor profesionale pentru persoanele fizice care își desfășoară activitatea în calitate de lucrători sau pentru prestatorii de servicii independenți în conformitate cu Directiva privind calificările profesionale (DCP).

Cardul electronic european pentru servicii abordează o gamă mult mai largă de cerințe. Acesta ar fi disponibil atât pentru persoanele fizice care desfășoară activități independente, cât și pentru societățile care doresc să presteze servicii în alt stat membru. Spre deosebire de CPE, cardul electronic european pentru servicii ar oferi, de asemenea, instrumentul tehnic pentru a facilita formalitățile administrative legate de detașarea de personal pe teritoriul acelor state membre care au comunicat Comisiei faptul că doresc să utilizeze IMI în acest scop. Această posibilitate de a face uz de IMI nu va afecta în niciun fel conținutul normelor aplicabile prevăzute în Directiva 2014/67/UE. De asemenea, sunt incluse norme pentru facilitarea obținerii acoperirii de asigurare pentru serviciile furnizate la nivel transfrontalier.

Cardul electronic ar acoperi cerințele care intră sub incidența Directivei privind serviciile și, în consecință, nu ar viza domenii precum fiscalitatea, munca și securitatea socială. Cu toate acestea, autoritățile din statele membre nu solicită titularului de card electronic să furnizeze informații care sunt deja conținute de cardul electronic pentru procedurile sau formalitățile impuse unui prestator în legătură cu atribuirea unui contract de achiziții publice, a unui concurs de proiecte sau a unei concesiuni, constituirea de filiale sau înregistrarea de sucursale în temeiul dreptului societăților comerciale și înregistrarea în sistemele de asigurări sociale obligatorii.

Cardul electronic european pentru servicii s-ar aplica - într-o primă etapă - serviciilor pentru întreprinderi și serviciilor în domeniul construcțiilor - în măsura în care activitățile conexe intră deja sub incidența Directivei privind serviciile. Ambele sectoare sunt de o importanță majoră pentru economia UE 7 . Prestatorii de servicii în domeniul construcțiilor sau de servicii pentru întreprinderi se confruntă deseori cu o complexitate administrativă ridicată atunci când doresc să se extindă în străinătate. În plus, creșterea productivității în ultimii zece ani a fost foarte lentă în ambele sectoare și se înregistrează un nivel redus al comerțului și al investițiilor la nivel transfrontalier. O creștere a concurenței transfrontaliere ar contribui la menținerea și îmbunătățirea competitivității ambelor sectoare.

Prezenta propunere include, de asemenea, clauze de reexaminare pentru analizarea ulterioară a eficacității cardului electronic european pentru servicii, inclusiv în ceea ce privește respectarea formalităților necesare pentru detașarea lucrătorilor și ținând cont de experiența acumulată de statele membre care poate au optat pentru posibilitatea prevăzută la articolul 6 alineatul (3) din prezentul proiect de regulament de a permite efectuarea formalităților relevante prin intermediul unei platforme electronice conectate la IMI.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Regulamentul este prezentat împreună cu o directivă. Regulamentul introduce cardul electronic european pentru servicii, fără a modifica normele de bază ale UE. Acesta stabilește instrumente care sunt disponibile pentru prestatorii de servicii de pe întreg teritoriul UE. În plus, regulamentul facilitează soluționarea aspectelor legate de asigurare ale unui prestator de servicii activ la nivel transfrontalier. Directiva stabilește cadrul juridic și operațional al cardului electronic european pentru servicii, care reglementează, printre altele, condițiile de eligibilitate, competențele statului membru de origine și ale statului membru gazdă, valabilitatea cardului electronic european pentru servicii și condițiile de revocare sau de suspendare a acestuia.

Prezentul regulament păstrează în totalitate dispozițiile existente ale UE cu privire la aspectele sociale, condițiile de încadrare în muncă (în special, detașarea lucrătorilor, drepturile lucrătorilor și pilonul social), sănătatea și siguranța, precum și protecția mediului înconjurător. El nu modifică și nici nu pune în discuție măsurile de salvgardare existente în acest sens. Cardul electronic ar oferi informații suplimentare cu privire la întreprindere. Competența statelor membre de a efectua inspecții la fața locului nu este deloc afectată. Normele privind detașarea lucrătorilor în conformitate cu Directiva 96/71/CE și cu Directiva 2014/67/UE vor continua să se aplice în contextul cardului electronic european pentru servicii, însă vor fi furnizate mijloace suplimentare în vederea respectării acestor norme. În cazul în care statele membre au instituit proceduri care permit completarea prin mijloace electronice a declarației cu privire la detașarea lucrătorilor în temeiul articolului 9 din Directiva 2014/67/UE, cardul electronic european pentru servicii îl orientează pe titularul cardului către procedurile naționale relevante. Prestatorii de servicii care dețin un card electronic european pentru servicii pot, de asemenea, prezenta această declarație prin intermediul unei platforme electronice conectate la IMI, în cazul în care statul membru gazdă a comunicat Comisiei că această posibilitate ar trebui să se aplice pentru detașarea lucrătorilor pe teritoriul său.

Propunerea privind un card electronic european pentru servicii este complementară altor inițiative de politică din domeniul serviciilor anunțate în strategia privind piața unică pentru a preveni introducerea, la nivel național, a unor obstacole în calea prestării de servicii la nivel transfrontalier. În acest sens, ea este complementară propunerii Comisiei [XX] de directivă de reformare a procedurii prin care statele membre sunt obligate să notifice regimurile de autorizare și cerințele legate de servicii.

De asemenea, prezenta propunere va fi completată de inițiativa privind portalul digital unic, anunțată în Strategia privind piața unică pentru 2017. Portalul, pentru care s-a realizat o consultare publică în toamna anului 2016, va aborda lacunele informaționale actuale pentru întreprinderi și pentru cetățeni prin integrarea, completarea și îmbunătățirea informațiilor online relevante la nivelul UE și la nivel național. De asemenea, portalul va asigura legătura cu serviciile de asistență. În plus, acesta va avea ca scop promovarea digitalizării în continuare a procedurilor naționale relevante pentru cetățenii și întreprinderile care își exercită drepturile în cadrul pieței unice. Domeniul de aplicare a portalului digital unic este destinat să depășească sectoarele vizate de prezenta inițiativă.

În comparație, cardul electronic european pentru servicii ar trebui să ofere un instrument complet armonizat și standardizat pentru prestarea de servicii la nivel transfrontalier, reducând costurile de asigurare a conformității pentru anumite piețe de servicii, dominate în mare parte de IMM-uri. Cardul vine în sprijinul obiectivului de simplificare administrativă cu implicarea statului membru din care provine prestatorul de servicii, dar statul membru respectiv (de origine) nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce privește cerințele pe care un prestator de servicii trebuie să le îndeplinească în alte state membre. În temeiul cardului electronic european pentru servicii, este datoria acestora din urmă să informeze cu privire la conformitate și să asigure conformitatea în cadrul unui flux de lucru predefinit și complet standardizat. Portalul digital unic va asigura legătura cu această procedură și va facilita accesul la aceasta pentru beneficiarii săi.

Punerea în aplicare a cardului electronic european pentru servicii va fi pe deplin aliniată la dezvoltarea proiectului de portal digital unic și va respecta principiile enunțate în planul de acțiune privind guvernarea electronică (în special: digital în mod implicit, interoperabilitate implicită, caracter transfrontalier implicit, principiul „doar o singură dată” și incluziune implicită) 8 .

În fine, prezenta propunere este complementară politicii Comisiei de asigurare a respectării legislației, pe care aceasta o urmărește în paralel, pentru a aborda restricțiile naționale nejustificate sau disproporționate din calea libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii.

Punerea în aplicare a prezentului regulament va fi sprijinită de Sistemul de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul IMI 9 . IMI poate fi utilizat de aproximativ 5 000 de autorități începând cu anul 2011; acesta face obiectul unor anchete constante în rândul utilizatorilor și și-a dovedit potențialul prin cardul profesional european introdus în ianuarie 2016.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea pentru un card electronic european pentru servicii în temeiul prezentului regulament și propunerea de directivă sunt pe deplin coerente cu o serie de alte politici ale Uniunii, în special cu cele care urmăresc aceleași obiective de simplificare administrativă și de reducere a cerințelor în ceea ce privește prestatorii de servicii.

Simplificarea formalităților privind documentele ar urmări îndeaproape soluțiile care urmează să fie introduse în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană 10 .

În domeniul recunoașterii calificărilor profesionale, a fost introdus, în 2013, un instrument similar care promovează simplificarea administrativă - cardul profesional european menționat anterior - și care este disponibil pentru un anumit număr de profesii (asistenți medicali, farmaciști, fizioterapeuți, ghizi montani și agenți imobiliari) începând din ianuarie 2016. Pentru a evita orice risc de suprapunere, prezenta propunere garantează că profesioniștii care pot solicita un card profesional european nu pot obține un card electronic european pentru servicii.

În contextul procedurii privind cardul electronic european pentru servicii, autoritățile coordonatoare și autoritățile competente trebuie să folosească toate posibilitățile de interconectare ale registrelor naționale, inclusiv interconectarea registrelor comerțului (BRIS), în conformitate cu Directiva 2009/101/CE, și a registrelor de insolvență în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2015/848, înainte de oricare alte mijloace de obținere sau de verificare a informațiilor obținute anterior în scopul acestei proceduri.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

Temeiul juridic

Acțiunea legislativă se încadrează în domeniul competenței partajate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (a) din TFUE. Aceasta vizează să faciliteze stabilirea și prestarea de servicii prin adoptarea de măsuri privind apropierea dispozițiilor prevăzute de lege care au drept obiect funcționarea pieței interne. Prezentul regulament se bazează pe articolul 114 din TFUE, care constituie temeiul juridic general pentru adoptarea unor astfel de măsuri.

Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Obiectivul general al prezentei propuneri legislative este să asigure funcționarea fără probleme a pieței unice a serviciilor în UE, care nu se limitează la teritoriul unui stat membru, ci acoperă întreg teritoriul UE. Având în vedere natura transnațională a pieței unice a UE și necesitatea de a aborda situații în contexte transfrontaliere în modul cel mai coerent, utilizarea unui instrument informatic existent funcțional în întreaga UE - și anume IMI - constituie un răspuns eficient care poate fi furnizat numai printr-o acțiune la nivelul UE.

Proporționalitatea

Măsurile introduse prin prezentul regulament sunt proporționale cu obiectivele acestuia de creștere a gradului de integrare a piețelor de servicii la nivelul UE, permițând o creștere a dinamicii pieței și a concurenței transfrontaliere. Acestea sunt proporționale, de asemenea, cu obiectivele privind creșterea transparenței, reducerea costurilor și simplificarea procedurilor și a cerințelor pe care statele membre le impun prestatorilor de servicii în situații transfrontaliere, în special în procedurile pentru detașarea de personal și în ceea ce privește asigurarea de răspundere civilă profesională. În plus, ele se bazează pe IMI, un instrument informatic existent la nivelul UE care este finanțat din bugetul UE și este utilizat deja de administrațiile naționale. Procedura la nivelul UE va aduce doar ajustări limitate în ceea ce privește IMI, având drept rezultat costuri limitate la nivelul UE și la nivel național. Astfel de costuri limitate au fost evaluate în legătură cu proceduri similare existente, cum ar fi cardul profesional european.

Măsurile prevăzute nu depășesc limitele a ceea ce este necesar pentru a soluționa problemele identificate și pentru a realiza obiectivele identificate. Deși procedura la nivelul UE prevede ca administrațiile din statele membre să joace un rol activ, eforturile financiare preconizate de statele membre vor fi limitate prin utilizarea Sistemului de informare al pieței interne, o platformă deja existentă și instituită cu fonduri UE. În plus, perspectivele aduse de utilizarea cardului electronic european pentru servicii, și anume concurența crescută pe piețele serviciilor, la care vor participa mai mulți actori, precum și cifra de afaceri suplimentară, vor avea un efect pozitiv asupra economiilor statelor membre.

Utilizarea unui card electronic european pentru servicii va fi voluntară pentru prestatorii de servicii.

Alegerea instrumentului

Prezentul regulament se bazează pe articolul 114 din TFUE. Acesta include dispoziții pentru facilitarea punerii în aplicare a dreptului de a stabili un sediu secundar și a libertății de a presta servicii în situații transfrontaliere temporare. Pe baza acestei dispoziții din tratat, regulamentul introduce instrumente practice în ceea ce privește asigurarea de răspundere civilă profesională pe care prestatorii de servicii și-o doresc pentru activitățile lor din străinătate.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Evaluări ex-post/verificări ale adecvării legislației existente

Pentru elaborarea prezentei propuneri, Comisia a efectuat o evaluare amănunțită a Directivei privind serviciile. Evaluarea a arătat că punerea în aplicare a Directivei privind serviciile a fost doar parțial eficace până în prezent. Directiva privind serviciile a fost în măsură să genereze o creștere suplimentară prin intermediul reformelor din statele membre. Cu toate acestea, prestatorii de servicii din sectoare-cheie din domeniul serviciilor (cum ar fi serviciile pentru întreprinderi și serviciile din domeniul construcțiilor) se confruntă în continuare cu un număr important de obstacole. În plus, sistemul de cooperare administrativă între statele membre nu furnizează toate beneficiile sale posibile. O analiză aprofundată efectuată cu privire la funcționarea și posibilitatea de utilizare a ghișeelor unice a concluzionat că majoritatea ghișeelor unice nu au condus încă pe deplin la nivelul de simplificare preconizat în administrație în ceea ce privește prestarea de servicii transfrontaliere temporare sau înființarea unei întreprinderi.

În plus, evaluarea Comisiei a arătat că statele membre adoptă o abordare foarte eterogenă în ceea ce privește obligațiile de asigurare și accesul la asigurare pentru prestarea de servicii, ceea ce face dificil și costisitor pentru prestatorii de servicii să contracteze acoperire de asigurare pentru prestarea transfrontalieră de servicii, în special în ceea ce privește serviciile pentru întreprinderi și serviciile din domeniul construcțiilor.

Toate aceste obstacole rămase acționează în detrimentul intensificării comerțului și a investițiilor transfrontaliere în domeniul serviciilor.

Consultări cu părțile interesate

Comisia a efectuat mai multe analize și consultări pentru a obține dovezi cu privire la obstacolele rămase în calea unei piețe unice a serviciilor complet funcționale, cu un accent mai puternic pe efectele practice ale dispozițiilor valabile pe teren. Evaluarea economică a fost efectuată pentru a măsura efectele reformei naționale pe piețele de servicii și accesul la asigurări pentru prestatorii de servicii. În plus, au fost organizate ateliere de lucru cu părțile interesate ca parte a Forumului pieței unice în 2014, 2015 și 2016. În cadrul acestora au fost examinate provocările întâmpinate de întreprinderile mici și mijlocii în a se dezvolta pe piețe regionale transfrontaliere sau provocările din sectoarele serviciilor (în special serviciile pentru întreprinderi și serviciile din domeniul construcțiilor), care sunt afectate de nivelul scăzut al comerțului și al investițiilor transfrontaliere la nivelul UE. Contribuțiile și informațiile colectate au arătat că, în pofida unor progrese înregistrate în ultimii ani, prestatorii de servicii din mai multe sectoare importante din punct de vedere economic se confruntă în continuare cu o serie de obstacole atunci când doresc să se extindă dincolo de frontierele statelor membre.

Părțile interesate au exprimat puncte de vedere diferite cu privire la posibilele modalități de îmbunătățire a cadrului la care sunt supuse piețele de servicii în UE și la nivel național. Părțile interesate s-au opus aproape în unanimitate redeschiderii Directivei privind serviciile. Prezenta directivă nu modifică normele de fond privind prestarea de servicii la nivel transfrontalier, astfel cum se prevede în Directiva privind serviciile, nici normele referitoare la detașarea lucrătorilor, la sănătate și siguranță sau la protecția mediului.

În perioada 3 mai - 26 iulie 2016 s-a desfășurat o consultare publică online. Prin intermediul consultării, s-au obținut noi opinii din partea părților interesate, precum și experiențe directe referitoare la obstacolele rămase în aceste sectoare de servicii, în special în ceea ce privește prestarea de servicii transfrontaliere în UE.

De asemenea, în mai multe rânduri, Comisia a colectat opinii din partea părților interesate cu privire la problemele cu care se confruntă prestatorii de servicii în ceea ce privește obținerea acoperirii de asigurare în momentul furnizării de servicii temporare într-un alt stat membru, în special prin intermediul a două consultări publice în 2013 și 2015.

Rezultatele tuturor acestor exerciții au confirmat că persistă cerințe nejustificate sau disproporționate la nivel național, în detrimentul prestatorilor de servicii și al beneficiarilor de servicii de pe piața unică. În plus, acestea au oferit indicații specifice cu privire la răspunsurile în materie de politică așteptate de părțile interesate. Majoritatea acestora au susținut nevoia de a aborda obstacolele rămase în calea prestării de servicii transfrontaliere, precum și de a facilita accesul la acoperire de asigurare în aceste situații, menținând totodată acquis-ul UE privind politica socială, ocuparea forței de muncă, sănătate și securitate sau mediu și urmărind în același timp o politică ambițioasă de asigurare a respectării legislației. În acest sens, în noiembrie 2016, Comisia a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri de asigurare a respectării legislației, cu scopul de a aborda restricțiile disproporționate introduse în domeniul serviciilor în nouă state membre.

Această inițiativă, care vizează să îmbunătățească dezvoltarea piețelor de servicii transfrontaliere, s-a bucurat, de asemenea, de sprijinul Consiliului Competitivitate, exprimat prin Concluziile sale din 29 februarie 2016 privind Strategia pentru piața unică 11 și de cel al Consiliului European, exprimat prin Concluziile sale din 28 iunie 2016 12 . Inițiativa în cauză a fost sprijinită, de asemenea, de Parlamentul European, în raportul acestuia privind Strategia privind piața unică, adoptat la 26 mai 2016 13 .

Obținerea și utilizarea expertizei

Rezultatele unui proces de evaluare reciprocă desfășurat împreună cu statele membre în perioada 2010-2011, verificările nivelului de performanță atins în perioada 2011-2012, precum și analiza inter pares efectuată în perioada 2012-2013 au contribuit la elaborarea prezentei propuneri de regulament. În plus, rezultatele diferitelor consultări publice, inclusiv cea derulată în vara anului 2016, au oferit o bază solidă de expertiză.

În ceea ce privește aspectele legate de asigurare, rezultatele consultării publice lansate în 2013 referitoare la dificultățile întâmpinate de prestatorii de servicii în obținerea acoperirii de asigurare în contexte transfrontaliere, precum și ale consultării publice din decembrie 2015 referitoare la o posibilă Carte verde privind serviciile financiare cu amănuntul au fost, de asemenea, luate în considerare. Cea din ultimă consultare a vizat, de asemenea, aspecte specifice legate de accesul la asigurarea de răspundere civilă profesională în context transfrontalier. În plus, s-au purtat discuții periodice cu reprezentanți din sectorul asigurărilor.

Comisia a organizat mai multe ateliere de lucru cu părțile interesate, în special cu partenerii sociali, obținând expertiză cu privire la dificultățile întâmpinate ca urmare a cerințelor administrative importante din statele membre. De asemenea, au fost colectate date prin intermediul studiilor externe și al rapoartelor. În plus, Comisia s-a bazat pe schimburi periodice la nivel tehnic, desfășurate în contextul grupului său de experți cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile.

Evaluarea impactului

Ca măsură pregătitoare pentru elaborarea prezentei inițiative, s-a efectuat o evaluare a impactului. Raportul actualizat ia în considerare recomandările formulate de Comitetul de analiză a reglementării în avizul său negativ inițial din 14 octombrie 2016 14 , precum și punctele suplimentare invocate de comitet în avizul său final pozitiv din 8 noiembrie 2016 15 . În special, descrierea problemei și domeniul de aplicare a evaluării impactului au fost clarificate, diferitele opțiuni de politică au fost regrupate în pachete de opțiuni ușor de recunoscut, iar reducerea costurilor administrative a fost estimată cu o mai mare precizie.

Opțiunile de politică individuale au fost analizate în cadrul evaluării impactului și au fost grupate în „pachete” de opțiuni de politică. Au fost examinate următoarele pachete de opțiuni de politică:

un prim pachet de opțiuni ar permite prestatorului de servicii să obțină un certificat privind stabilirea legală în statul membru de origine și confirmarea acoperirii de asigurare existente pentru activități desfășurate, de asemenea, în statul membru de origine;

un al doilea pachet de opțiuni ar permite prestatorului de servicii să utilizeze o procedură la nivelul UE care să faciliteze accesul la piața unui alt stat membru, inclusiv un mecanism electronic avansat conectat la IMI care să faciliteze respectarea formalităților pentru personalul detașat, mecanism pe care statul membru gazdă poate alege să îl utilizeze. În plus, acesta ar aborda obstacolele practice legate de asigurări în situații transfrontaliere;

un al treilea pachet de opțiuni, în plus față de pachetul 2, ar reduce disparitățile în materie de reglementare pentru o serie de servicii-cheie pentru întreprinderi (servicii de arhitectură, de inginerie și de contabilitate), prin intermediul armonizării unui număr limitat de cerințe aplicabile prestatorilor de servicii în ceea ce privește aceste trei servicii (și anume restricții privind forma juridică, cerințe care stabilesc procentul de participație care trebuie rezervat profesioniștilor și restricții în ceea ce privește prestarea de activități multidisciplinare);

un al patrulea pachet de opțiuni ar introduce, în plus față de pachetul 3, soluții specifice pentru abordarea disparităților în materie de reglementare menționate anterior în cazul unui sediu secundar (sucursale și agenții), scutind prestatorii de servicii străini de anumite cerințe și permițând în același timp statului membru gazdă să introducă măsuri de protecție alternative.

Primul pachet ar genera anumite efecte de simplificare care sunt însă mai limitate în comparație cu celelalte pachete. Deși atât pachetul 3, cât și pachetul 4 ar avea efecte mai puternice decât pachetul 2, având în vedere faptul că acestea abordează și obstacolele de reglementare (în plus față de simplificarea administrativă), Comisia a decis în cele din urmă să aleagă pachetul 2, pe baza următorului raționament: eliminarea celor mai restrictive cerințe vizate de pachetele 3 și 4, prin acțiuni specifice de asigurare a respectării legislației, completată de recomandări specifice care vizează întregul cadru de reglementare aplicabil profesiei care prestează serviciul, pare mai proporțională decât o propunere legislativă care să introducă un nivel minim de armonizare pentru un număr limitat de cerințe într-un număr limitat de sectoare de servicii. În plus, pachetul 4 este eliminat, și deoarece acesta ar da naștere percepției că se introduce o soluție determinată de o abordare bazată pe țara de origine, conform căreia furnizorii de servicii străini sunt supuși numai legislației statelor membre de origine, ceea ce conduce la o discriminare pozitivă a furnizorilor de servicii naționali.

Se preconizează că pachetul ales va conduce la creșterea securității juridice și la economii semnificative de costuri pentru prestatorii de servicii care își extind activitatea la nivel transfrontalier. Acesta este de natură să genereze o creștere a dinamicii pieței și a concurenței, sporind posibilitățile de alegere și valoarea adăugată pentru consumatori.

Adecvarea și simplificarea reglementărilor

Propunerea de regulament privind introducerea unui card electronic european pentru servicii va contribui la adecvarea reglementărilor în ceea ce privește accesul pe piață pentru prestatorii de servicii și la simplificare, prin îmbunătățirea modalităților prin care prestatorilor de servicii li se oferă acces pe piața unui alt stat membru. Acest lucru nu modifică prerogativele statelor membre gazdă în temeiul Directivei privind serviciile.

   Drepturile fundamentale

Prezenta propunere promovează drepturile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE. Mai exact, protecția datelor cu caracter personal este garantată în conformitate cu articolul 8 din cartă. În plus, principalul obiectiv al acestei inițiative este de a facilita drepturile de stabilire și dreptul de a presta servicii în oricare stat membru, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (2) din cartă, garantându-se faptul că nu există discriminare, nici măcar indirectă, pe motive de naționalitate [aplicând în continuare articolul 21 alineatul (2) din cartă]. În plus, tot în ceea ce privește participarea Comisiei, procedura la nivelul UE este destinată să instituie o procedură imparțială, echitabilă și rezonabil de accelerată, în conformitate cu articolul 41 din cartă. În fine, interzicerea abuzului de drept, și anume a libertății de a presta servicii, trebuie luată în considerare în mod corespunzător, astfel cum se prevede la articolul 54 din cartă.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Se preconizează că propunerea va avea implicații pentru bugetul UE în măsura în care viitorul card electronic european pentru servicii va utiliza Sistemul de informare al pieței interne (denumit în continuare „IMI”) ca suport operațional. IMI va trebui să fie adaptat pentru a susține procedura și cerințele de stocare aferente cardului electronic european pentru servicii și va trebui să fie completat cu anumite funcții suplimentare, și anume o interfață publică pentru prestatorii de servicii, posibilități de interconectare cu alte sisteme relevante, precum și cu o funcționalitate administrativă pentru autoritățile naționale. Acest lucru se datorează faptului că, în scopul introducerii cardului electronic european pentru servicii, IMI va fi pus la dispoziție ca instrument pentru schimbul eficient de informații și asistență reciprocă între autoritățile competente dintr-un anumit stat membru, fără a aduce atingere altor soluții introduse de statele membre. Implicațiile pentru bugetul UE vor fi modeste, având în vedere faptul că utilizarea IMI ca element de susținere a cardului electronic european pentru servicii va oferi importante economii de scară și de gamă. În plus, principalele capacități existente ale IMI și cele în curs de dezvoltare sunt conforme, în mare măsură, cu cerințele aferente cardului electronic european pentru servicii. Costurile de adaptare și de dezvoltare vor fi astfel reduse în mod semnificativ.

Cu toate acestea, orice alocări necesare vor fi acoperite prin redistribuire; nu se preconizează niciun impact bugetar asupra bugetului UE peste creditele deja prevăzute în programarea financiară oficială a Comisiei.

5.ALTE ELEMENTE

Planurile de punere în aplicare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

O evaluare a prezentului regulament este prevăzută să aibă loc la fiecare cinci ani după punerea în aplicare a cardului electronic european pentru servicii. Evaluarea respectivă va include, de asemenea, o evaluare a cooperării dintre autoritățile coordonatoare din statele membre și va analiza necesitatea de a adapta procedurile pentru cardul electronic european pentru servicii, având în vedere cele mai recente evoluții în materie de guvernare electronică. De asemenea, statele membre, prestatorii de servicii, partenerii sociali și alte părți interesate ar urma să fie invitate să evalueze funcționarea inițiativei. Se vor lua în considerare indicatori specifici care permit evaluarea impactului regulamentului, cum ar fi numărul de prestatori de servicii care utilizează cardul electronic european pentru servicii, experiența acestora legată de sarcina administrativă, viteza procedurilor utilizate sau numărul de schimburi de informații între statele membre.

Dat fiind că anumite aspecte din Directiva 2014/67/UE sunt prevăzute a fi reexaminate în iunie 2019, potențialul facilităților care urmează să fie oferite în temeiul articolului 6 ar trebui reevaluat ca parte a reexaminării respective. Reexaminarea trebuie să țină seama de experiența statelor membre care poate au optat pentru posibilitatea prevăzută la articolul 6 alineatul (3) din acest proiect de regulament pentru a permite ca formalitățile privind detașarea lucrătorilor să fie efectuate prin intermediul platformei electronice conectate la IMI.

Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Articolul 1 indică obiectul propunerii de regulament, care introduce cardul electronic european pentru servicii și facilitățile administrative aferente care pot fi folosite de prestatori pentru a presta servicii la nivel transfrontalier. Acesta clarifică, de asemenea, faptul că, în directivă (CES), care va fi adoptată în același timp, se prevede coordonarea dispozițiilor naționale necesară pentru a pune la dispoziție un astfel de card electronic.

Articolul 2 definește domeniul de aplicare a activităților pentru care este disponibil cardul electronic european pentru servicii, precum și activitățile, domeniile și aspectele specifice care nu fac obiectul cardului electronic, urmând modelul Directivei 2006/123/CE.

De asemenea, se precizează că, în mod similar cu Directiva 2006/123/CE, prezentul regulament nu afectează definirea sau organizarea serviciilor de interes economic general sau normele reglementate de dreptul concurenței. De asemenea, regulamentul nu afectează diversitatea culturală sau lingvistică sau pluralismul mass-media. În fine, regulamentul nu aduce atingere dispozițiilor de drept penal general, dreptul muncii, dreptul fiscal sau dreptul în materie de securitate socială.

La fel ca în cazul Directivei 2006/123/CE, se clarifică faptul că prezentul regulament nu se aplică dacă dispozițiile acestuia intră în conflict cu alte acte ale Uniunii care reglementează aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii sau exercitarea unei astfel de activități în anumite sectoare sau pentru sectoare specifice ori profesii specifice.

Articolul 3 conține definițiile relevante pentru regulament.

Articolul 4 definește elementele esențiale ale cererilor de carduri electronice europene pentru servicii, care ar trebui să fie aceleași pe întreg teritoriul UE, și conferă Comisiei competențe de executare pentru a stabili formularul standard și detaliile tehnice, precum și competențe delegate pentru a preciza mai în detaliu tipul de informații justificative și, în circumstanțe excepționale care justifică necesitatea acestora, documentele care trebuie furnizate în cadrul cererii.

Articolul 5 stabilește o obligație, impusă distribuitorilor de asigurări și organismelor desemnate de un stat membru să furnizeze asigurare obligatorie, de a elibera un certificat de asigurare la cererea deținătorilor de polițe de asigurare ale acestora. Acesta definește, de asemenea, elementele esențiale ale unui astfel de certificat și prevede posibilitatea ca un formular standard să fie definit de Comisie prin acte de punere în aplicare.

Articolul 6 permite titularilor de carduri electronice europene pentru servicii să îndeplinească formalitățile pentru detașarea de personal în temeiul Directivei 2005/36/CE prin intermediul unei platforme electronice conectate la IMI aflată sub coordonarea autorității coordonatoare din statul membru de origine. În ceea ce privește detașarea lucrătorilor în temeiul Directivei 96/71/CE și al Directivei 2014/67/CE, aceeași posibilitate se aplică în raport cu statele membre care comunică Comisiei că această posibilitate ar trebui să se aplice pentru detașarea lucrătorilor pe teritoriile lor. Mai mult, în cazul în care statele membre au instituit proceduri care permit completarea prin mijloace electronice a declarației cu privire la detașarea lucrătorilor în temeiul articolului 9 din Directiva 2014/67/UE, platforma electronică conectată la IMI îl orientează pe titularul cardului către procedurile naționale relevante.

Articolul 7 permite solicitanților de carduri electronice europene pentru servicii să îndeplinească formalitățile necesare pentru libera circulație a persoanelor care desfășoară activități independente în temeiul Directivei 2005/36/CE, prin intermediul unei platforme electronice conectate la IMI, sub coordonarea autorității coordonatoare din statul membru de origine. Acesta permite, de asemenea, înlocuirea atestatelor privind calificările profesionale solicitate în temeiul Directivei 2005/36/CE cu un formular de cerere completat pentru un card electronic european pentru servicii.

Articolul 8 prevede că procedurile pentru solicitarea, eliberarea, actualizarea, suspendarea, revocarea și anularea cardurilor electronice europene pentru servicii sunt integral electronice și disponibile prin intermediul unei platforme electronice conectate la IMI, fără a se aduce atingere fluxului de lucru procedural intern dintre autoritățile coordonatoare și autoritățile competente din statele membre. De asemenea, acesta conferă Comisiei competențe de executare pentru a adopta specificații tehnice pentru procedurile electronice menționate mai sus.

Articolul 9 prevede norme comune privind forma și limba documentelor care trebuie să fie transmise în contextul procedurii privind cardul electronic european pentru servicii. De asemenea, acesta conferă Comisiei competențe de executare pentru a adopta normele tehnice pentru traducerea informațiilor și a documentelor utilizate în contextul procedurii pentru cardul electronic european pentru servicii. .

Articolul 10 definește principiile care clarifică taxele care pot fi percepute de statul membru de origine și de statul membru gazdă, care nu trebuie să depășească costurile pe care statele membre le suportă în mod direct. De asemenea, acesta conferă Comisiei competențe de executare pentru a stabili normele tehnice privind modalitățile și procedurile de plată.

Articolul 11 stabilește o obligație impusă distribuitorilor de asigurări de a elibera, la cererea unui deținător de poliță, o atestare privind acțiunile de răspundere civilă ale terților referitoare la activitățile deținătorului de poliță. De asemenea, acesta împuternicește Comisia să adopte normelor de punere în aplicare privind un format standard al declarației.

Articolul 12 solicită distribuitorilor de asigurări și organismelor desemnate de un stat membru pentru a oferi asigurare obligatorie să țină seama în mod corespunzător și nediscriminatoriu de atestarea privind acțiunile de răspundere civilă prezentată de un prestator în cadrul politicii de acceptare a acestora și la calculul primelor.

Articolul 13 solicită organizațiilor profesionale care oferă acoperire de grup legată de asigurarea de răspundere civilă profesională membrilor acestora sau altor prestatori de servicii specifici să acorde accesul la aceasta în mod nediscriminatoriu prestatorilor din alte state membre care își exprimă interesul, inclusiv titularilor de carduri electronice europene pentru servicii.

Articolul 14 prevede o obligație reciprocă de schimb de informații între autoritățile coordonatoare implicate. De asemenea, Comisiei îi sunt conferite competențe de executare pentru definirea detaliilor tehnice în vederea prelucrării unor astfel de schimburi de informații.

Articolul 15 reglementează exercitarea delegării de către Comisie, astfel cum se prevede la articolul 4.

Articolul 16 definește comitetul care asistă Comisia în adoptarea actelor de punere în aplicare și a procedurii aplicabile în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 17 prevede obligația impusă statelor membre de a desemna autoritatea coordonatoare împuternicită să îndeplinească sarcinile prevăzute în regulamentul și în directiva de stabilire a cadrului operațional pentru un card electronic european pentru servicii, de a o comunica Comisiei și de a o înregistra în IMI.

Articolele 18 și 19 impun Comisiei obligații de monitorizare și reexaminare în ceea ce privește impactul prezentului regulament asupra libertății de stabilire și asupra libertății de a presta servicii între statele membrele. Ele se referă totodată la reexaminarea facilităților oferite în temeiul articolului 6 ca parte a reexaminării desfășurate în temeiul Directivei 2014/67/UE.

Articolul 20 prevede modificarea Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind IMI, pentru a include cardul electronic european pentru servicii în domeniul de aplicare al regulamentului respectiv.

Articolul 21 se referă la intrarea în vigoare și la aplicare. Datele relevante sunt adaptate la datele propuse pentru directivă.

2016/0403 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de introducere a unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 16 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 17 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) garantează prestatorilor de servicii libertatea de stabilire în statele membre și libertatea de a presta servicii între statele membre.

(2)Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului 18 stabilește dispoziții generale pentru facilitarea exercitării libertății de stabilire pentru prestatorii de servicii și a liberei circulații a serviciilor. Aceasta stipulează, printre altele, că statele membre ar trebui să prevadă măsuri de simplificare administrativă, cum ar fi utilizarea ghișeelor unice, precum și acceptarea asigurării de răspundere civilă profesională echivalente pe care prestatorii de servicii o dețin deja în statul membru de origine al acestora.

(3)Directiva 2006/123/CE solicită statelor membre să instituie și să mențină actualizate constant ghișee unice, unde un prestator de servicii care dorește să se stabilească sau să presteze servicii să poată găsi toate informațiile relevante referitoare la cerințele care trebuie respectate și la procedurile electronice în ceea ce privește toate formalitățile, autorizațiile și notificările care trebuie efectuate. Cu toate acestea, prestatorii de servicii se confruntă în continuare cu provocări costisitoare în materie de informare și cu dificultăți în ceea ce privește respectarea procedurilor naționale la distanță, în special pentru cerințele sectoriale. Cooperarea între administrațiile diferitelor state membre ar trebui, în principiu, să aibă loc prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (IMI), o platformă informatică oferită pentru schimbul transfrontalier de informații și asistență reciprocă între autoritățile din diferite state membre în temeiul directivei respective. În pofida faptului că autoritățile au îndoieli în unele cazuri cu privire la stabilirea legală a unui prestator într-un alt stat membru, posibilitățile de cooperare oferite în prezent în cadrul IMI nu sunt exploatate la potențialul lor maxim.

(4)Persistă cerințe care fac ca extinderea operațiunilor prestatorilor de servicii în cadrul pieței interne să fie împovărătoare și neatractivă, cum ar fi regimuri multiple și disparate de autorizare de către diferite autorități și care, în ceea ce privește stabilirea, nu reușesc să realizeze recunoașterea reciprocă a condițiilor îndeplinite anterior în alt stat membru sau care, în ceea ce privește prestarea temporară de servicii transfrontaliere, aplică restricții disproporționate și nejustificate. Prin urmare, prestatorii de servicii se confruntă cu costuri de conformitate multiple și disproporționate atunci când doresc să se extindă la nivel transfrontalier.

(5)Formalitățile asociate cu autorizațiile și notificările necesită adesea completarea de formulare pe hârtie și prezentarea de documente pe hârtie, care trebuie să fie traduse cu costuri semnificative și să respecte inclusiv anumite cerințe legate de formă, cum ar fi certificarea sau autentificarea. Informațiile cu privire la aceste obstacole fie nu sunt disponibile online, fie sunt limitate, incomplete, dispersate și dificil de interpretat în legătură cu circumstanțele specifice ale unui prestator care dorește să se extindă la nivel transfrontalier, întrucât deseori acestea vizează situații exclusiv naționale. Prestatorii de servicii riscă deseori să se vadă obligați să retransmită informații și documente și să fie supuși unor controale repetate din partea unor autorități diferite din cadrul aceluiași stat membru. De asemenea, costurile de traducere semnificative acționează ca un important factor de descurajare pentru societățile care fac primii pași spre extinderea la nivel transfrontalier.

(6)Comerțul transfrontalier și investițiile transfrontaliere în anumite servicii pentru întreprinderi și servicii din domeniul construcțiilor sunt deosebit de reduse, ceea ce demonstrează potențialul pentru o mai bună integrare a piețelor de servicii, cu repercusiuni negative semnificative pentru restul economiei. Această performanță slabă conduce la situații în care potențialul de accelerare a creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe piața unică nu a fost pe deplin exploatat.

(7)Abordarea obstacolelor rămase care împiedică intensificarea activităților transfrontaliere în sectorul serviciilor va contribui la consolidarea concurenței, având drept rezultat mai multe posibilități de alegere și prețuri mai bune pentru consumatori, precum și sectoare de servicii mai competitive, creând noi locuri de muncă, promovând productivitatea și garantând un mediu mai atractiv pentru investiții și inovație.

(8)Prezentul regulament vizează să faciliteze libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor în cadrul pieței unice în domenii deja reglementate de Directiva 2006/123/CE, prin adoptarea de noi măsuri privind apropierea dispozițiilor care au drept obiect stabilirea și funcționarea pieței interne. Acesta ar trebui să se bazeze pe articolul 114 din TFUE.

(9)În acest context, prezentul regulament introduce un card electronic european pentru servicii care ar trebui să faciliteze, pentru anumiți prestatori de servicii, extinderea prestării de servicii în cadrul frontierelor pieței interne, fie sub forma unei prestări temporare de servicii, fie cu ajutorul unui sediu secundar prin intermediul sucursalelor, al agențiilor sau al birourilor.

(10)Astfel, prezentul regulament vizează în mod specific sectoarele de servicii pentru întreprinderi și de servicii din domeniul construcțiilor incluse în domeniul de aplicare al Directivei …[Directiva CES]… care se confruntă cu unele dintre cele mai stricte bariere administrative și de reglementare în ceea ce privește extinderea la nivel transfrontalier și care, prin urmare, prezintă un potențial neexploatat de integrare pe piața internă.

(11)Toate aspectele, activitățile și domeniile excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2006/123/CE ar trebui, de asemenea, să rămână excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament. În special, prezentul regulament nu afectează aspecte, activități și domenii precum cele care decurg din impozitare, securitate socială și dreptul muncii, inclusiv prevederi legale sau contractuale referitoare la condițiile de încadrare în muncă, condițiile de muncă, inclusiv sănătatea și siguranța la locul de muncă și relația dintre angajatori și lucrători. Prezentul regulament nu afectează nici legislația în materie de securitate socială a statelor membre. De asemenea, prezentul regulament nu aduce atingere vreunei dispoziții care decurge din dreptul concurenței și niciunei norme privind legea aplicabilă sau jurisdicția în temeiul dreptului internațional privat.

(12)Din motive de coerență, eventualele conflicte între prezentul regulament și alte acte ale UE care reglementează aspecte specifice privind accesul sau exercitarea unei activități de servicii într-un anumit sector ar trebui soluționate, astfel cum se prevede la articolul 3 din Directiva 2006/123/CE în caz de conflict între directiva respectivă și astfel de acte, prin aplicarea respectivelor alte acte. Ca urmare, dispozițiile prezentului regulament nu pot fi invocate pentru a justifica regimurile de autorizare prealabilă, regimurile de notificare prealabilă sau cerințele de stabilire care sunt interzise prin alte acte ale UE care reglementează aspecte specifice ale accesului sau exercitării unei activități de servicii într-un anumit sector, cum ar fi Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 19 . În consecință, prezentul regulament nu afectează în niciun fel obligațiile pe care prestatorii de servicii ar trebui să le respecte, în conformitate cu Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului 20 și cu Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului  21 .

(13)Un card electronic european pentru servicii ar trebui să fie introdus ca o alternativă voluntară pentru prestatorii de servicii. Prestatorii de servicii ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a demonstra conformitatea cu cerințele aplicabile atunci când doresc să-și extindă operațiunile la nivel transfrontalier în contextul altor autorizații și notificări introduse în temeiul legislației naționale a statelor membre în cauză. Un prestator de servicii ar trebui să aibă posibilitatea de a nu solicita un card electronic european pentru servicii.

(14)Cardul electronic european pentru servicii ar trebui să fie integral electronic, să se bazeze aproape exclusiv pe date furnizate de surse fiabile, să limiteze utilizarea documentelor la minimum necesar și să permită prelucrarea multilingvă pentru a evita costurile de traducere. Pentru ca procedura să fie una integral electronică și să permită cooperarea administrativă între statul membru de origine și statul membru gazdă, sistemul de informare al pieței interne instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 22 ar trebui să fie folosit în cadrul prezentului regulament. O platformă electronică specifică ar trebui să fie dezvoltată pentru eliberarea, actualizarea, suspendarea, revocarea sau anularea cardurilor electronice europene pentru servicii, precum și pentru a pune cardurile electronice europene pentru servicii valide la dispoziția titularilor lor și a autorităților competente, prin mijloace electronice.

(15)Pentru prezentarea unei cereri de eliberare a unui card electronic european pentru servicii, ar trebui să fie pus la dispoziție un formular multilingv armonizat care să garanteze faptul că sunt incluse elementele necesare pentru identificarea prestatorului și a serviciilor pentru care se solicită cardul, precum și pentru evaluarea cerințelor specifice aplicabile pentru serviciile în cauză, cum ar fi cele privind dovada stabilirii acestuia în statul membru de origine, buna reputație sau acoperirea de asigurare și, astfel, că acestea sunt puse la dispoziția autorităților coordonatoare din statul membru de origine și din statul membru gazdă.

(16)Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a specifica detaliile informațiilor care trebuie menționate în formularul standard de cerere și documentele care trebuie incluse în cerere ca documente justificative. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În speță, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de pregătirea actelor delegate.

(17)Pe parcursul punerii în aplicare a prezentului regulament, statele membre ar trebui să informeze și să ofere informații actualizate Comisiei cu privire la procedurile impuse în temeiul legislației naționale referitoare la prestatorii transfrontalieri pe care îi primesc și care doresc să presteze servicii temporar sau prin intermediul unei sucursale, al unei agenții sau al unui birou, inclusiv informațiile și documentele de care aparțin aceste proceduri, pentru a permite pregătirea formularelor de cerere. Pentru a garanta punerea în aplicare uniformă în ceea ce privește informațiile necesare care trebuie furnizate pentru cererea de eliberare a cardului electronic european pentru servicii, ar trebui să se confere competențe de executare Comisiei. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 23 .

(18)O descriere a termenilor acoperirii de asigurare obligatorie sau voluntară incluși în contractele scrise s-ar putea dovedi dificil de găsit. Distribuitorii de asigurări, precum și organismele desemnate de un stat membru pentru a furniza asigurare obligatorie, ar trebui, prin urmare, să ofere clientului lor o descriere a elementelor esențiale ale acoperirii sub forma unui certificat de asigurare. Acest certificat ar trebui să fie anexat la formularul de cerere. Pentru a garanta punerea în aplicare uniformă a acestei părți a regulamentului, ar trebui să se confere competențe de executare Comisiei pentru ca aceasta să poată adopta un format armonizat pentru certificate. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(19)Este posibil ca titularii de carduri electronice europene pentru servicii să fie nevoiți să detașeze personal pe teritoriul statului membru gazdă. În acest caz, prestatorii de servicii pot face obiectul unor cerințe, cum ar fi declarațiile prealabile adresate statului membru gazdă, necesare pentru protecția lucrătorilor detașați. Cardul electronic european pentru servicii nu va afecta în niciun fel conținutul unor astfel de declarații, și nici responsabilitățile statului membru gazdă în acest sens.

(20)O platformă electronică conectată la IMI, care urmează să fie dezvoltată de Comisie, ar trebui să fie pusă la dispoziția titularilor de carduri electronice europene pentru servicii, pentru a facilita respectarea formalităților care trebuie îndeplinite față de statul membru gazdă, după caz. Aceste formalități se referă în special la eventuala obligație de a depune declarații prealabile privind calificările profesionale ale lucrătorilor, care ar trebui să fie îndeplinită în conformitate cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului 24 .

(21)În ceea ce privește declarația prealabilă care poate fi impusă în temeiul articolului 9 din Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului 25 , platforma electronică conectată la IMI ar trebui să îi orienteze pe titularii unui card electronic european pentru servicii către procedurile electronice naționale instituite în statul membru gazdă în care vor fi detașați lucrătorii, ori de câte ori astfel de proceduri naționale permit transmiterea electronică a declarației prealabile menționate mai sus.

(22)Comisia ar trebui să pună platforma electronică conectată la IMI la dispoziția acelor state membre care au comunicat în prealabil Comisiei intenția lor de a face uz de această posibilitate. În cazul în care statele membre decid să permită utilizarea IMI pentru trimiterea declarației prealabile referitoare la lucrătorii detașați pe teritoriul lor, titularii de carduri electronice europene pentru servicii trebuie să poată depune o declarație, astfel cum este prevăzută la articolul 9 din Directiva 2014/67/UE, direct la autoritatea competentă din statul membru gazdă, astfel cum se definește la articolul 2 litera (a) din Directiva 2014/67/UE, prin intermediul platformei electronice conectate la IMI. În acest scop, un stat membru gazdă ar trebui să furnizeze toate elementele necesare în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) litera (a) din Directiva 2014/67/UE drept temei pentru un formular multilingv care urmează să fie utilizat pentru declararea lucrătorilor detașați pe teritoriul său. Comisia ar trebui să publice acest formular în Jurnalul Oficial și să îl pună la dispoziție pe platforma electronică conectată la IMI. Informațiile relevante cu privire la elementele necesare ar trebui să fie puse la dispoziția statului membru în cauză cu respectarea deplină a cerințelor privind limba stabilite la articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2014/67/UE. Experiența acestor state membre cu privire la utilizarea platformei electronice conectate la IMI ar trebui să facă parte din evaluarea prevăzută la articolul 19 al doilea paragraf din prezentul regulament.

(23)Pentru a garanta punerea în aplicare uniformă a prezentului regulament în ceea ce privește procedurile de eliberare și de actualizare a unui card electronic european pentru servicii, precum și pentru formalitățile privind detașarea de personal și circulația persoanelor care desfășoară activități independente, altele decât cele menționate la considerentul anterior, ar trebui să se confere competențe de executare Comisiei pentru a adopta norme privind prelucrarea electronică a procedurilor respective. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(24)Procedurile administrative naționale care sprijină procedurile reglementate de prezentul regulament ar trebui să fie electronice, în cazul în care statul membru în cauză decide astfel. Cu toate acestea, statele membre ar putea să utilizeze Sistemul de informare al pieței interne instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 în scopuri interne de cooperare administrativă.

(25)Procedurile pentru eliberarea, actualizarea, suspendarea sau revocarea unui card electronic european pentru servicii ar trebui să facă uz de documente numai în circumstanțe excepționale, atunci când mai multe informații detaliate sunt absolut esențiale. În orice caz, toate aceste documente ar trebui să fie utilizate și acceptate în formă simplă.

(26)legislația UE poate permite, în contextul formalităților pentru detașarea de personal în calitate de profesioniști reglementați sau al circulației persoanelor care desfășoară activități independente în ceea ce privește controlul calificărilor profesionale, ca documentele să fie prezentate într-o formă specială, de exemplu ca documente certificate sau autentificate. O astfel de certificare sau autentificare, odată efectuată în statul membru care a eliberat inițial documentul în cauză, ar trebui să fie acceptată pe teritoriul UE.

(27)Nu ar trebui să se solicite traducerea certificată a documentelor în temeiul prezentului regulament. Platformele electronice care tratează procedurile ar trebui să ofere o soluție tehnică pentru traducerea conținutului acestora. Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a acestei părți a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului. Normele privind traducerea documentelor în contextul detașării lucrătorilor și al cererii de atestate privind contribuțiile la sistemul de securitate socială nu ar trebui să fie reglementate de prezentul regulament.

(28)Statele membre au dreptul să perceapă taxe numai în limita costurilor specifice suportate pentru efectuarea procedurii. Costurile suportate deja din bugetul Uniunii nu ar trebui să genereze taxe percepute de statele membre. Prin urmare, statele membre ar trebui să comunice Comisiei taxele pe care acestea le percep prin intermediul IMI și să publice astfel de informații. Având în vedere că IMI oferă, în esență, toate facilitățile necesare, statele membre nu ar trebui, printre altele, să perceapă taxe pentru actualizarea, suspendarea, revocarea sau anularea unui card electronic european pentru servicii. În scopul de a asigura punerea în aplicare uniformă a dispozițiilor privind plata taxelor, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta norme privind modalitățile de plată și procesarea plăților. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(29)Prezentul regulament se bazează pe o cooperare administrativă sporită între statul membru de origine și statul membru gazdă, care ar trebui să includă schimburi de informații și utilizarea de registre naționale interconectate pentru a obține sau a verifica informațiile obținute anterior, cum ar fi registrele prevăzute în temeiul Directivei 2009/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului 26 sau al Regulamentului (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului 27 . Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a gestionării și prelucrării schimburilor de informații și a asistenței reciproce, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(30)Prestatorii de servicii obligați să achiziționeze o asigurare de răspundere civilă profesională în statele membre în care nu sunt activi se confruntă deseori cu dificultăți în a demonstra istoricul acțiunilor lor de răspundere civilă în ceea ce privește acoperirea obținută în altă parte. Istoricul acțiunilor de răspundere civilă reprezintă un element esențial pentru distribuitorii de asigurări în vederea stabilirii și a evaluării profilului de risc al unui potențial client. Acest lucru este dificil de demonstrat ca urmare a comunicării deficitare între distribuitorii de asigurări din cadrul pieței interne, dar și a disparităților în descrierea istoricului unei părți asigurate, inclusiv în cadrul aceluiași stat membru. Distribuitorii de asigurări și organismele desemnate de un stat membru pentru a furniza acoperire de asigurare obligatorie ar trebui, prin urmare, să fie obligați să elibereze o atestare privind acțiunile de răspundere civilă a terților, care să poată fi utilizată ulterior la nivel transfrontalier și chiar pe plan intern în cazul în care un prestator de servicii optează pentru un alt distribuitor de asigurări.

(31)Cu scopul de a garanta punerea în aplicare uniformă a prezentului regulament în ceea ce privește prezentarea descrierii răspunderii civile, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta norme privind formatul de prezentare standardizat al atestării respective. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(32)O atestare privind istoricul acțiunilor de răspundere civilă ar trebui să fie esențială pentru a permite distribuitorilor de asigurări și organismelor desemnate de un stat membru să furnizeze asigurare obligatorie să interzică practicile discriminatorii față de prestatorii transfrontalieri cu privire la care informațiile sunt mai puține și mai dificil de obținut. Același principiul al nediscriminării ar trebui să se aplice organizațiilor profesionale care oferă acoperire de grup membrilor acestora sau altor prestatori de servicii.

(33)O singură autoritate coordonatoare ar trebui să fie desemnată de fiecare stat membru pentru a îndeplini sarcinile prevăzute în prezentul regulament, fără a aduce atingere competențelor stabilite în legislația națională aplicabilă. Autoritățile respective ar trebui să fie înregistrate ca autoritate competentă în Sistemul de informare al pieței interne în scopul Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 și comunicate Comisiei.

(34)Aplicarea prezentului regulament ar trebui să fie monitorizată și evaluată în vederea stabilirii impactului acestuia asupra costurilor de extindere a operațiunilor la nivel transfrontalier, asupra creșterii transparenței cu privire la prestatorii transfrontalieri, asupra concurenței, asupra prețurilor și asupra calității serviciilor prestate. Efectele prezentului regulament și funcționarea practică a cooperării între autoritățile coordonatoare ar trebui să fie evaluate periodic. Această monitorizare va fi realizată în cooperare cu statele membre, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate relevante.

(35)Pentru a adapta funcționarea IMI la sarcinile conferite prin prezentul regulament, Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 ar trebui să fie modificat în consecință.

(36)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre având în vedere riscul de complexitate și inconsecvența abordărilor în materie de reglementare a anumitor servicii în statele membre, ci mai curând, datorită consolidării coordonării administrative și a armonizării în cadrul Uniunii, ele pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, dispozițiile prezentului regulament nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(37)Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezentul regulament, prin introducerea cardului electronic european pentru servicii și a facilităților și procedurilor administrative aferente, urmărește să promoveze drepturile de stabilire și dreptul de a presta servicii în oricare stat membru, prevenind orice formă de discriminare pe motive de naționalitate și asigurând o procedură imparțială, echitabilă și rezonabil de accelerată, în conformitate cu articolele 15, 21 și 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, garantând totodată respectarea deplină a protecției datelor cu caracter personal, inclusiv în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 28 , și acordând atenția cuvenită riscului de abuz de drept prevăzut la articolul 8 și , respectiv la articolul 54 din cartă.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1
Obiectul

Prezentul regulament introduce un card electronic european pentru servicii și facilitățile administrative aferente, care va fi pus la dispoziție pe teritoriul Uniunii Europene prestatorilor de servicii care doresc să beneficieze de respectivul card electronic.

Pentru a pune la dispoziție un astfel de card electronic european pentru servicii care le permite prestatorilor de servicii să inițieze și să exercite activități în calitate de prestator de servicii, coordonarea necesară a dispozițiilor prevăzute de lege, regulamente sau acțiuni administrative într-un stat membru este prevăzută în Directiva ..........[Directiva CES]....

Articolul 2
Domeniul de aplicare

1.Prezentul regulament se aplică serviciilor enumerate în anexa la Directivă [Directiva CES].

2.Prezentul regulament nu aduce atingere aspectelor menționate la articolul 1 alineatele (2)-(7) din Directiva 2006/123/CE.

Acesta nu se aplică activităților și domeniilor menționate la articolul 2 alineatele (2) și (3) din Directiva 2006/123/CE.

3.În cazul în care dispozițiile prezentului regulament sunt în conflict cu dispozițiile unui alt act al Uniunii care reglementează aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia în sectoare specifice sau pentru profesii specifice, dispozițiile celuilalt act al Uniunii prevalează și se aplică respectivelor sectoare sau profesii specifice.

Prezentul regulament, în special capitolul III din acesta, nu aduce atingere drepturilor lucrătorilor, obligațiilor prestatorilor de servicii și controalelor conexe din statele membre stabilite în Directivele 96/71/CE și 2014/67/UE.

Articolul 3
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„informații privind buna reputație a unui prestator” înseamnă informațiile menționate la articolul 33 alineatul (1) din Directiva 2006/123/CE;

2.„document electronic” înseamnă un document electronic, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (35) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 29 ;

3.„IMI” înseamnă Sistemul de informare al pieței interne instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1024/2012;

4.„document oficial” înseamnă orice document emis de autoritățile unui stat membru în conformitate cu legislația sa națională referitoare la aspecte relevante pentru procedurile reglementate de prezentul regulament, după cum urmează:

(a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcționar al unei jurisdicții a statului, inclusiv cele care emană de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc (huissier de justice);

(b) documentele administrative;

(c) actele notariale;

(d) certificate oficiale depuse pe acte sub semnătură privată, cum ar fi certificatele oficiale privind mențiuni de înregistrare, viza de învestire cu data certă și legalizări de semnătură;

(e) documentele întocmite de agenții diplomatici sau consulari ai unui stat membru, care își desfășoară activitatea pe teritoriul oricărui stat în calitate oficială, în cazul în care documentele respective trebuie să fie prezentate pe teritoriul altui stat membru sau agenților diplomatici sau consulari ai unui alt stat membru, care își desfășoară activitatea pe teritoriul unui stat terț.

5.„legalizare” înseamnă formalitatea de certificare a autenticității semnăturii unei persoane care ocupă o funcție publică, a calității în care a acționat semnatarul documentului și, dacă este cazul, a identității sigiliului sau a ștampilei aplicate pe documentul respectiv;

6.„formalitatea apostilei” înseamnă formalitatea care ar putea fi solicitată în vederea certificării autenticității semnăturii, a calității în care a acționat semnatarul documentului și, dacă este cazul, a identității sigiliului sau ștampilei aplicate pe documentul respectiv emisă de autoritatea competentă a statului de la care emană documentul, prevăzută în Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine (Convenția privind apostila);

7.„copie certificată” înseamnă o copie a unui document original care este semnată și atestată ca fiind o reproducere corectă și completă a acelui document original de către o autoritate care este împuternicită în temeiul dreptului intern să facă acest lucru;

8.„traducere certificată” înseamnă o traducere efectuată de o persoană calificată în acest sens în temeiul legislației unui stat membru;

9.„asigurare de răspundere profesională” înseamnă asigurarea de răspundere profesională, astfel cum este definită la articolul 23 alineatul (5) ultima liniuță din Directiva 2006/123/CE.

10.„serviciu” înseamnă un serviciu, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/123/CE;

11.„prestator” înseamnă un prestator, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2006/123/CE;

12.„stat membru de stabilire” înseamnă un stat membru de stabilire, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (4) din Directiva 2006/123/CE;

13.„stabilire” înseamnă stabilire, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (5) din Directiva 2006/123/CE;

14.„stat membru de origine” înseamnă statul membru căruia un prestator i-a adresat cererea de eliberare a unui card electronic european pentru servicii;

15.„stat membru gazdă” înseamnă statul membru în care un prestator și-a declarat intenția de a presta servicii utilizând un card electronic european pentru servicii;

16.„cerință” înseamnă o cerință, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (7) din Directiva 2006/123/CE;

17.„autoritate coordonatoare” înseamnă o autoritate desemnată în conformitate cu articolul 17;

18.„autoritate competentă” înseamnă oricare dintre următoarele:

(i) o autoritate competentă, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (9) din Directiva 2006/123/CE;

(ii) o autoritate competentă, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2005/36/CE;

(iii) oricare autoritate sau organism responsabil cu registrul central, registrul comerțului sau registrul societăților comerciale într-un stat membru;

(iv) oricare autoritate fiscală dintr-un stat membru;

19.„distribuitor de asigurări” înseamnă distribuitor de asigurări, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1), punctul 8 din Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului 30 ,

CAPITOLUL II
PROCEDURA DE ELIBERARE A UNUI CARD ELECTRONIC EUROPEAN PENTRU SERVICII

Articolul 4
Depunerea unei cereri de eliberare a unui card electronic european pentru servicii

1.Prestatorii pot alege să solicite eliberarea unui card electronic european pentru servicii.

Toate cererile de eliberare a unui card electronic european pentru servicii se depun pe o platformă electronică conectată la IMI prin utilizarea unui formular standard multilingv.

Formularul standard trebuie să cuprindă următoarele elemente:

(a) identificarea prestatorului, inclusiv, dacă este cazul, numerele de înregistrare în registrul central, în registrul comerțului sau în registrul societăților și în scopuri de securitate fiscală și socială;

(b) identificarea activității de servicii, statul membru gazdă, tipul de card electronic european pentru servicii vizat;

(c) indicarea intenției de a presta servicii din domeniul societății informaționale;

(d) informații referitoare la stabilirea prestatorului în statul membru de origine în legătură cu activitatea de servicii identificată în conformitate cu litera (b), inclusiv data stabilirii inițiale și identificarea altor state membre de stabilire;

(e) cerințele la care este supus solicitantul pentru prestarea serviciului în statul său membru de origine, cum ar fi calificări sau certificări;

(f) informații privind buna reputație a prestatorului;

(g) informații privind orice asigurare de răspundere civilă profesională existentă a prestatorului în legătură cu răspunderea profesională pe teritoriul statului membru de origine, inclusiv informații privind acoperirea pentru activitățile efectuate pe teritoriul altor state membre, după caz;

(h) o trimitere la cardurile electronice europene pentru servicii eliberate anterior pentru același prestator și aceeași activitate de servicii, astfel cum sunt identificate în conformitate cu literele (a) și (b).

2.Comisia indică modul în care informațiile menționate la literele (a)-(h) de mai sus trebuie prezentate în cadrul formularului standard și stabilește detaliile tehnice ale formularului standard pe teritoriul Uniunii Europene, prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

Cererea trebuie să includă toate documentele justificative necesare, încărcate de solicitant pe platforma electronică unde este pus la dispoziție formularul standard pentru depunerea cererii.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a indica, de asemenea:

a) detaliile informațiilor din formularul standard enumerate la alineatul (1) literele (a)-(h), care vor fi incluse în formularul standard;

b) alte documente sau categorii de documente care sunt solicitate în mod excepțional pentru a fi incluse drept documente justificative;

4.Statele membre furnizează Comisiei toate informațiile privind etapele procedurale legate de cerințele impuse prestatorilor pentru prestarea de servicii prin intermediul unei sucursale, al unei agenții sau al unui birou și pentru prestarea temporară de activități de servicii transfrontaliere care intră sub incidența Directivei …[Directiva CES]……….., necesare pentru elaborarea formularelor standard de cerere, descriind informațiile și documentele a căror prezentare este prevăzută în temeiul legislației naționale a prestatorului în legătură cu toate cerințele aplicabile, prin intermediul IMI până la [9 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], cu excepția informațiilor specifice care au fost notificate anterior în temeiul obligației de notificare prezentată deja în temeiul articolului 15 alineatul (7) și al articolului 39 alineatul (5) din Directiva 2006/123/CE.

5.Statele membre trebuie să comunice Comisiei, prin intermediul IMI, modificările aduse informațiilor comunicate anterior Comisiei în conformitate cu alineatul (4), înainte de intrarea în vigoare a legislației în cauză.

Articolul 5
Certificat de asigurare

1.În cazul în care informațiile privind acoperirea de asigurare sunt introduse în formularul standard, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) al treilea paragraf litera (g), la formularul de cerere se atașează un certificat de asigurare corespunzător.

Distribuitorul de asigurări sau organismul desemnat de un stat membru să ofere asigurare obligatorie furnizează acest certificat solicitantului, la cerere.

Certificatul de asigurare conține informații referitoare la existența asigurării de răspundere civilă profesională pentru serviciile în cauză, inclusiv domeniul teritorial de aplicare al unei astfel de acoperiri în alte state membre, riscurile asigurate, durata, sumele asigurate per acțiune de răspundere civilă și pentru toate acțiunile de răspundere civilă dintr-un an, precum și posibilele excluderi.

2.Comisia poate adopta un format armonizat pentru certificatul de asigurare, astfel cum se menționează la alineatul (1) al doilea paragraf prin intermediul unui act de punere în aplicare.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

CAPITOLUL III
FORMALITĂȚI PENTRU DETAȘAREA DE PERSONAL

ȘI CIRCULAȚIA PERSOANELOR CARE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE

Articolul 6
Formalități pentru personalul detașat

1.Prestatorii care dețin un card electronic european pentru servicii pot depune o declarație în prealabil, astfel cum se prevede la articolul 7 din Directiva 2005/36/CE cu privire la calificările profesionale ale personalului pe care intenționează să îl detașeze în statul membru gazdă, în legătură cu activitatea de servicii pentru care se aplică cardul electronic, pe lângă autoritatea competentă din statul membru gazdă, astfel cum se definește la articolul 3 alineatul (18) punctul (ii) din prezentul regulament, prin intermediul unei platforme electronice conectate la IMI.

Paragraful anterior nu se aplică declarațiilor prealabile privind calificările profesionale ale profesiilor reglementate:

(i) cu implicații în materie de sănătate publică și siguranță, care nu beneficiază de recunoaștere automată în temeiul capitolelor II, III sau IIIA de la titlul III din Directiva 2005/36/CE;

(ii) pentru care a fost introdus un card profesional european, în conformitate cu Directiva 2005/36/CE.

Declarația în legătură cu calificările profesionale ale personalului detașat se depune sub forma unui formular standard multilingv, însoțită de documentele justificative, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatele (1) și (2) din Directiva 2005/36/CE.

O declarație comunicată în conformitate cu prezentul alineat constituie o declarație prealabilă în temeiul articolului 7 din Directiva 2005/36/CE.

2.Prestatorii care dețin un card electronic european pentru servicii și care intenționează să detașeze lucrători în legătură cu activitatea de servicii în cauză către un stat membru gazdă, trebuie să depună declarațiile în temeiul articolului 9 din Directiva 2014/67/UE, în conformitate cu procedurile stabilite de statele membre în acest scop.

Mai mult, în cazul în care statele membre au instituit proceduri care permit completarea, prin mijloace electronice, a declarației cu privire la detașarea lucrătorilor în temeiul articolului 9 din Directiva 2014/67/UE, platforma electronică conectată la IMI menționată la alineatul (1) îl orientează pe titularul cardului către procedurile naționale relevante.

3.Prestatorii care dețin un card electronic european pentru servicii pot depune totodată o declarație în temeiul articolului 9 din Directiva 2014/67/UE, în legătură cu activitatea de servicii pentru care se aplică respectivul card, pe lângă autoritatea competentă din statul membru gazdă, astfel cum se definește la articolul 2 litera (a) din Directiva 2014/67/UE, prin intermediul platformei electronice conectate la IMI menționate la alineatul (1), în cazul în care statul membru gazdă a comunicat Comisiei că această posibilitate ar trebui să se aplice pentru detașarea lucrătorilor pe teritoriul său.

Pentru a face uz de posibilitatea prevăzută la primul paragraf, un stat membru gazdă furnizează toate elementele necesare în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) litera (a) din Directiva 2014/67/UE drept temei pentru un formular multilingv care urmează să fie utilizat pentru declararea lucrătorilor detașați pe teritoriul său. Comisia publică acest formular în Jurnalul Oficial și îl pune la dispoziție pe platforma electronică conectată la IMI. Informațiile relevante cu privire la elementele necesare sunt puse la dispoziția statului membru gazdă în cauză cu respectarea deplină a cerințelor privind limba stabilite la articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2014/67/UE.

O declarație comunicată în conformitate cu primul și al doilea paragraf constituie o declarație validă în sensul articolului 9 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) litera (a) din Directiva 2014/67/UE, fără a aduce atingere altor cerințe administrative sau măsuri de control impuse de statul membru gazdă în conformitate cu articolul 9 din directiva respectivă.

Un stat membru gazdă poate informa Comisia că nu mai dorește să facă uz de posibilitatea prevăzută la primul paragraf.

4.Comisia este împuternicită să adopte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, norme tehnice privind structura formularului standard multilingv menționat la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 7
Formalități pentru circulația persoanelor care desfășoară activități independente

1.Prestatorii care sunt persoane fizice și care solicită eliberarea unui card electronic european pentru servicii pot prezenta o declarație prealabilă în ceea ce privește propriile calificări personale pe o platformă electronică conectată la IMI în aceleași condiții precum cele prevăzute la articolul 6 alineatul (1) în legătură cu lucrătorii lor.

În ceea ce privește declarațiile prealabile referitoare la calificările profesionale ale prestatorului, atestatele menționate la articolul 7 alineatul (2) literele (b) și (d) din Directiva 2005/36/CE se înlocuiesc cu un formular de cerere completat pentru eliberarea unui card electronic european pentru servicii, comunicat statului membru gazdă în conformitate cu articolul 11 din Directivă [Directiva CES]…….., și care dovedește astfel stabilirea prestatorului.

2.O declarație comunicată în conformitate cu alineatul (1) constituie o declarație prealabilă în temeiul articolului 7 din Directiva 2005/36/CE.

3.Comisia poate adopta, prin intermediul actelor de punere în aplicare, norme tehnice privind structura formularului standard multilingv menționat la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 16 alineatul (2).

CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND PROCEDURILE

LEGATE DE CARDUL ELECTRONIC EUROPEAN PENTRU SERVICII

Articolul 8
Proceduri electronice

1.Prestatorii au dreptul la gestionarea și prelucrarea integral electronică a procedurilor pentru solicitarea, eliberarea și actualizarea unui card electronic european pentru servicii, precum și la formalități integral electronice în conformitate cu articolul 6 alineatele (1) și (3) și cu articolul 7.

Respectivele formalități și proceduri electronice sunt puse la dispoziție de Comisie pe o platformă electronică conectată la IMI.

Statele membre stabilesc dacă fluxurile de lucru procedurale dintre autoritățile lor coordonatoare și autoritățile lor competente implicate în procedurile și formalitățile privind cardul electronic european pentru servicii pentru detașarea de personal și circulația persoanelor care desfășoară activități independente, în conformitate cu articolele 6 și 7, sunt sau nu electronice.

2.Comisia adoptă specificații tehnice pentru gestionarea și prelucrarea electronică a procedurilor menționate la alineatul (1) prin intermediul actelor de punere în aplicare, inclusiv măsuri pentru a garanta integritatea, confidențialitatea și exactitatea informațiilor și condițiile și procedurile pentru ca titularul unui card electronic european pentru servicii să descarce astfel de informații, pentru a permite părților terțe să acceseze astfel de informații și pentru ca părțile terțe respective să verifice informațiile respective.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

3.Autoritățile coordonatoare ale statelor membre informează publicul cu privire la funcționarea și valoarea adăugată a cardului electronic european pentru servicii și la formalitățile pentru detașarea de personal și circulația persoanelor care desfășoară activități independente în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolul 7.

Articolul 9
Formatul documentelor și traducerea

1.În contextul procedurilor de eliberare, actualizare, suspendare sau revocare a unui card electronic european pentru servicii, autoritățile competente ale statelor membre acceptă documente în copie simplă și nu solicită ca documentele prezentate acestora să facă obiectul legalizării, formalităților apostilei, certificării sau autentificării.

2.În măsura în care, în conformitate cu dreptul UE, se solicită o formă specială a documentelor utilizate în scopul formalităților pentru detașarea de personal și circulația persoanelor care desfășoară activități independente în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolul 7, autoritățile competente ale statelor membre, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (19) punctul (ii), acceptă:

(a) documente oficiale, documente certificate și copii certificate ale acestora exceptate de la formalitatea apostilei și toate formele de legalizare;

(b) documente certificate sau autentificate în statul membru care a emis documentul original, în conformitate cu legile, reglementările sau dispozițiile sale administrative în vigoare, ca fiind certificate sau autentificate;

(c) copii certificate făcute în oricare stat membru, în conformitate cu legislația statului membru unde a avut loc certificarea.

3.Nu se solicită o traducere certificată pentru documentele utilizate în contextul procedurilor de eliberare, actualizare, suspendare sau revocare a unui card electronic european pentru servicii sau în contextul formalităților pentru detașarea de personal și circulația persoanelor care desfășoară activități independente în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și articolul 7. Acest lucru nu aduce atingere dreptului statelor membre de a solicita traduceri necertificate ale documentelor în una dintre limbile lor oficiale, în conformitate cu dreptul UE.

4.Comisia adoptă normele tehnice pentru traducerea automată a informațiilor și a documentelor în contextul procedurilor pentru eliberarea, actualizarea, suspendarea sau revocarea unui card electronic european pentru servicii sau în contextul formalităților pentru detașarea de personal și circulația persoanelor care desfășoară activități independente în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolul 7, prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 10
Taxe percepute pentru eliberarea unui card electronic european pentru servicii
și pentru formalitățile de detașarea de personal și circulația persoanelor care desfășoară activități independente

1.Toate taxele percepute în contextul unei proceduri de eliberare a unui card electronic european pentru servicii sunt rezonabile și proporționale și nu depășesc costurile care rezultă în mod direct din activitatea specifică aferentă procedurii.

Prestatorii au dreptul de a le fi rambursate taxele plătite în avans fie în statul lor de origine, fie în statul membru gazdă în legătură cu cereri care nu au fost examinate, verificate și completate de statele membre în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Directiva ………[Directiva CES]……….

Nu se percep taxe în ceea ce privește:

(a) procedurile pentru actualizarea, suspendarea, revocarea sau anularea unui card electronic european pentru servicii;

(b) furnizarea de informații suplimentare de către titularului cardului electronic în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) din…[Directiva];

(c) formalitățile în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolul 7 pentru detașarea de personal și circulația persoanelor care desfășoară activități independente.

2.Statele membre comunică Comisiei taxele și modalitățile de plată introduse în temeiul prezentului articol, prin intermediul IMI, cel târziu în termen de [2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și publică informațiile respective în mod corespunzător.

3.Comisia adoptă normele tehnice privind modalitățile de plată și prelucrarea plăților prin intermediul actelor de punere în aplicare.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

CAPITOLUL V
ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ PROFESIONALĂ

Articolul 11
Atestarea privind acțiunile de răspundere civilă ale terților

1.Un distribuitor de asigurări eliberează, în termen de 15 zile de la primirea unei cereri în acest sens din partea unui deținător de poliță, o atestare privind acțiunile de răspundere civilă ale terților legate de activitățile acestuia acoperite de contractul de asigurare de răspundere civilă profesională în ultimii ani ai relației contractuale, până la maximum 5 ani, sau o declarație referitoare la absența unor astfel de acțiuni, care să descrie răspunderea civilă rezultată din prestarea serviciilor în cauză care au făcut obiectul unei acțiuni de răspundere civilă.

2.Comisia poate adopta norme privind formatul standardizat de prezentare al atestării menționate la alineatul (1), prin intermediul actelor de punere în aplicare.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 12
Obligații pentru distribuitorii de asigurări

Distribuitorii de asigurări și organismele desemnate de un stat membru să furnizeze asigurare obligatorie iau în considerare în politica lor de acceptare și în calculul primelor, de manieră nediscriminatorie, experiența prestatorului, astfel cum este reflectată în atestarea privind acțiunile de răspundere civilă eliberată în conformitate cu articolul 11, conform documentelor prezentate de prestator.

Articolul 13
Obligații pentru organizațiile profesionale

Organizațiile profesionale, inclusiv autoritățile competente, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (18) punctele (i) și (ii), care oferă membrilor acestora sau prestatorilor de servicii în anumite condiții acoperire de grup legată de asigurarea de răspundere civilă profesională, garantează accesul la această acoperire, în aceleași condiții nediscriminatorii, prestatorilor de servicii din alte state membre care își exprimă interesul de a beneficia de o astfel de acoperire de grup.

CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII FINALE

Articolul 14
Schimb de informații și asistență reciprocă

1.Autoritățile coordonatoare și autoritățile competente din diferite state membre fac schimb de informații și își oferă asistență reciprocă în contextul unei proceduri de eliberare, suspendare, revocare sau anulare a unui card electronic european pentru servicii, precum și în ceea ce privește actualizarea informațiilor conținute de acesta. Această obligație se aplică, de asemenea, în contextul formalităților care au loc în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolul 7 pentru detașarea de personal și circulația persoanelor care desfășoară activități independente, în legătură cu autoritățile competente, astfel cum se definește la articolul 3 alineatul (19) punctul (ii).

2.Autoritățile coordonatoare și autoritățile competente utilizează toate posibilitățile de interconectare disponibile ale registrelor naționale, în vederea obținerii sau verificării informațiilor obținute anterior în contextul procedurilor menționate la alineatul (1) de mai sus, inclusiv interconectarea registrului central, a registrului comerțului și a registrului societăților în temeiul Directivei 2009/101/CE și a registrelor de insolvență în temeiul Regulamentului (UE) 2015/848.

3.Comisia adoptă normele tehnice pentru gestionarea și prelucrarea schimburilor de informații și a asistenței reciproce menționate la alineatele (1) și (3), prin intermediul actelor de punere în aplicare. Acest lucru nu aduce atingere funcționării sistemelor de interconectări menționate la alineatul (2) din prezentul articol și nici specificațiilor tehnice respective.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 15
Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

2.Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 4 alineatul (3) este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la […]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe prevăzute în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară prevăzută în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 16
Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de comitetul menționat la articolul 40 alineatul (1) din Directiva 2006/123/CE. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face referire la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 17
Desemnarea și rolul autorităților coordonatoare

1.În scopul prezentului regulament, fiecare stat membru desemnează o autoritate coordonatoare, responsabilă cu îndeplinirea sarcinilor care îi revin în conformitate cu prezentul regulament.

2.Statele membre comunică Comisiei identitatea autorităților coordonatoare desemnate în conformitate cu alineatul (1) în termen de [9 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] și le înregistrează în IMI în conformitate cu articolul 5 litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2012.

3.Prezentul articol nu aduce atingere repartizării competențelor la nivel local sau regional de către statele membre.

Articolul 18
Monitorizarea punerii în aplicare

Comisia, împreună cu statele membre, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate relevante, vor stabili mecanisme de monitorizare pentru monitorizarea punerii în aplicare și a impacturilor prezentului regulament, în special impacturile acestuia asupra libertății de stabilire și asupra libertății de a presta servicii în statele membre pentru serviciile reglementate, în ceea ce privește costurile suportate de prestatori pentru extinderea operațiunilor la nivel transfrontalier, consolidarea transparenței cu privire la prestatorii transfrontalieri, intensificarea concurenței, precum și modul în care aceasta afectează prețurile și calitatea serviciilor în cauză, ținând seama de indicatorii relevanți.

Articolul 19
Clauza de reexaminare

În termen de 60 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament]și, ulterior, cel târziu o dată la cinci ani, Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind performanța acestuia, inclusiv o analiză a impactului asupra sarcinii administrative suportate de prestatorii de servicii care sunt activi la nivel transfrontalier. Raportul respectiv include, de asemenea, o evaluare a tuturor experiențelor practice relevante pentru cooperarea dintre autoritățile coordonatoare. Raportul conține o evaluare a caracterului adecvat al introducerii unui card electronic european pentru servicii pentru alte activități de servicii. Acesta conține o evaluare a Directivei …….[Directiva CES]…, în conformitate cu articolul 21 al acesteia.

Ca parte a raportului prevăzut la articolul 24 alineatul (1) din Directiva 2014/67/UE, Comisia evaluează dacă și în ce măsură platforma electronică conectată la IMI și prevăzută la articolul 6 din prezentul regulament ar putea facilita respectarea formalităților necesare pentru detașarea lucrătorilor în temeiul articolului 9 din Directiva 2014/67/UE. Evaluarea respectivă ține cont de experiența statelor membre care este posibil să fi optat pentru utilizarea platformei electronice conectate la IMI în temeiul articolului 6 alineatul (3) din prezentul regulament.

Articolul 20
Modificare la Regulamentul (UE) nr. 1024/2012

În anexa la Regulamentul (UE) nr. 1024/2012, se adaugă următorul punct:

„9. Regulamentul (UE) nr. ........... al Parlamentului European și al Consiliului din .......... de introducere a unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente.”

Articolul 21
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4 alineatele (1)-(3), articolul 5 alineatul (1), articolul 6 alineatele (1), (2), (3) și (4), articolul 7 alineatele (1) și (2), articolul 8 alineatul (1), articolul 9 alineatele (1), (2) și (3), articolul 10 alineatul (1) și articolul 14 alineatele (1), (2) și (3) se aplică în termen de [doi ani de la intrarea în vigoare] a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European    Pentru Consiliu

Președintele    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 31  

Titlul 02: Piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri

Activitatea 02 03: Piața internă a bunurilor și a serviciilor

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

 Propunerea/inițiativa se referă la o nouă acțiune anunțată în cadrul Strategiei privind piața unică 

 Propunerea/inițiativa se referă la o nouă acțiune ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 32  

 Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

 Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Planul strategic al DG GROW pentru perioada 2016-2020 identifică drept una dintre prioritățile Comisiei o piață internă mai aprofundată și mai echitabilă cu o bază industrială consolidată. În Comunicarea sa referitoare la Strategia privind piața unică, intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” [COM(2015) 550 final], Comisia a anunțat inițiative legislative destinate să elimine barierele de pe piața serviciilor.

În acest context, Strategia privind piața unică a propus lansarea unui card electronic european pentru servicii („pașaport pentru servicii”), pentru a spori siguranța și pentru a reduce barierele pentru prestatorii de servicii care doresc să acceseze alte piețe ale UE pentru a-și extinde activitățile. Acest anunț a fost salutat de Consiliul European în concluziile sale din iunie 2016.

Obiectivele generale ale acestei inițiative sunt de a spori gradul de integrare a pieței în ceea ce privește serviciile pentru întreprinderi și serviciile din domeniul construcțiilor și de a îmbunătăți creșterea productivității în ambele sectoare.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiective specifice

Obiectivele specifice ale prezentei propuneri sunt:

- să faciliteze și să facă mai puțin costisitoare prestarea de servicii de către societăți în alte state membre,

- să permită o mai mare încredere a pieței în ceea ce privește prestatorii de servicii străini, prin intensificarea transparenței și creșterea cantității de informații disponibile;

- să permită o creștere a dinamicii pieței și a concurenței, conducând la mai multe posibilități de alegere și la valoare adăugată pentru consumatori.

Pentru a atinge aceste obiective, se prevăd următoarele activități:

1. reducerea sarcinii administrative prin intermediul unei proceduri la nivelul UE cu o interfață publică care să permită prestatorilor de servicii să îndeplinească formalitățile online;

2. conectarea statului membru de origine și a statului membru gazdă prin intermediul unei platforme informatice la nivel european. În acest scop, sistemul IMI va servi drept funcționalitate administrativă pentru autoritățile naționale. Acesta ar trebui dezvoltat în continuare pentru a veni în sprijinul funcționării cardului electronic european pentru servicii.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Capitolul 02 03: Piața internă a bunurilor și a serviciilor

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

Propunerea bazată pe directiva de introducere a cardului electronic european pentru servicii va prevedea:

1. o reducere a sarcinii administrative pentru prestatorii de servicii care doresc să presteze servicii în alte state membre, având în vedere faptul că aceștia vor putea să utilizeze o procedură electronică simplificată pentru a îndeplini formalitățile și pentru a beneficia de transparență în ceea ce privește prelucrarea cererilor. Acest lucru le va permite să economisească timp și costuri atunci când prestează servicii la nivel transfrontalier sau când stabilesc un sediu secundar;

2. reducerea sarcinii administrative pentru autoritățile naționale, inclusiv facilitarea unei cooperări sporite între diferite state membre;

3. economii de costuri prin valorificarea unui instrument informatic existent (Sistemul de informare al pieței interne - denumit în continuare „IM”) în noi domenii, astfel încât să se beneficieze de economii de scară și de gamă (în loc să se dezvolte un nou instrument cu un scop unic). Autoritățile competente sunt deja înregistrate în IMI.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Propunerea va contribui la o punere în aplicare mai eficace a Directivei privind serviciile, în special în ceea ce privește serviciile pentru întreprinderi și cele din domeniul construcțiilor.

Impactul direct se poate măsura utilizând următorii indicatori:

- numărul de prestatori de servicii care ar folosi cardul electronic european pentru servicii (și formalitățile aferente pentru detașarea de personal sau circulația persoanelor care desfășoară activități independente);

- experiența prestatorilor de servicii cu privire la ușurința de realizare a procedurilor electronice oferite;

- viteza medie a procedurilor oferite;

- numărul de schimburi de informații între statele membre;

- experiența statelor membre care fac uz de posibilitatea acordată prin articolul 6 alineatul (3) din regulament în ceea ce privește criteriile de mai sus.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Propunerea va reduce sarcina administrativă și va spori securitatea juridică pentru prestatorii de servicii care doresc să înceapă să presteze servicii în alt stat membru atât temporar, cât și în cazul unui sediu secundar. În plus, aceasta va inspira o mai mare încredere a pieței în ceea ce privește prestatorii de servicii, prin intensificarea transparenței și creșterea cantității de informații disponibile.

Cardul electronic european pentru servicii va prezenta, de asemenea, anumite beneficii pentru autoritățile din statele membre. În primul rând, acesta ar reduce volumul de lucru al autorităților competente atât din statul membru de origine, cât și din statul gazdă, prin înlocuirea activității convenționale pe hârtie cu un flux de lucru electronic. Acest flux de lucru ar avea un grad ridicat de standardizare și vor fi oferite facilități de traducere automată. În al doilea rând, formalitățile vor fi simplificate în cadrul unei singure aplicații electronice în locul mai multor fluxuri de lucru paralele care există în prezent.

Acest lucru se va realiza prin crearea unei proceduri unice la nivelul UE, bazată pe o platformă informatică paneuropeană comună (sistemul IMI). Acest sistem este dezvoltat, gestionat și finanțat deja de către Comisie de mai mulți ani. Statele membre au deja experiență în ceea ce privește acest sistem, având în vedere că, până în prezent, peste 5 000 de autorități competente s-au înregistrat în IMI începând cu 2011.

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

Eventualele soluții naționale sau regionale pentru simplificarea administrativă ar fi diferite de la un stat membru la altul în ceea ce privește economiile de costuri și în ceea ce privește eficacitatea. Luarea de măsuri la nivelul UE ar garanta faptul că prestatorii de servicii pot beneficia de o abordare mai puțin divergentă între statele membre la momentul extinderii la nivel transfrontalier.

Având în vedere natura IMI ca instrument centralizat de comunicare dezvoltat și găzduit de Comisie, acesta va facilita introducerea și buna funcționare a eliberării cardului electronic european pentru servicii și va servi drept sistem eficient de cooperare între statele membre. Cardul electronic european pentru servicii (instituit pe baza sistemului IMI) ar permite, de asemenea, eliminarea anumitor obstacole precum costurile de traducere pentru societăți. Comisia va oferi IMI ca platformă IT gratuită pentru statele membre care doresc să facă uz de posibilitatea de a depune electronic declarațiile prealabile ale lucrătorilor detașați pe teritoriul lor. De asemenea, Comisia va pune la dispoziție IMI pentru schimburi interne legate de cardul electronic european pentru servicii, dacă statele membre doresc acest lucru.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Sistemul IMI în sine s-a dovedit a fi un instrument eficient și fiabil în alte domenii. Procedura privind cardul profesional european (CPE) pentru recunoașterea calificărilor profesionale, introdusă în 2013 prin modificarea Directivei 2005/36/CE, este un bun exemplu.

CPE facilitează recunoașterea calificărilor profesionale pentru o serie de profesioniști selectați. Aceasta este o procedură la nivelul UE furnizată la nivel central, cu o procedură definită în mod clar în cadrul sistemului IMI. Obligațiile statelor membre în cadrul fluxului de lucru procedural sunt stabilite în detaliu, eliminându-se astfel ambiguitatea normelor mai generale. Aceasta oferă o soluție adecvată susținută de norme specifice privind aspecte practice, cum ar fi documentele, termenele pentru prelucrarea cererilor și aprobarea tacită în cazul în care autoritățile din țara gazdă nu adoptă o decizie finală în termenul stabilit. Astfel, CPE oferă o modalitate mai ușoară, mai rapidă și mai transparentă pentru recunoașterea calificărilor.

Începând cu ianuarie 2016, când CPE a devenit disponibil, peste 560 de carduri profesionale europene au fost deja eliberate (până la 20 octombrie 2016). Adoptarea CPE a fost semnificativă, reflectând un nivel ridicat al cererii în rândul profesioniștilor care pot în prezent să beneficieze de acesta (asistenți medicali, fizioterapeuți, ghizi montani, agenți imobiliari și farmaciști).

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Există o serie de inițiative viitoare ale Comisiei care vizează, de asemenea, introducerea de proceduri electronice sau de facilități, pentru care sunt prevăzute sinergii, în măsura posibilului. Printre acestea se numără inițiativele privind interconectarea registrelor societăților (BRIS), interconectarea registrelor de insolvență și extinderea mini-ghișeului unic pentru TVA. BRIS va fi funcțional începând cu jumătatea anului 2017 și va oferi un acces mai larg la datele societăților. Începând din 2019, acesta va fi completat de o interconectare a registrelor de insolvență. Începând din 2021, VAT MOSS va reduce costurile pentru prestatorii de servicii străini în domeniul formalităților privind TVA.

Toate aceste inițiative sunt complementare cardului electronic european pentru servicii. În plus, se va urmări identificarea de sinergii. De exemplu, dacă acest lucru este realizabil din punct de vedere tehnic, informațiile disponibile prin intermediul BRIS (și, de asemenea, prin interconectarea registrelor de insolvență) ar trebui să fie utilizate de către autoritățile coordonatoare pentru a completa cererea de eliberare a unui CES sau pentru verificarea încrucișată a informațiilor.

1.6.Durata și impactul financiar

 Propunere/inițiativă pe durată determinată

◻ Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

◻ Impact financiar din AAAA până în AAAA

 Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2018 până în 2021,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă. Costurile de găzduire, operaționale și de întreținere sunt incluse în costurile relevante pentru funcționarea sistemului IMI.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 33  

 Gestiune directă asigurată de către Comisie

⌧ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive;

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondului european de investiții;

◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Comisia prezintă un raport privind dezvoltarea și performanța IMI prin intermediul Tabloului de bord online al pieței unice. Utilizarea IMI pentru cererile de eliberare de carduri electronice europene pentru servicii va fi raportată în mod corespunzător în acest context. În plus, se va înainta un raport periodic către Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în legătură cu aspecte de protecție a datelor din IMI, inclusiv în materie de securitate.

După introducerea cardului electronic european pentru servicii, viitoarele instrumente juridice vor prevedea, de asemenea, o reexaminare după 5 ani.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

Riscul general care poate fi identificat este neadoptarea de către prestatorii de servicii a facilității reprezentante de cardul electronic european pentru servicii. Și anume, riscul este ca acest card electronic european pentru servicii să fie complet dezvoltat și funcțional, dar ca cererea să fie foarte mică sau chiar inexistentă. Un alt risc este ca autoritățile competente să considere că adaptarea este dificilă și să nu furnizeze resurse adecvate pentru prelucrarea cererilor în mod corespunzător și în timp util.

Una dintre principalele caracteristici ale propunerii este că acest card electronic european pentru servicii se va baza pe funcționalitățile IMI. Cadrul general de risc al IMI, inclusiv riscurile operaționale, au fost identificate în contextul Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 („Regulamentul IMI”). Comisia este „proprietarul de sistem” al IMI și răspunde de operarea, întreținerea și dezvoltarea cotidiană a sistemului. Sistemul este dezvoltat și găzduit de un furnizor intern, care asigură un nivel ridicat de continuitate a activității. În contextul introducerii cardului electronic european pentru servicii, există, de asemenea, riscuri legate de aspecte privind protecția datelor.

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

Abordând riscurile generale, astfel cum sunt identificate în secțiunea 2.2.1 de mai sus, Comisia va oferi asistență (de exemplu ateliere etc.) tuturor părților interesate (de exemplu autorități ale statelor membre, organisme profesionale etc.) și va promova activ introducerea și utilizarea noului sistem. De asemenea, statele membre vor trebui să promoveze beneficiile instrumentului propus.

În ceea ce privește aspectele operaționale legate de cardul electronic european pentru servicii, în special interfața publică, funcția administrativă, precum și facilitatea de notificare, acestea sunt legate de funcționarea IMI și trebuie analizate în contextul metodei interne de control a IMI în ansamblu, astfel cum se prevede în Regulamentul IMI. Comitetul director al IMI este responsabil pentru monitorizarea și controlul la nivel înalt. Reuniunile periodice și instrumentele de raportare facilitează monitorizarea atentă a dezvoltării IT și a lucrărilor de întreținere.

În plus, în temeiul articolului 21 din Regulamentul IMI din 2012, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor garantează că prelucrarea datelor cu caracter personal de către Comisie în cadrul IMI se efectuează în conformitate cu normele aplicabile. Autoritățile naționale pentru protecția datelor vor monitoriza prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente la nivelul statelor membre.

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

Riscurile generale vor fi abordate prin măsuri relevante, inclusiv prin furnizarea de asistență și informații părților interesate în cauză.

Funcționarea cardului electronic european pentru servicii se va baza pe funcționalitățile IMI și va face obiectul sistemului existent de gestiune și control pentru IMI. Se consideră că propunerea nu va conduce la creșterea riscului de eroare.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

În scopul combaterii fraudei, a corupției și a altor activități ilegale, în contextul IMI se vor aplica, fără nicio restricție, dispozițiile aplicabile în mod normal activităților Comisiei, inclusiv Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul
cheltuielilor

Contribuție

Număr
[Rubrica………………………...…………]

Dif./Nedif. 34 .

Țări AELS 35

Țări candidate 36

Țări terțe

În sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

1A

02.03.04

Instrumente pentru guvernanța pieței interne

Dif.

DA

NU

NU

NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

Alocările indicate în prezenta secțiune se vor realiza prin redistribuire; nu se preconizează niciun impact asupra bugetului UE dincolo de creditele prevăzute deja în programul financiar oficial al Comisiei.

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

în EUR

Rubrica din cadrul financiar
multianual

1A

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

DG: GROW

2018

2019

2020

2021

TOTAL

• Credite operaționale

02.03.04

Angajamente

(1)

310 000

945 000

945 000

0

2 200 000

Plăți

(2)

310 000

945 000

945 000

0

2 200 000

Numărul liniei bugetare

Angajamente

(1a)

Plăți

(2a)

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe 37  

Numărul liniei bugetare

(3)

0

0

0

0

0

TOTAL credite pentru DG GROW

Angajamente

=1+1a +3

310 000

945 000

945 000

0

2 200 000

Plăți

=2+2a +3

310 000

945 000

945 000

0

2 200 000



TOTAL credite operaționale

Angajamente

(4)

310 000

945 000

945 000

0

2 200 000

Plăți

(5)

310 000

945 000

945 000

0

2 200 000

• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe

(6)

0

0

0

0

0

TOTAL credite
în cadrul RUBRICII 1A
din cadrul financiar multianual

Angajamente

=4+ 6

310 000

945 000

945 000

0

2 200 000

Plăți

=5+ 6

310 000

945 000

945 000

0

2 200 000



Rubrica din cadrul financiar
multianual

5

„Cheltuieli administrative”

în EUR

2018

2019

2020

2021

TOTAL

DG: GROW

• Resurse umane

303 600

427 800

427 800

358 800

1 518 000

• Alte cheltuieli administrative

0

0

0

0

0

TOTAL DG GROW

Credite

303 600

427 800

427 800

358 800

1 518 000

TOTAL credite
în cadrul RUBRICII 5
din cadrul financiar multianual 

(Total angajamente = Total plăți)

303 600

427 800

427 800

358 800

1 518 000

în EUR

2018

2019

2020

2021

TOTAL

TOTAL credite
în cadrul RUBRICILOR 1-5
din cadrul financiar multianual 

Angajamente

613 600

1 372 800

1 372 800

358 800

3 718 000

Plăți

613 600

1 372 800

1 372 800

358 800

3 718 000

Impactul estimat asupra creditelor operaționale

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în EUR

A se indica obiectivele și realizările

2018

2019

2020

2021

TOTAL

Tip 38

Costuri medii

Nu

Costuri

Nu

Costuri

Nu

Costuri

Nu

Costuri

Nr. total

Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 1 39  

Reducerea sarcinii administrative

- Realizare

Interfață publică

200 000

600 000

600 000

0

1 400 000

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

200 000

600 000

600 000

0

1 400 000

OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 2

Funcționalitate administrativă

- Realizare

Funcționalitate administrativă

110 000

345 000

345 000

0

800 000

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

110 000

345 000

345 000

0

800 000

COSTURI TOTALE

310 000

945 000

945 000

0

2 200 000

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.2.1.Sinteză

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

în EUR

2018

2019

2020

2021

TOTAL

RUBRICA 5
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

303 600

427 800

427 800

358 800

1 518 000

Alte cheltuieli administrative

Subtotal RUBRICA 5
din cadrul financiar multianual

303 600

427 800

427 800

358 800

1 518 000

În afara RUBRICII 5 40
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ

Subtotal
În afara RUBRICII 5
din cadrul financiar multianual

TOTAL

303 600

427 800

427 800

358 800

1 518 000

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului. Orice impact care derivă din punerea în aplicare a deciziilor propuse asupra numărului de angajați sau asupra nivelului creditelor va fi acoperit prin redistribuirea resurselor existente.

3.2.2.2.Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

2018

2019

2020

2021

• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei)

2,2

3,1

3,1

2,6

XX 01 01 02 (delegații)

XX 01 05 01 (cercetare indirectă)

10 01 05 01 (cercetare directă)

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 41

XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)

XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații)

XX 01 04 yy  42

- la sediu

- în delegații

XX 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)

10 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

TOTAL

2,2

3,1

3,1

2,6

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului. Orice impact care derivă din punerea în aplicare a deciziilor propuse asupra numărului de angajați sau asupra nivelului creditelor va fi acoperit prin redistribuirea resurselor existente.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Sprijinirea adoptării actelor de punere în aplicare aferente, gestionarea proiectelor, analiza activității economice și punerea în aplicare de activități de sprijin.

Personal extern

3.2.3.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

   Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadrul financiar multianual.

   Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

   Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.4.Contribuția terților

⌧ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

◻ Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

   asupra resurselor proprii

   asupra diverselor venituri

(1) Comisia Europeană, „Actualizarea studiului privind impactul economic al Directivei privind serviciile”, 2015.
(2) Concluziile Consiliului European; 28 iunie 2016.
(3) Comunicarea Comisiei intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi”, 28 octombrie 2015.
(4) Inclusiv 9 ateliere de lucru organizate de Comisie cu prestatori de servicii din regiuni transfrontaliere.
(5) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, „Impact Assessment accompanying the Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council introducing a European services e-card and related administrative facilities” („Evaluarea impactului care însoțește Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente”), 2017.
(6) Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”) (JO L 316, 14.11.2012, p. 1).
(7) Ambele sectoare acoperă aproximativ 20 % din PIB-ul și ocuparea forței de muncă în UE - Eurostat.
(8)    Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 - Accelerarea transformării digitale a guvernării - COM(2016)179.
(9) Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”) (JO L 316, 14.11.2012, p. 1).
(10) Regulamentul (UE) 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO L 200, 26.7.2016, p.1).
(11) Concluziile Consiliului referitoare la „Strategia privind piața unică pentru servicii și bunuri”, 29 februarie 2016 .
(12) Concluziile Consiliului European din 28 iunie 2016 .
(13) Rezoluția Parlamentului European din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică .
(14) Principalele recomandări ale comitetului din cadrul avizului său inițial privind evaluarea impactului au fost de a consolida definirea problemei, de a reanaliza conceperea și structura diferitelor opțiuni și de a furniza mai multe informații cu privire la posibilele costuri pentru statele membre și la opiniile părților interesate.
(15) http://ec.europa.eu/smart-regulation/impact/ia_carried_out/cia_2016_en.htm
(16) JO C , , p. .
(17) JO C , , p. .
(18) Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).
(19) Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).
(20)

   Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).

(21) Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (JO L 159, 28.5.2014, p. 11).
(22) Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”) (JO L 316, 14.11.2012, p. 1).
(23) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(24) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L255, 30.9.2005).
(25) Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (JO L 159, 28.5.2014, p. 11).
(26) Directiva 2009/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, în înțelesul articolului 48 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților (JO L 258, 1.10.2009, p. 11).
(27) Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență (JO L 141, 5.6.2015, p. 19).
(28)

   Regulamentul (CE) 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(29)

   Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).

(30)

   Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări (reformare) (JO L 26, 2.2.2016, p. 19).

(31) ABM: gestiune pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.
(32) Așa cum se prevede la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din regulamentul financiar.
(33) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html
(34) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(35) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(36) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.
(37) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(38) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).
(39) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”
(40) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(41) AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.
(42) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
Top