Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016PC0551

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane

COM/2016/0551 final - 2016/0264 (COD)

Bruxelles, 24.8.2016

COM(2016) 551 final

2016/0264(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2016) 282 final}
{SWD(2016) 283 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Importanța tot mai mare a dimensiunii sociale a UE

Obiectivul unei economii de piață sociale extrem de competitive, care să asigure creștere economică, locuri de muncă de mai bună calitate, progres social și echitate socială pentru toți cetățenii, se află în centrul agendei politice a Uniunii Europene. În iunie 2015, raportul celor cinci președinți privind finalizarea uniunii economice și monetare 1 a Europei a subliniat importanța dezvoltării unei Europe sociale puternice. În discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2015, președintele Juncker a transmis această ambiție, subliniind că „trebuie să recreăm un proces de convergență, atât între statele membre, cât și în cadrul societăților, care să se axeze pe productivitate, crearea de locuri de muncă și echitate socială.” 

Acest obiectiv este urmărit cu ardoare în cadrul semestrului european reînnoit, ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE, în conformitate cu comunicarea din octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării uniunii economice și monetare. Un bun echilibru între obiectivele economice și sociale din cadrul semestrului european este deosebit de important pentru durabilitatea și legitimitatea uniunii economice și monetare. Prin urmare, obiectivele sociale și privind ocuparea forței de muncă au devenit mai importante în cadrul semestrului european, iar atât rapoartele de țară, cât și recomandările specifice fiecărei țări, au evaluat provocările sociale și privind ocuparea forței de muncă, promovând reformele politice pe baza celor mai bune practici.

De asemenea, Comisia a propus crearea unui pilon european al drepturilor sociale 2 în scopul promovării convergenței ascendente privind ocuparea forței de muncă și condițiile sociale, precum și o mai mare rezistență față de șocurile economice. Pilonul ar trebui să se bazeze pe „acquis-ul” social al UE și să-l completeze, pentru a orienta politicile într-o serie de domenii esențiale pentru buna funcționare și echitatea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. Acesta ar trebui să devină cadrul de referință pentru verificarea performanțelor sociale și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre participante, pentru impulsionarea procesului de reforme la nivel național și, mai exact, pentru a servi drept punct de reper pentru procesul de convergență reînnoit din cadrul zonei euro. Pilonul ar trebui să contribuie la asigurarea faptului că dezvoltarea economică are ca rezultat creșterea progresului social și a coeziunii sociale, în conformitate cu strategia Europa 2020 și obiectivul său de creștere favorabilă incluziunii.

Acest angajament ferm față de obiectivele sociale ale Uniunii trebuie să fie sprijinit de dovezi solide. Ținând cont de faptul că cheltuielile cu politicile sociale în sens mai larg (inclusiv cu protecția socială, educația și sănătatea) reprezintă peste un sfert din PIB și peste jumătate din cheltuielile publice în majoritatea statelor membre, trebuie pus un accent puternic pe rezultatele politicilor, pe raportul calitate-preț și pe eforturile în vederea obținerii unor rezultate mai bune prin comparații la nivel internațional, analize comparative și învățare reciprocă.

UE are nevoie de statistici sociale fiabile și actuale pentru monitorizarea situației sociale și a impactului evoluțiilor și politicilor economice asupra condițiilor sociale din statele membre și din regiunile acestora, precum și privind situația diferitelor categorii de populație. Pentru aceasta este nevoie ca anumite subiecte, cum ar fi sărăcia și excluziunea socială, inegalitățile, competențele, accesul la locuri de muncă pentru toți, cheltuielile aferente protecției sociale să fie mai bine descrise prin statistici fiabile și actuale.

Statisticile europene sociale și privind ocuparea forței de muncă

Sistemul Statistic European (SSE) 3 produce datele statistice utilizate pentru a evalua performanța statelor membre în contextul semestrului european, pentru a monitoriza principalele obiective ale Strategiei Europa 2020, pentru a pune în aplicare numeroase cadre de evaluare ale Comisiei privind ocuparea forței de muncă și evoluțiile sociale și pentru a deschide calea către o viitoare viziune strategică pentru Europa după Strategia Europa 2020. În ultimii ani, SSE a instituit instrumente avansate cu scopul de a furniza statistici îmbunătățite și comparabile pentru o mai bună elaborare a politicilor la nivel european și în statele membre.

SSE se confruntă din ce în ce mai mult cu o nevoie tot mai mare de informații statistice pentru analiză, cercetare și elaborarea politicilor. În plus, datele statistice ar trebui să respecte în continuare standardele de înaltă calitate ale statisticilor oficiale, inclusiv actualitatea.

Statisticile sociale utilizate la nivelul UE sunt preluate din mai multe surse: recensământul populației, date administrative agregate, date provenite de la întreprinderi și date privind persoanele și gospodăriile, colectate la nivel individual din eșantioane. Prezenta propunere se referă la această ultimă sursă de date statistice sociale.

Sistemul actual de producere a statisticilor europene privind persoanele și gospodăriile bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane (denumite în continuare „statistici sociale europene colectate din eșantioane”) este alcătuit din mai multe regulamente separate pe domenii specifice, care precizează subiectele exacte care trebuie acoperite și cerințele tehnice pentru colectarea datelor (de exemplu mărimea eșantionului, criteriile de calitate și cerințele de transmitere). În prezent există cinci temeiuri juridice pentru desfășurarea de anchete sociale europene care se referă, respectiv, la ancheta asupra forței de muncă (LFS) 4 , statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) 5 , ancheta privind educația adulților (AES) 6 , ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu (EHIS) 7 și ancheta privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în gospodării (ICT-HH) 8 . Două anchete europene sunt realizate doar pe baza unui acord informal: ancheta bugetelor de familie (HBS) și ancheta europeană armonizată privind utilizarea timpului (HETUS).

Prezenta inițiativă face parte din Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), obiectivul său fiind raționalizarea statisticilor sociale europene colectate din eșantioane, îmbunătățirea eficienței procesului de colectare a datelor și creșterea relevanței rezultatelor statistice. Propunerea de regulament ar trebui să asigure comparabilitatea și coerența datelor pe termen lung. Sistemul anchetelor sociale europene ar trebui să fie suficient de robust și de eficient și are trebui să asigure menținerea unei calități înalte a statisticilor, ceea ce poate constitui o provocare având în vedere schimbările continue în acest domeniu al statisticii: inovarea rapidă în materie de metodologie și utilizări ale tehnologiei informației, disponibilitatea unor noi surse de date, nevoile și așteptările mereu în schimbare ale utilizatorilor de date și o presiune continuă asupra resurselor disponibile.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Pentru ca factorii de decizie, întreprinderile și cetățenii să poată lua decizii adecvate, bazate pe date concrete, este din ce în ce mai necesar ca statisticile să fie fiabile, actuale și de înaltă calitate. Cu toate acestea, furnizarea de statistici la un astfel de nivel de calitate reprezintă o provocare pentru SSE: combinația dintre o cerere de date din ce în ce mai mare și solicitările din partea respondenților anchetelor statistice de a reduce sarcina pune presiuni în ceea ce privește elaborarea de statistici. Prin urmare, inițiativele statistice recente au avut ca scop simplificarea și îmbunătățirea coordonării și colaborării în cadrul SSE, pentru a face mai eficientă elaborarea statisticilor europene și pentru a reduce efortul respondenților. Un exemplu în acest sens este Regulamentul (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene 9 , care a fost modificat în 2015 pentru a preciza guvernanța SSE și pentru a consolida modalitățile de coordonare și colaborare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Alte inițiative, cum ar fi prezenta propunere și regulamentul-cadru de integrare a statisticilor privind întreprinderile (FRIBS), sunt incluse în inițiativa REFIT a Comisiei și au ca scop simplificarea și raționalizarea elaborării statisticilor europene în cadrul unor domenii specifice.

Programul statistic european pentru perioada 2013-2017 10 identifică statisticile referitoare la „Europa cetățenilor” (și anume, statisticile sociale) ca fiind unul dintre cei trei piloni ai sistemului de informații statistice: economic, social și de mediu. Fiecare dintre piloni acoperă un set de statistici primare, care vor furniza informațiile necesare pentru indicatorii de politică și sistemele contabile. Pentru a atinge obiectivele programului statistic european în cel mai eficient și coerent mod, prezentul regulament instituie un cadru juridic cuprinzător pentru elaborarea statisticilor sociale europene colectate din eșantioane.

Viziunea SSE 2020 11 are ca scop modernizarea elaborării de statistici europene și, în consecință, îmbunătățirea în continuare a echilibrului dintre beneficiile și importanța existenței unor date statistice europene de înaltă calitate și costurile și povara administrativă legate de elaborarea acestora. În acest fel, SSE va contribui la găsirea unor soluții adecvate care să răspundă la nevoile de informații ale instituțiilor europene în scopul elaborării politicilor, precum și la nevoile statistice ale societății în general, ținând seama în mod corespunzător de necesitatea de a reduce sarcina administrativă a gospodăriilor și a întreprinderilor.

Coerența cu alte politici ale UE

Dezvoltarea și evaluarea politicii în ceea ce privește prioritățile politice ale Uniunii, în special cele referitoare la locurile de muncă, creștere și investiții, piața unică digitală, o uniune economică și monetară (UEM) mai profundă și mai echitabilă, migrație, piața internă, uniunea energetică și climă necesită instrumente analitice și de monitorizare adecvate. În plus, prioritățile politice corespund unei serii de domenii diferite din cadrul statisticilor sociale și economice, astfel încât este necesară asigurarea unei mai mari coerențe între sursele de date și facilitarea utilizării sporite a unor noi abordări și surse inovatoare. Strategia Europa 2020 folosește indicatori pentru monitorizarea obiectivelor principale, precum promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea nivelurilor de educație și promovarea incluziunii sociale prin reducerea sărăciei. Pentru calcularea acestor indicatori este nevoie de informații statistice actuale. Aceste informații statistice ar trebui să fie elaborate într-un mod cât mai eficient posibil prin utilizarea unor metode moderne de colectare și elaborare a datelor statistice. Actuala lipsă de integrare între domenii îngreunează analiza datelor provenite din diferite colecții de date existente. Cerințele statistice legate de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care abordează atât eradicarea sărăciei, cât și dimensiunile economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile, vor beneficia, de asemenea, de indicatorii mai integrați și mai actuali care vor rezulta din prezenta propunere.

Prioritățile pe care politicile trebuie să le abordeze se pot schimba, iar nevoia de statistici sociale europene de înaltă calitate este de așteptat să crească și mai mult în viitor, de exemplu, după începerea activităților pentru îndeplinirea obiectivelor planificate ale pilonului european al drepturilor sociale. În plus, statisticile de înaltă calitate sunt necesare pentru a permite factorilor de decizie să privească dincolo de contextul actual, pentru a identifica și pentru a dezvolta noi cadre de politică și noi obiective. Importanța statisticilor europene nu este limitată la intervalul de timp al strategiilor actuale. Să luăm un exemplu din ultimii ani: punerea în aplicare a obiectivelor bazate pe indicatori ale Strategiei Europa 2020 a fost posibilă numai deoarece baza statistică europeană a fost suficient de bogată pentru măsurarea și monitorizarea acestor obiective. Cu această ocazie, utilizarea datelor existente pentru un scop nou a arătat importanța elaborării și actualizării unor statistici de bază care sunt suficient de flexibile pentru a putea fi adaptate rapid la noile cerințe politice.

Îmbunătățirea statisticilor sociale în conformitate cu prioritățile Uniunii și consolidarea dimensiunii sociale a UE va necesita un angajament ferm din partea statelor membre și o coordonare strânsă între factorii de decizie politică și statisticieni pe parcursul tuturor etapelor. Este esențial ca statele membre să mențină un nivel suficient de investiții în statisticile sociale și să ofere sprijinul politic necesar, în special în ceea ce privește accesul la datele administrative.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temei juridic

Articolul 338 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) constituie temeiul juridic al statisticilor europene. Hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, Parlamentul European și Consiliul adoptă măsuri în vederea elaborării de statistici, în cazul în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea activităților Uniunii. Articolul 338 stabilește cerințele privind elaborarea statisticilor europene și prevede că acestea trebuie să respecte standardele privind imparțialitatea, fiabilitatea, obiectivitatea, independența științifică, eficiența costurilor și confidențialitatea informațiilor statistice.

Subsidiaritate (pentru competențele neexclusive)

Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care propunerea nu este de competența exclusivă a Uniunii.

SSE furnizează o infrastructură pentru informații statistice. Sistemul este proiectat pentru a răspunde nevoilor mai multor utilizatori, în scopul procesului de luare a deciziilor în societățile democratice.

Prezenta propunere de regulament a fost redactată cu scopul de a proteja activitățile principale ale partenerilor din cadrul SSE, îmbunătățind în același timp eficiența și asigurând evitarea pe cât posibil a modificărilor inutile și a suprapunerii activităților.

În prezent, la nivelul UE, colectarea datelor statistice care fac obiectul propunerii se efectuează în conformitate cu norme diferite. Propunerea urmărește raționalizarea și modernizarea colectării datelor statistice într-un cadru unic. Furnizarea unor statistici comparabile la nivelul întregii UE, pentru a fi utilizate în scopuri strategice, este posibilă doar prin acțiuni la nivelul UE.

Coerența și comparabilitatea sunt două dintre principalele criterii pe care trebuie să le îndeplinească datele statistice. Statele membre nu pot realiza coerența și comparabilitatea necesară fără un cadru european clar, și anume o legislație a Uniunii care să stabilească concepte statistice, formate de raportare și cerințe de calitate comune.

Obiectivul acțiunii propuse, și anume raționalizarea statisticilor sociale europene colectate din eșantioane, nu poate fi atins în mod satisfăcător de către statele membre prin acțiuni separate. Se poate acționa mai eficient la nivelul UE pe baza unui act juridic al Uniunii care să asigure coerența și comparabilitatea informațiilor statistice la nivelul UE în domeniile statistice care fac obiectul actului propus. În schimb, colectarea de date propriu-zisă poate fi efectuată de către statele membre.

Prin urmare, Uniunea poate adopta măsuri în acest domeniu în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat.

Proporționalitatea

Propunerea respectă principiul proporționalității având în vedere următoarele:

Propunerea va asigura calitatea și comparabilitatea statisticilor sociale europene colectate din eșantioane prin aplicarea acelorași principii în toate statele membre. În mod similar, ea va asigura faptul că statisticile sociale europene colectate din eșantioane rămân în continuare relevante și sunt adaptate pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor. Regulamentul va face elaborarea de statistici mai rentabilă, respectând în același timp specificitatea sistemelor din statele membre.

Legislația actuală a UE privind statisticile referitoare la persoane și gospodării a fost revizuită în mod constant în ultimii ani. A devenit clar faptul că un regulament de stabilire a unui cadru comun pentru procesul de colectare, prelucrare și difuzare a datelor statistice referitoare la aceste domenii sociale specifice ar putea face acest proces mai eficient (costuri mai mici în raport cu beneficiile) și mai eficace.

Regulamentul ar trebui să reducă povara financiară și administrativă asupra respondenților, autorităților naționale, regionale și locale, a întreprinderilor și a publicului larg. Acest lucru se va realiza în special prin: concepte și metode de standardizare, eliminarea suprapunerilor, reducerea frecvenței transmiterii de date în anumite domenii, precum și utilizarea pe scară mai largă a unei combinații de surse, pe lângă anchete.

În conformitate cu principiul proporționalității, regulamentul propus se limitează la minimul necesar pentru a-și atinge obiectivele și nu depășește acțiunile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale.

Alegerea instrumentului

Instrumentul propus: un regulament.

Având în vedere obiectivele și conținutul propunerii, un regulament este instrumentul cel mai adecvat.

Selectarea instrumentului adecvat depinde de obiectivul urmărit de legislație. Având în vedere necesitatea unor informații statistice comparabile la nivel european, tendința statisticilor europene a fost de a folosi mai degrabă regulamente decât directive ca acte de bază. Un regulament este preferabil deoarece stabilește aceeași legislație în întreaga Uniune. Un regulament asigură comparabilitatea datelor în cadrul UE și permite astfel elaborarea unor statistici europene de înaltă calitate. El este aplicabil în mod direct, ceea ce înseamnă că nu este necesară transpunerea sa în legislația națională.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

Întrucât această inițiativă a fost lansată înainte de adoptarea noilor orientări privind o mai bună legiferare [COM (2015)215)], nu a fost efectuată nicio evaluare completă a sistemului actual de elaborare a statisticilor sociale colectate din eșantioane. Pe baza standardelor Comisiei, a fost aplicat sistemul Eurostat de evaluare a legislației existente, inclusiv evaluarea programului statistic european 12 , care au format o parte centrală a întregului proces. În plus, în fiecare an sunt realizate anchete în rândul utilizatorilor pentru o mai bună cunoaștere a acestora, a nevoilor și a satisfacției lor în ceea ce privește serviciile furnizate de Eurostat. Rezultatele evaluării sunt utilizate de Eurostat pentru îmbunătățirea procesului de elaborare a informațiilor statistice și a rezultatelor sale statistice. Acestea contribuie la diverse planuri strategice, precum programul de lucru și planul de gestionare.

Consultări cu părțile interesate

Consultarea a avut ca obiect trei grupuri principale de părți interesate:

Producătorii de date: această categorie cuprinde autoritățile responsabile pentru colectarea și compilarea statisticilor sociale. Sunt incluse în special institutele naționale de statistică (INS), la nivel național, și Eurostat, la nivelul UE. În acest context, producătorii de date sunt, de asemenea, principalii reprezentanți ai furnizorilor de date primare, și anume gospodăriile.

Furnizorii de date: această categorie include atât respondenții, cât și instituțiile naționale care dețin fișierele de date administrative, cum ar fi serviciile guvernamentale de securitate socială și departamentele fiscale. De asemenea, sunt luate în considerare institutele naționale de statistică, în sens mai larg, în calitate de reprezentant al furnizorilor de date primare (și anume, gospodăriile), având în vedere dificultatea desfășurării de interviuri cu gospodăriile individuale în scopul acestei consultări.

Utilizatorii de date: în cadrul acestui grup se poate face o distincție între utilizatorii instituționali (Comisia însăși, departamentele guvernamentale naționale, alte organizații internaționale și profesioniștii care lucrează în alte instituții ale UE) și alți utilizatori externi, cum ar fi publicul larg, mass-media și mediul academic.

Trebuie menționat în mod special un organism care a fost consultat în calitate de utilizator de date, și anume: Comitetul consultativ european pentru statistică (ESAC), instituit în anul 2008 prin Decizia 234/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului 13 . Acesta are 24 de membri care reprezintă utilizatorii, respondenții și alte părți interesate pentru care statisticile europene sunt relevante (inclusiv comunitatea științifică, partenerii sociali și societatea civilă), împreună cu utilizatorii instituționali (de exemplu, Consiliul și Parlamentul European). În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, ESAC poate fi consultat cu ocazia elaborării unor eventuale instrumente legislative noi.

Consultarea s-a desfășurat în perioada iulie - decembrie 2015. Rezultatele sunt prezentate în trei rapoarte specifice 14 .

Problemele, astfel cum sunt percepute de părțile interesate consultate, pot fi rezumate după cum urmează:

(1)O preocupare a utilizatorilor de date este riscul ca statisticile oficiale europene să nu răspundă nevoilor lor, și anume să nu fie relevante. Preocupările lor au fost generate de o serie de probleme referitoare la calitatea datelor, cum ar fi neincluderea problemelor sociale emergente, constrângerile de timp și o comparabilitate și coerență limitate între seturile de date statistice.

(2)Producătorii de date (INS) sunt preocupați de costurile ridicate de producție și presiunile care se exercită asupra lor prin termenele scurte fixate pentru furnizarea informațiilor statistice necesare în contextul crizelor sociale emergente. Sarcina de răspuns reprezintă, de asemenea, o problemă (deoarece o sarcină prea mare riscă să provoace scăderea ratelor de răspuns și, prin urmare, calitatea datelor riscă să se deterioreze). Institutele naționale de statistică ar dori să dispună de mai mult sprijin pentru procesele de modernizare (de exemplu, inovarea în domeniul tehnologiei, metodologii, utilizarea de noi surse de date și gestionare), cu scopul de a reduce costurile de producție.

Soluțiile descrise de către părțile interesate pot fi grupate în trei domenii principale de acțiune:

creșterea adaptabilității statisticilor sociale europene oficiale la nevoia de informații emergente (și anume, îmbunătățirea relevanței acestora);

sporirea coerenței și a comparabilității statisticilor sociale europene, pentru a asigura o calitate mai bună;

utilizarea abordărilor inovatoare pentru a reduce costurile de producție și pentru a ușura sarcina de răspuns.

Obținerea și utilizarea expertizei

Eurostat a purtat discuții cuprinzătoare cu institutele naționale de statistică în ceea ce privește propunerea. Eurostat a instituit grupuri de lucru (pentru fiecare colectare de date statistice), grupuri operative și grupuri ale directorilor, care s-au întrunit în mod regulat pentru a se consulta cu privire la propunere. De asemenea, propunerea a fost prezentată Comitetul Sistemului Statistic European (CSSE) instituit prin Regulamentul (CE) nr. 223/2009. CSSE oferă SSE consultanță profesională pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene. Acesta este prezidat de Comisie (Eurostat) și este compus din reprezentanți ai institutelor naționale de statistică. Țările Spațiului Economic European (SEE) și Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) participă în calitate de observatori. Observatori din partea Băncii Centrale Europene (BCE), Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și din partea altor organizații internaționale pot, de asemenea, să asiste la ședințele organizate de CSSE.

Opiniile și expertiza externă au fost, de asemenea, preluate din mai multe surse suplimentare:

(1)Consultarea părților interesate descrisă mai sus a inclus opiniile utilizatorilor și furnizorilor de date.

(2)De asemenea, avizul ESAC a fost solicitat ca o sursă externă de expertiză. ESAC și-a exprimat sprijinul pentru propunerea de regulament-cadru privind statisticile europene referitoare la persoane și gospodării. ESAC consideră că un regulament-cadru este esențial pentru sprijinirea agendei privind politica socială a Comisiei în forma sa actuală, mai extinsă, și pentru îmbunătățirea integrării și coerenței datelor sociale din întreaga Europă 15 .

Evaluarea impactului

Prezenta propunere este însoțită de o evaluare a impactului. Acesta identifică problemele din prezent, prezintă un număr de opțiuni de politică care ar putea fi utilizate pentru a aborda aceste probleme și evaluează impactul economic și social al fiecărei opțiuni.

Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz pozitiv privind evaluarea impactului din martie 2016.

Evaluarea impactului a identificat doi factori principali care stau la baza problemelor întâmpinate în domeniul statisticilor sociale europene colectate din eșantioane:

(1)fragmentarea statisticilor sociale europene colectate din eșantioane în diferite domenii; și

(2)lipsa de flexibilitate a metodelor utilizate pentru colectarea datelor privind persoanele și gospodăriile.

Următoarele opțiuni au fost evaluate ca modalități de abordare a fragmentării statisticilor sociale europene colectate din eșantioane.

Opțiune

Descriere

1.0 Scenariu de referință: procese de producție fragmentate, lipsa integrării juridice

Păstrarea actualei structuri juridice cu regulamente UE specifice pe domenii și procese fragmentate (orientări, proceduri și procese de producție diferite)

1.1 Defragmentarea proceselor de producție, fără integrarea legislației existente

Menținerea regulamentelor UE specifice pe domeniu, urmărind însă o mai bună standardizare a diferitelor procese de producție, definiții și variabile („defragmentare”) între colecțiile de date

1.2 Procese de producție fragmentate (modelul „stovepipe”), dar cu integrarea legislației existente

Integrarea legislației privind statisticile sociale europene colectate din eșantioane, fără a se urmări în mod activ „defragmentarea” proceselor de producție

1.3 Defragmentarea proceselor de producție și integrare juridică

Combinarea integrării juridice cu defragmentarea proceselor de producție. Această opțiune prezintă subopțiuni, caracterizate de diferențe în ceea ce privește domeniul de aplicare și guvernanța întregului sistem

1.3a Defragmentarea proceselor de producție, integrarea legislației existente

Include doar cinci regulamente actuale (LFS, SILC, AES, EHIS și ICT-HH)

1.3b Defragmentarea proceselor de producție, integrarea guvernanței statisticilor sociale europene colectate din eșantioane

Colecțiile de date HBS/HETUS au făcut, de asemenea, obiectul regulamentului. Diferențele actuale dintre statele membre sugerează faptul că este necesară o armonizare substanțială

Cele trei opțiuni de mai jos au fost analizate ca modalități posibile de abordare a lipsei de flexibilitate a colectării datelor.

Opțiune

Descriere

2.0 Scenariu de referință: program și aspecte tehnice stabilite prin lege

Modificări ale programului sau ale aspectelor tehnice necesită modificări ale regulamentului Parlamentului European și al Consiliului

2.1 Programare stabilită prin legislație / specificații tehnice flexibile

Programare statistică stabilită de Parlamentul European și Consiliu, mai multă flexibilitate a aspectelor tehnice

2.2 Programare flexibilă / specificații tehnice flexibile

Flexibilitatea programării statistice și a aspectelor tehnice

Pe baza rezultatelor evaluării impactului, au fost selectate opțiunile de politică 1.3a (consolidarea regulamentelor existente, „defragmentarea” proceselor de producție) și 1.3b pe termen mai lung (integrarea guvernanței statisticilor sociale europene colectate din eșantioane, defragmentarea proceselor de producție utilizate pentru diferite colecții de date) pentru a aborda problema fragmentării statisticilor sociale europene colectate din eșantioane. Aceste opțiuni de politică includ integrarea regulamentelor UE care sunt în prezent în vigoare pentru diferite domenii specifice, precum și măsuri menite să asigure un nivel mai ridicat de coerență al producției și prelucrării datelor. Această abordare ar oferi cele mai bune oportunități: pentru a face ca statisticile sociale colectate din eșantioane să fie mai adaptabile nevoilor utilizatorilor aflate în continuă schimbare, pentru a îmbunătăți calitatea acestora, pentru a crește utilizarea unor metode inovatoare și pentru a reduce sau a limita costurile generate de caracterul fragmentat al proiectării actuale a statisticilor sociale colectate din eșantioane.

În funcție de modul în care metodele de producție sunt puse în aplicare la nivel național (de exemplu, dacă sunt adoptate inovații tehnologice și metodologice, dacă există un acces îmbunătățit la registre administrative), creșterea costurilor în faza inițială de proiectare a anchetelor sociale ar putea fi compensată în mare măsură prin reducerea costurilor în faza de colectare a datelor, care reprezintă două treimi din costul total al producției statistice.

Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Obiectivul REFIT al propunerii este de a asigura cea mai bună utilizare posibilă a informațiilor furnizate de gospodării și persoane fizice și de a satisface necesitățile actuale și viitoare în ceea ce privește statisticile europene, limitând, în același timp, sarcina de răspuns. Această simplificare ar trebui să fie realizată prin reunirea diferitelor colectări de date statistice europene, care fac în prezent obiectul unor regulamente separate, într-un singur cadru. Detalii privind reducerea costurilor pentru producătorii și furnizorii de date, calculată pe baza modelelor de scenarii, pot fi găsite în evaluarea impactului (secțiunea 7.4 Impactul asupra eficienței și anexa 4 Modele analitice utilizate în pregătirea evaluării impactului). Ipoteza scenariului de referință conduce la o creștere estimată a costurilor de 10,3 milioane EUR în faza de proiectare (la nivelul UE) și, în același timp, ar avea ca rezultat o reducere de 20,8 milioane EUR în faza de colectare a datelor (o valoare actualizată netă de -10,4 milioane EUR). Cu toate acestea, estimarea costurilor a variat între o valoare actualizată netă de -3,1 milioane EUR pe baza ipotezei mai restrictive și o valoare netă de -34 de milioane EUR pe baza opțiunii mai puțin restrictive.

Având în vedere că propunerea se referă la datele colectate de la gospodării și persoane fizice, nu există niciun impact asupra întreprinderilor, inclusiv asupra microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Propunerea este în concordanță cu controlul digital („Digital Check”), deoarece promovează interoperabilitatea și reutilizarea făcând uz de:

Aceleași specificații tehnice pentru seturile de date. Specificațiile vor include: numărul și descrierea variabilelor; clasificările statistice; caracteristicile populațiilor statistice, unitățile de observare și respondenții; perioadele și datele de referință; și cerințele referitoare la acoperirea geografică, caracteristicile eșantionului, aspectele tehnice ale muncii pe teren, editarea și imputarea, ponderarea, estimarea și estimarea varianței.

Aceleași standarde pentru transmiterea, schimbul și partajarea de informații între Eurostat și statele membre. Standardele vor viza conceptele, procedeele și produsele, inclusiv datele și metadatele.

În cazul în care calitatea datelor este în conformitate cu criteriile de calitate definite la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, statele membre ar trebui să poată furniza date din mai multe surse, inclusiv metode sau abordări inovatoare în măsura în care se asigură o producție de date care sunt comparabile și care respectă cerințele specifice prevăzute de regulament.

Drepturi fundamentale

Propunerea nu are consecințe asupra protecției drepturilor fundamentale. Aspectele cele mai relevante pentru prezenta propunere sunt efectele posibile asupra protecției datelor cu caracter personal (pentru care sunt prevăzute drepturi la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolul 16 din TFUE și în legislația secundară 16 ). Cu toate acestea, niciuna dintre opțiunile de politică selectate nu are în vedere o modificare a dispozițiilor privind protecția datelor cu caracter personal. Legislația națională și a UE în materie de statistici prevede că institutele naționale de statistică trebuie să garanteze protecția datelor. Acestea dispun de politici stricte, de exemplu, pentru protejarea confidențialității respondenților, anonimizarea înregistrărilor și protecția răspunsurilor la chestionare.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Există o perioadă de introducere treptată a punerii în aplicare a propunerii de șapte ani, din 2019 până în 2025, iar programul ar trebui să continue ulterior. Numai anii din actualul cadru financiar multianual (CFM) au fost luați în considerare în fișa financiară legislativă. Continuarea finanțării va fi condiționată de acordurile încheiate pentru următorul CFM și de continuarea programelor specifice pentru care este prevăzută finanțare.

Pentru anii 2019 și 2020, finanțarea va proveni din alocări existente pentru programe și nu este necesară o finanțare suplimentară.

Totalul creditelor pentru 2019 și 2020 sunt estimate la 28,814 milioane EUR. Implicațiile bugetare detaliate sunt prezentate în fișa financiară legislativă.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Se preconizează ca propunerea de regulament să fie adoptată de către Parlamentul European și Consiliu în 2017 sau 2018, iar adoptarea măsurilor de punere în aplicare de către Comisie să urmeze la scurt timp după aceea.

Este de așteptat ca statele membre să înceapă transmiterea datelor către Comisie în temeiul noului regulament în 2019.

Instrumentul legislativ propus va face obiectul unei evaluări complete pentru a verifica, printre altele, eficacitatea și eficiența sa în ceea ce privește atingerea obiectivelor și pentru a decide dacă sunt necesare noi măsuri sau modificări.

Este important să se aibă în vedere, în primul rând, instrumentele de monitorizare și evaluare existente care sunt în prezent în vigoare și care se aplică tuturor domeniilor de producție statistică a Eurostat. Aceste instrumente oferă deja o modalitate de analizare a modificărilor în ceea ce privește eficacitatea și eficiența noilor inițiative statistice, precum și a calității datelor produse. Principalele instrumente sunt următoarele:

Programul statistic european actual prevede desfășurarea sistematică a evaluărilor intermediare și finale ale programului. Statisticile sociale constituie o parte integrantă a acestor mecanisme de raportare 17 .

Planul de gestionare al Eurostat prevede măsurile care trebuie luate ca reacție la indicatorii-cheie de performanță care se aplică în domenii diverse, inclusiv în ceea ce privește statisticile sociale 18 .

Anchetele privind gradul de satisfacție a utilizatorilor sunt efectuate în mod regulat 19 .

De asemenea, fiecare domeniu statistic este monitorizat prin intermediul rapoartelor de calitate, care sunt elaborate periodic de statele membre și analizate de Eurostat ca parte a cadrului de asigurare a calității statistice. Aceste rapoarte includ calitatea producției statistice în ceea ce privește relevanța, acuratețea și fiabilitatea, actualitatea și punctualitatea, accesibilitatea și claritatea, coerența și comparabilitatea, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Costul producerii de statistici va fi, de asemenea, monitorizat ca parte a colectării sistematice a datelor. În special, următoarele aspecte vor fi monitorizate în detaliu (atât la nivel individual, cât și la nivel de variabile): evoluțiile înregistrate în utilizarea datelor administrative, modul de colectare a datelor (de exemplu, interviu pe internet, interviu față în față), dimensiunea eșantionului, lungimea chestionarelor, durata interviurilor și frecvența colectării datelor. Acest lucru va permite măsurarea progresului înregistrat în ceea ce privește utilizarea unor tehnici specifice și efectul acestor schimbări asupra sarcinii respondenților. În plus, variația costului colectării datelor sociale la nivelul agregat al UE va fi utilizată ca un indicator general pentru monitorizarea punerii în aplicare a legislației propuse. Acest indicator va face distincția între costurile suportate de institutele naționale de statistică pentru proiectare și, respectiv, pentru colectarea și transmiterea datelor. Aceste cifre nu sunt direct comparabile între statele membre din cauza diferențelor evidente în ceea ce privește dimensiunea lor, abordarea lor față de statistici și alte evoluții. Cu toate acestea, acești indicatori vor putea fi folosiți de-a lungul timpului pentru a urmări dezvoltarea costurilor pe care le implică elaborarea de statistici sociale europene colectate din eșantioane, atât la nivelul UE, cât și pentru fiecare stat membru în parte. Aceste costuri pot fi exprimate în termeni de personal implicat (de exemplu, numărul de echivalente normă întreagă lucrate de intervievatori) sau de resurse financiare (de exemplu, alocarea bugetară pentru o anumită colectare a datelor). Ca atare, acești indicatori oferă informații cruciale pentru monitorizarea costului producerii de statistici sociale colectate din eșantioane, care este una dintre principalele chestiuni abordate de noua legislație propusă. Trebuie dezvoltat un cadru de raportare îmbunătățit și armonizat, care include întregul SSE și care face distincția între diferitele etape ale producției statistice.

Explicația detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Propunerea de regulament cuprinde 19 articole și cinci anexe.

Astfel cum se prevede la articolul 1 („Obiect”), scopul regulamentului este stabilirea unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane. Articolul 2 conține definițiile termenilor specifici utilizați în regulament.

Statisticile care fac obiectul regulamentului sunt organizate pe domeniile și subiectele enumerate la articolul 3 și detaliate în anexa I la propunerea de regulament. Se propune împuternicirea Comisiei cu competența de a adopta acte delegate pentru a modifica subiectele detaliate enumerate în anexa I în vederea adaptării datelor colectate la viitoarele nevoi ale utilizatorilor. În plus, se propune împuternicirea Comisiei cu competența de a adopta acte delegate de stabilire sau de adaptare a unui program continuu multianual (articolul 4), pentru a răspunde cerințelor specifice ale utilizatorilor care rezultă din modificările tehnologice, sociale și economice.

De asemenea, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte măsuri de punere în aplicare privind specificațiile tehnice ale seturilor de date (articolul 6), standardele privind transmiterea și schimbul de informații (articolul 7), caracteristicile bazelor de eșantionare (articolul 11) și rapoartele de calitate (articolul 12). Cerințele referitoare la rapoartele de calitate sunt conforme cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009, care oferă un cadru de referință și impune statelor membre să respecte principiile statistice și criteriile de calitate menționate în regulamentul respectiv.

Prezenta propunere permite și promovează utilizarea unor noi forme de colectare a datelor și a unor surse alternative de date, inclusiv date administrative și estimări obținute din modelări și din volume mari de date (articolul 8). De asemenea, propunerea impune statelor membre utilizarea unor baze de eșantionare de înaltă calitate (articolul 11).

Propunerea se referă la o serie de alte aspecte importante legate de modernizarea statisticilor sociale europene colectate din eșantioane:

introduce studii de fezabilitate și studii pilot reprezentative pentru a îmbunătăți calitatea statisticilor și pentru a sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare a unor metode noi (articolul 13).

include dispoziții privind sprijinul financiar oferit statelor membre în anumite condiții (articolul 14).

include dispoziții privind derogări care urmează să fie acordate și care i) ar acorda statelor membre mai mult timp pentru a se adapta la noile cerințe, după caz și ii) ar permite unele variații în ceea ce privește modul în care sunt aplicate metodele comune, asigurând în același timp calitatea și comparabilitatea statisticilor produse (articolul 17).

În plus, regulamentul conține dispozițiile necesare privind exercitarea delegării de competențe (articolul 15), precizând că aceasta este în conformitate cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 20 .

Articolele finale se referă la procedura comitetului (articolul 16) și la abrogarea a două regulamente existente, care vor fi înlocuite în totalitate de un nou regulament (articolul 18).

Cele cinci anexe prezintă informații detaliate cu privire la subiectele care trebuie acoperite, cerințele privind precizia, caracteristicile eșantionului, periodicitatea și termenele pentru transmiterea datelor.

2016/0264 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 338 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În contextul Strategiei Europa 2020 21 și a consolidării guvernanței economice, indicatorii sociali joacă un rol esențial în ceea ce privește informarea și sprijinirea priorităților-cheie ale Uniunii pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, competențe, mobilitate și economie digitală. În special, indicatorii sociali trebuie să asigure o bază statistică solidă pentru dezvoltarea și monitorizarea politicilor introduse de către Uniune pentru a aborda aceste priorități.

(2)În acest context, indicatorii sociali ar trebui să fie la un nivel calitativ înalt necesar, în special în ceea ce privește soliditatea, actualitatea, relevanța, adaptabilitatea la noile solicitări ale utilizatorilor, precum și comparabilitatea și eficiența lor.

(3)Statisticile europene referitoare la persoane și gospodării sunt colectate în prezent pe baza unei serii de acte legislative care reglementează anchetele privind persoanele și gospodăriile, statisticile demografice, recensământul populației și al locuințelor și datele statistice colectate în principal din surse administrative. Unele date sunt, de asemenea, colectate din anchetele privind întreprinderile. În ciuda îmbunătățirilor semnificative din ultimii ani, există o nevoie de a continua integrarea colectării de statistici bazate pe anchete efectuate asupra persoanelor și gospodăriilor.

(4)Posibilitatea de a utiliza surse administrative în scopuri statistice s-a extins în mod semnificativ, ca urmare a progreselor tehnologice. Utilizarea surselor administrative ar trebui să fie promovată în mod activ în domeniul statisticilor sociale, asigurând în același timp calitatea, acuratețea, actualitatea și comparabilitatea statisticilor menționate.

(5)Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru decada următoare 22 a subliniat creșterea utilizării surselor multiple de date și a metodelor inovatoare de colectare a datelor, precum și importanța tot mai mare a armonizării conceptelor și metodelor statistice între diferite domenii. Comunicarea a făcut apel la o nouă generație de legislație statistică care să abordeze domenii mai largi.

(6)În 2011, Sistemul Statistic European (SSE) a aprobat Memorandumul de la Wiesbaden privind o nouă proiectare conceptuală pentru statisticile gospodăriilor și statisticile sociale. În opinia sa, anchetele europene care furnizează date referitoare la persoane și gospodării ar trebui să fie raționalizate și ar trebui să fie utilizate colecții de microdate suplimentare, mai puțin frecvente, pentru a completa aceste anchete sociale de bază. În plus, ar trebui să existe un acces mai bun la datele administrative, iar reutilizarea surselor de date existente și accesul la noi surse de date ar trebui să fie elaborate la nivel național și la nivelul UE.

(7)Evoluțiile descrise mai sus trebuie să fie raționalizate treptat, iar legislația statistică în domeniul statisticilor sociale trebuie să fie modernizată, pentru a se asigura producerea unor indicatori sociali de înaltă calitate într-un mod mai integrat, mai flexibil și mai eficient. În același timp, trebuie acordată o atenție adecvată în ceea ce privește nevoile utilizatorilor, sarcina impusă respondenților, resursele statelor membre, fiabilitatea și acuratețea metodelor utilizate, fezabilitatea tehnică de producere a statisticilor, termenul în care acestea pot fi disponibile și fiabilitatea rezultatelor.

(8)Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane. Regulamentul precizează datele și informațiile care trebuie să fie colectate și transmise de statele membre și include cerințe de calitate fundamentale pe care trebuie să le respecte datele. Regulamentul prevede specificații tehnice mai detaliate care urmează să fie prevăzute în actele delegate și în măsurile de punere în aplicare. Regulamentul permite ca diferitele colecții de date să fie integrate între ele și cu utilizarea datelor administrative, asigurând în același timp consolidarea și simplificarea legislației existente.

(9)Pentru a asigura o mai bună raționalizare a cadrului de referință pentru statisticile sociale europene colectate din eșantioane, statisticile europene existente privind persoanele și gospodăriile, bazate pe date la nivel individual, ar trebui să fie incluse într-un singur cadru. Acest lucru ar garanta faptul că statisticile sociale europene colectate din eșantioane, inclusiv în domenii cum ar fi piața muncii, venitul și condițiile de viață, sănătatea, educația și formarea și utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, vor fi produse într-un mod consecvent, coerent și coordonat.

(10)Colectarea de date în domeniul utilizării timpului și al consumului se efectuează în prezent în mod voluntar în multe state membre, pe baza orientărilor generale stabilite. Aceste două domenii ar trebui să fie modernizate, astfel încât să se profite pe deplin de noile progrese tehnologice. Colectarea de date cu privire la aceste două domenii ar trebui să fie organizate în conformitate cu prezentul regulament pentru a putea deschide posibilități și pentru a crea oportunități pentru noi evoluții în viitor, asigurând faptul că datele sunt mai actuale, mai relevante și produse într-un mod mai eficient. În același timp, abordările actuale ale statelor membre nu ar trebui să fie modificate.

(11)Datorită caracteristicilor lor, statisticile demografice 23 , recensământul populației și al locuințelor 24 , anchetele privind întreprinderile și statisticile bazate în principal pe surse administrative nu sunt vizate de prezentul regulament și ar trebui reglementate separat de cadre specifice adaptate la caracteristicile acestora.

(12)Statisticile nu mai sunt considerate ca fiind doar una dintre numeroasele surse de informații în scopul elaborării de politici, ci joacă un rol central în procesul de luare a deciziilor. Deciziile bazate pe dovezi necesită statistici care răspund unor criterii exigente în materie de calitate, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 25 , în conformitate cu scopurile pe care le deservesc.

(13)Datele sociale de înaltă calitate sunt necesare nu doar în scopuri politice, ci și pentru cercetare și ca o componentă a unei infrastructuri informaționale solide. Cercetătorii care obțin accesul la microdate în scopuri științifice, acordat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 557/2013 al Comisiei 26 privind statisticile europene în ceea ce privește accesul la date confidențiale în scopuri științifice, ar profita în mare măsură de o mai bună interconectare a seturilor de date statistice, ceea ce ar îmbunătăți la rândul său studiile de evaluare a impactului politicilor.

(14)Regulamentul (CE) nr. 223/2009 prevede un cadru de referință pentru statisticile europene și impune statelor membre să respecte principiile statistice și criteriile de calitate specificate în regulament. Rapoartele de calitate sunt esențiale pentru evaluarea, îmbunătățirea și comunicarea cu privire la calitatea statisticilor europene. Comitetul Sistemului Statistic European (CSSE) a aprobat un standard al SSE pentru structura rapoartelor de calitate, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Acest lucru ar trebui să contribuie la armonizarea raportării privind calitatea în temeiul prezentului regulament.

(15)Regulamentul (CE) nr. 223/2009 include norme privind transmiterea datelor de către statele membre, inclusiv transmiterea datelor confidențiale. Măsurile luate în conformitate cu prezentul regulament ar trebui să asigure faptul că datele confidențiale sunt protejate și că nu are loc nicio divulgare ilegală sau utilizare în alte scopuri decât cele statistice a datelor în timpul producerii și difuzării statisticilor europene.

(16)De asemenea, statisticile sunt necesare la nivel național și la nivel regional. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 27 , toate statisticile statelor membre care sunt transmise Comisiei și care urmează să fie defalcate pe unități teritoriale ar trebui să utilizeze clasificarea NUTS. Prin urmare, pentru a stabili statistici regionale comparabile, datele privind unitățile teritoriale ar trebui furnizate în conformitate cu clasificarea NUTS.

(17)Pentru a ține cont de evoluțiile economice, sociale și tehnice, competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește subiectele detaliate prevăzute în anexa I. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă competența de a institui sau de a adapta programul continuu multianual de opt ani pentru colectarea datelor care fac obiectul prezentului regulament în conformitate cu periodicitatea precizată în anexa IV. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări să se efectueze în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(18)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui atribuite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește specificațiile tehnice ale anumitor seturi de date, aspectele tehnice atunci când acestea sunt comune mai multor seturi de date, standardele tehnice necesare pentru a facilita schimbul și partajarea de informații între Comisie (Eurostat) și statele membre, bazele de eșantionare, în special pentru stabilirea cerințelor minime ale acestora, modalitățile și conținutul rapoartelor de calitate, precum și cu privire la eventualele derogări. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 28 .

(19)Deoarece punerea în aplicare a prezentului regulament ar putea necesita adaptări majore ale sistemelor statistice naționale, Comisia poate acorda derogări statelor membre.

(20)Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului 29 și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 30 ar trebui să se aplice datelor statistice care fac obiectul prezentului regulament. În special, datele statistice necesare pentru dezvoltarea și monitorizarea acțiunilor și a strategiilor Uniunii și a celor naționale în domeniul sănătății publice și al sănătății și siguranței la locul de muncă ar trebui considerate ca date prelucrate din motive de interes public semnificativ.

(21)Din motive de armonizare și comparabilitate, obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre însă poate fi realizat mai bine la nivelul UE. În consecință, UE poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivului obiectiv.

(22)Statisticile sociale europene colectate din eșantioane, precum și procesul de colectare a datelor, ar trebui să devină mai eficiente și mai relevante. Comparabilitatea și coerența datelor pe termen lung ar trebui să fie asigurată. Statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane, sunt în prezent reglementate de o serie de acte legislative separate care ar trebui înlocuite cu prezentul regulament. Prin urmare, este necesar să se abroge Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului 31 și Regulamentul (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului 32 .

(23)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată.

(24)Comitetul Sistemului Statistic European a fost consultat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

1.Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane ale persoanelor și gospodăriilor respective.

2.Prezentul regulament nu se aplică recensământului populației și al locuințelor prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 763/2008 33 .

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)„date verificate în prealabil sau microdate” înseamnă date sau microdate verificate de statele membre pe baza unor norme de validare comune convenite;

(b)„domeniu” înseamnă unul sau mai multe seturi de date organizate astfel încât să includă subiecte specifice;

(c)„unitate de observare” înseamnă o entitate identificabilă cu privire la care pot fi obținute date;

(d)„subiect” înseamnă conținutul informațiilor care trebuie colectate cu privire la unitățile de observare, iar fiecare subiect include mai multe subiecte specifice;

(e)„registre administrative” înseamnă datele administrative generate în scopuri proprii de o sursă nestatistică, de obicei un organism public, al cărui scop nu este de a furniza statistici;

(f)„subiect ad hoc” înseamnă subiecte care prezintă un interes deosebit pentru utilizatori într-un anumit moment în timp, dar care nu sunt incluse în seturile de date regulate ;

(g)„indicator principal” înseamnă informații utilizate pe scară largă care servesc la monitorizarea unui obiectiv central al politicii UE.

Articolul 3

Seturi de date

1.Colectarea datelor prevăzute la articolul 1 este organizată în următoarele domenii:

(a)piața forței de muncă,

(b)venit și condiții de viață,

(c)sănătate,

(d)educație și formare,

(e)utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor,

(f)utilizarea timpului,

(g)consum.

2.Seturile de date includ subiecte comune pentru toate domeniile, în plus față de următoarele subiecte specifice, astfel cum se precizează în detaliu în anexa I:

(a)caracteristicile persoanelor și gospodăriilor,

(b)participarea pe piața muncii,

(c)durata ocupării locului de muncă și experiența profesională anterioară,

(d)condițiile de muncă, inclusiv programul de lucru și organizarea timpului de lucru,

(e)nivelul de instruire și experiența profesională,

(f)participarea la educație și formare profesională,

(g)sănătate: starea sănătății și dizabilități, îngrijire și factori determinanți,

(h)venit, consum și avere, inclusiv datorii,

(i)condiții de viață, inclusiv deprivare materială, locuință, mediul de viață și accesul la servicii,

(j)calitatea vieții, inclusiv participarea socială și culturală și starea de bine,

(k)alocarea timpului și

(l)participarea la societatea informațională.

3.Cerințele privind precizia și caracteristicile eșantioanelor utilizate pentru diferite domenii sunt cele specificate în anexa II și, respectiv, anexa III.

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a modifica subiectele detaliate enumerate în anexa I pentru a reflecta evoluțiile tehnice, sociale și economice relevante și pentru a răspunde noilor nevoi ale utilizatorilor. În exercitarea acestor competențe, Comisia se asigură că:

(a)aceste acte delegate nu impun o sarcină suplimentară semnificativă sau un cost suplimentar semnificativ asupra statelor membre sau a respondenților;

(b)prin actele delegate nu se modifică mai mult de 20 la sută din subiectele detaliate enumerate în anexa I pentru fiecare domeniu. Pentru domeniile pentru care datele sunt colectate cu o periodicitate infra-anuală sau anuală, aceste schimbări reprezintă maximum 10 la sută din lista de subiecte detaliate. Aceste procentaje maxime se aplică patru ani consecutivi. Numărul de subiecte detaliate care pot fi schimbate se rotunjesc la cel mai apropiat număr întreg.

Articolul 4

Programul continuu multianual

1.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a stabili sau pentru a adapta un program continuu multianual de opt ani pentru colectarea datelor care fac obiectul prezentului regulament, în conformitate cu periodicitatea prevăzută în anexa IV. Comisia se asigură că astfel de acte delegate nu impun o sarcină suplimentară semnificativă sau un cost suplimentar semnificativ asupra statelor membre sau a respondenților.

2.Acest program continuu multianual precizează perioada în care se culeg date pentru:

(a)subiectele detaliate atașate domeniilor,

(b)subiectele ad hoc solicitate de utilizatori, pentru domeniile piața muncii, venit și condițiile de viață, astfel cum este prevăzut în anexa IV. În cazuri excepționale și justificate, aceste date pot include subiecte detaliate, altele decât cele enumerate în anexa I.

3.Adaptările programului menționat la alineatul (1) se efectuează cel târziu cu 24 luni înainte de începutul fiecărei perioade de colectare a datelor, astfel cum se prevede în program. Aceste adaptări au ca scop garantarea eficienței și coerenței programului cu nevoile utilizatorilor.

Articolul 5

Populațiile statistice și unitățile de observare

1.Populația statistică este alcătuită din toate persoanele care își au reședința obișnuită în gospodăriile private, în fiecare stat membru.

2.Colectarea datelor se efectuează în fiecare stat membru pe un eșantion de unități de observare constituite din gospodăriile private sau persoanele care aparțin gospodăriilor private și care își au reședința obișnuită în statul membru respectiv.

Articolul 6

Specificații tehnice ale seturilor de date

1.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a specifica următoarele aspecte tehnice ale seturilor de date individuale:

(a)numărul și descrierea variabilelor;

(b)clasificările statistice;

(c)caracteristicile exacte ale populațiilor statistice, unitățile de observare și respondenții;

(d)perioadele și datele de referință;

(e)cerințele referitoare la acoperirea geografică, caracteristicile eșantionului inclusiv subeșantioane, aspectele tehnice ale muncii pe teren, editarea și imputarea, ponderarea, estimarea și estimarea varianței;

(f)dacă este necesară realizarea unui nivel înalt de comparabilitate pentru datele privind ocuparea forței de muncă și șomajul în domeniul pieței muncii, metodologia care trebuie utilizată pentru colectarea datelor. Aceasta poate include, dacă este necesar, ordinea și plasarea întrebărilor în chestionar. Această necesitate trebuie să fie justificată în mod corespunzător.

2.Dacă există aspecte comune pentru mai multe seturi de date, Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a specifica următoarele caracteristici tehnice ale seturilor de date:

(a)lista variabilelor și descrierea acestora;

(b)clasificările statistice;

(c)caracteristicile exacte ale populațiilor statistice și ale unităților de observare.

3.Pentru seturile de date lunare privind șomajul din domeniul pieței forței de muncă, Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare cu scopul de a descrie variabilele și lungimea, cerințele în materie de calitate și nivelul de detaliu în ceea ce privește seriile de timp care urmează a fi transmise.

4.Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 7

Standarde privind transmiterea informațiilor și schimbul de informații

1.Se instituie standarde tehnice pentru a facilita schimbul și partajarea informațiilor între Comisie (Eurostat) și statele membre, în special cu scopul de a susține gestionarea calității și documentarea procesului cu privire la statisticile care fac obiectul prezentului regulament.

2.Standardele tehnice vizează conceptele, procesele și produsele statistice, inclusiv datele și metadatele.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili standardele tehnice menționate la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 8

Surse de date și metode

1.Statele membre furnizează datele menționate la articolul 1 utilizând una dintre următoarele surse sau o combinație a acestora, cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele de calitate prevăzute la articolul 12:

(a)informațiile furnizate direct de către respondenți;

(b)registrele administrative și orice alte surse, metode sau abordări inovatoare în măsura în care acestea permit producerea unor date comparabile și conforme cu cerințele specifice aplicabile prevăzute în prezentul regulament.

2.Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) informații detaliate privind sursele și metodele utilizate.

Articolul 9

Periodicitatea seturilor de date

Periodicitatea seturilor de date este specificată în anexa IV.

Articolul 10

Transmiterea datelor și termenele de transmitere

1.Termenele de transmitere sunt specificate în anexa V.

2.Pentru fiecare set de date, statele membre transmit Comisiei (Eurostat) microdate verificate în prealabil fără identificare directă.

3.Prin derogare de la alineatul (2), datele agregate verificate în prealabil se transmit pentru elaborarea statisticilor lunare privind șomajul.

4.Statele membre colectează și transmit datele în conformitate cu prezentul regulament începând cu anul 2019.

Articolul 11

Bazele de eșantionare

1.Datele se bazează pe eșantioane reprezentative extrase din baze de eșantionare stabilite la nivel național care permit selecționarea aleatorie a persoanelor sau a gospodăriilor, cu o probabilitate de selecție cunoscută. Bazele de eșantionare urmăresc să includă în mod exhaustiv și exclusiv populația de interes și se actualizează periodic. Acestea conțin toate informațiile necesare pentru planul de eșantionare, cum ar fi informațiile necesare pentru stratificare și pentru a contacta persoanele sau gospodăriile populației. De asemenea, baza de eșantionare include informațiile necesare pentru corelarea persoanelor cu alte registre administrative, în măsura în care acest lucru este permis în conformitate cu normele de protecție a datelor.

2.Atunci când o astfel de bază de eșantionare nu este disponibilă în statul membru, se utilizează alte baze de eșantionare care îndeplinesc următoarele criterii. Astfel de baze de eșantionare trebuie:

(a)să identifice unitățile de eșantionare, care pot fi persoane, gospodării, locuințe sau adrese;

(b)să fie în măsură să furnizeze probabilitatea de selecție;

(c)să fie actualizate periodic.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care stabilesc condiții uniforme pentru bazele de eșantionare, în special stabilirea unor cerințe minime. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 12

Calitate

1.Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura calitatea datelor și metadatelor transmise.

2.În sensul prezentului regulament, se aplică criteriile de calitate definite la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

3.Comisia (Eurostat) evaluează calitatea metadatelor pe baza specificațiilor datelor transmise și a bazelor de eșantionare.

4.În acest scop, statele membre transmit, în ceea ce privește datele și microdatele menționate la articolul 10:

(a)metadatele care descriu metodologia utilizată și modul în care specificațiile tehnice au fost îndeplinite în raport cu cele stabilite de prezentul regulament;

(b)informații privind respectarea cerințelor minime privind bazele de eșantionare utilizate, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea și actualizarea acestora, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament.

5.Statele membre transmit metadatele și informațiile prevăzute la alineatul (4) cel târziu la trei luni după termenul de transmitere a datelor și microdatelor. Aceste informații suplimentare se furnizează sub formă de rapoarte de calitate care demonstrează, în special, modul în care datele și microdatele transmise, precum și metadatele și informațiile, respectă cerințele de calitate.

6.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care stabilesc modalitățile și conținutul rapoartelor de calitate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

7.Statele membre informează Comisia (Eurostat), cât mai curând posibil, cu privire la orice informații relevante sau modificări în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului regulament care ar putea influența calitatea datelor transmise.

8.La solicitarea Comisiei (Eurostat), statele membre furnizează informațiile suplimentare necesare pentru evaluarea calității informațiilor statistice.

Articolul 13

Studii de fezabilitate și studii pilot

Pentru a îmbunătăți seturile de date, Comisia (Eurostat) instituie, în cazul în care este necesar, iar statele membre cooperează, mai multe studii de fezabilitate și studii pilot, în special pentru a îmbunătăți calitatea, inclusiv comparabilitatea, pentru a contribui la modernizarea domeniilor privind consumul și utilizarea timpului, pentru a explora și a pune în aplicare noi modalități de îmbunătățire a capacității de a răspunde la nevoile utilizatorilor, pentru a integra mai bine colectarea de date și pentru a utiliza alte surse de informații, precum și pentru a face mai eficientă colectarea datelor din statele membre, luând în considerare evoluțiile tehnologice.

Articolul 14

Finanțare

1.    Pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Uniunea poate acorda granturi institutelor naționale de statistică și altor autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, pentru:

(a)    dezvoltarea și/sau punerea în aplicare a colectărilor de date sau a metodelor de colectare a datelor pentru statistici sociale, inclusiv baze de eșantionare, în cursul primilor patru ani de colectare a seturilor de date;    

(b)    elaborarea de metodologii, inclusiv studiile de fezabilitate și studiile pilot menționate la articolul 13;

(c)    colectarea de statistici cu privire la un subiect ad-hoc solicitat de utilizatori, astfel cum se prevede în anexa IV, seturi de variabile și caracteristici noi sau revizuite puse în aplicare pentru prima dată;

2. Contribuția financiară a Uniunii este furnizată în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 34 , articolul 16 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 35 , articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 36 , articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 37 sau articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 38 .

3.    Această contribuție financiară a Uniunii nu depășește 90 % din costurile eligibile.

Articolul 15

Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (4) și la articolul 4 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată începând cu [Publications Office: please insert exact date of entry into force of the Regulation]. 

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (4) și la articolul 4 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 39 .

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (4) și al articolului 4 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 16

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de Comitetul Sistemului Statistic European instituit prin Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 17

Derogări

1.În cazul în care se aplică prezentul regulament sau măsurile de punere în aplicare și actele delegate adoptate în temeiul acestuia, dacă un sistem statistic național al unui stat membru necesită adaptări majore, Comisia poate acorda, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o derogare pentru o perioadă de până la trei ani. O derogare poate fi acordată doar în cazul în care acest lucru nu va compromite comparabilitatea datelor statelor membre cu privire la indicatorii principali, sau nu va afecta în mod negativ calculul agregatelor europene actuale și reprezentative necesare.

2.În cazul în care derogarea se justifică în continuare la sfârșitul perioadei pentru care a fost acordată, Comisia poate acorda încă o derogare pentru o perioadă maximă de trei ani, prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

3.Atunci când singurul mijloc prin care un stat membru poate pune la dispoziție seturile de date necesare este prin recurgerea la alte mijloace decât cele prevăzute în prezentul regulament sau în măsurile de punere în aplicare și actele delegate adoptate în temeiul acestuia, Comisia poate, în mod excepțional, să autorizeze utilizarea unor astfel de metode pentru o durată maximă de cinci ani, prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

4.În cazul în care autorizarea se justifică în continuare la sfârșitul perioadei pentru care a fost acordată, Comisia poate acorda încă o autorizare pentru o perioadă maximă de cinci ani, prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

5.În sensul alineatelor (1)-(4), statul membru prezintă Comisiei o cerere motivată corespunzător, în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a actului în cauză, sau cu șase luni înainte de sfârșitul perioadei pentru care a fost acordată derogarea sau autorizația curentă. Atunci când solicită autorizația menționată la alineatele (3) și (4), statul membru în cauză trebuie să descrie în detaliu metodele utilizate și să demonstreze că acestea conduc la rezultate comparabile.

6.Comisia adoptă aceste acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 18

Abrogare

1.Regulamentele (CE) nr. 577/98 și (CE) nr. 1177/2003 se abrogă de la 31 decembrie 2018. Cerințele stabilite în regulamentele menționate privind transmiterea datelor și a metadatelor, inclusiv rapoartele de calitate, continuă să se aplice pentru perioadele de referință înainte de abrogarea lor.

2.Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

1.Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.Se aplică de la 1 ianuarie 2025 în ceea ce privește domeniile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) literele (f) și (g).

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European    Pentru Consiliu

Președintele    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 40  

3403 – Producerea de informații statistice.

1.3.Natura propunerii/inițiativei

 Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

 Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 41  

 Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

 Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Dezvoltarea și evaluarea politicii în ceea ce privește prioritățile politice ale Comisiei, în special cele referitoare la locurile de muncă și creștere, piața digitală, o uniune economică și monetară (UEM) mai profundă și mai echitabilă, migrație și mobilitate necesită instrumente analitice și de monitorizare adecvate. În plus, prioritățile politice corespund unei serii de domenii diferite din cadrul statisticilor sociale și economice, astfel încât este necesară asigurarea unei mai mari coerențe între sursele de date. Strategia Europa 2020 folosește indicatori pentru monitorizarea obiectivelor principale, precum promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea nivelurilor de educație și promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei. Pentru calcularea acestor indicatori este nevoie de informații statistice actuale. Aceste informații statistice ar trebui să fie elaborate într-un mod cât mai eficient posibil prin utilizarea unor metode moderne de colectare și elaborare a datelor statistice.

De asemenea, propunerea va spori flexibilitatea de a răspunde la inițiative strategice la nivel înalt care necesită indicatori.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr. 1

Abordarea: i) fragmentării actuale în elaborarea de statistici sociale europene colectate din eșantioane; și ii) a rigidității sistemului actual de colectare a datelor pentru statisticile sociale colectate din eșantioane.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

3403 – Producerea de informații statistice.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Prezenta propunere va face ca statisticile sociale europene colectate din eșantioane să poată fi mai bine adaptate la nevoile societății. În plus, prin oferirea unor modalități de promovare a coerenței între diferite domenii, propunerea va susține Eurostat în asigurarea calității statisticilor sociale europene colectate din eșantioane. Ea va facilita, de asemenea, utilizarea unor instrumente și metode statistice inovatoare și va permite o cooperare și o coordonare mai eficientă între institutele naționale de statistică și alte autorități naționale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene.

Propunerea va crea costuri de proiectare unice pentru institutele naționale de statistică. Cu toate acestea, se estimează o scădere a costului total de punere în aplicare, în special din cauza reducerii redundanțelor și a suprapunerilor între diferitele colecții de date și a reutilizării sistemelor de producție statistică. În funcție de modul în care metodele de producție sunt puse în aplicare la nivel național (de exemplu, dacă sunt adoptate inovații tehnologice și metodologice, dacă există un acces îmbunătățit la registre administrative), creșterea costurilor în faza inițială de concepere a anchetelor sociale ar putea fi compensată în mare măsură prin reducerea costurilor în faza de colectare a datelor, care reprezintă două treimi din costul total al producției statistice. Creșterea potențială a costurilor generate de flexibilitatea sporită a colectării de date ar putea fi ținută sub control dacă, așa cum s-a prevăzut, componentele principale ale anchetelor, care determină în mare măsură costurile pentru institutele naționale de statistică, sunt specificate în legislația cadru.

Propunerea îndeplinește obiectivele de simplificare ale programului REFIT, în special deoarece aceasta raționalizează cinci regulamente într-un singur cadru de reglementare.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Comisia (Eurostat) elaborează orientări statistice europene comune și stabilește cerințele referitoare la raportarea privind calitatea în ceea ce privește elaborarea, producerea și difuzarea statisticilor sociale. Rapoartele de calitate pe care statele membre trebuie să le elaboreze pentru fiecare colectare de date trebuie să includă controale specifice, relevante pentru colectarea de date în cauză. Acest lucru va garanta calitatea datelor statistice.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Pe termen scurt și mediu: integrarea regulamentelor existente în domeniul statisticilor sociale europene colectate din eșantioane; defragmentarea proceselor de producție utilizate pentru statisticile sociale europene colectate din eșantioane și îmbunătățirea flexibilității colectării datelor prin introducerea unei legislații pe mai multe niveluri.

Pe termen lung: garantarea faptului că statisticile sociale europene colectate din eșantioane continuă să aducă o contribuție valoroasă la procesul decizional la nivelul UE și la nivel național; și creșterea eficienței metodelor folosite pentru colectarea statisticilor sociale.

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

Sarcina de a elabora statistici care (1) sunt armonizate și comparabile între statele membre și (2) sunt elaborate în funcție de necesitățile UE, nu poate fi realizată doar la nivel național. Elaborarea statisticilor UE este posibilă doar dacă statele membre aplică o metodologie armonizată și elaborează statistici în conformitate cu rezultate comune definite și caracteristici comune. Acest lucru poate fi îndeplinit pe deplin numai printr-o acțiune la nivelul UE.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Au fost adoptate mai multe regulamente care acoperă diferite domenii ale statisticilor sociale, având ca rezultat inconsecvențele și ineficiențele survenite în colectările de date. Este prima dată când se propune un regulament-cadru care include șapte domenii de statistică socială. Prezenta inițiativă va raționaliza cinci temeiuri juridice actuale cu privire la, respectiv, ancheta asupra forței de muncă (LFS), statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC), ancheta privind educația adulților (AES), ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu (EHIS) și ancheta privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în gospodării (ICT-HH). Ea va oferi, de asemenea, un temei juridic pentru cele două anchete sociale europene efectuate în prezent pe baza unui acord informal: Ancheta bugetelor de familie (HBS) și ancheta europeană armonizată privind utilizarea timpului (HETUS).

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Propunerea este compatibilă cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene.

1.6.Durata și impactul financiar

 Propunere/inițiativă pe durată determinată

   Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

   Impact financiar din AAAA până în AAAA

 Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată 42

Există o perioadă de introducere treptată a punerii în aplicare a propunerii de șapte ani, din 2019 până în 2025.

Cu toate acestea, programul ar trebui să continue ulterior.

Numai anii din actualul cadru financiar multianual (CFM) au fost luați în considerare în fișa financiară legislativă (2019-2020).

Continuarea finanțării va fi condiționată de acordurile încheiate pentru următorul CFM și de continuarea programelor specifice pentru care este prevăzută finanțare.

1.7.Modul (modurile) de gestionare preconizat(e) 43  

 Gestiune directă asigurată de către Comisie

prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondului european de investiții;

◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

[…]

[…]

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Raportarea de calitate regulată și detaliată privind punerea în aplicare a fiecărei colectări de date statistice este deja asigurată, potrivit normelor specifice în vigoare. Raportarea va fi continuată și îmbunătățită în continuare în conformitate cu noua propunere.

Beneficiarii granturilor trebuie să transmită datele colectate și raportul însoțitor privind calitatea.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e).

Deoarece modalitatea de gestionare aleasă pentru propunere este gestionarea directă de către Comisie, principalele riscuri inerente sunt cele legate de gestionarea achizițiilor publice și a granturilor.

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

Comisia (Eurostat) a elaborat o strategie de control pentru perioada 2013-2017. Măsurile și instrumentele din această strategie sunt pe deplin aplicabile colectării de statistici în temeiul regulamentului propus. Tipurile de modificări introduse de strategie pot reduce riscul apariției și contribuie la prevenirea fraudelor. Printre acestea se numără: reducerea complexității, aplicarea de proceduri de monitorizare eficiente din punct de vedere al costurilor și desfășurarea de controale bazate pe risc ex ante și ex post. Strategia include, de asemenea, măsuri de sensibilizare și formare în domeniul prevenirii fraudei.

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare.

Comisia (Eurostat) dispune de o strategie de control care are ca scop, în general, limitarea riscului de neconformitate sub pragul de semnificație de 2 %, în conformitate cu obiectivele privind controlul intern și gestionarea riscurilor prevăzute în planul său strategic pentru perioada 2016-2020. 100 % din tranzacțiile financiare (și, prin urmare, 100 % din buget) vor face obiectul controalelor ex ante obligatorii, în conformitate cu Regulamentul financiar. În plus, vor fi desfășurate controale pe baza unei analize aprofundate a documentației aferente pe baza unor analize anuale a riscurilor. Acestea pot acoperi 4-6 % din bugetul total gestionat de Eurostat.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

La 30 octombrie 2013, Eurostat a adoptat o strategie antifraudă pentru perioada 2014-2017, în conformitate cu strategia antifraudă a Comisiei (SAFC) din 24 iunie 2011. Strategia antifraudă a Eurostat prevede trei obiective operaționale: i) consolidarea măsurilor antifraudă existente; ii) o mai bună integrare a procedurilor antifraudă în evaluarea riscurilor și gestionarea riscurilor Eurostat și în audit, planificare, raportare și monitorizare; și iii) consolidarea capacităților Eurostat în materie de luptă și sensibilizare antifraudă ca parte a culturii antifraudă a Comisiei. Strategia antifraudă este însoțită de un plan de acțiune antifraudă. Pe perioada aplicării sale, punerea în aplicare a strategiei antifraudă este monitorizată de două ori pe an, iar rapoartele sunt transmise conducerii.

Eurostat va evalua impactul strategiei în 2017 și va actualiza strategia în consecință. O reexaminare intermediară a planului de acțiune antifraudă va avea loc, de asemenea, în 2016.

Atât revizuirea strategiei Eurostat, cât și revizuirea planului de acțiune, vor fi efectuate pe baza versiunii actualizate a metodologiei și a orientărilor emise de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în februarie 2016.

Toți potențialii beneficiari ai granturilor sunt organisme publice [institutele naționale de statistică și alte autorități naționale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 223/2009]. În plus, granturile sunt acordate fără cereri de propuneri. Se instituie măsuri de monitorizare a gestionării granturilor. Acestea iau în considerare procedurile specifice de acordare a granturilor și implică o analiză ex-ante și ex-post a gestionării granturilor.

Utilizarea costurilor unitare și a sumelor forfetare, în conformitate cu articolul 124 alineatul (1) din Regulamentul financiar, reduce semnificativ riscul de erori legate de gestionarea granturilor și simplifică administrarea lor.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul
cheltuielilor

Contribuție

Număr
[Rubrica………………………...……………]

Dif./Nedif. 44 .

Țări AELS 45

Țări candidate 46

Țări terțe

În sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

1a

04.030201 – Programe asociate: EASI - Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI)

Dif.

DA

NU

NU

NU

1a

09.040201- Poziție de lider în tehnologia informației și comunicațiilor (Programe asociate: ORIZONT 2020 - Programul-cadru pentru cercetare și inovare (Orizont 2020)

Dif.

DA

NU

NU

NU

1a

29.020100 – Programe asociate: ESP - Programul statistic european pentru perioada 2013-2017; ESP18_20 - Programul statistic european (ESP) pentru perioada 2018-2020;

Dif.

DA

NU

NU

NU

1

13.036501 – Programe asociate: FEDER - Fondul european de dezvoltare regională (FEDER)

Dif.

NU

NU

NU

NU

1

13.046101 – Programe asociate: FC - Fondul de coeziune (FC)

Dif.

NU

NU

NU

NU

3

17.030100 – Programe asociate: HEALTH - Acțiunea Uniunii în domeniul sănătății (programul de acțiune în domeniul sănătății)

Dif.

DA

DA

DA

NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

[Această secțiune ar trebui completată utilizând foaia de calcul cuprinzând datele din buget care au caracter administrativ (al doilea document din anexa la prezenta fișă financiară) și ar trebui încărcată în CISNET pentru consultarea interservicii.]

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

Număr

1a. Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

DG: ESTAT

Anul
2019

Anul
2020

TOTAL

•Credite operaționale

Numărul liniei bugetare 29.020100

Angajamente

(1)

5,298

4,648

9,946

Plăți

(2)

2,649

4,444

7,093

Numărul liniei bugetare

Angajamente

(1a)

Plăți

(2 a)

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe 47  

Numărul liniei bugetare

(3)

TOTAL credite
pentru DG ESTAT

Angajamente

=1+1a +3

5,298

4,648

9,946

Plăți

=2+2a

+3.

2,649

4,444

7,093




DG: EMPL

Anul
2019

Anul
2020

TOTAL

•Credite operaționale

Numărul liniei bugetare 04.030201

Angajamente

(1)

3,194

2,695

5,889

Plăți

(2)

1,597

2,625

4,222

Numărul liniei bugetare

Angajamente

(1a)

Plăți

(2 a)

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe 48  

Numărul liniei bugetare

(3)

TOTAL credite
pentru DG EMPL

Angajamente

=1+1a +3

3,194

2,695

5,889

Plăți

=2+2a

+3

1,597

2,625

4,222



DG: CONNECT

Anul
2019

Anul
2020

TOTAL

•Credite operaționale

Numărul liniei bugetare 09.040201

Angajamente

(1)

2,000

0,000

2,000

Plăți

(2)

1,000

0,800

1,800

Numărul liniei bugetare

Angajamente

(1a)

Plăți

(2 a)

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe 49  

Numărul liniei bugetare

(3)

TOTAL credite
pentru DG CONNECT

Angajamente

=1+1a +3

2,000

0,000

2,000

Plăți

=2+2a

+3

1,000

0,800

1,800

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

Număr

1. Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

DG: REGIO

Anul
2019

Anul
2020

TOTAL

•Credite operaționale

Numărul liniei bugetare 13.036501

Angajamente

(1)

0,466

0,466

0,932

Plăți

(2)

0,233

0,419

0,652

Numărul liniei bugetare 13.046101

Angajamente

(1a)

0,200

0,200

0,400

Plăți

(2 a)

0,100

0,180

0,280

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe 50  

Numărul liniei bugetare

(3)

TOTAL credite
pentru DG REGIO

Angajamente

=1+1a +3

0,666

0,666

1,332

Plăți

=2+2a

+3

0,333

0,599

0,932






TOTAL credite operaționale

Angajamente

(4)

11,159

8,008

19,167

Plăți

(5)

5,579

8,468

14,047

• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe

(6)

TOTAL credite
în cadrul RUBRICII 1
din cadrul financiar multianual

Angajamente

=4+ 6

11,159

8,008

19,167

Plăți

=5+ 6

5,579

8,468

14,047

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

Rubrica din cadrul financiar
multianual

Număr

3. Securitate și cetățenie

DG: SANTE

Anul
2019

Anul
2020

TOTAL

•Credite operaționale

Numărul liniei bugetare 17.030100

Angajamente

(1)

0,000

0,500

0,500

Plăți

(2)

0,000

0,250

0,250

Numărul liniei bugetare

Angajamente

(1a)

Plăți

(2 a)

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe 51  

Numărul liniei bugetare

(3)

TOTAL credite
pentru DG SANTE

Angajamente

=1+1a +3

0,000

0,500

0,500

Plăți

=2+2a

+3

0,000

0,250

0,250



TOTAL credite operaționale

Angajamente

(4)

0,000

0,500

0,500

Plăți

(5)

0,000

0,250

0,250

• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe

(6)

TOTAL credite
în cadrul RUBRICII 3
din cadrul financiar multianual

Angajamente

=4+ 6

0,000

0,500

0,500

Plăți

=5+ 6

0,000

0,250

0,250

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

•TOTAL credite operaționale

Angajamente

(4)

11,159

8,508

19,667

Plăți

(5)

5,579

8,718

14,297

• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe

(6)

TOTAL credite
în cadrul RUBRICILOR 1-4
din cadrul financiar multianual

(Suma de referință)

Angajamente

=4+ 6

11,159

8,508

19,667

Plăți

=5+ 6

5,579

8,718

14,297





Rubrica din cadrul financiar
multianual

5

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2019

Anul
2020

TOTAL

DG: ESTAT

•Resurse umane

4,164

4,164

8,328

•Alte cheltuieli administrative

0,404

0,414

0,818

TOTAL DG ESTAT

Credite

4,568

4,578

9,146

TOTAL credite
în cadrul RUBRICII 5
din cadrul financiar multianual
 

(Total angajamente = Total plăți)

4,568

4,578

9,146

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2019

Anul
2020

TOTAL

TOTAL credite
în cadrul RUBRICILOR 1-5
din cadrul financiar multianual
 

Angajamente

15,727

13,087

28,814

Plăți

10,147

13,296

23,443

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările

Anul
2019

Anul
2020

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 52

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr. total

Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 1 53 ...

Abordarea fragmentării existente în UE în producerea statisticilor sociale europene colectate din eșantioane și a rigidității sistemului actual de colectare a datelor

- Realizare

Modul ad hoc LFS

0,067

30

2,000

30

2,000

60

4,000

- Realizare

Modul ad hoc EU-SILC

0,017

30

0,500

0

0,000

30

0,500

- Realizare

Punerea în aplicare a colectărilor de date

0,096

60

5,650

30

3,000

90

8,650

- Realizare

Studii metodologice și studii pilot

0,080

37

3,009

44

3,509

81

6,517

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

157

11,159

104

8,509

261

19,667

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2…

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

COSTURI TOTALE

157

11,159

104

8,509

261

19,667

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Rezumat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2019

Anul
2020

TOTAL

RUBRICA 5
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

4,164

4,164

8,328

Alte cheltuieli administrative

0,404

0,414

0,818

Subtotal RUBRICA 5
din cadrul financiar multianual

4,568

4,578

9,146

în afara RUBRICII 5 54 din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli cu caracter administrativ

Subtotal
în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual

TOTAL

4,568

4,578

9,146

Creditele necesare pentru resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ vor fi acoperite de credite ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Anul
2019

Anul
2020

29 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei)

24,45

24,45

XX 01 01 02 (în delegații)

XX 01 05 01 (cercetare indirectă)

10 01 05 01 (cercetare directă)

29 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)

12

12

XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații)

XX 01 04 yy  55

- la sediu

- în delegații

XX 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)

10 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

TOTAL

36,45

36,45

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Activitate metodologică pentru definirea adecvată a anchetelor, inclusiv modulele ad hoc

activitate IT pentru primirea, validarea și prelucrarea datelor

analiza datelor, difuzarea datelor și asistență pentru utilizatori

Personal extern

Activitate metodologică pentru definirea adecvată a anchetelor, inclusiv modulele ad hoc

activitate IT pentru primirea, validarea și prelucrarea datelor

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

   Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

   Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

   Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
N

Anul
N+1

Anul
N+2

Anul
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate



3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

   asupra resurselor proprii

   asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei 56

Anul
N

Anul
N+1

Anul
N+2

Anul
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Articolul ………….

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1) https://ec.europa.eu/priorities/sites/beta-political/files/5-presidents-report_ro.pdf
(2) COM(2016) 0127 final, 8 martie 2016.
(3) SSE este parteneriatul dintre autoritatea statistică europeană, și anume Comisia Europeană (Eurostat), și institutele naționale de statistică (INS) și alte autorități naționale (AAN) responsabile în fiecare stat membru cu dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene.
(4)

   Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului din 9 martie 1998 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate (JO L 77, 14.3.1998, p. 3).

(5)

   Regulamentul (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 iunie 2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) (JO L 165, 3.7.2003, p. 1).

(6)

   Regulamentul (CE) nr. 452/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 privind producerea și dezvoltarea de statistici în materie de educație și învățare continuă (JO L 145, 4.6.2008, p. 227).

(7)

   Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă (JO L 354, 31.12.2008, p. 70).

(8) Regulamentul (CE) nr. 808/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind statisticile comunitare referitoare la societatea informațională (JO L 143, 30.4.2004, p. 49).
(9) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).
(10) Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind programul statistic european pentru perioada 2013-2017 (JO L 39, 9.2.2013, p. 12).
(11) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru decada următoare, COM (2009) 404 din 18.8.2009.
(12) A se vedea http://ec.europa.eu/eurostat/web/quality/evaluation . 
(13) Decizia nr. 234/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2008 de instituire a Comitetului consultativ european pentru statistică și de abrogare a Deciziei 91/116/CEE a Consiliului (JO L 73, 15.3.2008, p. 13).
(14)

   Site-ul web al Eurostat dedicat consultării publice:    
http://ec.europa.eu/eurostat/about/opportunities/consultations/iess

Raportul privind consultarea publică deschisă: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/10186/7237349/Open-public-consultation-report.pdf . 

Consultarea utilizatorilor de date: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/10186/7237349/Data-users-consultation-report.pdf .

Consultarea producătorilor de date:  http://ec.europa.eu/eurostat/documents/10186/7237349/Data-producers-consultation-report.pdf .

(15) A se vedea:
http://ec.europa.eu/eurostat/documents/42577/4167614/ESAC+opinion+3+Dec+2015/421abf9c-4300-445f-a840-f13cadeee306 .
(16) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului.
(17) A se vedea http://ec.europa.eu/eurostat/web/quality/general-evaluation-results .
(18) Cei cinci indicatori principali de performanță sunt următorii: numărul de extracții de date efectuate de către utilizatorii externi din bazele de date de referință ale Eurostat (Eurobase și Comext) prin intermediul site-ului web al Eurostat; procentajul de utilizatori care apreciază calitatea generală a statisticilor europene ca fiind „foarte bună” sau „bună”; procentajul de utilizatori care apreciază actualitatea statisticilor europene pentru scopul utilizat ca fiind „foarte bună” sau „bună”; procentajul de utilizatori care apreciază comparabilitatea statisticilor europene între regiuni și țări ca fiind „foarte bună” sau „bună”; și rata erorilor reziduale (RER).
(19) A se vedea http://ec.europa.eu/eurostat/web/quality/general-evaluation-results .
(20)

   JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(21) Comunicarea Comisiei „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, COM(2010) 2020, 3 martie 2010.
(22) COM (2009) 404, 10.8.2009.
(23) Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisticile demografice europene (JO L 330, 10.12.2013, p. 39).
(24) Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor (JO L 218, 13.8.2008, p. 14).
(25) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).
(26) Regulamentul (UE) nr. 557/2013 al Comisiei din 17 iunie 2013 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene în ceea ce privește accesul la date confidențiale în scopuri științifice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 831/2002 al Comisiei
(27) Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).
(28) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(29) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).
(30) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
(31) Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului din 9 martie 1998 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate (JO L 77, 14.3.1998, p. 3).
(32) Regulamentul (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 iunie 2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) (JO L 165, 3.7.2003, p. 1).
(33) Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor (JO L 218, 13.8.2008, p. 14).
(34) Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind programul statistic european pentru perioada 2013-2017 (JO L 39, 9.2.2013, p. 12).
(35)

   Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de abrogare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială ( JO L 347, 20.12.2013, p. 238).

(36)

   Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).

(37)

   Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(38)
(39) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(40) ABM: gestiune pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.
(41) Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(42) S-a ajuns la un acord între DG ESTAT și celelalte direcții generale privind finanțarea activităților reglementate de prezenta propunere în forma unei subdelegări încrucișate care urmează a fi acordată DG ESTAT.
(43) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html .
(44) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(45) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(46) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.
(47) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(48) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(49) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(50) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(51) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(52) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).
(53) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”
(54) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(55) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(56) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.
Top

Bruxelles, 24.8.2016

COM(2016) 551 final

ANEXE

la

Propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI


de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane

{SWD(2016) 282 final}
{SWD(2016) 283 final}


Anexa I

Subiecte care trebuie acoperite

Domeniu

Subiect

Subiecte detaliate

Pentru toate domeniile

Aspecte tehnice

Informații privind colectarea de date

Identificare

Pondere

Caracteristicile interviului

Localizare

Caracteristicile persoanelor și gospodăriilor

Demografie

Cetățenie și proveniența din familii de migranți

Componența gospodăriei

Participarea pe piața muncii

Statutul activității principale (autodefinit)

Caracteristicile elementare ale locului de muncă

Nivelul de instruire și studiile urmate

Nivel de instruire

Piața forței de muncă

Caracteristicile persoanelor și gospodăriilor

Componența gospodăriei - detalii

Durata șederii în țară

Participarea pe piața muncii

Statut profesional

Durata contractului

Durata contractului - informații secundare

Angajat cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă - motiv

Activități independente, dependente din punct de vedere economic

Responsabilități de supraveghere

Dimensiunea întreprinderii

Locul de muncă

Muncă la domiciliu

Căutarea unui loc de muncă

Dorința de a munci

Disponibilitate

Activitate secundară

Căutarea unui alt loc de muncă

Armonizarea vieții profesionale cu viața de familie

Tineri pe piața muncii

Situația migranților și a descendenților direcți ai acestora pe piața muncii

Pensionarea treptată

Nevoi în materie de îngrijire

Durata ocupării locului de muncă și experiența profesională anterioară

Începutul activității la locul de muncă

Modul în care a fost găsit locul de muncă

Experiența profesională anterioară

Condițiile de muncă, inclusiv programul de lucru și organizarea timpului de lucru

Programul de lucru

Organizarea timpului de lucru

Organizarea activității și organizarea timpului de lucru

Nivelul de instruire și studiile urmate

Nivel de instruire - detalii

Participarea la educație și formare

Participarea la educație și formare, formală și non-formală (4 săptămâni)

Participarea la educație și formare, formală și non-formală (12 săptămâni)

Sănătate: starea sănătății și dizabilități, îngrijire și factori determinanți

Accidente la locul de muncă și alte probleme de sănătate legate de locul de muncă

Modulul minim european în materie de sănătate

Venit, consum și avere, inclusiv datorii

Venituri salariale

Venituri și condiții de viață

Caracteristicile persoanelor și gospodăriilor

Componența gospodăriei - detalii

Durata șederii în țară

Participarea la educație și formare

Participarea la activități de educație formală (în prezent)

Nivelul de instruire și studiile urmate

Nivel de instruire - detalii

Participarea pe piața muncii

Caracteristicile locului de muncă

Durata contractului

Statut profesional

Situația detaliată a pieței muncii

Responsabilități de supraveghere

Durata ocupării locului de muncă și experiența profesională anterioară

Experiența profesională anterioară

Condițiile de muncă, inclusiv programul de lucru și organizarea timpului de lucru

Calendarul activităților

Programul de lucru

Sănătate: starea sănătății și dizabilități, îngrijire și factori determinanți

Modulul minim european în materie de sănătate

Starea de sănătate și dizabilități

Sănătatea copiilor

Accesul la asistență medicală

Asistență medicală

Accesul la asistență medicală (copii)

Factorii determinanți ai sănătății

Calitatea vieții, inclusiv participarea socială și culturală și starea de bine

Calitatea vieții

Participarea socială și culturală

Starea de bine

Condiții de viață, inclusiv deprivare materială, locuință, mediul de viață și accesul la servicii

Deprivare materială

Deprivare materială a copiilor

Principalele caracteristici ale locuinței

Detalii privind condițiile de locuit, inclusiv condiții precare de locuit

Costurile legate de locuință, inclusiv chiria imputată

Mediul de viață

Utilizarea serviciilor, inclusiv servicii de îngrijire

Accesibilitatea din punctul de vedere al costurilor

Nevoi nesatisfăcute și motive

Îngrijirea copiilor

Venit, consum și avere, inclusiv datorii

Venituri salariale

Venituri din prestații

Venituri din pensii

Alte venituri

Impozite și contribuții

Total venituri

Îndatorare excesivă

Arierate

Avere

Principalele componente ale consumului

Transmiterea între generații a dezavantajelor

Sănătate

Sănătate: starea sănătății și dizabilități, îngrijire și factori determinanți

Modulul minim european în materie de sănătate

Boli și afecțiuni cronice

Accidente și răniri

Durere

Sănătate mintală

Limitări funcționale

Dificultăți în activități de îngrijire personală

Dificultăți în activități casnice

Limitarea temporară a activității (din cauza unor probleme de sănătate)

Obstacole în calea participării în domenii specifice ale vieții

Utilizarea asistenței medicale și a îngrijirii pe termen lung

Utilizarea medicamentelor

Asistență medicală preventivă

Accesul la asistență medicală

Înălțime și greutate

Activitate fizică

Obiceiuri alimentare

Fumat

Consumul de alcool

Factori sociali și de mediu

Venit, consum și avere, inclusiv datorii

Total venituri

Educație și formare

Caracteristicile persoanelor și gospodăriilor

Durata șederii în țară

Durata ocupării locului de muncă și experiența profesională anterioară

Începutul activității la locul de muncă

Participarea pe piața muncii

Dimensiunea întreprinderii

Nivelul de instruire și studiile urmate

Nivel de instruire - detalii

Studiile urmate

Aptitudini autodeclarate

Participarea la educație și formare

Accesul la informații privind posibilitățile de învățare și la orientare (12 luni)

Participarea la activități de educație formală (12 luni)

Cea mai recentă activitate de educație formală - detalii (12 luni)

Utilizarea TIC în cea mai recentă educație formală (12 luni)

Motivele participării la cea mai recentă educație formală (12 luni)

Costul și numărul de ore al celei mai recente educații formale (12 luni)

Rezultatele și utilizarea competențelor celei mai recente educații formale (12 luni)

Participarea la activități de educație non-formală (12 luni)

Activități de educație non-formală - detalii (12 luni)

Utilizarea TIC în activități de educație non-formală (12 luni)

Motive pentru participarea la activități de educație non-formală (12 luni)

Costul și numărul de ore al activităților de educație non-formală (12 luni)

Rezultatele și utilizarea competențelor activităților de educație non-formală (12 luni)

Obstacole în calea participării la educație și formare (12 luni)

Învățare informală

Venit, consum și avere, inclusiv datorii

Total venituri

Utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor

Participarea la societatea informațională

Accesul la TIC

Utilizarea și frecvența de utilizare a TIC

Obstacole și probleme privind utilizarea

Efectele utilizării

Securitate, confidențialitate, încredere

Conexiune la internet de oriunde

Competențe digitale

Activități pe internet

Comerț electronic

Interacțiunea cu autorități publice

Venit, consum și avere, inclusiv datorii

Total venituri

Utilizarea timpului

Caracteristicile persoanelor și gospodăriilor

Componența gospodăriei - detalii

Participarea la educație și formare

Participarea la activități de educație formală (în prezent)

Sănătate: starea sănătății și dizabilități, îngrijire și factori determinanți

Modulul minim european în materie de sănătate

Condiții de viață, inclusiv deprivare materială, locuință, mediul de viață și accesul la servicii

Deținerea bunurilor de folosință îndelungată

Îngrijirea copiilor

Îngrijirea bolnavilor și a persoanelor în vârstă

Condițiile de muncă, inclusiv programul de lucru și organizarea timpului de lucru

Programul de lucru

Organizarea timpului de lucru

Venit, consum și avere, inclusiv datorii

Producția pentru consum propriu și vânzare, reparații

Venituri salariale

Total venituri

Alocarea timpului

Utilizarea timpului, tipuri de activități

Activități paralele

Locul de desfășurare a activității

Prezența altor persoane în timpul activității

Evaluarea activității

Consum

Caracteristicile persoanelor și gospodăriilor

Componența gospodăriei - detalii

Condiții de viață, inclusiv deprivare materială, locuință, mediul de viață și accesul la servicii

Principalele caracteristici ale locuinței

Participarea la educație și formare

Participarea la activități de educație formală (în prezent)

Participarea pe piața muncii

Durata contractului

Venit, consum și avere, inclusiv datorii

Total venituri

Impozite și contribuții

Venituri în natură din activități nesalariale

Chirie imputată

Principala sursă de venit

Avere

Datorii

Arierate

Consumul după clasificarea COICOP

Cheltuielile de consum transfrontaliere după clasificarea COICOP

Consum propriu


Anexa II

Cerințe privind precizia

1.Cerințele privind precizia pentru toate seturile de date sunt exprimate în erori standard și sunt definite ca funcții continue ale estimărilor actuale și ale dimensiunii populației statistice într-o țară sau într-o regiune NUTS 2.

2.Eroarea standard estimată a unui anumit estimat nu trebuie să depășească următoarea valoare:

3.Funcția f(N) trebuie să aibă următoarea formă f(N)=a√N+b

4.Se utilizează următoarele valori pentru parametrii N, a și b.

N

a

b

Domeniul piața muncii: cerințele privind precizia

Raportul trimestrial (național) al numărului de șomeri la populație (grup de vârstă 15-74 de ani)

Populația țării cu vârsta între 15 și 74 de ani care locuiește în gospodării private, în milioane de persoane și rotunjită la 3 zecimale

7800

-4500

Raportul trimestrial (național) al numărului de persoane ocupate la populație (grup de vârstă 15-74 de ani)

Populația țării cu vârsta între 15 și 74 de ani care locuiește în gospodării private, în milioane de persoane și rotunjită la 3 zecimale

7800

-4500

Raportul trimestrial al numărului de șomeri la populație (grup de vârstă 15-74 de ani) în fiecare regiune NUTS 2

Populația cu vârsta între 15 și 74 de ani din regiunile NUTS 2 care locuiește în gospodării private, în milioane de persoane și rotunjită la 3 zecimale

A se vedea punctul 6.

Domeniul venit și condiții de viață

Raportul numărului de persoane supuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale la populație

Numărul gospodăriilor private din țară în milioane și rotunjit la 3 zecimale

900

2600

Raportul persoanelor supuse riscului persistent de sărăcie timp de patru ani la populație

Numărul gospodăriilor private din țară în milioane și rotunjit la 3 zecimale

350

1000

Raportul numărului de persoane supuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale la populație în fiecare regiune NUTS 2 (a se vedea punctul 7)

Numărul gospodăriilor private din regiunea NUTS 2 în milioane și rotunjit la 3 zecimale

600

0

Domeniul sănătății

Procentajul populației cu limitări severe ale activităților obișnuite din cauza unor probleme de sănătate (cu vârsta de 15 ani sau peste)

Populația țării cu vârsta de 15 ani sau peste care locuiește în gospodării private, în milioane de persoane și rotunjită la 3 zecimale

1200

2800



Domeniul educație și formare

Rata participării la educație și formare formală (grupul de vârstă 18-24 de ani)

Populația țării cu vârsta între 18 și 24 de ani care locuiește în gospodării private, în milioane de persoane și rotunjită la 3 zecimale

200

1500

Rata participării la educație și formare non-formală (grupul de vârstă 25-69 de ani)

Populația țării cu vârsta între 25 și 69 de ani care locuiește în gospodării private, în milioane de persoane și rotunjită la 3 zecimale

400

2000

Domeniul utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor

Procentajul persoanelor care au comandat bunuri sau servicii pe internet în scopuri personale în ultimul an

Populația țării cu vârsta între 16 și 74 de ani care locuiește în gospodării private, în milioane de persoane și rotunjită la 3 zecimale

400

1300

Domeniul utilizarea timpului

Procentajul populației în vârstă de 15 ani și peste care alocă în medie pe zi mai mult de 10 % din timp pentru a lucra într-o activitate remunerată

Populația țării cu vârsta de 15 ani sau peste care locuiește în gospodării private, în milioane de persoane și rotunjită la 3 zecimale

900

3500

Domeniul consum

Procentajul gospodăriilor ale căror cheltuieli privind categoriile legate de locuință, inclusiv apă, electricitate, gaze și alți combustibili, reprezintă mai mult de 50 % din totalul cheltuielilor (a se vedea punctul 8)

Numărul gospodăriilor private din țară în milioane și rotunjit la 3 zecimale

900

2600

5.Dacă o țară obține valori f(N) negative cu parametrii exprimați mai sus, țara în cauză va fi exceptată de la cerința corespunzătoare.

6.În cazul raportului estimat al șomerilor la populație pentru grupul de vârstă 15-74 de ani din fiecare regiune NUTS 2, funcția f(N) se definește după cum urmează:

 

7.În cazul raportului estimat al persoanelor supuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale la populație din fiecare regiune NUTS 2, aceste cerințe nu sunt obligatorii pentru regiunile NUTS 2 cu mai puțin de 0,500 milioane de locuitori, cu condiția ca regiunile NUTS 1 corespunzătoare să respecte această cerință.

8.Pentru domeniul consum, cerințele privind precizia pot fi respectate prin combinarea microdatelor referitoare la o perioadă de cel mult trei ani de observații consecutivi.



Anexa III

Caracteristicile eșantionului

1.Caracteristicile eșantionului din domeniul piața muncii includ:

(a)Eșantionul național pentru trimestrul de referință (agregarea săptămânilor de referință consecutive) se distribuie uniform în toate săptămânile trimestrului. Eșantionul pentru trimestrul de referință (pentru fiecare regiune NUTS 2) trebuie să fie distribuit în cele 3 luni proporțional cu numărul de săptămâni din fiecare lună

(b)Eșantionul trebuie să aibă un model de rotație infra-anual. Trebuie să existe o suprapunere a eșantioanelor de minimum 20 % între aceleași trimestre din ani consecutivi și de 50 % între trimestre consecutive fără a ține seama de atriție.

Fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (1), datele se furnizează pentru întregul eșantion.

2.Caracteristicile eșantionului din domeniul venit și condiții de viață includ:

(a)Eșantionul trebuie să aibă un sistem de rotație de minimum șase ani.

(b)Fără a ține seama de atriție, eșantionul trebuie să fie distribuit în mod egal pe parcursul anilor din sistemul de rotație, cu excepția perioadei în care survin modificări ale dimensiunii eșantionului.

3.Caracteristicile eșantionului din domeniul utilizarea timpului includ: perioadele de raportare alocate unităților de eșantionare trebuie

(a)să fie distribuite pe o perioadă de douăsprezece luni consecutive,

(b)să includă zilele nelucrătoare,

(c)să se bazeze pe un eșantion aleatoriu.

4.Caracteristicile eșantionului din domeniul consum includ: perioadele de raportare alocate unităților de eșantionare trebuie să fie distribuite pe o perioadă de douăsprezece luni consecutive.



Anexa IV

Periodicitate

1.Pentru domeniul piața forței de muncă, seturile de date constau din informații colectate trimestrial, anual, bienal și o dată la fiecare 8 ani. Datele privind variabilele referitoare la subiectele ad-hoc se colectează o dată la patru ani.

2.Pentru domeniul venit și condiții de viață, seturile de date constau din informații colectate anual, trienal și o dată la șase ani. Datele privind variabilele referitoare la subiectele ad-hoc se colectează o dată la doi ani.

3.Pentru domeniul sănătate, datele se colectează o dată la 6 ani.

4.Pentru domeniul educație și formare, datele se colectează o dată la 6 ani.

5.Pentru domeniul utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, datele se colectează anual.

6.Pentru domeniul utilizarea timpului, datele se colectează o dată la 10 ani.

7.Pentru domeniul consum, datele se colectează o dată la 5 ani.



Anexa V

Termenele de transmitere a datelor

Statele membre transmit datele Comisiei (Eurostat) înainte de expirarea următoarelor termene.

1.Pentru domeniul piața forței de muncă, statele membre transmit:

(1)Microdatele verificate în prealabil fără elemente de identificare directă, în conformitate cu următoarea procedură în două etape:

(a)În primii trei ani de punere în aplicare a prezentului regulament, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (4):

Pentru datele trimestriale: transmiterea se efectuează în termen de zece săptămâni de la sfârșitul perioadei de referință,

Pentru alte date: transmiterea se efectuează înainte de 31 martie a anului următor.

(b)Începând cu al patrulea an de punere în aplicare și în continuare, transmiterea se efectuează după cum urmează:

Pentru datele trimestriale: Transmiterea datelor pentru trimestrele 1, 2 și, respectiv, 3, înainte de 29 mai, 29 august și, respectiv, 29 noiembrie ale aceluiași an, iar datele pentru trimestrul 4 înainte de 28 februarie a anului următor,

Pentru alte date: transmiterea se efectuează înainte de 15 martie a anului următor.

În anii în care aceste termene cad într-o zi de sâmbătă sau de duminică, termenul va fi în lunea următoare.

Atunci când se folosesc date administrative pentru a furniza date corespunzătoare subiectului detaliat „venituri salariale”, datele respective pot fi transmise Comisiei (Eurostat) în termen de douăzeci și una de luni de la sfârșitul perioadei de referință.

(2)Rezultatele agregate pentru compilarea statisticilor lunare referitoare la șomaj se transmit în termen de 25 de zile după luna de referință. Statele membre nu pot include ultima săptămână din luna de referință atunci când această săptămână se extinde în luna următoare.

2.Pentru domeniul venit și condiții de viață, statele membre transmit microdatele verificate în prealabil fără elemente de identificare directă, în conformitate cu următoarele termene:

(a)în ceea ce privește variabilele pentru colectarea de date din anul N, până la sfârșitul anului N. În cazuri excepționale, atunci când datele administrative necesare nu sunt disponibile la timp, microdate provizorii privind venitul pot fi transmise până la sfârșitul anului N, iar datele finale până la 28 februarie a anului N + 1,

(b)în ceea ce privește variabilele referitoare la cei șase ani ai sistemului de rotație care se încheie în anul N, până la 31 octombrie a anului N + 1.

3.Pentru domeniul sănătate, statele membre transmit microdatele verificate în prealabil în termen de nouă luni de la încheierea perioadei naționale de colectare a datelor.

4.Pentru domeniul educație și formare, statele membre transmit microdatele verificate în prealabil în termen de șase luni de la încheierea perioadei naționale de colectare a datelor.

5.Pentru domeniul utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, statele membre transmit microdatele verificate în prealabil înainte de 5 octombrie a anului de anchetă N.

6.Pentru domeniul utilizarea timpului, statele membre transmit microdatele verificate în prealabil în termen de cel târziu cincisprezece luni de la încheierea muncii pe teren.

7.Pentru domeniul consum, statele membre transmit microdatele verificate în prealabil în termen de cincisprezece luni de la încheierea anului de referință.

Top