EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016IR1412

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Aplicarea acordului global privind clima – o abordare teritorială a COP22 de la Marrakesh

OJ C 88, 21.3.2017, p. 43–48 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

21.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/43


Avizul Comitetului European al Regiunilor – Aplicarea acordului global privind clima – o abordare teritorială a COP22 de la Marrakesh

(2017/C 088/09)

Raportor:

Francesco PIGLIARU, președintele Regiunii Sardinia (IT-PSE)

Document de referință:

Aviz din proprie inițiativă

RECOMANDĂRI POLITICE

1.

Acordul de la Paris este o realizare considerabilă, întrucât este un acord universal, obligatoriu și echilibrat. El stabilește un plan de acțiune la nivel mondial pentru a menține creșterea temperaturii în acest secol cu mult sub 2 grade, precum și pentru a stimula eforturile de limitare și mai strictă a creșterii la nu mai mult de 1,5 grade în comparație cu nivelurile din 1990. Acesta este deosebit de important, întrucât calea precizată către decarbonizare oferă orientări fiabile pentru factorii de decizie de la toate nivelurile, evită prizonieratul în investiții costisitoare cu emisii ridicate de dioxid de carbon și oferă siguranță și o direcție clară pentru întreprinderi și investitori. Cea de a 22-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC COP22) va avea sarcina de a păstra impulsul pozitiv de la Paris și a operaționaliza diferitele mecanisme ale acordului.

2.

Cu toate acestea, chiar și în cazul în care ar fi complet puse în aplicare, angajamentele asumate în prezent de către părți nu vor fi suficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite. Regiunile și orașele, care sunt strâns legate de comunitățile și de teritoriile locale, vor trebui să desfășoare acțiuni mai susținute, în timp ce părțile trebuie să prezinte contribuții actualizate în cadrul dialogului de facilitare din 2018. În ceea ce privește în special UE, Comitetul European al Regiunilor își menține poziția sa din trecut privind necesitatea unei reduceri cu 50 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030, având ca obiectiv depășirea cât mai curând posibil a vârfului maxim al emisiilor globale de GES și eliminarea lor treptată până în 2050 sau puțin după această dată.

3.

UE, cu sistemul său extrem de dezvoltat de guvernanță pe mai multe niveluri, are responsabilitatea specială de a face dovada unui spirit de conducere unit și ambițios în combaterea schimbărilor climatice; prin urmare, CoR salută ratificarea promptă a Acordului de la Paris de către Uniunea Europeană și solicită statelor membre care nu au întreprins încă acest demers să ratifice acordul cât mai curând posibil. De asemenea, CoR solicită Comisiei Europene și statelor membre actualizarea și detalierea cadrului pentru 2030 și a foii de parcurs pentru 2050, pentru alinierea acesteia la obligațiile asumate în acord, de a formula strategii de dezvoltare pe termen lung, până la jumătatea secolului, cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră; acest proces ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, pentru a permite o dezbatere cuprinzătoare, în care ar trebui să fie implicați îndeaproape reprezentanți ai autorităților naționale, regionale și locale, precum și societatea civilă și sectorul afacerilor.

Guvernanța pe mai multe niveluri

4.

Acordul de la Paris a recunoscut importanța guvernanței pe mai multe niveluri în politica privind schimbările climatice. Acest principiu ar trebui acum să fie pus în practică la toate nivelurile de guvernare, în vederea dezvoltării relațiilor și a eliminării incoerențelor existente între politicile în domeniul schimbărilor climatice elaborate la nivel național, regional și local, împreună cu un cadru îmbunătățit pentru transparență, în condițiile elaborării instrumentelor necesare pentru evaluarea situației la nivel global, pentru o mai bună înțelegere a impactului diferențiat al schimbărilor climatice, al pierderilor și daunelor, și în contextul furnizării de sprijin adecvat pentru finanțare și consolidarea capacităților în domeniul climei.

5.

Prin urmare, CoR pledează pentru dezvoltarea în continuare a agendei de acțiune Lima-Paris (LPAA) și a platformei aferente acesteia, Platforma actorilor nestatali pentru combaterea schimbărilor climatice (Non-State Actor Zone for Climate Action – NAZCA). Acestea ar putea fi integrate pe deplin în Secretariatul CCONUSC prin intermediul Planului global de acțiune împotriva schimbărilor climatice, lansat de recent numiții campioni ai climei (1). Această operație ar trebui, la rândul ei, să devină baza pentru o guvernanță pe mai multe niveluri instituționalizată în domeniul politicilor climatice, așa cum se observă și în rezoluția Parlamentului European.

6.

Ca principali contribuitori la LPAA și NAZCA, regiunile și orașele și-au dovedit deja amploarea angajamentului față de combaterea schimbărilor climatice și potențialul de a acționa mai susținut. Inițiative voluntare, cum ar fi Convenția primarilor din UE și Memorandumul de înțelegere „Sub 2 grade” au o valoare adăugată deosebită, întrucât contribuie la LPAA și NAZCA cu date cuantificate și dau dovadă de mai multă ambiție decât autoritățile legislative de la nivel național. Contribuția acestor inițiative la stimularea unor acțiuni la toate nivelurile ar trebui să fie recunoscută și încurajată de guvernele naționale și regionale, precum și de organizațiile interguvernamentale. Eforturile lor ar trebui să fie luate în considerare și incluse în respectivele contribuții stabilite la nivel național, așa cum se întâmplă deja în cazul Mexicului, de exemplu. Ar trebui favorizate și alte inițiative și mecanisme de monitorizare și raportare, pentru a măsura reducerea emisiilor și a evalua politicile de atenuare și de adaptare.

O mai bună integrare a regiunilor și orașelor în cadrul CCONUSC

7.

Este totodată necesară o mai bună integrare a regiunilor și orașelor în procesul CCONUSC, ceea ce ar permite transmiterea reacțiilor de pe teren înapoi la nivelul ONU în timp util. Țările ar avea acces la cele mai bune informații, ceea ce le-ar permite să ia decizii eficiente din punctul de vedere al costurilor, care să poată fi puse în practică pe teren de către regiuni și orașe. Prin urmare, este necesar să se stabilească un dialog direct și permanent între diferitele niveluri, pornind de la nivelul local și regional.

8.

Printre măsurile de consolidare a acestui dialog se numără:

schimburi periodice între reprezentanții regiunilor și orașelor și președințiile COP, așa-numiții campioni ai climei (Climate Champions) și Secretariatul CCONUSC;

dialoguri trilaterale cu orașele, regiunile și părțile implicate în cadrul structurilor CCONUSC, desfășurate în special în timpul COP;

informări cotidiene transmise CoR de către Comisia Europeană și Consiliu în cursul desfășurării COP;

schimburi periodice cu Parlamentul European (PE), în special delegația PE în cadrul COP;

participarea părților (țărilor) la reuniunile informale de grup ale inițiativei Friends of Cities.

La nivelul UE

9.

În urma COP21, Comisia Europeană și Consiliul au strâns din ce în ce mai mult colaborarea cu CoR pentru a integra mai bine o abordare locală în legislația UE – în special prin intermediul Agendei urbane a UE. În plus, foaia de parcurs pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris în UE sprijină pe deplin principiul guvernanței pe mai multe niveluri.

10.

De asemenea, Comisia Europeană a trecut la extinderea și consolidarea Convenției primarilor din UE. Pe lângă faptul că inițiativa este dezvoltată în diverse părți ale lumii, ea include acum și o componentă de adaptare.

11.

Din punctul de vedere al CoR, este extrem de important ca această recunoaștere să fie valorificată și să se asigure o abordare echilibrată, care acordă importanță contribuțiilor distincte ale regiunilor și orașelor în acest context.

12.

CoR ar dori să sublinieze faptul că principiul guvernanței pe mai multe niveluri este favorabil incluziunii și eficient din punctul de vedere al costurilor, întrucât permite ca toate nivelurile de guvernare să își coordoneze eforturile și, astfel, să-și maximizeze potențialul de acțiune.

13.

Regiunile au un rol-cheie prin faptul că furnizează cadrul pentru politici urbane pe un teritoriu mai extins și le corelează cu alte politici precum silvicultura, infrastructura verde și albastră, coeziunea teritorială și agricultura. Această funcție a regiunilor este deosebit de importantă în UE, având în vedere că teritoriul este compus din orașe mici și mijlocii, care adesea dispun de resurse și o capacitate de acțiune limitate. Regiunile contribuie la evitarea unei duplicări costisitoare a eforturilor și asigură o mai bună coeziune între zonele urbane și neurbane.

14.

Convenția primarilor din UE, de exemplu, cuprinde multe regiuni în calitate de coordonatori regionali. Acestea pot face ca mai multe orașe simultan să poată deveni parte a Convenției.

15.

Prin urmare, CoR subliniază rolul central al regiunilor din statele membre în stimularea acestui tip de coordonare verticală între toate nivelurile de guvernare.

16.

În Italia, de exemplu, regiunile au instituit un Consiliu interregional privind adaptarea la schimbările climatice. Consiliul aduce laolaltă autoritățile naționale și toate regiunile. El veghează ca strategia Italiei în domeniul adaptării, care a fost elaborată pe baza Strategiei europene privind adaptarea la schimbările climatice, să fie pusă în aplicare la nivel regional. La rândul lor, regiunile au responsabilitatea de a ajuta orașele de pe teritoriul lor să dezvolte planuri locale de adaptare în consecință.

17.

Pe baza acestui exemplu, CoR invită regiunile UE să dea dovadă de spirit de conducere în procesul de punere în aplicare a strategiilor UE și naționale pentru combaterea schimbărilor climatice și în a determina o serie de schimbări la nivel local. De asemenea, Comitetul solicită Comisiei Europene și statelor membre să încorporeze acest rol în definiția pe care o formulează pentru guvernanța incluzivă în domeniul climei și al energiei, precum și în strategiile lor pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris. Aceasta ar urma să cuprindă necesitatea de a se ține cont în mod corespunzător de rolul de „coordonatori regionali” în contextul Convenției primarilor, în momentul elaborării unor noi instrumente de sprijin pentru semnatari.

Coordonare orizontală

18.

Pe lângă coordonarea verticală, CoR consideră că este necesar să se aprofundeze și coordonarea orizontală între diferite politici. Integrarea schimbărilor climatice în toate politicile va permite populațiilor locale să beneficieze de numeroase beneficii conexe, cum ar fi o calitate superioară a vieții și locuri de muncă la nivel local. Ea va permite, de asemenea, crearea de sinergii și reducerea costurilor intervențiilor. De exemplu, se estimează că, dacă pachetul UE privind economia circulară ar fi pus în aplicare în mod corespunzător, el ar putea contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 2 până la 4 % pe an (2). CoR solicită, prin urmare, COP22 să analizeze rolul esențial al reducerii exploatărilor de materii prime și al gestionării durabile a deșeurilor în contextul combaterii schimbărilor climatice.

19.

Prin urmare, CoR invită regiunile și orașele să promoveze cooperarea între diverse ramuri ale administrației. Se poate observa în acest sens modelul de succes al Comitetului transadministrativ pentru dezvoltare durabilă din Espoo, Finlanda. Nu în ultimul rând, datorită acestei abordări integrate, Espoo a fost declarat recent, conform unui studiu comandat de Președinția neerlandeză a UE, orașul cel mai sustenabil din UE.

20.

Dincolo de cooperarea orizontală la nivel local și regional, ar trebui, de asemenea, ca în momentul elaborării măsurilor de sprijin ale UE disponibile pentru regiuni și orașe, să se evite abordările anchilozate. În acest scop, CoR așteaptă cu interes ghișeul unic anunțat de Comisia Europeană în comunicarea sa intitulată „Calea de urmat după Acordul de la Paris” și subliniază, de asemenea, importanța acestui serviciu în privința abordării nevoilor regiunilor.

Contribuția Comitetului Regiunilor

21.

În pregătirea COP22 și după încheierea acesteia, CoR se angajează să sprijine Comisia Europeană și Consiliul în eforturile lor de a asigura cu succes punerea în aplicare a acordului, în strânsă cooperare cu Parlamentul European.

22.

CoR ar trebui să facă eforturi pentru a deveni o instituție cu zero emisii de CO2, urmând să se coordoneze cu celelalte instituții ale UE, în special cu Parlamentul European, în cadrul acestui demers.

23.

În cadrul UE, CoR se angajează să informeze regiunile și orașele cu privire la rolul lor esențial în combaterea susținută a schimbărilor climatice și cu privire la toate mecanismele care facilitează sprijinul pentru orice acțiune de jos în sus.

24.

CoR, în calitate de susținător ferm al Convenției primarilor din UE, încurajează participarea membrilor săi la inițiativă și a creat, de asemenea, un grup CoR de ambasadori ai convenției pentru a promova inițiativa în țările lor de origine.

25.

CoR se angajează, în consecință, să conducă prin puterea exemplului. El ia parte la sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și se angajează să își continue eforturile, împreună cu administrația și membrii săi, pentru a-și reduce emisiile de carbon și consumul de combustibili fosili. În acest scop, CoR va analiza modul în care se pot compensa emisiile de gaze cu efect de seră inevitabile cauzate de deplasările membrilor și ale personalului. Aceasta presupune calcularea amprentei de carbon a CoR, cu includerea tuturor misiunilor și a ședințelor în afara sediului. Compensarea emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să finanțeze proiecte durabile în UE. Ar trebui folosite în mai mare măsură noile tehnologii, precum conferințele video, inclusiv în ședințele comisiilor CoR.

26.

În vederea eliminării complete a documentelor tipărite, CoR ar trebui să urmeze exemplul Parlamentului European, care nu mai imprimă dosarele pentru sesiunile plenare și ședințele comisiilor decât în cazul în care membrii solicită în mod special să le primească sau dacă alte motive temeinice justifică imprimarea documentelor.

27.

Dincolo de granițele UE, CoR este angajat în colaborarea cu DG CLIMA, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre în cadrul Rețelei de diplomație ecologică, în vederea sprijinirii punerii în aplicare a angajamentelor deja asumate de părți terțe și a încurajării acestora să-și asume noi angajamente, similare cu cele pe care și le-a stabilit Uniunea Europeană.

28.

În special, CoR își va folosi structurile, precum Adunarea autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană, Conferința autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic, Grupul operativ pentru Ucraina și comitetele consultative mixte și grupurile de lucru cu țările candidate și precandidate, pentru a menține politica în domeniul climei în prim-planul agendei politice și pentru a sprijini punerea sa în aplicare de către autoritățile locale și regionale din întreaga lume.

29.

CoR se va implica activ în cadrul MEDCOP22 organizat la Tanger, în vederea sporirii competențelor orașelor și regiunilor din zonă de a interveni în domeniul energiei și al schimbărilor climatice. Comitetul va sprijini mai ales punerea accentului pe finanțarea și consolidarea capacităților autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană și va aduce aceste chestiuni în atenția delegației UE la COP22.

30.

În special, CoR va contribui la promovarea Convenției primarilor la nivel mondial, începând cu adoptarea Convenției primarilor în zona euromediteraneeană și eventual a Convenției primarilor din Est în 2016.

31.

De asemenea, CoR va continua să se implice la nivelul CCONUSC pentru a sprijini poziția ambițioasă a delegației UE în domeniul climei și în special modelul de guvernanță pe mai multe niveluri în rândul partenerilor săi din Grupul principal al guvernelor locale și al autorităților orășenești.

Responsabilizarea comunităților noastre

32.

Având în vedere amploarea acțiunii necesare privind schimbările climatice, trebuie să ne schimbăm cu toții modul în care producem și consumăm. Prin urmare, pentru obținerea acceptului public pentru aceste schimbări profunde, regiunile și orașele vor avea o responsabilitate esențială în ceea ce privește contactul cu cetățenii și mobilizarea lor spre a juca un rol activ în această tranziție.

33.

Atât regiunile, cât și orașele au de jucat un rol esențial în facilitarea difuzării informațiilor referitoare la schimbarea comportamentelor și privind măsurile de sprijinire a acțiunilor individuale în domeniul schimbărilor climatice.

34.

De asemenea, regiunile și orașele trebuie să identifice și să elimine blocajele care împiedică cetățenii să participe pe deplin la tranziția către societăți reziliente și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin coordonarea cu nivelurile superioare de guvernare (național, european și internațional).

35.

Parteneriatele pe termen lung ale regiunilor și orașelor cu întreprinderi, universități, comunitățile locale, societatea civilă, organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) și școli sunt esențiale pentru promovarea acțiunilor în domeniul schimbărilor climatice.

36.

Prin urmare, CoR invită regiunile și orașele să își joace pe deplin rolul în promovarea unor proiecte care implică mai mulți actori de la nivel subnațional, cu scopul de a crea o cultură a dezvoltării sustenabile, care va cataliza eforturile de la nivel național și european, subliniind faptul că există diferențe semnificative între diferite regiuni ale UE și între regiuni și orașe în ceea ce privește nevoile și vulnerabilitățile aferente schimbărilor climatice.

Accent pe cercetare

37.

Rolul cercetării în formularea unor răspunsuri politice adecvate la provocarea reprezentată de schimbările climatice este unul esențial. Menținerea unor legături strânse cu mediul academic va contribui la elaborarea unor politici corecte, cu decizii bazate pe sfaturile bine fundamentate ale experților.

Prin urmare, CoR invită regiunile și orașele să stabilească relații strânse cu universitățile și centrele de cercetare, atât din interiorul, cât și din afara teritoriilor lor, și să sprijine cooperarea interregională în aceste domenii.

38.

Coproducția de cunoștințe într-o etapă timpurie și analiza reciprocă între factorii de decizie politică și mediul academic vor încuraja cooperarea cu privire la identificarea problemelor și soluționarea lor în comun pe parcursul întregului proces de cercetare și a întregului ciclu de luare a deciziilor.

39.

CoR constată cu satisfacție că decizia adoptată recent de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice de a redacta un raport special privind orașele și clima în 2023 va conduce la intensificarea, de acum încolo, a cercetărilor privind importanța orașelor în combaterea schimbărilor climatice. Comitetul solicită Comisiei Europene să joace un rol activ în elaborarea acestui raport și să implice CoR în acest proces, precum și să promoveze o viziune teritorială pe mai multe niveluri a acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. În special, CoR solicită Comisiei Europene să promoveze cercetarea în aceste domenii pentru a contribui în mod constructiv la raportul special care va fi utilizat în cadrul unor viitoare discuții în cadrul CCONUSC, mai ales în ceea ce privește bilanțul global, care va evalua stadiul punerii în aplicare a Acordului de la Paris până în 2023.

40.

CoR promovează includerea unor reprezentanți ai sectorului cercetării în planificarea și punerea în aplicare a politicilor de atenuare și adaptare.

Societăți reziliente

41.

Este important că Acordul de la Paris recunoaște impactul pozitiv substanțial al adaptării asupra măsurilor de atenuare.

42.

CoR va elabora un aviz separat referitor la reexaminarea strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice, prevăzută pentru 2017. În acest context, CoR solicită un angajament puternic pentru integrarea măsurilor de atenuare și adaptare, precum și pentru integrarea adaptării în toate politicile relevante.

43.

CoR subliniază că, având în vedere potențialul efect negativ al schimbărilor climatice asupra persoanelor și a bunurilor, regiunile și orașele ar trebui să dobândească capacitatea de a-și spori reziliența cât mai curând posibil. Cu toate acestea, CoR insistă asupra faptului că adaptarea la schimbările climatice necesită cooperare verticală și orizontală și că regiunile și orașele trebuie, de asemenea, să fie conectate pentru a se adapta la schimbările climatice.

44.

CoR salută publicarea Planului de acțiune al Comisiei Europene privind Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, precum și integrarea rezilienței în fața dezastrelor în Acordul COP21. Ar trebui consolidate în continuare corelațiile dintre construirea unei infrastructuri rezistente și adaptarea la schimbările climatice, spre a se promova coordonarea transsectorială între serviciile de protecție civilă și măsurile de adaptare la schimbările climatice la toate nivelurile.

45.

CoR pledează pentru o mai bună conștientizare și mecanisme de sprijin pentru dezvoltarea unor strategii naționale de adaptare orientate către nivelul regional. Transformarea acestora în planuri de acțiune regionale coerente și aplicarea până la nivel local ar trebui să fie monitorizată îndeaproape, cu stabilirea la nivelul UE a unor praguri clare, care trebuie atinse la intervale regulate.

Finanțarea acțiunii orașelor și regiunilor UE în direcția combaterii schimbărilor climatice

46.

Problema finanțării și a accesului la finanțare, în special pentru regiuni și orașe, este esențială pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

47.

Deși există diferite posibilități de finanțare în UE, regiunile și orașele se confruntă cu diverse obstacole, care împiedică accesul acestora la măsurile de sprijin disponibile la nivelul UE, atât din fonduri UE, cât și prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI).

În urma a numeroase dezbateri în cadrul CoR și cu diferite părți interesate, CoR invită Comisia Europeană, BEI și statele membre să se concentreze pe dezvoltarea capacității administrative adecvate a regiunilor și orașelor, astfel încât acestea să poată profita pe deplin de posibilitățile de finanțare publice și private disponibile la nivelul UE, în special destinate entităților teritoriale mai mici.

48.

Instituțiile UE ar trebui, de asemenea, să depună un efort deosebit de a comunica și de a furniza informații cu privire la această varietate de oportunități. CoR se angajează să sprijine Comisia Europeană și BEI în efortul de dezvoltare a instrumentelor de comunicare specifice de care este nevoie.

49.

CoR este, de asemenea, îngrijorat de utilizarea potențial ineficientă a fondurilor structurale în mai multe state membre. Cu toate că 20 % din bugetul UE este alocat acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, în proiectele finanțate prin fondurile structurale nu este aplicat în mod sistematic și nici verificat un criteriu referitor la climă, ceea ce creează riscul ca finanțarea din partea UE să fie folosită pentru proiecte aflate în contradicție cu obiectivele UE în domeniul climei. Comisia Europeană și statele membre ar trebui să fie deosebit de vigilente, să investigheze aceste chestiuni și să ia măsurile corective necesare, ținând totodată seama de principiul neutralității tehnologice și de dreptul statelor membre de a opta pentru surse de energie diferite.

50.

CoR le solicită statelor membre să își respecte angajamentele vizând eliminarea treptată a subvențiilor cu efecte negative asupra mediului. În plus, CoR consideră că reforma în curs a sistemului ETS ar trebui să ducă la un preț echitabil al dioxidului de carbon, care să nu afecteze negativ competitivitatea statelor membre, și la un mecanism care să le permită regiunilor să sprijine eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. CoR ar dori să atragă atenția Comisiei Europene și Consiliului asupra exemplului de succes al pieței carbonului stabilite între California și Quebec. Miliarde de dolari sunt reinvestite în economia locală pentru a sprijini întreprinderile, orașele și cetățenii în cadrul tranziției către economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. CoR solicită UE să se inspire din acest exemplu în alocarea cotelor. De asemenea, el solicită statelor membre să le permită regiunilor să joace un rol activ în sistemul de comercializare a cotelor de emisii (ETS), anume prin gestionarea unei părți din încasările obținute astfel și reinvestirea lor în proiecte sustenabile.

51.

UE trebuie să-și revizuiască și propria legislație pentru a facilita investițiile în surse de energie regenerabile; de exemplu, o impozitare mai scăzută a biocarburanților este considerată în prezent sprijin public, care nu este acordat decât ca excepție temporară, ceea ce creează condiții nesigure pentru investiții și generează sarcini administrative atât pentru producătorii, cât și pentru furnizorii de combustibili din surse regenerabile.

Din cauza nevoii substanțiale în materie de fonduri, regiunile și orașele vor trebui să atragă finanțare atât publică, cât și privată. Există un potențial semnificativ, încă neexploatat, pentru întreprinderi în sectoarele legate de punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

52.

Prin urmare, CoR invită regiunile și orașele să sprijine o schimbare de mentalitate dinspre „subvenționare” spre „finanțarea de piață” a planurilor de afaceri viabile pentru dezvoltarea durabilă.

53.

În acest scop, trebuie intensificat dialogul între sectorul public și cel privat. În plus, regiunile și orașele ar trebui să colaboreze cu BEI și sectorul bancar pe scară mai largă, pentru a-și spori cunoștințele în ceea ce privește mecanismele inovatoare de finanțare pentru proiecte cu emisii scăzute de carbon și vizând reziliența.

În acest context, CoR insistă asupra faptului că securitatea juridică și previzibilitatea sunt condiții indispensabile pentru ca astfel de proiecte să se materializeze. CoR subliniază totodată importanța schimbului de bune practici privind integrarea criteriilor de sustenabilitate în sectorul financiar. Produsele financiare ar trebui evaluate și etichetate în ceea ce privește expunerea lor la riscuri aferente schimbărilor climatice, precum și privind contribuția lor la tranziția către o economie cu emisii reduse de CO2, pentru a oferi orientări investitorilor publici și privați.

Bruxelles, 12 octombrie 2016.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Markku MARKKULA


(1)  http://newsroom.unfccc.int/climate-action/global-climate-action-agenda/.

(2)  Circular Economy Package 2.0: Some ideas to complete the circle (Pachetul privind economia circulară 2.0: câteva idei pentru închiderea cercului), European Environmental Bureau (Biroul European pentru Mediu), martie 2015, http://www.eeb.org/index.cfm?LinkServID 2E1B48-5056-B741-DB594FD34CE970E9


Top