Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016DC0615

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Rezultate mai bune pentru o Uniune mai puternică

COM/2016/0615 final

Bruxelles, 14.9.2016

COM(2016) 615 final

COMUNICARE A COMISIEI

Rezultate mai bune pentru o Uniune mai puternică


Introducere

Este important să legiferăm mai bine. Legislația nu este un scop în sine, ci este o modalitate de a aduce beneficii tangibile pentru cetățenii europeni și de a aborda provocările comune cu care se confruntă Europa. Dacă actele legislative ar fi bine direcționate, bazate pe date concrete și scrise într-un limbaj simplu, este mai probabil ca acestea să fie puse în aplicare în mod corespunzător și să își îndeplinească obiectivele pe teren, indiferent dacă ele sunt de natură economică, societală sau de mediu. Existența unor norme moderne, proporționale și adecvate scopului este esențială pentru statul de drept și pentru respectarea valorilor noastre comune, precum și pentru eficiența administrațiilor publice și a întreprinderilor.

Uniunea Europeană a fost deseori criticată - pe bună dreptate de multe ori - pentru că a elaborat în mod excesiv acte legislative, redactate în mod necorespunzător, și pentru că a intervenit în viața cetățenilor sau a întreprinderilor introducând prea multe norme, prea detaliate. Sunt raportate, pe bună dreptate sau nu, multe cazuri de reglementări sau norme defectuoase, care aparent microgestionează aspecte de natură economică sau socială din viața de zi cu zi. În același timp, cetățenii se așteaptă ca Europa să se concentreze mai mult pe asigurarea de soluții eficiente la prolemele majore, cum ar fi locuri de muncă și creștere, investiții, securitate, fluxurile de migrație și revoluția digitală, pentru a menționa doar câteva.

De la începutul mandatului său, Comisia Juncker a stabilit în mod clar că se va distanța de trecut, că va schimba metoda de lucru a Comisiei și că va stabili propriile sale politici, punând principiile legate de o mai bună legiferare în centrul proceselor sale de elaborare a politicilor, pentru a se asigura că politicile sale oferă rezultate mai bune pentru cetățeni, întreprinderi și autorități publice. De asemenea, ne-am angajat să avem un cuvânt hotărâtor de spus în chestiunile importante, concentrându-ne acțiunea pe acele aspecte care contează cu adevărat pentru cetățenii noștri și pe domenii în care acțiunea europeană este extrem de necesară și asigurându-ne că statele membre își asumă responsabilitatea atunci când acțiunea pe plan național este mai adecvată.

Mai mult, am hotărât să stabilim un parteneriat strâns cu Parlamentul European și Consiliul și să cooperăm îndeaproape cu statele membre pentru a contura agenda și pentru a stabili priorități politice comune, astfel încât instituțiile europene, împreună, să poată realiza o Uniune mai bună, mai bine axată. Faptul de a ne concentra asupra măsurilor care sunt cu adevărat necesare și nu pe inițiative care aduc doar beneficii marginale sau care pot fi realizate mai bine la nivel național, regional sau local în statele membre ne ușurează, de asemenea, munca și înseamnă că instituțiile, în mod colectiv, se pot mobiliza mai rapid pentru a face față unor noi circumstanțe, așa cum a fost în cazul crizei migrației.

La aproape doi ani de la preluarea mandatului, Comisia este pe cale de a îndeplini aceste angajamente. Încă de la început, Comisia a prezentat o serie de orientări politice 1 menite să orienteze acțiunea pe termen mediu cu privire la principalele provocări cu care se confruntă UE: locuri de muncă, creștere și investiții, migrație, securitate, era digitală, energie sau aprofundarea pieței unice. În fiecare an, sunt stabilite măsuri concrete care reflectă aceste strategii în cadrul programelor de lucru, care sunt prezentate anual, urmăresc obiective clare și au fost simplificate. În programul de lucru din 2014 erau 100 de inițiative. Programul de lucru din 2015 conținea 23 de inițiative prioritare și pachete de măsuri noi. Iar în cel din 2016 au fost incluse tot numai 23 de inițiative.

Graficul 1. O mai bună legiferare, în cifre (2015-2016)

În același timp, numărul propunerilor de regulamente și de directive prezentate de Comisie Parlamentului European și Consiliului în vederea adoptării în conformitate cu procedura legislativă ordinară a scăzut de la 159 în 2011 la 48 în 2015. Începând cu 2000, numărul de directive și regulamente adoptate de Parlament și Consiliu în cadrul procedurii legislative ordinare a variat anual, în 2009 producția legislativă atingând un nivel maxim, de 141 de acte legislative. În 2015, primul an de mandat al Comisiei Juncker, au fost adoptate 56 de acte legislative.

Graficul 2. Numărul de propuneri legislative în perioada 2011-2015

Comisia se străduiește să se axeze pe ceea ce este necesar și de interes pentru cetățeni și, mai mult decât atât, depune eforturi pentru a combate inerția. În ultimii doi ani, 90 de propuneri care au devenit caduce sau care nu avansat în procesul legislativ european au fost retrase de pe masa colegiuitorilor, pentru a muta accentul pe dosarele prioritare. Legislația în vigoare a UE a fost redusă prin abrogarea a 32 de acte caduce și au fost lansate lucrările pentru a simplifica normele existente în circa 103 de domenii.

O mai bună legiferare necesită, de asemenea, ca actele să fie pregătite în deplina cunoștință a efectelor lor preconizate, pentru a maximiza impactul lor pozitiv și pentru a evita impunerea de sarcini și cerințe birocratice inutile asupra întreprinderilor și autorităților publice. Prin urmare, angajamentul Comisiei pentru o mai bună legiferare prevede și respectarea procesului de elaborare a normelor bazat pe date concrete. Înainte de a propune un nou act legislativ, Comisia evaluează temeinic experiența anterioară, examinează studiile existente în domeniu și organizează o consultare privind posibilele efecte, pentru a stabili dacă acțiunea este de resortul UE sau mai degrabă al statelor membre.

O mai bună legiferare nu este doar responsabilitatea Comisiei Europene; este un efort comun alături de Parlamentul European, de Consiliu și de statele membre, întrucât fiecare are roluri și responsabilități de îndeplinit. La fel cum principiile unei mai bune legiferări nu trebuie să ne preocupe numai atunci când este în pregătire o nouă legislație, ci în toate etapele ciclului de elaborare a politicilor, de la negocierile legislative dintre Parlamentul European și Consiliul la transpunerea și punerea în aplicare de către statele membre și Comisie. Pentru a reuși, cu toții trebui să ne implicăm, să fim eficienți, să simplificăm, să fim transparenți și să acționăm la nivelul adecvat.



Un cuvânt hotărâtor în chestiunile importante

În cursul anului trecut, Comisia a înregistrat progrese în îndeplinirea celor 10 priorități ale președintelui Juncker. Ne-am axat activitatea pe inițiative majore, cu valoare adăugată ridicată la nivelul UE în termeni de rezultate vizibile pentru cetățeni și întreprinderi și am reacționat rapid atunci când au apărut noi provocări care necesitau răspunsuri rapide și totodată ferme. În multe cazuri, Comisia a fost în măsură să pregătească și să prezinte inițiative în timp record, însoțite de o analiză a impactului bazată pe date concrete, în funcție de fiecare situație specifică. Respectarea principiilor legate de o mai bună legiferare a permis formularea unor propuneri care vizau exact ceea ce era necesar și care, prin urmare, au putut fi adoptate la timp de celelalte instituții, așa cum a fost în cazul măsurilor de combatere a evaziunii fiscale.

Exemple

Stimularea investițiilor: Pentru a sprijini redresarea economiei și a spori investițiile în vederea favorizării creșterii, Comisia a propus un Plan de investiții pentru Europa, care a fost adoptat în 2015. Într-un an, fondul a strâns 116 miliarde EUR sub formă de noi investiții în 26 din statele noastre membre. Până în prezent, a contribuit la crearea a peste 100 000 de noi locuri de muncă. Au fost aprobate 192 de acorduri de finanțare, prin care 200 000 de întreprinderi mici și întreprinderi nou-înființate beneficiază de un acces mai ușor la finanțare.

Răspunsul la criza refugiaților: Comisia a prezentat rapid măsuri pentru a aborda provocările imediate și pe termen lung ale crizei migrației. S-au luat măsuri pentru a gestiona fluxurile de migrație neregulamentară, pentru a salva vieți omenești pe mare și pentru a fi solidari cu statele membre din prima linie propunând transferul și relocarea solicitanților de azil și consolidarea controlului frontierelor externe și a returnărilor. Anul trecut, statele membre au fost de acord cu propunerile Comisiei de a transfera 160 000 de persoane care aveau nevoie de protecție internațională din Italia și Grecia și de a reloca 22 000 de persoane din afara UE. Până în prezent, 13 000 de persoane au fost transferate sau relocate. Anul trecut, UE a mobilizat din bugetul său o sumă fără precedent de peste 10 miliarde EUR în 2015 și 2016, pentru a aborda criza refugiaților și pentru a ajuta țările cele mai afectate 2 .

Consolidarea frontierelor: Propunerea de regulament privind instituirea unui sistem european de poliție de frontieră și gardă de coastă, prezentată de Comisiei în decembrie 2015, a fost aprobată în timp record de către colegiuitori în luna iulie a acestui an. Propunerea abordează deficiențele identificate în timpul crizei migratorii, prin introducerea unor evaluări preventive ale vulnerabilității sistemelor de control la frontiere ale statelor membre, o abordare sistematică menită să lanseze acțiunea Uniunii și să creeze o rezervă permanentă de personal și de echipamente tehnice 3 .

Stimularea inovării prin crearea unei piețe unice digitale: Comisia a propus eliminarea principalelor obstacole legate de dreptul contractelor care stau în calea furnizării transfrontaliere de conținut digital și a vânzării de bunuri on-line/la distanță 4 . Evaluările impactului au arătat că existența unor norme armonizate privind produsele cu conținut digital va reduce costurile pentru comercianți și îi va încuraja să se extindă în afara granițelor. Se preconizează ca cel puțin 122 000 de noi întreprinderi să înceapă să vândă on-line în alte țări din UE, către alți 8-13 milioane de noi consumatori.

Instituirea unei uniuni energetice și combaterea schimbărilor climatice: În februarie 2016, Comisia a prezentat noi măsuri privind securitatea energetică, care vor îmbunătăți interconexiunile în întreaga Europă și vor reduce la minimum riscul de întrerupere a aprovizionării. Solidaritatea dintre statele membre va contribui la protejarea consumatorilor casnici și va asigura serviciile sociale esențiale în situații de criză. Comisia a coordonat lucrările care au condus la Acordul de la Paris privind schimbările climatice și monitorizează angajamentele Uniunii Europene privind reducerea obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră anuale generate de statele membre între 2021 și 2030 5 , inclusiv modificarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii în vederea rentabilizării reducerii emisiilor și a sporirii investițiilor. O evaluare aprofundată a impactului a contribuit la elaborarea unei propuneri care a fost proporțională și care a asigurat partajarea echitabilă a eforturilor între statele membre, protejarea competitivității internaționale a industriei și investiții mai multe și mai bune în tehnologii cu emisii reduse de carbon.

Combaterea fraudei și a evaziunii fiscale: În noiembrie 2014, scurgerile de informații au reliefat anumite cazuri de utilizare abuzivă a deciziilor fiscale. Comisia a definit rapid o agendă vastă pentru norme fiscale mai echitabile, mai simple și mai eficiente în UE. Propunerea Comisiei privind schimbul automat de informații referitoare la deciziile fiscale ale statelor membre a fost prezentată în ianuarie 2015 și a fost adoptată la sfârșitul anului. În ianuarie 2016, au fost înaintate propuneri privind raportarea de informații fiscale de către companiile multinaționale și schimbul de informații de acest tip între statele membre și o propunere de directivă antievaziune, care au fost adoptate în martie 2016 și, respectiv, în iunie 2016.

O mai bună legiferare, pentru rezultate mai bune

O mai bună legiferare duce la norme mai simple și rezultate mai eficiente. Comisia a continuat eforturile de simplificarea a legislației existente. De la lansarea programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) 6 , au fost propuse aproape 200 de inițiative de reducere a sarcinii administrative și de simplificare.

Printre acestea se numără simplificarea cerințelor de raportare financiară pentru 5 milioane de microîntreprinderi (generând economii anuale estimate la circa 6,3 miliarde EUR), o reducere de până la 95 % a taxelor de înregistrare pentru IMM-uri prevăzute de legislația privind produsele chimice (REACH) și noi norme privind achizițiile publice electronice, care ar urma să favorizeze diminuarea costurilor de achiziție cu până la 20 %.

Exemple

La 6 aprilie 2016, Comisia a adoptat o propunere legislativă revizuită privind frontierele inteligente care include o modificare a Codului frontierelor Schengen pentru a integra modificările tehnice necesare pentru un nou sistem de intrare/ieșire electronic. Propunerea revizuită a redus costurile estimate de la 1,1 miliarde EUR la 480 de milioane EUR 7 .

La 7 aprilie 2016 8 , Comisia a prezentat un plan de acțiune privind TVA care a anunțat inițiative majore de simplificare, inclusiv o propunere (care urmează să fie prezentată în toamnă) pentru modernizarea sistemului de TVA pentru comerțul electronic transfrontalier. Acesta ar putea genera o creștere anuală a veniturilor din TVA de 7 miliarde EUR și o reducere cu cel puțin 55 % a costurilor suportate de întreprinderi pentru respectarea legislației.

Propunerea de decizie privind partajarea eforturilor referitoare la reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre, din 2021 până în 2030, va reduce costurile administrative de monitorizare a respectării condițiilor și de raportare cu aproximativ 345 000 - 460 000 EUR pe an. Mai mult, în acest an, vor fi introduse mai multe simplificări în materie de monitorizare și raportare privind legislația în domeniul energetic și climatic.

Comisia a propus revizuirea normelor privind prospectul, pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al întreprinderilor și a simplifica informațiile destinate investitorilor. În special, întreprinderilor mici și mijlocii le va fi mai ușor să atragă fonduri atunci când emit acțiuni sau titluri de creanță. Aplicarea unor norme mai proporționate privind informarea ar putea genera economii de aproximativ 130 de milioane EUR pe an (pe baza rezultatelor consultării publice) 9 . Prospectul UE va fi necesar numai pentru atragerea de capital de peste 500 000 EUR (în creștere, față de pragul actual de 100 000 EUR). De asemenea, emitenții mai mici care doresc să obțină finanțări de pe piețele europene vor avea nevoie de prospecte mai puțin complexe.

Propunerea de simplificare a normelor financiare ale UE (reformarea Regulamentului financiar și modificarea unui număr de 15 acte legislative care stabilesc norme financiare sectoriale), adoptată cu ocazia revizuirii de la jumătatea perioadei a CFM, prevede un cod financiar unic al UE care ar elimina 25 % din normele actuale, combinând ori de câte ori este posibil normele aplicabile ale diferitelor instrumente UE de finanțare.

Este în curs de desfășurare un program ambițios de simplificare a politicii agricole comune, în care peste 20 de acțiuni au fost deja finalizate, în beneficiul direct al agricultorilor și al administrațiilor naționale. Sunt în curs noi propuneri privind ecologizarea, în cadrul programului REFIT. În plus, se lucrează la un plan de acțiune pentru normele privind piețele agricole, vizând o reducere substanțială a actelor inițiale ale Comisiei - de la 250 de regulamente la aproximativ 20 de acte delegate și 20 de acte de punere în aplicare.

Un nou regulament privind protecția datelor a stabilit o legislație paneuropeană unică, care a înlocuit cele 28 de legislații naționale diferite. Aceasta va reduce sarcinile administrative și va facilita accesul multor întreprinderi pe noi piețe. Noile norme vor genera beneficii de aproximativ 2,3 miliarde EUR pe an 10 .



Faptul că se ține cont de punctele de vedere exprimate de cei care vor trebui să aplice și să se ocupe de viitoarele norme reprezintă o contribuție importantă la o mai bună legiferare. Acesta este motivul pentru care, începând din mai 2015, Comisia a introdus o schimbare majoră în ceea ce privește modul în care colaborează cu toate părțile interesate atunci când pregătește noi inițiative și evaluează politicile existente. Au fost introduse noi modalități de consultare în amonte a tuturor părților relevante, mai active și mai transparente. În prezent, părțile interesate și cetățenii își pot exprima on-line punctele de vedere referitoare la ideile inițiale de politică ale Comisiei 11 , pot lua parte la consultări publice pe internet sau pot face observații pe marginea propunerilor formulate de Comisie 12 și comentarii privind legislația de punere în aplicare înainte de adoptarea de Comisie sub formă de act legislativ sub controlul legiuitorului.12

 
În același timp, Comisia și-a consolidat portalul dedicat transparenței și registrul de transparență, pentru a lărgi și facilita participarea la procesul decizional al UE
13 și publică texte de negociere și alte documente referitoare la negocierile comerciale internaționale. 

De asemenea, Comisia a instituit „Platforma REFIT”, pentru a asocia părțile interesate și statele membre la activitatea Comisiei în cadrul REFIT. Platforma reunește experți la nivel înalt din toate cele 28 de state membre, din cadrul Comitetului Economic și Social European și al Comitetului Regiunilor și din mediul de afaceri, parteneri sociali și reprezentanți ai societății civile, desemnați în urma unui proces deschis și transparent. Pe un site dedicat 14 , părțile interesate care doresc să își exprime preocupările sau sugestiile își vor putea prezenta opiniile cu privire la impactul legislației UE asupra platformei și vor putea indica cum poate fi îmbunătățită legislația. Până în prezent, platforma a analizat deja peste 100 de puncte de vedere, în baza cărora au fost formulate 17 opinii cu sugestii concrete referitoare la diverse aspecte 15 . În contextul programului de lucru al Comisiei pentru 2017, Comisia va prezenta un raport privind acțiunile ulterioare preconizate.

Pentru a-și consolida mijloacele de care dispune pentru o mai bună legiferare, Comisia continuă să își îmbunătățească instrumentele și practicile existente, adăugând totodată și altele noi. Începând din 2003 16 , Comisia a pregătit 975 de evaluări ale impactului în sprijinul propunerilor sale. Din 2010, a finalizat 688 de evaluări și a derulat 704 de consultări publice deschise. Existența unui control de calitate independent al evaluărilor impactului efectuate de Comisie este esențială și se aplică la nivelul Comisiei începând de la sfârșitul anului 2007. Pentru a consolida acest mecanism, la 1 iulie 2015, în locul fostului Comitet de evaluare a impactului a fost instituit un Comitet de control normativ, care include trei membri externi 17 și are un mandat extins care prevede și analizarea evaluărilor legislației existente. Sistemul Comisiei de evaluare a impactului a făcut obiectul unei analize externe și calitatea sa a fost recunoscută și bine cotată de către OCDE 18 .

Graficul 3. Prezentare generală a activităților legate de o mai bună legiferare de la lansarea lor în cadrul Comisiei

Realizările până în prezent arată că angajamentul Comisiei pentru o mai bună legiferare nu reprezintă doar vorbe goale. Sunt o realitate. Schimbarea modului în care este pregătită legislația, implicarea mai transparentă a părților interesate și luarea în considerare sistematică a punctelor lor de vedere au fost vectori puternici de schimbare a propunerilor Comisiei în ceea ce privește calitatea și accentul acestora. În multe cazuri, instrumentele pentru o mai bună legiferare au contribuit la reducerea sau la evitarea unor costuri inutile, la abordarea problemelor specifice identificate de către părțile interesate 19 și la adoptarea unor atitudini mai adecvate din punct de vedere al proporționalității, care impun mai puține sarcini în mod colectiv.

Exemple

O mai mare descentralizare privind gestionarea ajutoarelor de stat: aproape 90 % din cazurile de ajutor de stat sunt acum gestionate de statele membre, fără aprobarea prealabilă a Comisiei.

Pe baza recomandărilor de verificare a adecvării efectuate în cadrul programului REFIT, au fost elaborate norme noi și mai simple în materie de siguranță maritimă. Ca urmare, securitatea a aproximativ 400 de milioane de pasageri care se deplasează, în medie, în fiecare an pe apele UE poate fi asigurată într-un mod mai eficace și mai eficient 20 .

Orientările Comisiei vizând să sprijine consumatorii, întreprinderile și autoritățile publice pentru a se putea implica cu încredere în economia colaborativă, aflată în evoluție rapidă: scopul acestor orientări este de a încuraja un mediu de reglementare care să permită dezvoltarea unor noi modele comerciale, asigurând în același timp protecția consumatorilor, precum și o impozitare și condiții de muncă echitabile 21 .

În urma dezvăluirilor cu privire la utilizarea „dispozitivelor de manipulare” care împiedicau un control adecvat al emisiilor de noxe generate de autoturisme, au fost prezentate noi cerințe de omologare de tip pentru vehiculele cu motor, mai stricte și mai transparente, inclusiv dispoziții consolidate privind monitorizarea și supravegherea 22 .

Pașii următori

O mai bună legiferare îi permite Uniunii Europene să funcționeze mai bine și în mod transparent, accentul fiind pus pe necesitatea de a acționa mai simplu și doar în domeniile de interes pentru cetățeni. Această sarcină le revine tuturor instituțiilor, precum și statelor membre. Cu toții participă la acest demers. Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, încheiat de Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană și intrat în vigoare în 2016, reprezintă o etapă importantă în asumarea principiilor unei mai bune legiferări. Însă o mai bună legiferare este, în sine, un obiectiv dinamic. Este nevoie de mai multe acțiuni.

Comisia

Menținerea direcției: Cele 10 priorități ale Comisiei Juncker vor reprezenta în continuare baza programului de lucru al Comisiei pentru 2017, accentul fiind pus pe propunerile cele mai cruciale necesare pentru a face față provocărilor cu care se confruntă UE în prezent. Așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, numai propunerile bine argumentate vor fi integrate în programul de lucru și vor fi întocmite pe baza unei evaluări prealabile a impactului și ținând cont de feedbackul primit de la părțile interesate în cadrul consultării publice.

Activitatea din cadrul platformei REFIT, care începe să genereze sugestii și recomandări, va aduce o valoare adăugată în cadrul acestui proces. Printre domeniile în care pot fi aduse eventuale îmbunătățiri și simplificări se numără: legislația privind substanțele chimice, sănătatea și siguranța la locul de muncă, serviciile financiare, TVA și politica agricolă comună.

Cooperare: Garantarea faptului că cetățenii UE pot beneficia de reglementări mai simple, mai clare și mai bine direcționate nu este exclusiv în sarcina Comisiei. O schimbare în ceea ce privește cultura procesului de legiferare la nivelul UE este posibilă numai dacă toți actorii implicați participă la această inițiativă și își îndeplinesc rolul. Comisia depune în continuare eforturi pentru a pune în aplicare angajamentele asumate în cadrul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare și așteaptă cu interes să colaboreze cu Parlamentul European și Consiliul.

Consolidarea asigurării respectării legislației: Deseori, nu lipsa actelor legislative ale UE este sursa problemelor. Mai curând, neaplicarea corespunzătoare a acestora și absența unor acțiuni eficace pe care să le poată iniția cetățenii. Există în continuare diferențe semnificative între ceea ce prevede reglementarea UE și normele aplicate pe teren. Comisia își intensifică eforturile cu privire la aplicarea, transpunerea și asigurarea respectării legislației UE. Parteneriatul cu statele membre este esențial și trebuie să fie consolidat pe parcursul întregului ciclu de elaborare a politicilor. De asemenea, Comisia va colabora cu statele membre pentru a se asigura că cetățenii au acces ușor la informații cu privire la modul în care normele UE sunt transpuse la nivel național și care sunt drepturile lor în ceea ce privește acțiunile pe care le pot iniția. Comisia pune un accent deosebit pe acele încălcări care au un impact semnificativ asupra realizării obiectivelor de politică importante ale UE. În același timp, va monitoriza sistematic dacă legislația națională respectă prevederile UE și va utiliza într-o mai mare măsură posibilitatea de a propune sancțiuni financiare în fața Curții de Justiție în cazul în care statele membre nu transpun la timp legislația UE în ordinea lor juridică națională.

Parlamentul European/Consiliul:

Voința politică de a îmbunătăți calitatea și transparența procesului legislativ, de a legifera numai în acele cazuri care aduc în mod clar avantaje pentru cetățeni și de a elimina reglementări existente caduce sau costisitoare este împărtășită de cele trei instituții principale ale UE. Alături de Comisie, Parlamentul și Consiliul s-au angajat să își îmbunătățească procesele legislative, în conformitate cu principiul unei mai bune legiferări. Există o serie de etape în care se pot realiza progrese:

Reformarea, o tehnică utilizată pentru a reuni într-un nou act unic actul legislativ original și toate modificările ulterioare aduse acestuia, ar trebui să fie principala metodă legislativă pentru a produce un text legislativ unic, clar și ușor de înțeles. În cazul în care reformarea nu este posibilă, cealaltă opțiune ar trebui să fie codificarea. Comisia va pregăti un plan cu reglementările care trebuie să fie reformate, indicând și calendarul preconizat al acestui demers. Cooperarea strânsă dintre cele trei instituții va fi esențială pentru a asigura o monitorizare eficientă.

Este necesar ca potențialul de simplificare și de reducere a poverii din propunerile Comisiei să fie menținut și îmbunătățit în procesul legislativ. Propunerile menite să aducă beneficii imediate pentru cetățeni și întreprinderi ar trebui să aibă prioritate.

În conformitate cu Acordul interinstituțional, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să își intensifice propriile evaluări ale impactului, pentru a sprijini modificările legislative substanțiale pe care le aduc. Până în prezent, Parlamentul a efectuat evaluări ale impactului pentru aproximativ 30 dintre modificările pe care le-a adus, în timp ce Consiliul nu a evaluat niciuna și în prezent examinează modalitatea și momentul în care ar trebui să efectueze astfel de evaluări. Ca referință, începând din 2003, Comisia a pregătit aproape o mie de evaluări ale impactului pentru a sprijini propunerile pe care le-a adoptat.

Instituțiile UE și statele membre ar trebui să colaboreze mai strâns pentru a asigura o mai bună monitorizare, măsurare și evaluare a impactului efectiv al reglementărilor UE asupra economiei, structurii sociale și mediului în statele membre.

Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să coopereze și să se alăture Comisiei pentru a elabora metodele și instrumentele necesare pentru a aplica principiile pentru o mai bună legiferare și pentru a pune în aplicare angajamentele asumate în cadrul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare.

În plus, și pentru prima dată, în acest an, cele trei instituții vor coopera pentru a identifica, pe baza programului de lucru al Comisiei, o serie de propuneri care vor fi definite drept prioritare în cadrul procedurii legislative. Acest lucru va asigura o mai mare implicare și o examinare rapidă a celor mai importante propuneri.

Statele membre:

UE i se reproșează adesea birocrația și sarcinile în materie de legiferare. Însă, uneori, cetățenii și întreprinderile descoperă că guvernele naționale sunt cele care au adăugat norme suplimentare în procesul de transpunere în ordinea juridică națională, generând astfel o suprareglementare. Noul acord interinstituțional încearcă să aducă claritate și responsabilitate în ceea ce privește modul în care statele membre transpun normele UE. De acum înainte, statele membre ar trebui să informeze Comisia și să le explice cetățenilor ori de câte ori adaugă în legislația lor națională cerințe suplimentare pe lângă cele impuse de Uniune.

Statele membre sunt, de asemenea, invitate să se alăture Comisiei pentru a colabora îndeaproape cu scopul de a asigura o transpunere și aplicare corectă și la timp a dreptului Uniunii.

Acțiuni prioritare

Menținerea direcției: Programul de lucru al Comisiei pentru 2017 se va concentra în continuare pe câteva inițiative bine selectate care aduc în prim-plan cele 10 măsuri prioritare și care vor aborda cele mai presante probleme cu care se confruntă UE în prezent. De asemenea, acesta va include retragerea de propuneri depășite și sugestii de simplificare, ca urmare a primelor propuneri primite de platforma REFIT.

Asigurarea transparenței: Comisia se angajează să sporească transparența în ceea ce privește contactele cu părțile interesate și cu persoanele care desfășoară activități de lobby. Comisia va propune în curând un nou registru de transparență pentru a include și Consiliul și Parlamentul European.

Asumarea responsabilității: Comisia va avea în vedere necesitatea unor eventuale modificări ale normelor care reglementează procedurile de autorizare la nivelul UE în anumite sectoare sensibile, pentru a se asigura că nu doar Comisia își asumă responsabilitatea de a acționa în cazul în care statele membre nu își pot prezenta opinia.

Raportarea privind sarcinile administrative: Comisia va prezenta un „studiu anual al sarcinii administrative” Parlamentului European și Consiliului, care va include o evaluare a fezabilității unor obiective de reducere a sarcinii în sectoare-cheie.

Consolidarea asigurării respectării legislației: Comisia va prezenta o comunicare privind aplicarea dreptului Uniunii, pentru a promova aplicarea, transpunerea și asigurarea respectării legislației în condiții mai eficiente, în conformitate cu prioritățile politice ale Comisiei.

(1)  A se vedea https://ec.europa.eu/priorities/index_en  
(2)   http://ec.europa.eu/echo/files/EU_Emergency_Support/Graphic_Provision_en.pdf  
(3)  COM(2015) 671.
(4)  COM(2015) 634; COM(2015) 635: http://ec.europa.eu/justice/contract/digital-contract-rules/index_en.htm  
(5)  COM(2016) 482.
(6)   http://ec.europa.eu/info/law-making-process/evaluating-and-improving-existing-laws/refit-making-eu-law-simpler-and-less_ro  
(7)  COM(2016) 196.
(8)  COM(2016) 148, https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/docs/body/com_2016_148_en.pdf  
(9)  COM(2015) 583, http://ec.europa.eu/finance/securities/prospectus/index_en.htm  
(10)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor). http://ec.europa.eu/justice/data-protection/document/factsheets_2016/data-protection-factsheet_01a_en.pdf  
(11)   http://ec.europa.eu/info/law/contribute-law-making_en  
(12)  Comisia invită părțile interesate să își exprime opiniile în termen de 8 săptămâni de la adoptarea propunerilor sale, opinii pe care le pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului de miniștri în cursul procesului legislativ. Recent, această abordare și-a dovedit succesul în cazul propunerii Comisiei privind armele de foc: au fost primite 27 680 de răspunsuri, din care o majoritate covârșitoare proveneau de la persoane fizice și acestea au contribuit la formularea poziției politice a legiuitorului.
(13) http://ec.europa.eu/transparency/index_ro.htm A se vedea:  
(14)  „Reducerea poverii administrative - Exprimați-vă părerea!”: http://ec.europa.eu/smart-regulation/refit/simplification/consultation/consultation_ro.htm#up  
(15)  Pentru detalii despre activitățile platformei, inclusiv recomandările sale, accesați: http://ec.europa.eu/smart-regulation/refit/refit-platform/index_ro.htm#members . La 28 iunie 2016, platforma a adoptat 17 avize în diverse domenii, precum substanțele chimice, rețelele de comunicații, concurență, mediu, serviciile financiare, sănătatea și siguranța alimentară, piața internă, impozitare și statistici.
(16)  În 2003, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană au semnat un acord interinstituțional privind o mai bună legiferare, în care cele trei instituții s-au angajat să realizeze evaluări ale impactului pentru a sprijini propunerile legislative și modificările de fond. În aprilie 2016, acest acord a fost înlocuit de un nou acord ( JO L 123, 12 mai 2016, p. 1). http://eur­lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=OJ:L:2016:123:TOC  
(17)  Comitetul de control normativ este alcătuit din șapte membri cu normă întreagă, din care trei sunt din afara Comisiei (un post este în prezent vacant, dar urmează să se ocupe în toamna anului 2016). http://ec.europa.eu/smart-regulation/impact/iab/members_en.htm  
(18)   http://www.oecd.org/regreform/oecd-regulatory-policy-outlook-2015-9789264238770-en.htm  
(19)  A se vedea cererea de contribuții referitoare la cadrul UE pentru serviciile financiare: http://ec.europa.eu/finance/consultations/2015/financial-regulatory-framework-review/index_en.htm  
(20)  COM(2016) 369, COM(2016) 370, COM(2016) 371: http://ec.europa.eu/transport/modes/maritime/news/2016-06-06-passenger_ship_safety_rules_en.htm  
(21)  COM(2016) 356.
(22)  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD (2016) 9, partea 2.
Top