EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016DC0446

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI Raportul anual pentru 2015 privind gestionarea și performanța bugetului UE

COM/2016/0446 final

Strasbourg, 5.7.2016

COM(2016) 446 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,
CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

Raportul anual pentru 2015 privind gestionarea și performanța bugetului UE


Cuprins

Introducere    

Secțiunea 1 Performanță și rezultate    

1.1. Performanța, în centrul preocupărilor Comisiei Juncker

1.2. Rezumat al progreselor înregistrate

1.3 Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (rubrica bugetară 1a)

1.3.1 Punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020

1.3.2 Rezultatele programelor aferente CFM 2007-2013

1.4 Coeziune economică, socială și teritorială (rubrica bugetară 1b)

1.4.1 Punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020

1.4.2 Rezultatele programelor din perioada 2007-2013

1.5 Creștere durabilă: resurse naturale (rubrica bugetară 2)

1.5.1 Informații privind punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020

1.5.2 Rezultatele programelor din perioada 2007-2013

1.6 Securitate și cetățenie (rubrica bugetară 3)

1.6.1 Punerea în aplicare a programelor aferente CFM 2014-2020

1.6.2 Rezultatele programelor aferente CFM 2007-2013

1.7 Europa globală (rubrica bugetară 4)

1.7.1 Punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020

1.7.2 Rezultatele programelor aferente CFM 2007-2013

Concluzii privind performanța și rezultatele

Secțiunea 2 Realizări în ceea ce privește gestionarea    

2.1 Atingerea obiectivelor privind controlul intern

2.1.1. Gestionarea riscurilor privind legalitatea și regularitatea: suma expusă riscului la închidere

2.1.2. Raportul cost-eficacitate și simplificarea controlului

2.1.3. Strategiile antifraudă

2.2 Asigurarea în materie de gestiune

2.3 Asigurarea obținută prin activitatea Serviciului de Audit Intern (IAS)

2.4 Acțiunile întreprinse în urma recomandărilor privind descărcarea de gestiune și a celor prezentate de auditul extern

Concluzie privind realizările în ceea ce privește gestionarea



Introducere

Bugetul UE le permite europenilor, care acționează împreună, să răspundă provocărilor comune, atât la nivel european, cât și la nivel internațional. Reprezentând aproximativ 1 % din venitul național brut al UE și 2 % din cheltuielile publice din UE, bugetul Uniunii este utilizat împreună cu bugetele naționale și cu alte instrumente de politică și de reglementare existente la nivel european pentru a sprijini Uniunea în realizarea obiectivelor sale strategice. Acesta contribuie în special la îndeplinirea priorităților politice stabilite de președintele Juncker. Prioritățile respective reflectă principalele provocări cu care se confruntă economia și societatea europeană și reprezintă punctul de referință pentru toate activitățile Comisiei 1 . Acestea completează, în mare măsură, obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, lansată în 2010, care stabilește o serie de obiective principale ce trebuie atinse până în 2020 în materie de ocupare a forței de muncă, cercetare și dezvoltare, schimbări climatice și energie, educație, sărăcie și excluziune socială 2 . Aceste obiective comune constituie un plan de acțiune atât la nivel european, cât și la nivel național, care, cu ajutorul procedurii semestrului european, se traduc în orientări destinate statelor membre.

Cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 și programele financiare conexe au fost concepute pentru a sprijini realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a consolida legătura dintre cheltuieli și obiectivele politice, CFM 2014-2020 include un set complet de indicatori de performanță. Acești indicatori permit măsurarea progreselor înregistrate în cadrul fiecărui program în ceea ce privește realizările și contribuția lor la rezultatele finale și la impactul asupra creșterii economice și a bunăstării cetățenilor europeni.

Raportul anual pentru 2015 privind gestionarea și performanța bugetului UE este rezultatul combinării a două rapoarte anterioare: raportul de evaluare întocmit în conformitate cu articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și raportul de sinteză prevăzut la articolul 66 alineatul (9) din Regulamentul financiar 3 . Raportul de față prezintă informații referitoare la performanța și gestionarea bugetului UE și oferă un tablou complet al modului în care bugetul UE sprijină prioritățile politice ale Uniunii, precum și al rolului pe care Comisia îl are în promovarea unei culturi a rezultatelor și în garantarea și promovarea celor mai înalte standarde de gestiune bugetară. Prezentul raport, care cuprinde o evaluare atât a conformității, cât și a rezultatelor, reprezintă o parte importantă a contribuției Comisiei la procedura anuală de descărcare bugetară.

Bugetul UE în 2015 – contribuția la punerea în aplicare a politicilor și la răspunsul în caz de criză

În 2015, Comisia a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește cele zece priorități politice identificate în orientările politice ale președintelui Juncker 4 . Planul de investiții pentru Europa, în valoare de 315 miliarde EUR, oferă un impuls extrem de important investițiilor în locuri de muncă și creștere economică. În plus, principalele propuneri strategice în domenii precum uniunea energetică, uniunea piețelor de capital și piața unică digitală au deschis calea către o piață internă mai aprofundată și mai deschisă și către creșterea dinamismului economic.

De asemenea, 2015 a fost un an în care Comisia a oferit un răspuns prompt și cuprinzător la o serie de provocări majore pentru economia și societatea europeană: actuala criză a refugiaților, atacurile teroriste și instabilitatea din vecinătatea Europei, rata ridicată a șomajului și ritmul lent al redresării economice, instabilitatea financiară din Grecia și impactul economic al interdicției impuse de Rusia asupra exporturilor de produse agricole și de alimente prelucrate. Acest context dificil a influențat modul în care a fost executat bugetul UE pe parcursul întregului an 2015.

Pentru a răspunde acestor provocări imense a fost nevoie de o combinație de voință politică și de utilizare strategică a bugetului UE. În conformitate cu prioritățile politice, bugetul UE a fost astfel conceput încât să asigure o contribuție maximă la crearea de locuri de muncă, la creștere și la investiții. Punerea în aplicare cu succes a programelor Orizont 2020, concentrarea resurselor la începutul perioadei pentru finanțarea instrumentelor financiare care oferă fonduri IMM-urilor, accelerarea plăților pentru sprijinirea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, mobilizarea programului Erasmus+, instituirea Fondului european pentru investiții strategice și a „pachetului de solidaritate”, destinat îmbunătățirii situației fermierilor, ilustrează mobilizarea rapidă și eficientă a bugetului pentru sprijinirea priorităților politice.

În contextul crizei refugiaților, UE se confruntă cu provocări fără precedent. Este evident că această criză a refugiaților nu va fi soluționată doar prin alocarea de resurse financiare suplimentare și că, în plus, UE nu va fi în măsură să contribuie decât în mod marginal la nevoile financiare generale în acest domeniu, însă este absolut necesară o abordare strategică a finanțării, combinată cu instrumentele de politică de care dispune Uniunea. Răspunsul UE la criza refugiaților este un exemplu grăitor al modului în care bugetul UE a fost utilizat pentru formularea unui răspuns pluridimensional la o provocare foarte serioasă.

În cursul anului 2015, Comisia a prezentat Agenda europeană privind migrația 5 , care prevede un plan global menit să reducă stimulentele pentru migrația neregulamentară, să salveze vieți omenești și să asigure securitatea frontierelor externe ale UE. Agenda prevede elaborarea unei politici comune solide în materie de azil, precum și a unei noi politici privind migrația legală. Comisia a prezentat, de asemenea, Agenda europeană privind securitatea ca bază pentru cooperare și pentru acțiunile comune ale Uniunii în materie de securitate în următorii cinci ani, cu scopul de a crea un spațiu autentic de securitate internă în cadrul UE 6 .

Fondurile alocate pentru criza refugiaților au fost majorate cu 50 %, ajungând la 3,7 miliarde EUR în 2015 și urmând să atingă peste 10 miliarde EUR în perioada 2015-2016. Finanțarea suplimentară a consolidat operațiunile Triton și Poseidon din Marea Mediterană, precum și capacitatea de care dispun Frontex, EASO și Europol. Aceasta include, de asemenea, măsuri de urgență în interiorul Uniunii și sprijină crearea unui mecanism de transfer al refugiaților din statele membre situate în prima linie. Prin triplarea finanțării patrulelor sale maritime de pe rutele de migrație din centrul și estul Mării Mediterane, UE a contribuit la salvarea a peste 252 000 de vieți omenești în 2015 și a încă 100 000 în prima jumătate a anului 2016. Uniunea Europeană și-a dublat totodată eforturile de neutralizare a călăuzelor și de destructurare a grupurilor de traficanți de persoane.

Pe lângă acțiunile menite să facă față fluxului de migranți, bugetul UE a fost, de asemenea, utilizat pentru a aborda cauzele profunde ale migrației. Astfel, s-a acordat un ajutor umanitar imediat Siriei, Irakului și altor țări învecinate (Turcia, Liban, Iordania) și s-au creat două fonduri fiduciare noi, precum și un mecanism de finanțare pentru a oferi un cadru de punere în aplicare a acțiunilor pe teren. Fondul fiduciar regional al Uniunii Europene ca răspuns la criza siriană, care a primit 570 de milioane EUR din bugetul UE, va oferi un ajutor coerent și sporit, ca o reacție la criza siriană la scară regională. Acest fond va răspunde nevoii de reziliență și de redresare rapidă a refugiaților sirieni din țările învecinate, precum și a comunităților-gazdă și a administrațiilor. În paralel, UE a lansat Fondul fiduciar de urgență pentru stabilitate, care abordează cauzele profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa. Acest fond fiduciar este constituit din 1,8 miliarde EUR din bugetul UE și din Fondul european de dezvoltare, la care se adaugă contribuțiile statelor membre UE și ale altor donatori. Instrumentul UE pentru refugiații din Turcia a fost creat în urma strângerii a 3 miliarde EUR pentru sprijinirea refugiaților din Turcia și a comunităților lor gazdă. Din această sumă totală, 1 miliard EUR va fi finanțat de la bugetul UE. Instrumentul a început să ofere granturi și alte tipuri de sprijin financiar la 1 ianuarie 2016.

Datorită unei monitorizări riguroase a punerii în aplicare, a eforturilor substanțiale de redistribuire și a evoluției pozitive a veniturilor, nu a fost nevoie ca pentru cheltuielile suplimentare din 2015 să se solicite statelor membre resurse proprii suplimentare. Bugetul pentru 2015 a fost executat integral și readus pe o traiectorie sustenabilă prin eliminarea progresivă a numărului de facturi neplătite acumulate în perioada de programare anterioară, în conformitate cu „planul de plăți” convenit cu Parlamentul European și Consiliul. Cu toate acestea, având în vedere numărul tot mai mare de solicitări care vizează bugetul UE, va fi esențial să se garanteze, pe de o parte, că sunt disponibile fonduri adecvate pentru a sprijini prioritățile politice în anii următori și, pe de altă parte, că bugetul este suficient de flexibil pentru a reacționa la evenimente neprevăzute.

Structura raportului anual privind gestionarea și performanța

Secțiunea 1 din prezentul raport rezumă performanța bugetului UE pe baza celor mai recente date disponibile cu privire la rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE până la sfârșitul anului 2015. Datele prezentate în raport se bazează pe informațiile extrase din rapoartele anuale de activitate elaborate de departamentele Comisiei, din fișele de program care fac parte din propunerea de buget pentru 2017 și din alte surse, precum rapoartele de evaluare și de implementare referitoare la programele UE. Prezentul raport oferă o sinteză, iar rapoartele anuale de activitate și fișele de program prezintă în detaliu obiectivele programelor și progresele înregistrate în ceea ce privește indicatorii măsurați în raport cu valorile de referință și cu obiectivele. Raportul vizează exercițiul financiar 2015, dar se bazează pe cele mai recente date disponibile, care uneori se referă la exercițiile anterioare.

Pentru fiecare dintre rubricile bugetare, raportul oferă informații privind stadiul de punere în aplicare a programelor aferente CFM 2014-2020 și cele mai recente date disponibile privind rezultatele programelor aferente CFM 2007-2013. La cererea Parlamentului European și a Curții de Conturi Europene, raportul prezintă, de asemenea, legăturile cu Strategia Europa 2020 și oferă exemple concrete privind valoarea adăugată a finanțării UE. Raportul oferă totodată exemple grăitoare de alte tipuri de instrumente de politică folosite, care nu presupun cheltuieli și care se adaugă programelor de cheltuieli menite să sprijine prioritățile generale ale Uniunii.

Această secțiune descrie, de asemenea, lucrările aflate în desfășurare în cadrul Comisiei privind un „buget al UE axat pe rezultate”, o amplă inițiativă menită să asigure o optimizare a eficacității bugetului UE pentru cetățenii Uniunii.

Secțiunea 2 descrie modul în care Comisia a gestionat bugetul UE în 2015. Raportarea cu privire la rezultatele de gestiune se bazează pe rapoartele anuale de activitate ale departamentelor Comisiei, în care se descriu în detaliu mediul de control intern și chestiunile conexe. În cazul în care au existat probleme în cursul anului, raportul descrie modul în care departamentele Comisiei le-au soluționat. Prezenta secțiune sintetizează informațiile cu privire la îndeplinirea obiectivelor de control intern, la gestionarea riscurilor privind legalitatea și regularitatea, la raportul cost-eficacitate al controalelor și la strategiile de combatere a fraudei.

Concluzia prezentată la sfârșitul secțiunii, la care s-a ajuns pe baza declarației de gestiune primite din partea tuturor departamentelor și a declarației obținute prin intermediul activității de audit intern, îi permite Comisiei, prin adoptarea prezentului raport, să își asume întreaga responsabilitate politică pentru gestionarea bugetului UE pentru 2015.



Secțiunea 1
Performan
ță și rezultate

1.1. Performanța, în centrul preocupărilor Comisiei Juncker

În contextul disciplinei bugetare și al cererilor concurente asupra bugetului UE, este absolut necesar să se pună accentul mai ales pe performanță și pe obținerea de rezultate pe teren. Astfel, în cursul anului 2015, s-a impus utilizarea maximă a flexibilității existente în cadrul CFM, inclusiv prin redistribuiri substanțiale, pentru a se canaliza resursele disponibile către cele mai urgente priorități, dar oferindu-se, în același timp, un cadru stabil pentru investițiile pe termen lung.

Președintele Juncker a dat tonul la începutul mandatului său: „Nu este suficient să se aloce fonduri în mod judicios. Va trebui să facem mai mult cu mai puține resurse. Trebuie să folosim bugetul în mod optim și să cheltuim banii în mod inteligent. [...] Cetățenii își doresc să obținem rezultate concrete. Mai mult, ei vor să știe în ce mod cheltuim banii contribuabililor.” 7

Inițiativa „Un buget al UE axat pe rezultate”, lansată în 2015 de doamna vicepreședintă Georgieva, este menită să asigure respectarea acestui angajament. Inițiativa respectivă se bazează pe actualul cadru de întocmire a bugetului în funcție de performanțe pentru promovarea unui nou echilibru între conformitate și performanță, absorbția fondurilor și rezultatele programelor. „Prioritate, viteză și rezultate” sunt principiile directoare ale mai multor inițiative, care vizează patru domenii:

identificarea domeniilor în care ar trebui investit bugetul UE pentru a se promova principalele priorități și pentru a se îndeplini obiectivele multiple cu agilitatea și flexibilitatea necesare;

îmbunătățirea modului în care este investit bugetul UE, pentru a se maximiza efectul de levier al fondurilor printr-o utilizare sporită a instrumentelor financiare, prin simplificare și prin controale proporționate, eficiente din punctul de vedere al costurilor;

analizarea modului în care punerea în aplicare și executarea bugetului UE sunt evaluate pentru a se pune în practică un cadru de performanță raționalizat și realist, ținându-se seama de raportarea informațiilor cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor și de rezultate;

asigurarea unei comunicări eficace, care să ofere publicului larg informații ușor accesibile și pe înțelesul tuturor cu privire la rezultatele obținute datorită bugetului UE, precum și a unui dialog constructiv cu părțile interesate, inclusiv discursuri de experți și politice privind întocmirea bugetului în funcție de performanțe și o conferință anuală privind inițiativa „Un buget al UE axat pe rezultate”.

Unul dintre exemplele de îmbunătățire a modului în care li se comunică cetățenilor rezultatele bugetului UE este un instrument web specific care cuprinde rezultatele UE, lansat de vicepreședinta Georgieva în septembrie 2015 la conferința anuală privind inițiativa „Un buget al UE axat pe rezultate”. Acest instrument oferă exemple privind modul în care este cheltuit bugetul UE și arată impactul pe teren al proiectelor finanțate de Uniune în Europa și dincolo de granițele acesteia, în diferite domenii de finanțare. 8  

Inițiativa „Un buget al UE axat pe rezultate” se bazează pe un progres continuu, însă anumite îmbunătățiri au fost deja introduse în cursul anului 2015 în ciclul de planificare strategică și de programare, precum și în procedura bugetară. Aceste modificări aduc îmbunătățiri în ceea ce privește planificarea, monitorizarea și raportarea performanțelor atât pentru activitățile Comisiei, cât și pentru toate programele de cheltuieli.

Se lucrează la revizuirea indicatorilor de performanță stabiliți pentru programele finanțate de bugetul UE. Această revizuire va permite selecționarea celor mai potriviți indicatori, pe baza unor date fiabile, pentru a se măsura progresele înregistrate în realizarea obiectivelor și pentru a se oferi informații mai clare și mai cuprinzătoare în materie de performanțe în vederea elaborării bugetului anual al UE.

În raportul pentru anul 2016 vor fi vizibile și alte îmbunătățiri. Un exemplu în acest sens este introducerea unui plan strategic multianual pentru fiecare departament al Comisiei, pe baza unor obiective generale comune care să acopere cele zece priorități politice ale Comisiei Juncker și care să vină în sprijinul obiectivelor Strategiei Europa 2020 și al obligațiilor care decurg din tratat 9 .

În ceea ce privește buna gestiune financiară, s-au realizat progrese în ceea ce privește indicatorii de măsurare care servesc la evaluarea raportului cost-eficacitate al controalelor, precum și sumele expuse la risc pentru fiecare domeniu de politică.

În cadrul acestui exercițiu, Comisia ține seama și de activitatea și recomandările formulate de Serviciul de Audit Intern (IAS). În conformitate cu metodologia și bunele practici, IAS a abordat chestiunea performanței în mod indirect, adică verificând dacă responsabilii au pus în aplicare sisteme de control destinate măsurării performanței activităților lor (eficiență și eficacitate) și modul în care au realizat acest lucru. Pentru a ajuta Comisia să își urmeze metodologiile și bunele practici, IAS a efectuat o serie de audituri de performanță în 2015, care analizează modul în care departamentele Comisiei gestionează, monitorizează și prezintă obiectivele specifice pe care le urmăresc și care pot fi obținute prin acțiunile și realizările lor, precum și modul în care gestionează, monitorizează și prezintă rezultatele politicilor UE. (A se vedea anexa 3 pentru alte elemente legate de auditurile de performanță efectuate de IAS).

---

Acest nou raport anual privind gestionarea și performanța reflectă noua abordare a Comisiei referitoare la raportarea performanțelor. Totodată, este un exemplu care ilustrează angajamentul Comisiei de a simplifica raportarea cu privire la performanța bugetului. Prezentul raport face parte dintr-un pachet integrat de rapoarte care sprijină procesul de descărcare de gestiune 10 . Următoarele secțiuni prezintă cele mai recente dovezi disponibile cu privire la rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE. Secțiunea începe cu o sinteză a progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020, iar apoi face referire atât la punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020, cât și la rezultatele programelor din perioada 2007-2013.

1.2. Rezumat al progreselor înregistrate

Vizând obținerea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii în Europa, Strategia Europa 2020 include cinci obiective principale în următoarele domenii: ocuparea forței de muncă, cercetarea și dezvoltarea, schimbările climatice și energia, educația și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale. Aceste obiective principale sunt traduse de către fiecare stat membru în obiective naționale. Statele membre sunt cele care dețin responsabilitatea principală pentru progresele înregistrate în direcția îndeplinirii acestor obiective la nivel național, însă bugetul UE contribuie la realizarea principalelor obiective la nivelul UE.

Comisia monitorizează obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 cu ajutorul a nouă indicatori. Informațiile referitoare la progresele înregistrate cu privire la acești indicatori sunt actualizate periodic și publicate pe site-ul internet al Eurostat 11 . Diagrama de mai jos prezintă cele mai recente date disponibile 12 pentru cei nouă indicatori. Aceasta arată progresele realizate începând din 2008 și drumul care mai trebuie parcurs pentru îndeplinirea obiectivelor legate de Strategia Europa 2020. Indicatorii privind obiectivele de mediu și educație arată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește realizarea obiectivelor principale. Pe de altă parte, sunt în continuare necesare eforturi în domeniul ocupării forței de muncă, al cercetării și dezvoltării și al combaterii sărăciei sau a excluziunii sociale.

Graficul 1: Obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020

Bugetul UE este, de asemenea, un instrument important pentru sprijinirea atingerii obiectivelor de politică transversale, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice și biodiversitatea. Pentru a răspunde provocărilor și nevoilor investiționale legate de schimbările climatice, UE a decis că cel puțin 20 % din bugetul său pentru perioada 2014-2020 − nu mai puțin de 180 de miliarde EUR pentru întreaga perioadă − ar trebui să se aloce pentru acțiuni legate de schimbările climatice. Pentru a atinge acest obiectiv, acțiunile care vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la aceste schimbări sunt integrate în toate marile programe de cheltuieli ale UE, în special în politica de coeziune, dezvoltare regională, energie, transporturi, cercetare și inovare, politica agricolă comună, precum și în politica de dezvoltare a UE. Începând cu proiectul de buget pentru 2014, estimările cheltuielilor legate de climă au fost monitorizate anual în conformitate cu metodologia bazată pe markerii Rio. În 2015, contribuția totală la integrarea aspectelor legate de climă a fost estimată la aproximativ 17 %, urmând să atingă 22 % în 2016.

Ca și integrarea politicilor climatice în cadrul altor domenii, procedura de urmărire a cheltuielilor legate de biodiversitate estima că 7 % din bugetul pentru 2015 și 9 % din bugetul pentru 2016 se vor aloca pentru limitarea și inversarea declinului biodiversității în UE, aducând o contribuție importantă la obiectivele de creștere durabilă ale Strategiei Europa 2020 13 .

Următoarele secțiuni descriu legătura dintre obiectivele programelor aferente CFM 2014-2020 și Strategia Europa 2020. Pentru rubricile bugetare direct legate de Strategia Europa 2020 (1a, 1b și 2), raportarea cu privire la rezultatele obținute de programele din perioada 2007-2013 este structurată în jurul priorităților Strategiei Europa 2020, evidențiind, în măsura posibilului, contribuția bugetului UE la îndeplinirea obiectivelor strategiei 14 .

Graficul 2: Bugetul UE pentru 2015 defalcat pe rubrici bugetare

Valoarea bugetului UE a fost de 162,273 miliarde EUR în 2015. Aproximativ o jumătate din această sumă (48 %, adică 78 de miliarde EUR) a fost alocată pentru rubrica 1 „Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii”, împărțită în rubrica 1a „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” (10,8 %) și rubrica 1b „Coeziune economică, socială și teritorială” (37,2 %). Rubrica 2 „Creștere durabilă: resurse naturale” este al doilea domeniu bugetar ca mărime, reprezentând 39,4 % 15 .

1.3 Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (rubrica bugetară 1a)

În 2015 s-au alocat 17,55 miliarde EUR pentru programele care vizează competitivitatea pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (creditele de angajament de la rubrica 1a). Aceasta reprezintă 10,8 % din totalul cheltuielilor bugetare anuale.

Principalele programe din cadrul rubricii bugetare „Competitivitate pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă” sunt:

Programul-cadru pentru cercetare și inovare – Orizont 2020;

proiecte mari de infrastructură [Galileo, reactorul termonuclear experimental internațional (ITER), Copernicus];

Programul Erasmus+, care finanțează acțiuni în domeniile educației, formării, tineretului și sportului;

Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), care finanțează interconexiunile în cadrul rețelelor transeuropene de transport, energie și tehnologii ale informației și comunicațiilor, precum și

noul Fond european pentru investiții strategice (FEIS), care face parte din Planul de investiții pentru Europa 16 .



Prioritățile Comisiei

Programele din cadrul acestei rubrici bugetare vor contribui în principal la respectarea priorităților Comisiei Juncker: „locuri de muncă, creștere și investiții”, „piața unică digitală”, „uniunea energetică și clima” și „o uniune economică și monetară mai aprofundată și mai echitabilă”. Acestea contribuie la prioritățile Strategiei Europa 2020 de „creștere inteligentă și durabilă” și la „creșterea favorabilă incluziunii”, în special prin crearea de locuri de muncă și datorită efectelor asupra capacității de inserție profesională ale programului Orizont 2020 [succesorul celui de Al șaptelea program-cadru de cercetare (PC7)] și ale programului Erasmus+.

 

Graficul 3: În stânga: Ponderea rubricii 1a în totalul bugetului pentru 2015. /În dreapta: Principalele programe finanțate în 2015 în temeiul rubricii 1a. Categoria „Alte programe” include, printre altele, Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), Vamă și Fiscalis. Categoria „Proiecte mari de infrastructură” include, printre altele, Galileo, Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), Copernicus și ITER. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.

1.3.1 Punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020

De la intrarea în vigoare a noului CFM, multe dintre funcțiile de execuție a programelor de la rubrica 1a se efectuează fie prin intermediul unor agenții (executive sau naționale și, în unele cazuri, descentralizate), al unor întreprinderi comune 17 , al unor inițiative lansate în temeiul articolului 185 18 sau al Băncii Europene de Investiții (în cazul instrumentelor financiare).

Orizont 2020, programul-cadru pentru cercetare și inovare

Programul de lucru Orizont 2020 pentru 2014-2015 a fost pus în aplicare integral. Până la sfârșitul anului 2015, s-au publicat 198 de cereri de propuneri și s-au primit 78 268 de propuneri, din care 10 658 au fost incluse pe lista principală sau pe lista de rezervă. Rata medie de acceptare a propunerilor a fost de 14 %, ceea ce înseamnă că ratele de depunere a cererilor continuă să fie excesive și există o cerere mare de finanțare din partea UE în acest domeniu.

Galileo, Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) și Copernicus

În 2015, desfășurarea sateliților Galileo a fost accelerată cu trei lansări de succes și cu desfășurarea a șase sateliți suplimentari. În decembrie 2015, numărul total de sateliți lansați se dublase, ajungând la 12, din care nouă operaționali, ceea ce impune un ritm de desfășurare susținut în domeniul navigației prin satelit. Numărul de aeroporturi cu capacități EGNOS a crescut, de la 150 (2014) la 174 (2015). Punerea în aplicare a Acordului de cooperare cu Ucraina a continuat, suma pusă la dispoziție prin instrumentul de vecinătate pentru dezvoltarea EGNOS în Ucraina fiind de 5 milioane EUR. La 22 iunie 2015 s-a lansat cu succes satelitul Sentinel-2A, Copernicus fiind astfel pe cale să devină un program de observare a Pământului pe deplin operațional, care dispune de capacități de imagistică optică. Datele satelitare transmise de Copernicus au permis, de exemplu, o avertizare rapidă în cazul inundațiilor care au afectat Regatul Unit și Irlanda în 2015 și au contribuit la evaluarea consecințelor cutremurului din Afganistan.

Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) 19

Un total de 104 dintre cele 139 de acorduri privind achizițiile publice au fost semnate de către Organizația ITER pentru diferite pachete de activități de construcție a reactorului ITER. Aceasta reprezintă 90,5 % din valoarea totală în natură a proiectului, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă a activității ITER se află acum în mâinile membrilor ITER care vor furniza componentele ITER. Întreprinderea comună europeană pentru ITER (F4E), responsabilă cu furnizarea contribuției UE la Organizația ITER, a atribuit deja majoritatea contractelor cu valoare mare (peste 100 de milioane EUR). La 31 decembrie 2015, F4E semnase 766 de contracte de achiziții aferente activităților operaționale și 145 de granturi în valoare totală de aproximativ 2,8 miliarde EUR (valoarea din 2008). Proiectul se confruntă totuși cu unele probleme, în special întârzieri, risc de depășire a costurilor și guvernanța generală. Multe dintre aceste riscuri sunt legate de caracteristicile intrinseci ale proiectului, care depășește cunoștințele actuale în materie de tehnologie a fuziunii, precum și de complexitatea structurii de guvernanță. Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea situației, care ține seama și de observațiile formulate de Parlamentul European și de Curtea de Conturi în rapoartele privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013, a fost aprobat de Consiliul de administrație al F4E în martie 2015 și, în prezent, este în curs de aplicare.

Erasmus+

Începând din 2014, programul Erasmus+ reunește șapte programe anterioare și include noi acțiuni de schimb în domeniul educației. 20 În perioada 2014-2015, peste un milion de persoane au participat la 18 000 de acțiuni finanțate de UE, în condiții mai flexibile în ceea ce privește mobilitatea, care reflectă mai bine atât schimbările legate de nevoile studenților, cât și structura diplomelor (procesul de la Bologna) în întreaga Europă.

Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE)

În 2015, s-au alocat 12,8 miliarde EUR pentru 263 de proiecte din domeniul transporturilor, prin intermediul unor acorduri de grant semnate în 2015, în cadrul cererilor de propuneri pentru MIE 2014. Finanțarea acordată în cadrul MIE a generat în total investiții de 28,3 miliarde EUR, combinând contribuția din partea UE cu bugetele regionale și naționale ale statelor membre și cu împrumuturile de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

În cadrul celor două cereri de propuneri pentru „MIE – energie” lansate în 2015, s-a alocat suma de 366 de milioane EUR pentru 35 de proiecte atât pentru studii, cât și pentru lucrări. Cea mai mare parte a acestui ajutor a vizat proiecte din regiunea Mării Baltice, precum și din Europa Centrală și de Est și din Europa de Sud-Est, scopul fiind găsirea unor soluții la provocările în materie de securitate a aprovizionării cu care se confruntă aceste regiuni ale Europei. Toate proiectele selectate vizează îmbunătățirea securității energetice și reducerea izolării statelor membre față de rețelele energetice existente la nivelul UE. Obiectivul acestora este de a contribui la realizarea pieței europene a energiei și la integrarea energiei din surse regenerabile în rețeaua electrică.

Se prevede să se aloce aproximativ 2 miliarde EUR instrumentelor financiare din cadrul MIE pentru perioada 2014­2020. În acest scop, acordul de delegare privind instrumentul de împrumut al MIE pentru punerea în aplicare a instrumentului de datorie al MIE a fost semnat la 22 iulie 2015 cu Banca Europeană de Investiții. Datorită acestei etape importante, instrumentul de împrumut a putut începe să funcționeze, bazându-se pe experiența dobândită cu instrumentele din perioada 2007-2013, cum ar fi Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T și faza-pilot a inițiativei de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte (PBI).

Planul de lucru propus de coordonatorii europeni pentru cele nouă coridoare ale rețelei centrale prevăzute în Regulamentul TEN-T au fost aprobate de către statele membre în cauză în mai 2015 și au fost prezentate în mod oficial în cadrul Zilelor TEN-T care au avut loc la Riga în iunie 2015. Pe această bază, s-au stabilit priorități pentru fiecare dintre coridoare și, în consecință, s-au stabilit acțiuni cum ar fi studii, lucrări și modalități de guvernanță.

Pactul pentru creștere și locuri de muncă: 21  modul în care faza-pilot a inițiativei de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte (PBI) a contribuit la mobilizarea de fonduri suplimentare pentru proiecte importante de infrastructură

În scopul de a oferi un impuls suplimentar pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, în iunie 2012, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre UE au adoptat „Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă”. Una dintre acțiunile prevăzute în acest pact a fost lansarea „inițiativei de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte”.

Evaluarea externă a fazei-pilot a PBI 22 , care s-a încheiat în decembrie 2015, a vizat o serie de proiecte de infrastructură finanțate prin ameliorarea condițiilor de creditare în ceea ce privește emiterea de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte între 2012 și iulie 2015; concluzia acestei evaluări a fost că PBI a răspuns unei deficiențe clare a pieței prin furnizarea unui produs care a atenuat riscurile majore asociate proiectelor de infrastructură ale investitorilor instituționali 23 . În acest sens, faza-pilot a PBI a facilitat o mai mare implicare, pe piața de capital, a sectorului privat în finanțarea pe termen lung a proiectelor majore în ceea ce privește rețelele transeuropene de transport, rețelele transeuropene de energie, TIC și rețelele în bandă largă. De altfel, acordul de partajare a riscurilor între Comisia Europeană și BEI, precum și contribuția UE au fost esențiale pentru dezvoltarea inițiativei, BEI putând astfel să vizeze operațiunile mai riscante și de dimensiuni mai mari, iar baza investitorilor putând fi lărgită.

În plus, evaluarea a indicat faptul că efectul de levier obținut, datorită contribuției UE, asupra celor cinci operațiuni de ameliorare a condițiilor de creditare în ceea ce privește emiterea de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte încheiate la 31 iulie 2015 (adică data-limită pentru evaluare) a fost de 12,9, în timp ce efectul de levier preconizat, în condițiile sprijinului actual acordat din bugetul UE, asupra tuturor operațiunilor de ameliorare a condițiilor de creditare în ceea ce privește emiterea de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte era de 18,6 (costul de capital în valoare de 4 270 de milioane EUR împărțit la 230 de milioane EUR sub formă de contribuție din bugetul UE), situație care corespunde așteptărilor. Alte două operațiuni de ameliorare a condițiilor de creditare în ceea ce privește emiterea de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte au fost semnate în primele trei luni ale anului 2016, cu sprijin din bugetul UE, numărul total de tranzacții semnate în cadrul PBI (inclusiv operațiunile BEI pe risc propriu) ajungând astfel la 10.

Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME)

În 2015, mecanismul anticipativ (frontloading) instituit pentru Fondul de garantare a împrumuturilor (Loan Guarantee Fund – LGF) în cadrul COSME 24 a permis o contribuție mai importantă la finanțarea operațiunilor cu un grad mai ridicat de risc efectuate de IMM-uri decât în condițiile în care nu ar fi existat garanția FEIS – (s-au semnat 18 acorduri de garantare, cu angajamente juridice în valoare totală de 163 de milioane EUR). Este de așteptat ca în special întreprinderile nou înființate și IMM-urile mai mici, cărora le este cel mai greu să obțină finanțare, să beneficieze de îmbunătățirea LGF. La 30 septembrie 2015, peste 30 000 de IMM-uri beneficiaseră deja de sprijin financiar, valoarea totală a finanțării fiind de peste 700 de milioane EUR. La 31 decembrie 2015, peste 51 000 de IMM-uri primiseră deja finanțare de aproape 1 300 de milioane EUR în cadrul mecanismului consolidat LGF din cadrul COSME.

Aproximativ 450 000 de IMM-uri au beneficiat de servicii prin intermediul Rețelei întreprinderilor europene, de la informații privind aspecte legate de UE la servicii de consultanță specializate sau la servicii care facilitează parteneriatul între IMM-uri prin intermediul unor misiuni de prospectare și al unor evenimente menite să asigure stabilirea de contacte. Obiectivul este de a spori competitivitatea IMM-urilor și de a ameliora capacitatea de inovare cu ajutorul celor 3 000 de membri ai rețelei prezenți în toate regiunile UE și în 35 de țări din afara UE. Cele 625 de organizații participante furnizează consultanță specializată unui număr de 60 000 de IMM-uri în ceea ce privește accesul la finanțare, drepturile de proprietate intelectuală, analize pe teme antreprenoriale și tehnologice și utilizarea eficientă a resurselor. Aproximativ 22 000 de IMM-uri au participat la evenimente care vizau stabilirea de contacte. Aceste activități au condus la 3 190 de realizări excepționale raportate de întreprinderi și la numeroase povești de succes.

Programul „Erasmus pentru tineri antreprenori” le oferă antreprenorilor noi sau celor în devenire șansa de a învăța de la antreprenori cu experiență care conduc întreprinderi mici în alte țări. Până acum, s-au înregistrat aproximativ 12 000 de profiluri de antreprenori și s-au stabilit 3 900 de legături la care participă 7 700 de antreprenori.

Planul de investiții pentru Europa

Una dintre prioritățile absolute ale Comisiei în 2015 a constat în pregătirea 25 punerii în aplicare a Planului de investiții pentru Europa, lansat în 2014.

Mobilizarea finanțării

Elementul de bază al Planului de investiții este Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care este gestionat de către Grupul BEI 26 . La sfârșitul lunii mai 2016, valoarea totală a investițiilor corespunzătoare proiectelor FEIS aprobate de Grupul BEI era de aproximativ 100 de miliarde EUR 27 la care se adaugă o finanțare susținută din partea FEIS de 9,3 miliarde EUR pentru investiții în infrastructură și inovare și 3,5 miliarde EUR în favoarea IMM-urilor, ceea ce dovedește succesul de care se bucură acest instrument. Impactul deplin asupra economiei poate fi evaluat complet doar după implementarea integrală a inițiativei. În mai 2016, Comisia a prezentat primul său raport privind gestionarea Fondului de garantare al FEIS în 2015, în conformitate cu temeiul juridic 28 .

Sprijinirea investițiilor în economia reală

În 2015 au fost depuse, de asemenea, eforturi substanțiale pentru a pregăti lansarea a două instrumente esențiale care fac ca Planul de investiții să fie ușor accesibil pentru promotorii de proiecte: Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH), care și-a început activitatea la 1 septembrie 2015, și Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI), care a devenit operațional la 1 iunie 2016.

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH) oferă promotorilor de proiecte un punct de intrare unic pentru asistență tehnică, îndrumare și consiliere. De la sfârșitul lunii mai 2016, platforma a tratat peste 160 de cereri. BEI și Comisia Europeană au colaborat îndeaproape cu un grup restrâns de bănci naționale de promovare (BNP) și au elaborat un memorandum de înțelegere (MoU) pentru a pune bazele unei eventuale cooperări între EIAH și băncile naționale de promovare. La sfârșitul lunii aprilie 2016, semnaseră memorandumul de înțelegere 18 bănci naționale de promovare din 16 state membre.

Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI), dezvoltat de Comisie, este conceput ca un portal internet deschis publicului, care permite promotorilor de proiecte din UE să sporească vizibilitatea proiectelor lor pentru potențialii investitori internaționali.

Crearea unui mediu favorabil investițiilor

Pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și condițiile de finanțare, Planul de investiții prevede realizarea de progrese în direcția pieței unice digitale, a uniunii energetice și a uniunii piețelor de capital.

De la izbucnirea crizei, evoluția investițiilor (atât în ceea ce privește investițiile private, cât și cele publice) a urmat traiectorii diferite de la o țară la alta. Există în continuare obstacole legate de reglementare, dar și de altă natură care descurajează investițiile. Identificarea și eliminarea acestor obstacole în calea investițiilor se înscriu în cadrul eforturilor de îmbunătățire a condițiilor-cadru și de eliminare a birocrației și a dificultăților de natură reglementară. Pentru a le ajuta să elimine aceste obstacole naționale în calea investițiilor, Comisia poartă cu statele membre un dialog structurat în contextul semestrului european.

Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)

Fondul de garantare pentru IMM-uri (SMEG), cu credite de angajament 29 în bugetul UE în valoare de 649,90 milioane EUR, a catalizat, prin intermediul a 463 295 de împrumuturi 30 , fonduri care se ridică la 20,7 miliarde EUR, de care au beneficiat 381 592 de IMM-uri. Efectul de levier obținut prin Fondul de garantare pentru IMM-uri este de 38,6 31 .

În cadrul Instrumentului financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare (GIF), au fost investite 555 de milioane EUR din resursele UE în fonduri cu capital de risc, generându-se astfel investiții totale în valoare de aproximativ 3,12 miliarde EUR în favoarea a 437 de întreprinderi eligibile (IMM-uri) 32 . Efectul de levier obținut prin Instrumentul financiar destinat IMM-urilor (GIF) este în jur de 5,6 33 . Aceste IMM-uri au înregistrat o creștere mai mare a vânzărilor, a activelor și a ratei de ocupare a forței de muncă decât cele care nu au fost susținute prin fonduri de capital propriu sau cu capital de risc, iar probabilitatea ca acestea să intre în stare de nerambursare este mai mică pentru aceste întreprinderi decât pentru alte societăți.

1.3.2 Rezultatele programelor aferente CFM 2007-2013

Aspecte privind punerea în aplicare

Recent finalizata evaluare ex post a celui de Al șaptelea program cadru de cercetare (PC7) 34 arată că, în cursul celor șapte ani de derulare a programului (2007-2013), au existat 487 de cereri de propuneri finalizate dintre cele aproape 136 000 de propuneri eligibile primite. Au fost finanțate aproximativ 25 000 de proiecte, în care au fost implicați peste 134 000 de participanți din 170 de țări diferite. În total, au participat aproximativ 29 000 de organizații, din care peste 70 % - pentru prima oară. IMM-urile au reprezentat mai mult de 50 % din toate organizațiile din sector care au participat la acordurile de grant. Mai mult, PC7 a contribuit semnificativ la prioritatea Comisiei Juncker „UE ca actor global”, cu peste 7 800 de participanți din țări terțe neasociate, care au primit peste 700 de milioane EUR din partea Comisiei Europene. Față de PC6, măsurile de simplificare a PC7 au permis realizarea de economii de peste 550 de milioane EUR pentru participanți.

Evaluarea Agenției Executive pentru Cercetare (REA) 35 , care gestionează o mare parte din programul Orizont 2020, a arătat că, în perioada 2012­2015, costurile reale de funcționare ale REA au fost cu 34,8 milioane EUR (15 %) mai mici decât estimările inițiale, ca urmare a economiilor realizate în ceea ce privește cheltuielile cu personalul și cele privind infrastructura. Economiile efective rezultate din delegarea programului către REA au fost cu 24 % mai mari decât estimările inițiale (53,4 milioane EUR față de suma inițială de 43,1 milioane EUR).

Analiza costurilor efective ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA), care gestionează partea aferentă Consiliului European pentru Cercetare (CEC) din cadrul programului Orizont 2020 în perioada 2012­2015, a arătat că acestea au fost cu 20,6 milioane EUR (12 %) mai mici decât estimările inițiale ca urmare a realizării de economii în materie de cheltuieli de regie, în timp ce cheltuielile efective cu personalul au depășit estimările pentru perioada 2014-2015. Economiile efective rezultate din delegarea programului către ERCEA au fost ușor mai mari decât estimările inițiale (46,5 milioane EUR față de 44,6 milioane EUR).

Începând din ianuarie 2014, Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport TEN-T a devenit Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA), care este responsabilă, printre altele, cu punerea în aplicare a unor părți ale programului MIE 36 (transporturi, energie și telecomunicații) și a programelor specifice de transport și energie din cadrul Orizont 2020. Studiul de evaluare ex post desfășurat pentru perioada 2011-2013 a demonstrat că agenția a fost opțiunea cea mai eficace din punctul de vedere al costurilor pentru punerea în aplicare a programului TEN-T. Această opțiune a generat economii în valoare de 8,8 milioane EUR din bugetul UE comparativ cu costurile pe care le-ar fi generat punerea în aplicare internă a programului.

Contribuția la realizările în materie de politici

Creștere inteligentă

În 2015, în cadrul evaluării ex post a PC7, au fost prezentate informații privind realizările celor 12 149 de proiecte PC7 finalizate (reprezentând aproximativ 50 % din totalul proiectelor PC7). Deși este încă prea devreme pentru a se realiza o evaluare finală a impactului de piață al PC7, evaluarea a estimat la 500 de miliarde EUR efectele economice indirecte ale acestuia pe parcursul a 25 de ani, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 20 de miliarde EUR pe an a produsului intern brut (PIB).

Prin efecte de levier pe termen scurt și efecte de multiplicare pe termen lung, fiecare euro cheltuit în cadrul PC7 a generat prin inovații, precum și prin noile tehnologii și produse lansate, efecte economice directe și indirecte estimate la aproximativ 11 EUR. Potrivit evaluării ex post a PC7, proiectele derulate în cadrul PC7 s-au concretizat în 1 700 de cereri de brevete și în peste 7 400 de exploatări comerciale. În condițiile în care mai mult de jumătate dintre proiectele PC7 sunt încă în desfășurare, este de așteptat ca impactul preconizat al acestora să crească în următorii ani.

Proiectele care au beneficiat de sprijin din partea PC7 au avut la final niveluri de maturitate tehnologică (care constituie un bun indicator al capacității lor de inovare) mai ridicate decât organizațiile care au participat la PC6. O analiză a anchetei comunitare privind inovarea arată că există o probabilitate mai mare ca societățile inovatoare care au fost sprijinite prin PC7 să introducă pe piață noi inovații în ceea ce privește produsele, procesele sau serviciile și să aibă, în medie, o cifră de afaceri rezultată din inovare mai mare decât celelalte societăți. În mod similar, o analiză contrafactuală în cadrul căreia a fost evaluat „numărul mediu de cereri de brevet per cercetător” a arătat că, în medie, numărul cercetătorilor din organizațiile care participă la PC7 care depun cereri de brevete tinde să fie în general mai mare decât numărul cercetătorilor care depun cereri de brevete din organizațiile care nu iau parte la programele-cadru ale UE.

PC7 a fost deosebit de eficient în consolidarea excelenței științifice. Proiectele din cadrul PC7 au condus până în prezent la apariția a 170 000 de publicații. Dintre acestea, 54 % sunt în regim de acces liber. Procentul publicațiilor care au beneficiat de sprijin din partea PC7 care se află în procentul de 1 % din publicațiile cel mai frecvent citate este, în medie, de 3,6 %. Acest procent este de 2,8 ori, de 2 ori și de 3,6 ori mai mare decât media pentru UE, cea pentru SUA și, respectiv, media mondială. Numărul mare de articole publicate în reviste științifice de cel mai înalt nivel care recunosc că au beneficiat de finanțare din partea CEC, precum și faptul că printre beneficiarii fondurilor acordate de CEC s-au numărat 11 laureați ai premiului Nobel și 5 medaliați Fields reprezintă o mărturie a excelenței științifice a CEC. Peste 13 000 de IMM-uri au participat la PC7 și au beneficiat de 6,4 miliarde EUR. Această cifră este cu mult peste obiectivul care a fost fixat de către Consiliu și Parlamentul European în momentul creării PC7, care prevede ca 15 % din fondurile programului de cooperare PC7 să fie alocate IMM-urilor. Rezultatele analizelor econometrice arată că IMM-urile participante la PC7 au obținut un calificativ cu 38 % mai bun comparativ cu grupul de control în ceea ce privește creșterea ocupării forței de muncă și a veniturilor din exploatare.

Exemplu de valoare adăugată a UE

Potrivit respondenților la o consultare online a părților interesate privind evaluarea ex post a PC7, contribuția cercetării europene la abordarea provocărilor cu caracter paneuropean constituie unul dintre cele mai importante trei domenii în care există o valoare adăugată europeană în comparație cu acțiunile statelor membre (celelalte domenii fiind creșterea concurenței în sectorul cercetării și sporirea mobilității cercetătorilor).

În programul Orizont 2020, programul succesor al PC7, Comisia Europeană introduce o serie de premii pentru „provocările societale”. Aceste premii acordate în cadrul programului Orizont îi recompensează pe cei care găsesc cea mai bună soluție la o anumită provocare, reprezentând astfel un stimulent pentru inovare. Ele dictează obiectivul de atins, însă nu și cine ar trebui să fie inovatorul sau cum ar trebui atins obiectivul respectiv.

În 2014, societatea biofarmaceutică germană CureVac GmbH a câștigat premiul pentru inovare și a primit 2 milioane EUR pentru progresul făcut în direcția unei noi tehnologii prin care vaccinurile salvatoare de vieți să fie stabile la orice temperatură ambiantă, eliminându-se astfel una dintre cele mai mari probleme care împiedică utilizarea vaccinurilor în țările în curs de dezvoltare.

În 2015, premiul a atras prin efect de levier investiții private suplimentare în cercetare, Fundația Bill și Melinda Gates anunțându-și intenția de a investi 46 de milioane EUR în CureVac pentru a accelera dezvoltarea tehnologiei inovatoare în cauză și producția a numeroase vaccinuri împotriva bolilor infecțioase.

În cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA) cuprinse în PC7, au fost acordate cercetătorilor (inclusiv unui număr de 10 000 de doctoranzi) peste 50 000 de burse. Acești bursieri reprezentau 148 de naționalități diferite din 86 de țări din întreaga lume, ceea ce face din MSCA componenta cea mai internațională a PC7. MSCA a contribuit la păstrarea celor mai buni cercetători în Europa, aproape 34 % dintre bursieri fiind resortisanți ai țărilor terțe, iar 46 % dintre cercetătorii proveniți din țările industrializate hotărând să rămână în Europa după terminarea bursei lor MSCA (deși este imposibil de măsurat influența directă a programului). Rezultatele anchetei arată că aproximativ 80 % din bursierii MSCA au considerat că experiența dobândită prin bursa respectivă le-a îmbunătățit șansele de a avea o carieră în domeniu, ceea ce indică aprecierea celor care au beneficiat de sprijin financiar față de contribuția programului la dezvoltarea propriilor lor cariere științifice.

Creștere durabilă

Programul Energie inteligentă – Europa (EIE) a adus beneficii concrete: din 2007 până în prezent, proiectele EIE au furnizat un volum de energie din surse regenerabile echivalent cu consumul anual de energie electrică al 7 milioane de cetățeni, au realizat economii de energie primară echivalente cu consumul de energie electrică anual înregistrat de peste 2 milioane de gospodării și se așteaptă să genereze investiții în energia durabilă în valoare de peste 4 miliarde EUR. O estimare preliminară a economiilor anuale de energie primară pe care se preconizează că le-ar genera proiectele EIE în curs arată că acestea ar trebui să depășească 312 000 de tone de echivalent petrol (tep) pe an. Proiectele EIE au avut un impact asupra a mai mult de 40 de milioane de cetățeni din întreaga UE.

Evaluarea a evidențiat faptul că factorul de levier mediu preconizat al proiectelor în materie de ecoinovare este de aproximativ 20 (pentru fiecare 1 EUR investit din fondurile publice rezultă venituri brute cărora li s-a aplicat un factor de multiplicare de 20, la 2 ani de la data încheierii proiectului) cu un potențial mediu net de creare de locuri de muncă de aproximativ 8 persoane (cu normă întreagă) pe proiect. Convertită în numerar, valoarea totală a beneficiilor mondiale pentru mediu și de ordin economic ale Inițiativei privind ecoinovarea din cadrul CIP (programul-cadru pentru competitivitate și inovare) este estimată la peste 1,6 miliarde EUR pe o perioadă de 5 ani.

Energie mai sigură, mai durabilă, la un preț mai abordabil

Uniunea Europeană și-a asumat în 2015 angajamentul de a furniza cetățenilor și întreprinderilor sale energie sigură și la prețuri abordabile și de a combate, totodată, cauzele schimbărilor climatice. UE a lansat în luna februarie uniunea energetică pentru a-i ajuta pe consumatori să economisească bani și energie, pentru a proteja mediul, a promova o piață competitivă a energiei și a asigura securitatea aprovizionării. În luna iulie au fost lansate mai multe propuneri în acest sens, care urmăresc revizuirea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii, asigurarea unei mai mari clarități a etichetelor energetice și punerea la dispoziția consumatorilor a unei oferte mai bune. Comisia a lansat totodată o consultare publică privind noua organizare a pieței energiei electrice.

În luna februarie, Comisia a prezentat o comunicare privind căile prin care ar putea fi atins până în 2020 obiectivul ca 10 % din rețelele de energie electrică să fie interconectate în toate statele membre. Până la sfârșitul anului 2015 fuseseră deja dezvăluite mai multe proiecte de interconectare cu restul Uniunii Europene a statelor baltice în nord, a Peninsulei Iberice în sud și a Maltei.

În luna septembrie, Comisia a adoptat noul Plan strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET). Obiectivul său este de a accelera dezvoltarea și implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon și de a spori cooperarea între statele membre.

În noiembrie, Comisia a publicat primul său raport anual privind starea uniunii energetice, în care a prezentat progresele înregistrate de la adoptarea Strategiei-cadru pentru uniunea energetică. Punerea sa în aplicare va necesita însă eforturi suplimentare, iar 2016 va fi un an crucial în acest sens.

În plus, Uniunea Europeană a jucat un rol central în intermedierea primului acord mondial obligatoriu din punct de vedere juridic privind clima, care a fost adoptat de 195 de țări, în decembrie, la Paris. Acordul a stabilit un plan de acțiune la nivel mondial pentru a permite întregii lumi să evite schimbări climatice periculoase prin limitarea încălzirii globale la o valoare cu mult sub 2 °C. El a transmis de asemenea investitorilor, întreprinderilor și factorilor de decizie politică semnalul clar că tranziția globală către o energie nepoluantă este de neoprit și că trebuie să se renunțe la combustibilii fosili poluanți.

Creștere favorabilă incluziunii

Evaluarea ex post a PC7 arată că, deși PC7 nu a fost instituit cu scopul specific de a crea locuri de muncă, programul va genera în mod direct 130 000 de locuri de muncă în cercetare într-o perioadă de 10 ani și, în mod indirect, alte 160 000 de locuri de muncă în decursul a 25 ani.

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) au îmbunătățit capacitatea de inserție profesională, oportunitățile de dezvoltare a carierei și mobilitatea cercetătorilor din Europa și din afara Europei. 95 % dintre bursierii MSCA aveau un loc de muncă la doi ani după terminarea bursei. PC7 a contribuit la recrutarea de cercetători pe termen mai lung, o mare parte (43 %) din cercetătorii temporari angajați în cadrul proiectelor rămânând în echipele de cercetare care au beneficiat de sprijin financiar după finalizarea proiectului.

În condițiile în care unul din doi absolvenți europeni a studiat sau a urmat un curs de formare în străinătate ca beneficiar al programului Erasmus, datele referitoare la programul Erasmus au demonstrat că acesta sporește cu 45 % capacitatea de inserție profesională a beneficiarilor programului în comparație cu studenții care nu sunt mobili. Riscul de a se confrunta cu șomajul de lungă durată a fost cu 83 % mai mic pentru studenții din Europa de Est care au luat parte la programul Erasmus.

Un sondaj realizat în rândul beneficiarilor programului „Erasmus pentru tinerii antreprenori” a arătat că mai mult de o treime din potențialii antreprenori care au participat la program au demarat o afacere proprie, iar două treimi din antreprenorii cu experiență care au participat au dobândit idei noi sau cunoștințe tehnice, s-au lansat pe noi piețe și și-au mărit cifra de afaceri.

1.4 Coeziune economică, socială și teritorială (rubrica bugetară 1b)

60,4 miliarde EUR au fost alocate programelor menționate la rubrica 1b pentru 2015, ceea ce reprezintă 37,2 % din bugetul total al UE pentru 2015.

 

Graficul 4: În stânga: Principalele activități finanțate în 2015 la rubrica 1b. Categoria „Altele” include, de exemplu, „Regiunile ultraperiferice și slab populate” și „Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane” / În dreapta: Procentul aferent rubricii 1b în bugetul total 2015. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.

Rubrica 1b din CFM cuprinde „Fondul european de dezvoltare regională” (FEDR), „Fondul de coeziune” (FC), „Fondul social european” (FSE) 37 – inclusiv inițiativa «Locuri de muncă pentru tineri» (YEI) (o alocare complementară specifică) și „Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane” (FEAD). Toate aceste programe sunt executate în cadrul gestiunii partajate.

Prioritățile Comisiei:

FEDR, FC și FSE sunt fonduri ale politicii de coeziune a UE, cu un buget de 351,8 miliarde EUR pentru perioada 2014­2020, și reprezintă cele mai importante instrumente de investiții ale UE pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de sprijinire a creșterii economice și de creare de locuri de muncă la nivelul UE, precum și de implementare a reformelor structurale la nivel național. Acțiunile întreprinse în cadrul politicii de coeziune contribuie la îndeplinirea mai multor priorități ale Comisiei Juncker, în special „locuri de muncă, creștere și investiții”, „piața unică digitală” și „uniunea energetică și clima”. Politica de coeziune contribuie, de asemenea, la dezvoltarea pieței interne, precum și la o serie de acțiuni legate de răspunsul la criza refugiaților și de politica în domeniul migrației.

Politica de coeziune reformată pentru perioada 2014-2020 a fost aliniată pe deplin la Strategia Europa 2020 pentru o „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”. Fondurile de coeziune reprezintă peste 60 % din bugetul de investiții publice în mai multe state membre și continuă să joace un rol esențial în susținerea strategiilor de investiții pe termen lung.

Modul în care politica de coeziune contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări

În conformitate cu cadrul juridic pentru fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), programele cofinanțate prin fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 abordează toate recomandările specifice fiecărei țări 38 formulate în contextul semestrului european. Programele operaționale au fost aliniate îndeaproape cu recomandările specifice fiecărei țări formulate în anii anteriori, iar pentru a facilita utilizarea și eficacitatea fondurilor ESI, aprobarea lor a fost condiționată de punerea în aplicare a mai multor reforme (condiționalități ex ante).

Această integrare fermă a politicii de coeziune reformate în cadrul noii guvernanțe economice a UE în CFM pentru 2014-2020 contribuie la o mai mare reactivitate a politicii la eventuale schimbări ale situației economice și la dezechilibre emergente.

Chiar dacă principalele eforturi ale Comisiei au fost legate de finalizarea cu succes a negocierilor privind programele din perioada 2014-2020, în 2015, Comisia a pus, de asemenea, în aplicare acțiuni specifice menite să abordeze dificultățile specifice ale țării în cauză și să consolideze capacitatea statelor membre de a-și finaliza în mod eficace programele din perioada 2007-2013.

1.4.1 Punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020

Până la sfârșitul anului 2015, Comisia a adoptat toate programele operaționale (PO) din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, ceea ce a permis începerea punerii în aplicare efective pe teren. Îmbunătățirile introduse pentru perioada 2014-2020 garantează faptul că programele sunt mai puternic orientate spre rezultate, iar nevoile de investiții sunt legate de obiective și priorități specifice, cu indicatori și ținte corespunzătoare pentru realizări și rezultate. Fiecare program are un cadru de performanță în raport cu care va fi evaluată performanța. Acest lucru face transparent procesul de raportare și evaluare a progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor programului.

La sfârșitul anului 2015, peste 100 000 de proiecte fuseseră deja selectate de statele membre. Comunicarea „Investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene” 39 , publicată de Comisie în decembrie 2015, oferă o bună imagine de ansamblu asupra investițiilor din fonduri ESI planificate pentru perioada de programare 2014-2020 și asupra rezultatelor preconizate ale acestora.

În ansamblu, se estimează 40 că va exista un impact pozitiv, în comparație cu situația actuală, ca o urmare directă a executării programelor finanțate din fondurile ESI pentru perioada 2014-2020, în special în ceea ce privește creșterea PIB, și că acest impact pozitiv se va menține și după încheierea punerii în aplicare. Impactul preconizat este deosebit de important pentru statele membre ale UE-13 41 , în care fondurile ESI reprezintă un procent considerabil din investițiile publice. Pentru aceste state membre, se estimează că diferența față de situația actuală va ajunge la un nivel maxim de + 2,7 % la sfârșitul perioadei de punere în aplicare, menținându-se în mod constant peste 2 % timp de cel puțin 10 ani după 2020.

Informații cu privire la punerea în aplicare și la rezultatele obținute vor fi furnizate mai ales în cadrul rapoartelor de punere în aplicare anuale ale programelor FEDR-FC și FSE și vor fi monitorizate îndeaproape de către Comisie. Primele rapoarte anuale de punere în aplicare trebuie prezentate de statele membre în iunie 2016.

Condiții prealabile pentru punerea în aplicare

Condiționalitățile ex ante 42 constituie unul dintre principalele elemente de noutate ale politicii de coeziune reformate, care are drept scop sporirea eficacității fondurilor. Acestea stabilesc condițiile-cadru pentru ca investițiile să fie eficiente și să fie efectuate cât mai curând posibil și cel târziu în primii ani de punere în aplicare a programelor. Deși aproximativ 75 % dintre toate condiționalitățile ex ante erau îndeplinite în momentul aprobării programelor, acest lucru nu era valabil pentru aproximativ 750 dintre ele (de exemplu, planurile generale pentru transporturi pe care ar fi trebuit să se bazeze investițiile în transporturi). Au fost convenite cu Comisia planuri de acțiune pentru îndeplinirea acestor condiționalități până cel târziu la sfârșitul anului 2016. S-au observat unele întârzieri în procesul de îndeplinire a acestor planuri de acțiune: din cele 470 de planuri de acțiune planificate inițial să fie finalizate până la sfârșitul anului 2015, au fost finalizate 142 de planuri de acțiune în 2015, împreună cu 3 planuri de acțiune planificate pentru 2016. Comisia monitorizează atent situația planurilor de acțiune în ceea ce privește îndeplinirea condiționalităților ex ante și va continua să facă acest lucru pe tot parcursul anului 2016.

Desemnarea este un alt element de noutate al politicii de coeziune reformate, care vizează consolidarea asigurării printr-o mai mare responsabilizare a statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarității. Este un proces prin care statele membre desemnează autoritățile care sunt responsabile de gestionarea și controlul programelor, asigurându-se că au fost instituite în mod corespunzător sisteme adecvate încă de la începutul perioadei. Odată procesul terminat, programele pot începe să transmită solicitări de plăți Comisiei. Primele autorități au fost desemnate de statele membre în 2015. La sfârșitul anului 2015, statele membre au notificat Comisiei faptul că au desemnat autoritățile responsabile de programe pentru 20 % din programele FSE 43 , FEDR și FC, mai lent decât se prevedea în calendarul inițial. Cu toate acestea, Comisia oferă asistență statelor membre pentru a le ajuta să depășească dificultățile întâmpinate.

Sprijin specific pentru Grecia

În cadrul măsurilor luate în sprijinul Greciei, a fost aprobată o creștere a prefinanțării pentru fondurile structurale în perioada de programare 2014-2020, împreună cu o rată de finanțare din partea UE de 100 % pentru cheltuielile eligibile și plata timpurie pentru restul de 5 % din programele aferente perioadei 2007-2013. Impactul cumulat a fost de 2 miliarde EUR (jumătate în 2015 și jumătate în 2016).

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI)

În ceea ce privește Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), potrivit primului set de date de monitorizare prezentate de statele membre în aprilie 2015 (având ca dată-limită sfârșitul anului 2014), numărul participanților a fost de aproximativ 138 000 de persoane în total. Una dintre problemele majore identificate a fost lipsa fondurilor publice pentru a promova activitățile YEI. Din acest motiv, Comisia a propus creșterea prefinanțării YEI la 30 % în 2015 pentru a facilita finanțarea măsurilor inițiale 44 . Această prefinanțare a fost plătită din bugetul UE pentru 2015.

Un sondaj ulterior și interviurile efectuate în 2015 cu autoritățile de management arată că punerea în aplicare a YEI a început în majoritatea statelor membre eligibile. În noiembrie 2015, 10 state membre au raportat că alocaseră deja pentru finanțare cel puțin 75 % din bugetul lor destinat YEI în favoarea unor acțiuni concrete. În total, pentru cele 20 state membre care pun în aplicare YEI, la sfârșitul lunii decembrie 2015, costul total al operațiunilor selectate pentru a beneficia de sprijin era de 3,3 miliarde EUR, iar 380 de milioane EUR fuseseră declarate de beneficiari. Potrivit aceluiași studiu, până în noiembrie 2015, statele membre mai mari și/sau principalii beneficiari ai YEI reușiseră să angajeze mii de tineri fiecare – Italia (aproximativ 375 000 au fost contactați sau erau deja vizați de măsuri), Portugalia (100 000), Grecia (32 000), Franța (32 000) și Ungaria (16 000).

Inițiativa privind IMM-urile

Punerea în aplicare a inițiativei privind IMM-urile a început deja pe teren, inițiativa constituind un instrument financiar comun al Comisiei și al grupului BEI (Banca Europeană de Investiții și Fondul european de investiții), care vizează stimularea finanțării IMM-urilor prin acoperirea parțială a riscului pentru portofoliile de împrumuturi ale IMM-urilor provenite de la instituțiile financiare emitente. Produsele respective, care sunt atractive atât pentru bănci, cât și pentru IMM-uri, pot fi extrem de eficace în a oferi o modalitate rapidă și eficace de creștere a creditării către economia reală, de creare de locuri de muncă și de stimulare a creșterii economice. Punerea în aplicare a început deja în mai multe state membre (Bulgaria, Spania, Malta), în timp ce alte câteva (printre care și România, Italia și Finlanda) și-au anunțat, de asemenea, intenția de a se alătura inițiativei.

Crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea condițiilor de pe piața forței de muncă

Pe lângă sprijinul acordat din bugetul UE și prin programele dedicate, Comisia a contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea situației locurilor de muncă și a ocupării forței de muncă în UE printr-o serie de inițiative.

-A fost lansat un nou pact european pentru tineret, destinat să creeze, până la sfârșitul anului 2017, 10 000 de parteneriate în domeniul formării antreprenoriale și cel puțin 100 000 de noi ucenicii, stagii și locuri de muncă de început de carieră.

-A fost relansat dialogul social cu un eșantion larg și reprezentativ de parteneri sociali, cu scopul de a răspunde mai bine problemelor economice și sociale cu care se confruntă Europa.

-Comisia a propus un act european privind accesibilitatea, cu scopul de a îmbunătăți funcționarea pieței interne pentru produse și servicii accesibile destinate persoanelor cu handicap, prin eliminarea barierelor în calea liberei circulații a acestora și împiedicarea apariției unor astfel de bariere.

-Sprijinirea mobilității forței de muncă și a unei mai bune coordonări a sistemelor de securitate socială a fost una dintre principalele acțiuni ale Comisiei de îmbunătățire a situației de pe piața europeană a forței de muncă. EURES, Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă, le permite lucrătorilor să acceseze cu ușurință o bază de date cu locurile de muncă vacante anunțate de serviciile publice pentru ocuparea forței de muncă din toate statele membre și să introducă propriile cereri de locuri de muncă online. În 2015, EURES a fost consolidat și modernizat, devenind un instrument de mobilitate la zi, care utilizează cele mai recente tehnologii IT, accesibile pentru toți.

-S-au înregistrat progrese în ceea ce privește evaluarea legislației UE în materie de condiții de muncă echitabile și sigure. Va fi curând finalizată o evaluare cuprinzătoare a acquis-ului format din 24 de directive în domeniul securității și sănătății în muncă. Această evaluare face parte din Programul Comisiei privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) 45 , care vizează simplificarea, clarificarea și consolidarea cadrului de reglementare ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

1.4.2 Rezultatele programelor din perioada 2007-2013

Aspecte privind punerea în aplicare

În total 440 de programe operaționale (322 pentru FEDR-FC și 118 pentru FSE) beneficiază de finanțare în cadrul politicii de coeziune în perioada de programare 2007-2013, cu un buget total de 346,5 miliarde EUR.

Rata de punere în aplicare a atins niveluri satisfăcătoare în majoritatea statelor membre la sfârșitul anului 2015 pentru cele trei fonduri ale politicii de coeziune (80,2 %, excluzând creanțele încă neplătite), doar în România, Italia și Croația existând încă unele întârzieri. Rata globală de punere în aplicare a FSE pentru toate statele membre a atins 80,5 % spre sfârșitul anului 2015. Ratele de absorbție pentru FSE în țările cu cele mai scăzute performanțe a depășit 65 %, cu excepția Croației (52,3 %) și a României (51,1 %). În ceea ce privește FEDR și FC, ritmul de acordare a finanțării s-a accelerat și mai mult spre sfârșitul anului 2015, cu o rată totală de punere în aplicare pentru toate statele membre de 80 %, exceptând cererile nesoluționate, și întârzieri observate numai în cazul României, al Italiei și al Croației. Impactul acestor întârzieri poate fi încă atenuat, cheltuielile legate de instrumentele financiare putând fi în continuare prezentate, iar perioada de eligibilitate pentru Croația continuând încă până la sfârșitul anului 2016.

Analiza datelor de monitorizare disponibile referitoare la selecția proiectelor, precum și informațiile conținute în rapoartele anuale de punere în aplicare transmise de autoritățile de program în iunie 2015 arată că majoritatea programelor operaționale din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 se desfășoară conform planificării. Până în toamna anului 2015, peste 760 000 de proiecte au fost sprijinite prin intermediul FEDR-FC în toate statele membre.

Un accent mai puternic pe performanță

În concordanță cu accentul mai puternic pus de Comisie pe performanță și ca parte a unui exercițiu-pilot lansat în 2014 de Comisie, s-a realizat din nou în 2015 o analiză a rezultatelor tuturor celor 322 de programe din cadrul FEDR-FC. Rezultatele au fost considerate a fi bune sau acceptabile pentru 91 % din programe și slabe sau îngrijorătoare pentru 9 % dintre acestea. Este o evoluție pozitivă față de situația care rezultă din evaluările înregistrate în exercițiul anterior 2014 (conform căruia 12 % dintre programe au fost considerate a fi expuse riscului).

În special, rezultatele programelor s-au ameliorat în ceea ce privește problemele legate de gestionare și control, selecția proiectelor și instrumentele financiare, fapt care a accelerat ritmul de punere în aplicare, rata generală de punere în aplicare aferentă FEDR-FC pentru toate statele membre crescând la 87 % la sfârșitul anului 2015.

Punerea în aplicare a instrumentelor de inginerie financiară rămâne totuși mai lentă decât se prevăzuse inițial, o sumă de 1,04 miliarde EUR dintr-un total de 17,06 miliarde EUR nefiind încă transferată în contul instrumentelor financiare la sfârșitul anului 2014.

Contribuție la realizările în materie de politici

Deși creșterea PIB nu reprezintă decât unul dintre numeroasele obiective ale politicii UE de coeziune, în secțiunea de macromodelare a evaluării ex post se estima că 1 EUR investit prin politica de coeziune în perioada 2007-2013 va genera o creștere a PIB cu aproximativ 2,7 EUR până în 2023 46 . Cu alte cuvinte, doar prin politica de coeziune se va asigura o creștere a PIB cu aproape o mie de miliarde EUR. În plus, secțiunile tematice ale evaluărilor ex post ale FEDR-FC și FSE sunt în curs de finalizare, iar în raportul de anul viitor vor fi oferite concluzii mai detaliate privind performanța. Realizările raportate în cadrul politicii de coeziune până în 2014 și care sunt descrise în cele ce urmează se bazează în principal pe cele mai recente informații de monitorizare disponibile, obținute din rapoartele anuale de punere în aplicare prezentate de statele membre în 2015 și pe datele rezultate din capitolele tematice deja finalizate ale evaluărilor ex post (mediu, transporturi și sprijin pentru întreprinderi).

Creștere inteligentă (FEDR și FSE)

Rezultatele în domeniul creșterii inteligente se obțin atât prin mobilizarea resurselor financiare, cât și contribuind la îmbunătățirea condițiilor de investiții. Programele stimulează crearea de locuri de muncă, creșterea economică și investițiile în Europa, concentrându-se asupra celor mai puțin dezvoltate domenii și asupra sectoarelor cu potențial de creștere.

Peste 36 000 de proiecte au fost cofinanțate în UE pentru sprijinirea cooperării între întreprinderi și centrele de cercetare până în 2014. Unele state membre au avut rezultate bune, depășind în mare măsură obiectivele inițiale (Regatul Unit); în alte state membre (de exemplu, Polonia, Belgia sau Austria), colaborarea dintre sectorul public și sectorul privat rămâne sub nivelul obiectivelor fixate, dar se depun eforturi susținute pentru a promova această cooperare importantă.

Exemplu de valoare adăugată a UE

Valoarea adăugată a sprijinului FEDR constă în a oferi statelor membre sprijin financiar suplimentar pentru investiții care creează creștere în contextul unor constrângeri drastice de consolidare bugetară. Activitatea economică pe care o favorizează aceste investiții are un impact pe termen scurt asupra PIB (în țările UE-12 47 , se așteaptă o creștere cu 2,7 % pe an a PIB între 2007 și 2016 48 ), precum și un impact pe termen lung (care se va materializa doar pe termen lung), datorită îmbunătățirilor structurale care vor avea loc în economiile UE.

Un exemplu de succes al investițiilor FEDR este crearea, în 2013, a unui fond de participare de aproape 16 milioane EUR în regiunea spaniolă Extremadura, care a fost absorbit în mai puțin de două luni și, în consecință, a fost aproape dublat, ajungând la 30 de milioane EUR. Prin acordarea de împrumuturi IMM-urilor pentru susținerea creșterii și a inovării, FEDR a contribuit la extinderea pieței investițiilor private în singura regiune spaniolă care se califică drept regiune mai puțin dezvoltată („regiune de convergență”). Până în prezent, peste 600 de IMM-uri au beneficiat de sprijinul acestui fond. Factorii-cheie care stau la baza succesului sunt parteneriatul dintre Fondul european de investiții și guvernul regional și o evaluare ex ante aprofundată a pieței regionale, care permit alegerea unui instrument financiar adaptat. Pe baza acestei experiențe, Extremadura a contribuit cu 75 de milioane EUR din alocarea FEDR regională destinată Inițiativei privind IMM-urile spaniole (2014-2020).

Cu ajutorul finanțării în cadrul FEDR, s-au derulat aproape 95 000 de proiecte de cercetare și dezvoltare. Acestea au favorizat crearea a peste 40 000 de locuri de muncă cu normă întreagă în cercetare până în 2014, depășind obiectivul general de 33 500. Au fost observate progrese susținute în special în Polonia, unde, până în 2014, au fost create aproape 5 000 de locuri de muncă în cercetare.

Datorită investițiilor realizate prin FEDR, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, acoperirea rețelelor în bandă largă a crescut în mod semnificativ în Uniunea Europeană în ultimii ani. Alte peste 8 milioane de gospodării au obținut acces la bandă largă ca urmare a sprijinului acordat prin FEDR până în 2014. Se raportează în special progrese semnificative în Grecia – cu extinderea internetului în bandă largă la alți 800 000 de noi cetățeni până în 2014 — și în Slovenia, cu peste 70 000 de noi cetățeni care beneficiază de acces în bandă largă datorită investițiilor realizate până în 2014. Unele state membre continuă să se confrunte cu anumite provocări în ceea ce privește eliminarea decalajului dintre regiunile care au acces la tehnologii moderne ale informației și comunicațiilor și cele care nu au un astfel de acces sau au doar un acces limitat. Această problemă va fi abordată prin investiții suplimentare în perioada 2014­2020.

Peste 825 000 de locuri de muncă au fost create până în 2014 datorită investițiilor din FEDR pentru sprijinirea IMM-urilor. Aceste intervenții au avut un rol esențial în atenuarea efectelor crizei în ultimii ani. În plus, FEDR a sprijinit crearea a peste 120 000 de noi întreprinderi în UE.

Rezultatele preliminare ale evaluării ex post în curs a FEDR-FC în perioada 2007-2013 cu privire la pachetele de sprijin pentru întreprinderi (IMM-uri, întreprinderi mari, instrumente financiare) arată că au beneficiat de sprijinul FEDR cel puțin 246 000 de IMM-uri (fără a lua în calcul sprijinul indirect) sub forma granturilor primite în special de către microîntreprinderi. Sprijinul reprezintă aproximativ 47,5 miliarde EUR sau 16 % din totalul alocărilor FEDR. Au fost identificate trei avantaje principale: îmbunătățirea performanței economice a entităților care au beneficiat de sprijin (în ciuda recesiunii economice generale); îmbunătățirea inovării prin investiții în cercetare și dezvoltare, precum și modificări de comportament.

O parte substanțial mai redusă a sprijinului (aproximativ 6 miliarde EUR) a fost alocată unui număr de aproximativ 3 700 de întreprinderi mai mari, dintre care multe se situau ușor deasupra pragului stabilit pentru a fi considerate IMM-uri. Majoritatea proiectelor beneficiare și-au atins obiectivele, cum ar fi creșterea investițiilor private, sporirea productivității firmelor sau crearea de locuri de muncă suplimentare. Cu toate acestea, evaluările au arătat că regiunile și statele membre ar trebui să direcționeze sprijinul în special către obținerea de avantaje indirecte, precum crearea de legături între întreprinderile mai mari și lanțul de aprovizionare locală. Un astfel de sprijin este promițător, întrucât poate facilita viabilitatea investițiilor și a creării de locuri de muncă într-o regiune.

Rezultatele preliminare ale evaluării ex post a FSE au arătat că, în ceea ce privește capitalul uman, acest fond a contribuit la dezvoltarea și consolidarea sistemului științific și tehnologic (prin sprijin financiar și orientări în domeniul cercetării și inovării). FSE a contribuit, de asemenea, la consolidarea capacităților în domeniul cercetării, precum și la atragerea de resurse umane suplimentare pentru cercetare și la stimularea capacității de inserție profesională. În ceea ce privește calitatea învățământului superior, FSE a contribuit la producerea unor modificări la nivel de sistem, cum ar fi îmbunătățirea programelor de studiu, a formării personalului și a utilizării instrumentelor de învățare online.

Creștere durabilă (FEDR și FC)

Capacitatea suplimentară de producție de energie din surse regenerabile care rezultă direct din intervențiile sprijinite din FEDR-FC și a fost notificată de statele membre la sfârșitul anului 2014 este de aproape 4 000 MW, ceea ce reprezintă o creștere de peste 1 200 MW față de 2013.

În plus, un număr semnificativ de proiecte a continuat să fie pus în aplicare pentru a crește eficiența energetică a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, mai ales în țările UE-12, unde ambele tipuri de clădiri sunt mari consumatoare de energie. Reducerea raportată a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate în urma acestor intervenții a fost de 475 592 kt de CO2 și echivalent la sfârșitul anului 2014.

Pachetul de lucru finalizat privind eficiența energetică a clădirilor publice și rezidențiale din cadrul evaluării ex post în curs a FEDR-FC a evidențiat faptul că, deși s-au înregistrat progrese în cursul perioadei de programare 2007-2013, acestea sunt doar parțial incluse în sistemele de monitorizare a programelor. Lipsa conceperii standardizate a indicatorilor a condus la obținerea în mod variabil și inconsecvent a elementelor de probă. Cu toate acestea, se poate realiza compararea rezultatelor obținute în cadrul programelor pentru doi dintre indicatorii de rezultat cel mai frecvent utilizați – „reducerea consumului de energie” și „reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”: până în 2013 (și anume cu doi ani înainte de finalizarea programelor la sfârșitul anului 2015), programele revizuite au realizat o reducere a consumului de energie de 2 904 GWh pe an și o reducere a emisiilor de 1 454 kilotone de CO2 echivalent pe an ca urmare, printre altele, a intervențiilor în materie de eficiență energetică.

În domeniul prevenirii riscurilor, cu ajutorul sprijinului oferit de FEDR-FC, la sfârșitul anului 2014 s-a obținut o mai bună protecție împotriva riscurilor naturale pentru aproximativ 20 de milioane de persoane expuse riscului de inundații și pentru 30 de milioane de persoane expuse riscului de incendii forestiere.

Cu toate că nivelul global al realizării obiectivelor din domeniul apei potabile și al tratării apelor reziduale se situează încă la 38 %, statele membre au raportat îmbunătățiri substanțiale: exprimată în cifre absolute, la sfârșitul anului 2014 a avut loc o creștere semnificativă a populației suplimentare care beneficiază de proiecte în domeniul apei (peste 1,7 milioane) și în domeniul tratării apelor reziduale (peste 1,2 milioane), în comparație cu 2013.

Rezultatele preliminare ale pachetului de lucru în domeniul mediului din cadrul evaluării ex post în curs a FEDR-FC arată că, în multe din statele membre ale UE-13 și în statele meridionale din UE-15 49 , politica de coeziune reprezintă una dintre principalele surse de finanțare publică și, prin urmare, a contribuit substanțial la realizarea obiectivelor UE în domeniul apei și al deșeurilor. Multe dintre aceste țări au realizat progrese importante: în domeniul deșeurilor, rata de reciclare a crescut în aproape toate statele membre ale UE-13; în domeniul apei, proiectele finanțate din FEDR și Fondul de coeziune au îmbunătățit alimentarea cu apă potabilă pentru cel puțin 4 milioane de cetățeni ai UE și au contribuit la îmbunătățirea tratării apelor reziduale pentru peste 7 milioane de cetățeni ai UE. În plus, în urma evaluării s-a constatat că analiza financiară efectuată în cadrul pregătirii proiectelor majore examinate (de exemplu, investiții în valoare de peste 50 de milioane EUR) privind gestionarea apei și a deșeurilor a oferit o bază solidă pentru viabilitatea financiară a proiectelor de mediu respective.

De asemenea, statele membre au comunicat progresele înregistrate până la sfârșitul anului 2014 comparativ cu anul 2013 în domeniul transporturilor, unde s-au depus eforturi speciale pentru intervențiile care s-au confruntat cu mai multe dificultăți în cursul anilor anteriori, cum ar fi construcția de drumuri noi (inclusiv TEN) și reconstrucția căilor ferate. Cele mai semnificative progrese au fost înregistrate în ceea ce privește reconstrucția de drumuri (peste 30 000 km la sfârșitul anului 2014, comparativ cu aproximativ 20 000 km la sfârșitul anului 2013). De asemenea, deși de obicei mai lente, s-au realizat progrese în domeniul reconstrucției căilor ferate, rezultatele constând în aproape 4 000 km la sfârșitul anului 2014, comparativ cu puțin peste 3 000 km la sfârșitul anului 2013.

Rezultatele preliminare ale pachetului de lucru în domeniul transportului din cadrul evaluării ex post în curs a FEDR-FC arată că prin abordarea nevoilor regiunilor în care infrastructura de transport era subdezvoltată, sprijinul oferit de politica de coeziune a stimulat o mai bună conectivitate, atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea. De asemenea, a contribuit la îmbunătățirea modului în care intervențiile în domeniul transportului sunt planificate (de exemplu, prin dezvoltarea de strategii privind transporturile) și pregătite (de exemplu, prin îmbunătățirea calității cererilor de sprijin din partea UE pentru investițiile majore în domeniul transporturilor în valoare de peste 50 de milioane EUR), încurajând în același timp statele membre să acorde mai multă atenție sistemelor de transport durabile în conformitate cu documentele strategice ale UE.

Creștere favorabilă incluziunii (FEDR și FSE)

În acest domeniu, există o colaborare între FEDR și FSE, ambele fonduri investind atât în infrastructură, cât și în capitalul uman în domeniul educației și al formării profesionale, în politicile active privind piața forței de muncă și în includerea grupurilor defavorizate pe piața muncii și în societate.

Rezultatele preliminare ale evaluării ex post a FSE au arătat că sprijinul din partea FSE în ceea ce privește accesul la piața muncii a contribuit cu o finanțare de 12 % din politicile naționale active în domeniul pieței forței de muncă în întreaga UE. În unele regiuni de convergență (UE-12 și statele membre meridionale, cum ar fi Grecia), o parte semnificativă din participanții la politicile active în domeniul pieței forței de muncă a fost finanțată prin FSE. Evaluarea a constatat, de asemenea, o bună corelare între intervențiile FSE, recomandările specifice fiecărei țări formulate în cadrul semestrului european și Strategia Europa 2020. De exemplu, FSE a contribuit la reforma serviciilor publice de ocupare a forței de muncă din mai multe state membre, prin consolidarea capacității acestora de elaborare și de realizare a programelor și/sau prin sporirea competențelor lor.

Investițiile FSE în capitalul uman au acoperit intervenții care vizau dezvoltarea competențelor diverselor grupuri-țintă, îmbunătățirea calității sistemelor de educație și formare profesională și a adaptabilității întreprinderilor. Regiunile mai puțin dezvoltate („regiuni de convergență”) ar putea pune în aplicare o gamă mai largă de activități (în comparație cu regiunile mai dezvoltate aflate sub incidența obiectivului „competitivitate regională”) în sectoare precum învățarea pe tot parcursul vieții, reformele sistemelor de educație și de formare și dezvoltarea resurselor umane în domeniul cercetării și inovării. La sfârșitul anului 2013, din investițiile FSE s-au asigurat resurse suplimentare substanțiale (51 de miliarde EUR, incluzând cofinanțarea națională) contribuind la Strategia Europa 2020 și la strategiile de educație și de formare, precum și la recomandările conexe specifice fiecărei țări și generând cel puțin 21 de milioane de rezultate (46 % din totalul participărilor) în ceea ce privește obținerea de calificări (13 %), ocuparea unui loc de muncă (8 %) și îmbunătățirea abilităților ori a competențelor sau „alte rezultate pozitive” (25 %).

În domeniul incluziunii sociale, intervențiile FSE au permis statelor membre să completeze acțiunile existente în materie de incluziune socială și să sprijine un număr mai mare de participanți decât ar fi fost posibil în alt mod, în special în contextul recesiunii economice. Au fost alocate 11,5 miliarde EUR (inclusiv cofinanțarea națională) pentru incluziunea socială. Până la sfârșitul anului 2013, cel puțin 1,3 milioane de participanți la axele prioritare ale incluziunii sociale obținuseră un loc de muncă, o calificare sau alte rezultate pozitive. Nu sunt luate în calcul rezultatele „nemateriale” (de exemplu, creșterea încrederii de sine, îmbunătățirea condițiilor de sănătate, implicarea mai activă în societatea civilă și căutarea mai activă a unui loc de muncă), pe care statele membre rareori le înregistrează. De asemenea, sprijinul din partea FSE a permis statelor membre să ofere mai multe servicii personalizate unor grupuri-țintă specifice care, altfel, ar avea acces numai la serviciile de bază, acestea din urmă nefiind adaptate nevoilor lor specifice și adesea mai stringente.

În total, până la sfârșitul anului 2014, s-au înregistrat 98,2 milioane de participări la intervențiile FSE pentru toate temele de politică vizate de FSE 50 . În ceea ce privește realizările, programul și-a atins obiectivul de a implica un număr de participanți cel puțin egal cu cel din perioada de programare anterioară. Cât privește rezultatele, din cauza limitării sistemelor de monitorizare și raportare în perioada 2007-2013, indicatorii de rezultat agregați oferă doar o imagine parțială 51 . Conform raportării, cel puțin 8,9 milioane de participanți au obținut un loc de muncă direct sau curând după intervenție, iar cel puțin 8,5 milioane de participanți au primit o calificare/un certificat sau au absolvit cu succes un curs de formare. Alți 12,8 milioane de participanți au comunicat alte rezultate pozitive, cum ar fi aptitudini și competențe îmbunătățite. Concluziile globale ale evaluării ex post și evaluările efectuate de către statele membre pot fi considerate pozitive, deși se bazează în cea mai mare parte pe dovezi calitative, din cauza unor deficiențe ale sistemelor de monitorizare și a numărului foarte limitat de analize ale impactului contrafactuale.

În ceea ce privește FEDR, investițiile în infrastructura pentru educație și pentru îngrijirea copiilor continuă să înregistreze progrese semnificative, cu peste 30 000 de proiecte finalizate care implică investiții în infrastructuri pentru educație, scopul fiind construirea de noi școli sau noi instituții de învățământ superior ori modernizarea și reechiparea celor existente. Aceste investiții au fost realizate aproape în totalitate în regiunile mai puțin dezvoltate („regiuni de convergență”) și au fost, în principal, comunicate de un stat membru (Italia). Alte state membre au întreprins la rândul lor astfel de acțiuni, dar nu au utilizat indicatorul de măsurare a capacității infrastructurilor care au făcut obiectul sprijinului, ceea ce exclude o raportare agregată fiabilă cu privire la numărul de persoane care beneficiază de această infrastructură la nivelul UE.



1.5 Creștere durabilă: resurse naturale (rubrica bugetară 2)

S-au alocat 63,9 miliarde EUR la rubrica 2 pentru 2015, ceea ce reprezintă 39,4 % din totalul bugetului UE pentru 2015. Rubrica 2 acoperă cei doi piloni ai politicii agricole comune (PAC): pilonul I este constituit din măsurile de sprijinire a pieței și din plățile directe finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA), iar pilonul II include sprijinul pentru dezvoltare rurală finanțat prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Rubrica acoperă, de asemenea, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), dimensiunea internațională a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) [și anume, organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) și acordurile în domeniul pescuitului sustenabil (APS)], precum și activități în domeniul schimbărilor climatice și al mediului prin intermediul Programului pentru mediu și politici climatice (LIFE).

Prioritățile Comisiei

Acțiunile din cadrul acestei rubrici contribuie la realizarea priorităților Comisiei, respectiv „locuri de muncă, creștere și investiții”, „uniunea energetică și clima” și, într-o anumită măsură, la prioritatea „piața unică digitală”. Ele contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în domeniul creșterii durabile, având legături, de asemenea, cu creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii în ceea ce privește investițiile care contribuie la crearea de locuri de muncă și la inovare.

  

Graficul 5: În stânga: Principalele programe finanțate în 2015 în cadrul rubricii 2/ În dreapta: Ponderea rubricii 2 în bugetul pentru întregul exercițiu financiar 2015. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.



Măsurile luate de Comisie pentru a combate criza sectorului agricol

Comisia a acționat în două moduri pentru a asigura stabilizarea necesară a pieței în contextul în care sectorul produselor lactate și sectorul cărnii de porc au fost afectate de interdicția impusă de Rusia asupra importurilor din UE. În primul rând, Comisia a deschis ajutoare pentru depozitarea privată în scopul de a reduce oferta de pe piață. Într-o a doua rundă de măsuri, Comisia a devansat efectuarea plăților directe și a pus în aplicare un „pachet de solidaritate”, format din alte măsuri specifice care să faciliteze fluxul de numerar al fermierilor.

Au fost adoptate măsuri temporare de sprijin specifice pentru sprijinirea fermierilor afectați de interdicția impusă de Rusia asupra fructelor și legumelor, în valoare de 219,3 milioane EUR, în timp ce măsurile suplimentare de sprijin pentru sectorul produselor lactate s-au ridicat la 54,3 milioane EUR. În plus, acțiunile de promovare în țările terțe au fost intensificate cu un prim impact bugetar de 3 milioane EUR în 2015 (cu sume suplimentare cu efecte asupra anului 2016 și 2017).

În 2015, au fost lansate inițiative de sprijinire a piețelor agricole și de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare. Printre acestea se numără:

-difuzarea de informații referitoare la piață prin intermediul „tablourilor de bord” 52 , pentru a determina o creștere a transparenței piețelor și a ajuta operatorii de piață să ia decizii în mai bună cunoștință de cauză;

-lansarea sau relansarea forurilor pentru analiză, cum ar fi Grupul operativ pentru piețele agricole (abordând subiecte precum transparența pieței, practicile comerciale neloiale și accesul la instrumente financiare și la piețele la termen) și Forumul la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente.

1.5.1 Informații privind punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020

Fondul european de garantare agricolă (FEGA)

Pentru FEGA, executarea finanțării plăților directe acordate fermierilor și a cheltuielile legate de piață în cursul primilor ani ai CFM 2014-2020 se desfășoară conform planificării. În cadrul organizării comune a piețelor (OCP), programele sectoriale de sprijin sunt puse în aplicare în diferite stadii din ciclul lor de viață respectiv. Au fost adoptate măsuri suplimentare de sprijinire a pieței, precum ajutoarele pentru depozitarea privată pentru anumite produse lactate și regimuri de retragere pentru fructe și legume, ca răspuns la interdicția impusă de Rusia asupra importurilor anumitor produse agricole din UE și la criza pieței în sectorul produselor lactate și al cărnii. Aceste măsuri au oferit un sprijin extrem de necesar producătorilor afectați din statele membre și au contribuit la reechilibrarea sectoarelor în cauză. Agricultura europeană a reușit să găsească piețe alternative în interiorul și în afara Europei (în special în Asia), astfel cum arată statisticile comerciale: în pofida pierderii pieței rusești, valoarea totală a exporturilor de produse agricole din UE a crescut cu 6 % în cursul celor 12 luni de la impunerea interdicției în august 2014. Exportatorii UE au realizat câștiguri majore în SUA (+ 19 %) și China (+ 39 %), printre alte piețe. În primele nouă luni ale anului 2015, exporturile de vin ale UE au crescut cu 660 de milioane EUR (10,3 %) de la un an la altul,. Acest succes a fost susținut de sprijinul programului sectorial acordat în favoarea promovării în țări terțe, precum și a unor investiții în plantații viticole și în unități de procesare și comercializare.

În ceea ce privește plățile directe, în cursul exercițiului financiar 2015, FEGA a continuat să finanțeze regimuri anterioare reformei, dar au fost introduse, de asemenea, anumite elemente ale reformei din 2013 a politicii agricole comune (PAC), inclusiv convergența nivelurilor de ajutor între statele membre. La nivel administrativ, din 2014, Comisia a acordat asistență statelor membre în elaborarea și punerea în aplicare a plăților directe, de exemplu prin documente de orientare sau discuții în cadrul reuniunilor grupurilor de experți.

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

În ceea ce privește FEADR, au fost adoptate toate cele 118 programe de dezvoltare rurală. Comisia nu se așteaptă ca întârzierile înregistrate în aprobarea programelor (ultimele programe au fost aprobate în decembrie 2015) să aibă un impact asupra capacității de a realiza obiectivele programelor și țintele lor aferente. Începând cu 31 decembrie 2015, au fost angajate aproximativ 23,5 miliarde EUR. Aceasta reprezintă 24 % din pachetul global FEADR pentru perioada 2014-2020. În ceea ce privește plățile, cererile statelor membre primite până la sfârșitul anului 2015 s-au ridicat la un total de 3,77 miliarde EUR, care reprezintă în continuare 4 % din angajamentele totale, reflectând necesitatea de a accelera punerea în aplicare în anii următori.

Un accent puternic pe simplificare

La începutul anului 2015, Comisia a lansat un exercițiu de simplificare la scară largă care acoperea întregul acquis agricol. Până la sfârșitul anului 2015, s-au realizat o serie de modificări legislative, cum ar fi:

-prelungirea termenului-limită pentru cererile de sprijin;

-o mai mare flexibilitate în ceea ce privește sprijinul cuplat facultativ;

-plățile pentru tinerii fermieri și

-reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari și administrațiile statelor membre prin simplificarea Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS), introducând de exemplu verificări încrucișate preliminare preventive și diverse ameliorări aduse documentelor de orientare, în special cu privire la plățile directe aferente implementării zonelor de interes ecologic. De asemenea, sunt în curs de simplificare normele privind sancțiunile administrative în cadrul IACS.

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

În ceea ce privește FEPAM, adoptarea tardivă a Regulamentului FEPAM (mai 2014) a prelungit procesul de negociere cu statele membre, care a fost finalizat în decembrie 2015. Toate cele 27 de programe operaționale ale FEPAM 53 au fost deja adoptate de Comisie. Pentru a asigura o demarare fără probleme a implementării, Comisia a adoptat o serie de acte de punere în aplicare și acte delegate și, de asemenea, a oferit orientări statelor membre în cadrul reuniunilor Comitetului FEPAM și al reuniunilor grupului de experți al FEPAM, concentrându-se, în special, asupra noilor caracteristici ale acestui fond.

La sfârșitul anului 2015, erau în vigoare în total 14 protocoale la acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS) încheiate cu țări terțe, în comparație cu 10 în 2013 și 13 în 2014. În 2015, au fost încheiate cu succes negocierile în vederea reînnoirii protocoalelor cu Groenlanda și Mauritania, precum și în ceea ce privește noi APPS cu Liberia și Insulele Cook. În același timp, au fost suspendate acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil încheiate cu Mozambic și Kiribati la expirarea ultimelor lor protocoale.



Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE)

Punerea în aplicare a programului LIFE se desfășoară conform planificării. Noile tipuri de granturi (integrate, asistență tehnică, consolidarea capacităților și proiecte pregătitoare) introduse de Regulamentul LIFE au fost puse în aplicare cu succes și au fost lansate cererile de propuneri conexe. Nivelul ridicat al cererii de proiecte axate pe combaterea schimbărilor climatice și de proiecte integrate 54 a confirmat faptul că noutățile introduse prin programul LIFE au fost primite foarte favorabil. În urma primelor două cereri de propuneri din 2014 și 2015, s-au primit peste 300 de propuneri de proiecte axate pe obiectivele legate de combaterea schimbărilor climatice. În ceea ce privește proiectele integrate, în 2015, LIFE a furnizat 63,8 milioane EUR în sprijinul a șase proiecte integrate finanțate în cadrul programului LIFE pentru mediu: acestea vor facilita utilizarea coordonată a unei finanțări complementare de peste 1,4 miliarde EUR din FEADR, FEDR și din fonduri naționale și private.

Mai multe realizări în materie de politici în cadrul celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu (PAM 7) au beneficiat, de asemenea, de sprijin științific, tehnic și logistic finanțat în cadrul LIFE, cum ar fi activitățile legate de elaborarea și adoptarea pachetului privind economia circulară, precum și lucrările pregătitoare și sprijinul logistic pentru Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP21), care a dus la primul acord universal și obligatoriu din punct de vedere juridic privind schimbările climatice.

1.5.2 Rezultatele programelor din perioada 2007-2013

Aspecte privind punerea în aplicare

Plățile directe din FEGA în temeiul fostului regim înainte de reforma PAC din 2013 au fost puse în aplicare fără probleme, administrațiile statelor membre calculând și alocând sprijinul în timp util.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală (FEADR), în cursul perioadei 2007-2013 s-au efectuat mai multe modificări corective privind programele fiecărui stat membru. Modificările au vizat aspecte cum ar fi transferul alocărilor financiare de la o măsură la alta, adaptarea beneficiarilor vizați și criteriile de eligibilitate. Acest lucru a contribuit la remedierea ratei scăzute de absorbție financiară în primii ani de punere în aplicare, precum și a unor probleme neprevăzute apărute ca urmare a schimbărilor economice sau a unui context politic mai larg. Rata de absorbție finală pentru perioada 2007-2013 este estimată în prezent la 98 %.

Fondul european pentru pescuit (FEP, predecesorul FEPAM) a furnizat finanțare pentru industria pescuitului și comunitățile din zonele de coastă, pentru a le ajuta să își consolideze poziția economică și să devină sustenabile din punct de vedere ecologic. La 31 mai 2015, angajamentele din FEP s-au ridicat la 90,8 %. Angajamentele asumate de către statele membre în perioada cuprinsă între 2007 și 31 mai 2015 s-au ridicat la 3,91 miliarde EUR pentru 134 689 de operațiuni. Pentru aceeași perioadă, investițiile în sectorul pescuitului și acvaculturii s-au ridicat la 9,27 miliarde EUR: 42 % din FEP, 26 % din contribuții publice naționale și 32 % din fonduri private. Măsurile pentru dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit au înregistrat progrese, ajungând la peste 11 % din totalul angajamentelor FEP. Din perspectiva efectului de levier, fiecare euro din sprijinul FEP angajat generează un angajament de 1,37 EUR din fondurile naționale (+ 2,2 % în comparație cu 31 mai 2014), din care 0,75 EUR din finanțări private și 0,62 EUR din contribuții publice naționale.

În 2015, execuția acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS) a făcut obiectul unei evaluări mai ample, care acoperea diferite măsuri financiare în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului 55 . În urma evaluării, s-a constatat că APPS sunt gestionate în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. Având în vedere analiza costurilor de acces plătite de navele din afara UE în temeiul unor acorduri private și a taxelor plătite de către armatori în comparație cu valorile capturii debarcate, taxele de acces negociate de UE au fost considerate ca fiind avantajoase și eficiente pentru armatori. Evaluarea a indicat o mai mare rentabilitate a acordurilor privind pescuitul de ton față de acordurile care vizează mai multe specii.

În ceea ce privește LIFE+, proiectele de granturi reprezentau 81 % din bugetul multianual al programului, în valoare de 2,1 miliarde EUR. Acestea s-au ridicat la 1,7 miliarde EUR pentru întreaga perioadă și au mobilizat resurse financiare (1,8 miliarde EUR) reprezentând mai mult decât dublul finanțării UE.

Contribuția la realizările în materie de politici

Având în vedere că evaluările ex post referitoare la performanța programelor de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 și a FEP 56 nu au fost încă finalizate, realizările menționate mai jos se bazează în principal pe cele mai recente informații de monitorizare disponibile cu privire la aceste programe.

Creștere inteligentă

În perioada 2007-2013, PAC a exercitat o puternică influență pozitivă asupra viabilității sectorului agricol oferind finanțare specifică acestui domeniu de activitate pentru a-și îmbunătăți performanța. Sectorul agricol al UE și-a sporit productivitatea totală a factorilor cu 0,7 % pe an între 2005 și 2014 (și cu 1,7 % pe an în UE-13), aducând dovezi clare cu privire la utilizarea factorilor de producție într-un mod mai eficient.

Cu ajutorul fondurilor alocate dezvoltării rurale s-a acordat sprijin pentru consolidarea cunoștințelor, pentru investiții, diverse forme de cooperare și inovare. În perioada 2007-2013, FEADR a susținut 430 000 de proiecte de modernizare a exploatațiilor agricole; a oferit sprijin inițial pentru 165 000 de tineri fermieri; a sprijinit participarea a 385 000 de fermieri la sisteme din domeniul calității; a oferit peste 5 milioane de zile de formare pentru fermieri. Măsurile de dezvoltare rurală au contribuit, de asemenea, la crearea sau dezvoltarea a 70 000 de microîntreprinderi (neagricole).

Finanțarea oferită de FEADR a sprijinit, de asemenea, îmbunătățirea accesului la bandă largă și/sau TIC pentru 8 milioane de locuitori din zonele rurale. Accesul de generație următoare în zonele rurale a atins 25 % până la sfârșitul anului 2014, față de mai puțin de 20 % în 2013.

Deși utilizarea instrumentelor financiare în cadrul programelor de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 a fost în continuare modestă (o finanțare în valoare de 364 de milioane EUR provenind din 16 programe de dezvoltare rurală în 7 state membre), unele rezultate au fost încurajatoare. De exemplu, între 2010 și 2014, un fond de garantare operațional în România și finanțat prin intermediul politicii de dezvoltare rurală a contribuit la punerea la dispoziție a unor împrumuturi în valoare de 265 de milioane EUR, oferind drept gaj numai 116 milioane EUR sub forma a 1 040 de garanții.

Creștere durabilă

În perioada 2007-2013, mai mult de 80 % din totalul plăților din cadrul PAC au fost legate de respectarea de către fermieri a standardelor de bază în materie de mediu (precum și în materie de siguranță alimentară, sănătatea animalelor și a plantelor și bunăstarea animalelor) 57 . În plus, prin sprijinirea fermierilor, FEGA a permis abandonarea practicilor intensive prejudiciabile. Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură (cu excepția solurilor) au continuat să scadă în mod constant, cu o rată medie anuală de 0,7 % între 2001 și 2012, contribuind astfel la obiectivul preconizat de reducere a emisiilor de CO2.

În cadrul programelor de dezvoltare rurală, au fost efectuate diferite tipuri de plăți pe suprafață pentru a încuraja practicile de gestionare care au un impact pozitiv dovedit asupra biodiversității, a solului, a apei și a aerului atât în sectorul agricol, cât și în cel forestier. În cursul perioadei de programare 2007-2013, suprafața din cadrul programelor agroecologice s-a extins, ajungând la 47 de milioane ha, ceea ce reprezenta mai mult de 25 % din suprafața agricolă utilizată a UE-27 în 2013. În special, sprijinul primit de fermieri pentru conversia la agricultura ecologică a acoperit 7,7 milioane de hectare. Toate acestea au jucat un rol important în îmbunătățirea performanței de mediu a agriculturii UE.

În ceea ce privește FEP, în perioada 2007-2013 statele membre au utilizat în mod activ instrumentele de dezafectare în cadrul FEP, pentru a adapta capacitățile de pescuit la resursele disponibile. Multe state membre au declarat în rapoartele lor pentru 2013 privind capacitatea flotei de pescuit că flotele lor erau în echilibru cu stocurile exploatate, deși existau în continuare cazuri de supracapacitate, în special în Marea Mediterană.

Raportul anual pentru 2015 al Comisiei privind punerea în aplicare a FEP 58 confirmă scăderea treptată a sprijinului oferit de FEP pentru măsurile privind flota (încetarea permanentă și temporară a pescuitului) și sprijinul continuu pentru practicile de pescuit mai ecologice, care au contribuit la creșterea numărului de stocuri exploatate la nivelul producției maxime durabile (MSY) de la 27 în 2014 la 39 în 2015.

LIFE+ a contribuit la creșterea gradului de conștientizare și a participării publice la punerea în aplicare a politicii și legislației UE privind mediul, precum și la buna guvernanță în acest domeniu. Programul a servit drept instrument eficace de promovare a punerii în aplicare a priorităților stabilite în cadrul celui de Al șaselea program de acțiune pentru mediu (PAM 6) 59 . Evaluările programului au confirmat că LIFE+ a fost „un instrument de succes cu o valoare adăugată semnificativă la nivelul UE”. 60 Pe parcursul celor douăzeci de ani de punere în aplicare și pe lângă „beneficiile cuantificate estimate la aproximativ 600 de milioane EUR pe an” 61 , LIFE a contribuit la: ameliorarea conservării și a restaurării a aproximativ 4,7 milioane de hectare de teren; îmbunătățirea calității apei pentru o suprafață de circa 3 milioane de hectare; o mai bună calitate a aerului pentru aproximativ 12 milioane de persoane; prevenirea producerii a circa 300 000 de tone de deșeuri și reciclarea unei cantități suplimentare de 1 milion de tone; reducerea emisiilor de CO2 cu 1,13 milioane de tone pe an 62 .

Exemplu de valoare adăugată a UE

Programul LIFE servește drept platformă pentru schimbul de cele mai bune practici și de cunoștințe, permițând participanților din întreaga UE să învețe din experiențele celorlalți. Peste 25 % din rezultatele măsurilor de conservare din cadrul programului LIFE Natură au fost împărtășite și reproduse în întreaga UE.

Un exemplu de astfel de schimb de cunoștințe realizat cu succes este proiectul Elia care vizează crearea de coridoare verzi pentru biodiversitate sub liniile electrice aeriene de înaltă tensiune în păduri, reducând în același timp costurile anuale de întreținere pentru operatorii de transport și de sistem de energie electrică. Datorită acestui proiect, s-au restaurat 155 km (775 ha) în Belgia și 31 km (155 ha) în Franța. În ambele țări, la gestionarea pe termen lung a măsurilor de conservare au participat 732 de părți interesate din 28 de grupuri ale acestora. Analiza cost-beneficiu a arătat o reducere a costurilor anuale de întreținere cu un coeficient cuprins între 2,5 și 5, obținându-se un randament al investițiilor inițiale după numai 3-9 ani.

Se așteaptă ca operatorul din Belgia să extindă această abordare pentru încă 600 km de linii electrice aeriene din propriul buget, după finalizarea acestui proiect LIFE, cu speranța de a realiza economii anuale în materie de costuri de aproximativ 1 milion EUR.

Măsurile puse în aplicare în cadrul acestui proiect se aplică pentru mai mult de 75 000 km în întreaga UE.

Creștere favorabilă incluziunii

Combinația dintre plățile directe și măsurile de piață a contribuit la limitarea pierderilor în materie de locuri de muncă și de producție 63 . În 2014, rata ocupării forței de muncă în zonele rurale s-a redresat la 63,3 %. Acest lucru a fost important pentru cele 11 milioane de exploatații agricole din UE, cele 22 de milioane de lucrători obișnuiți care își desfășoară activitatea în aceste exploatații și pentru lucrătorii care desfășoară activități legate de agricultură – de exemplu, 22 de milioane în prelucrarea produselor alimentare, comerțul cu amănuntul de produse alimentare și serviciile de alimentație, la care se adaugă alte persoane din sectoarele din amonte sau din alte sectoare din aval (reprezentând un sector cu aproximativ 44 de milioane de locuri de muncă în total). De asemenea, PAC a promovat o dezvoltare teritorială echilibrată în UE prin intermediul măsurilor sale de dezvoltare rurală, care au sprijinit aproape 53 000 de operațiuni de îmbunătățire a serviciilor de bază în zonele rurale (de exemplu, transport, energie electrică, întreținerea locuinței) în perioada 2007-2013.

În ceea ce privește FEP, un studiu recent 64 estimează că cel puțin 7 300 de locuri de muncă au fost create de grupurile de acțiune locală în domeniul pescuitului (Fisheries Local Action Groups – FLAG), 65 în timp ce alte 12 500 de locuri de muncă au fost menținute, la un cost estimat de 32 000 EUR pentru fiecare loc de muncă creat sau menținut, și peste 200 de noi întreprinderi au fost create cu sprijinul FEP.

Conform evaluării finalizate în 2015, 66 măsurile luate în cadrul APPS s-au dovedit a fi eficiente din punctul de vedere al beneficiilor economice pentru flotele UE și ale țărilor terțe. APPS au susținut încadrarea în muncă a unui număr de aproximativ 2 500 de resortisanți europeni pe navele UE în multe regiuni de coastă ale Uniunii, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunile spaniole Andaluzia, Galicia, Țara Bascilor și Insulele Canare, în Letonia și Lituania, în regiunile franceze Bretania și Réunion, precum și în regiunea Pomorskie din Polonia. Cu toate acestea, s-a constatat că generarea de locuri de muncă legate de acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului în regiuni precum Andaluzia și Insulele Canare a fost afectată negativ de reducerea posibilităților de pescuit în temeiul acordurilor care vizează mai multe specii în Africa de Vest în cursul perioadei de evaluare (2007-2013).

1.6 Securitate și cetățenie (rubrica bugetară 3)

În cadrul rubricii 3, bugetul UE reunește o serie de programe (2,5 miliarde EUR, reprezentând 1,6 % din totalul bugetului UE pentru anul 2015) de sprijinire a provocărilor politice urgente precum securitatea, azilul, migrația și integrarea, sănătatea, protecția consumatorilor, cultura și dialogul cu cetățenii. Finanțarea este orientată către proiectele în cazul cărora colaborarea UE duce la o creștere semnificativă a eficienței.

Graficul 6: În stânga: Principalele programe finanțate în 2015 în cadrul rubricii 3/ În dreapta: Ponderea rubricii 3 în bugetul total pentru 2015. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.

Această parte a bugetului a fost supusă unei presiuni deosebite în acest an din cauza crizei refugiaților. Agenții precum Frontex, EASO și Europol au fost consolidate printr-o triplare a sumei inițiale alocate operațiunilor „Triton” și „Poseidon” în Marea Mediterană și printr-un sprijin suplimentar pentru stabilirea de hotspoturi. Măsurile de urgență din Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondul pentru securitate internă (FSI) au fost consolidate considerabil (+ 130 de milioane EUR) pentru a ajuta statele membre din prima linie precum Grecia și Italia. Au fost, de asemenea, acordate 25 de milioane EUR pentru finanțarea mecanismului de relocare.

Prioritățile Comisiei

Programele din cadrul rubricii 3 contribuie în principal la prioritățile Comisiei Juncker, respectiv „justiție și drepturi fundamentale” și „migrație”. În ciuda bugetului redus de care au beneficiat, aceste programe contribuie la realizările din cadrul Strategiei Europa 2020. De exemplu, programul în domeniul sănătății finanțează acțiuni legate de îmbătrânirea în condiții bune de sănătate (o condiție prealabilă pentru creșterea inteligentă) și de inegalitățile în materie de sănătate (o componentă esențială a creșterii favorabile incluziunii), iar Fondul pentru azil, migrație și integrare 67 contribuie la creșterea favorabilă incluziunii prin finanțarea proiectelor pentru integrarea resortisanților țărilor terțe.

1.6.1 Punerea în aplicare a programelor aferente CFM 2014-2020

În domeniul securității, azilului, migrației și integrării, statele membre au început să pună în aplicare acțiuni care beneficiază de sprijin din partea FAMI și FSI, astfel cum se menționează în programele lor naționale. Ambele fonduri constituie principalele surse de finanțare pentru acțiunile de abordare a crizei refugiaților și sunt puse în aplicare, îndeosebi, în cadrul gestiunii partajate.

În 2015 s-au înregistrat progrese considerabile în faza de demarare. Au fost adoptate toate cele 54 de programe naționale multianuale ale statelor membre. Aceste programe descriu modul în care statele membre intenționează să atingă obiectivele fondurilor. Celelalte patru programe aferente FSI pentru țările asociate la Acordul Schengen vor fi aprobate după încheierea acordurilor bilaterale cu aceste țări. Procesul de desemnare a unei autorități responsabile de gestionarea fondurilor, o condiție prealabilă pentru acordarea finanțării, se desfășoară, de asemenea, conform planificării. La sfârșitul anului 2015, numai patru state membre mai trebuiau să desemneze o autoritate responsabilă.

În urma acestor demersuri, în 2015 au început activitățile de monitorizare a modului în care fondurile sunt puse în aplicare pe teren. Statele membre au prezentat primele rapoarte anuale de punere în aplicare în martie 2016. În pofida adoptării tardive a temeiurilor juridice ale FAMI și FSI și ținând seama de criza refugiaților și de recentele evenimente legate de securitate, statele membre au raportat progrese în punerea în aplicare a programelor lor naționale. Deși în primii doi ani ritmul punerii în aplicare a fost lent (aproximativ 19 % din totalul fondurilor angajate pentru 2014-2015), se preconizează că punerea în aplicare se va accelera în 2016.

Activitățile din 2015 finanțate în cadrul gestiunii directe au fost afectate de crearea sprijinului de urgență suplimentar. Bugetul disponibil pentru granturi s-a triplat, de la 77,41 milioane EUR în 2014 la 261,94 milioane EUR în 2015, iar 38 de granturi pentru sprijin de urgență (în valoare de 163 de milioane EUR) 68 au fost acordate în 2015 statelor membre care au fost cel mai afectate de fluxul masiv de solicitanți de azil. Granturile au finanțat nevoile fundamentale ale solicitanților de azil, precum cazarea și serviciile de sănătate, precum și costurile cu personalul necesar pentru efectuarea verificărilor și pentru asigurarea serviciilor de interpretare.

În domeniul sănătății și al siguranței alimentare, în 2015, programul anual de lucru în domeniul sănătății a fost pus în aplicare conform planificării. În total, au fost prezentate 103 propuneri, din care 38 vor primi finanțare (o rată de reușită de 36 %). Opt sunt acțiuni comune cu statele membre, iar 30 sunt granturi. Pentru a putea finanța acțiuni care vizau aspectele legate de sănătatea refugiaților, programul de lucru a fost modificat în octombrie 2015. S-au alocat 7,2 milioane EUR pentru patru proiecte și un grant direct în favoarea Organizației Internaționale pentru Migrație, în scopul de a sprijini statele membre care sunt supuse unei presiuni deosebite a migrației în acțiunile lor de răspuns la provocările legate de sănătate, în special în testarea unui dosar medical personal cu obiectivul de a reconstitui antecedentele medicale ale migranților și de a evalua care sunt îngrijirile medicale de care aceștia au nevoie.

În 2015, toate programele de lucru din domeniul produselor alimentare și furajere au fost puse în aplicare conform planificării și au contribuit la asigurarea unei stări mai bune de sănătate pentru oameni, animale și plante în întreg lanțul alimentar. Un număr de 137 de programe veterinare cofinanțate de UE au fost puse în aplicare în 2015, pentru un buget total de 163 de milioane EUR, vizând bolile care afectează animalele și uneori oamenii (zoonoze); în 2015, incidența cazurilor de salmoneloză și bruceloză la om a continuat să scadă. Pentru prima dată, au beneficiat de cofinanțare din partea UE 17 programe naționale de monitorizare a sănătății plantelor, pentru un buget total de 7,5 milioane EUR, care au permis identificarea și eradicarea timpurie a focarelor de dăunători. În paralel, s-au prevenit epidemii la animale și plante, iar o serie de situații epidemiologice au fost gestionate cu succes prin aplicarea măsurilor de urgență care au permis UE să continue exporturile. Finanțarea europeană în valoare de 16 milioane EUR acordată în 2015 celor 43 de laboratoare de referință ale UE a dus la o mai bună aplicare a legislației UE prin asigurarea respectării limitelor impuse prin legislație și prin reducerea necesității de repetare a testării.

În cadrul programului „O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, în 2015, peste 7 000 de angajați ai autorităților de control al siguranței alimentare au beneficiat de cursuri de formare. Pe o scară de la 1 la 10, personalul instruit a considerat că și-a îmbunătăți cunoștințele cu o rată de 8,4.

În domeniul protecției consumatorilor, punerea în aplicare a programului privind protecția consumatorilor pentru perioada 2014-2020 se desfășoară conform planificării, astfel încât să atingă obiectivele multianuale. Majoritatea indicatorilor de performanță aferenți prevăzuți pentru 2014 și 2015 au fost atinși 69 . Acțiunile finanțate vizează domenii în care statele membre în mod individual nu pot asigura în mod satisfăcător protecția consumatorilor, cum ar fi activitățile Centrelor Europene ale Consumatorilor, care oferă informații, consiliere și asistență cu titlu gratuit în materie de comerț transfrontalier în cadrul UE. În 2015 s-au acordat 30 de granturi pentru a cofinanța activitățile acestor centre 70 .

În domeniul culturii, programul „Europa creativă” menit să sprijine sectoarele culturale și creative a fost pus în aplicare conform planificării. Printre acțiunile care beneficiază de sprijin se numără proiecte transfrontaliere la care participă operatori din domeniul cultural și al audiovizualului din 38 de țări (cererea a fost mai mare decât în 2014) și inițiative, cum ar fi, de exemplu, inițiativa bine-cunoscută a Capitalelor Europene ale Culturii. Programul urmărește în continuare obiectivele sale generale, și anume contribuirea la protejarea diversității culturale și lingvistice a Europei și consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative europene.

Programul „Europa pentru cetățeni” progresează pentru a-și atinge obiectivele. În 2015 a existat un viu interes pentru acest program, iar un număr tot mai mare de cereri au fost în concurență pentru a obține finanțare de la un buget relativ modest. Din cele 2 791 de cereri primite, au fost selectate 408 proiecte (o rată de reușită de 14,6 %).

Un spațiu al justiției și al drepturilor fundamentale bazat pe încredere reciprocă

Pe întreg parcursul anului 2015, Uniunea Europeană a continuat să își dezvolte politicile în materie de justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, care se bazează pe valorile sale esențiale: democrația, libertatea, toleranța și statul de drept. Cetățenii UE trebuie să aibă încredere deplină că, oriunde s-ar afla în Uniunea Europeană, libertatea și securitatea lor sunt bine protejate.

În luna aprilie, Comisia a prezentat o agendă europeană privind securitatea, care vizează domenii în care Uniunea Europeană poate avea un cuvânt de spus, precum îmbunătățirea schimbului de informații și intensificarea cooperării polițienești și judiciare.

În urma atacurilor teroriste de la Paris din ianuarie 2015 și noiembrie 2015 și de la Copenhaga din februarie 2015, statele membre au decis să lucreze împreună pentru a combate terorismul. Ele au luat măsuri pentru a combate radicalizarea, pentru a elimina sursele de finanțare a terorismului și pentru a consolida cooperarea dintre ele, precum și cu Europol, agenția Uniunii Europene responsabilă cu aplicarea legii, și Eurojust, agenția sa de cooperare judiciară.

În domeniul justiției, Comisia și-a respectat angajamentul de a finaliza reforma protecției datelor în Uniunea Europeană, asigurând o protecție mai bună a datelor cu caracter personal ale cetățenilor. Comisia a înregistrat totodată progrese în privința înființării Parchetului European, care va cerceta și va urmări penal fraudele din Uniunea Europeană care afectează interesele financiare ale Uniunii.

Comisia a finalizat negocierile pe tema unui acord-cadru UE-SUA privind protecția datelor. Acordul va proteja datele cu caracter personal transferate între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii în scopul de a preveni, a depista, a cerceta și a urmări penal infracțiunile, inclusiv actele de terorism. Acest acord va permite totodată cetățenilor din UE să beneficieze de posibilitatea de a intenta acțiuni în justiție în SUA în temeiul legislației americane.

1.6.2 Rezultatele programelor aferente CFM 2007-2013

În domeniul securității, azilului, migrației și integrării, evaluările ex post ale programelor premergătoare FAMI și FSI sunt încă în curs și vor face obiectul unui raport anul viitor. Sunt însă disponibile date privind unii indicatori-cheie de performanță.

Mai întâi, a crescut semnificativ numărul persoanelor care au beneficiat de asistență pentru reintegrare din fondul premergător FAMI în perioada cuprinsă între 2011 și jumătatea anului 2015, comparativ cu perioada anterioară de raportare, respectiv 2008-2010, după cum se arată mai jos. În timp ce, în perioada 2008-2010, în medie, 2 500 de persoane au primit asistență în fiecare an, în perioada 2011-2015, în medie, peste 10 000 de persoane au primit asistență în fiecare an.

De asemenea, sunt disponibile date privind numărul consulatelor – din cele 2 000 de posturi consulare care eliberează vize Schengen – care au fost dotate/securizate sau consolidate cu ajutorul fondului premergător FSI (Fondul pentru frontierele externe) în perioada 2011-jumătatea anului 2015 pentru a prelucra cereri de viză și a oferi servicii solicitanților de viză:

1 365 de consulate au fost conectate la VIS;

184 de consulate au fost construite sau renovate;

116 consulate au fost dotate cu echipamente de consolidare a securității;

1 349 de consulate au fost dotate cu echipamente operaționale pentru procesarea cererilor de viză Schengen.

În general, informațiile preliminare ale evaluării ex post privind utilizarea Fondului pentru frontierele externe arată că cea mai mare parte a investițiilor a fost legată de sistemele informatice (peste 40 % din cheltuieli), în timp ce contribuția fondului la gestionarea frontierelor a fost proporțional mai redusă. Aceste investiții în sistemele informatice sunt direcționate adesea către domenii prioritare pentru a sprijini noile inițiative UE care trebuie să fie aplicate la nivelul statelor membre și în cazul cărora fondul a stabilit rata de cofinanțare la nivelul de 75 % în loc de 50 %.

În domeniul sănătății, al protecției alimentelor și al dialogului cu cetățenii, în 2015 erau disponibile două evaluări ex post 71 , care examinau dacă Al doilea program în domeniul sănătății și programul „Europa pentru cetățeni”, finanțate în temeiul CFM 2007-2013, și-au atins obiectivele. Ambele evaluări au subliniat faptul că fondurile disponibile limitate (Programul de acțiune în domeniul sănătății – 294 de milioane EUR, iar programul „Europa pentru cetățeni” – 215 milioane EUR pentru o perioadă de 7 ani) pentru proiecte care acoperă o serie de obiective și priorități nu constituie o masă critică suficientă pentru a influența tendințele generale din domeniul sănătății la nivel european sau percepția cetățenilor asupra UE. Pentru a maximiza impactul acestora, ambele programe au finanțat acțiuni specifice care au avut o valoare adăugată ridicată la nivelul UE, precum și capacitatea de a genera efecte de levier.

În urma evaluării ex post a programului în domeniul sănătății, s-a constatat că cele 788 de activități care au fost finanțate s-au axat în mod adecvat pe domenii de mare relevanță pentru statele membre și părțile interesate ale programului, în conformitate cu prioritățile de politică ale UE în domeniul sănătății și cu prioritățile Strategiei Europa 2020 de creștere inteligentă și favorabilă incluziunii. Evaluările au avut în vedere acțiunile individuale și realizările, concluzia fiind că s-au obținut o serie de rezultate importante, care au adus o valoare adăugată la nivelul UE, întrucât statele membre au făcut schimb de bune practici și cooperarea a fost îmbunătățită prin acțiuni comune. Programul în domeniul sănătății a generat cunoștințe și dovezi utile care pot servi ca bază pentru elaborarea documentată de politici și pentru continuarea cercetării în aspecte esențiale legate de sănătate. De exemplu, acesta a sprijinit colectarea de date comparabile în întreaga Uniune, programul acoperind multe state membre și furnizând informații în scopul elaborării de politici. Un bun exemplu de valoare adăugată a UE este cofinanțarea în cadrul programului în domeniul sănătății în favoarea portalului Orphanet pentru boli rare, care reunește resursele fragmentate la nivelul UE.

Exemplu de valoare adăugată a UE

Aproximativ 30-35 de milioane de cetățeni ai UE suferă de o afecțiune rară. Deoarece în fiecare țară numărul pacienților afectați de o anumită boală este redus, cunoștințele sunt limitate și sunt distribuite în mod inegal în Europa. Portalul Orphanet include o enciclopedie a bolilor rare, redactată de experți și evaluată inter pares, precum și un registru al serviciilor cu informații despre policlinici ambulatorii specializate, laboratoare de diagnosticare și grupuri de sprijin din Europa. Baza de date oferă informații cu privire la 6 000 de boli și este accesibilă gratuit. Portalul se bucură de succes, cifrele arată o creștere constantă a numărului de descărcări anuale, de la 37 000 în 2010 la 414 000 în 2015, în prezent site-ul înregistrând peste 41 000 de vizitatori pe zi. Aproximativ 47 % din persoanele care consultă site-ul sunt cadre medicale, 26 % sunt pacienți și 17 % sunt studenți. Această platformă unică la nivelul UE creează eficiență, deoarece profesioniștii din domeniul sănătății din întreaga Europă își pot îmbunătăți cunoștințele despre aceste boli, cercetătorii și cadrele universitare pot să dezvolte noi tratamente și terapii, iar pacienții pot să obțină informații fiabile, de ultimă oră.

În ceea ce privește gestionarea programului, în urma evaluării ex post a programului în domeniul sănătății, s-a constatat că punerea în aplicare și modul de gestionare s-au îmbunătățit, pe baza recomandărilor formulate cu ocazia evaluărilor anterioare. Deși crearea unei baze de date speciale a dus la îmbunătățirea monitorizării acțiunilor programului, evaluarea reliefează deficiențe în monitorizarea rezultatelor acțiunilor care au beneficiat de finanțare și în analizarea lor, ceea ce a limitat evaluarea performanței generale a programului. Popularizarea realizărilor acestor acțiuni nu a fost consecventă, astfel încât nu s-a asigurat în mod sistematic că s-a ajuns la principalele părți interesate sau că realizările pot fi preluate și transformate în rezultate și efecte concrete. Comisia și agenția executivă Chafea au stabilit și pun în aplicare un plan de acțiune care cuprinde măsuri de îmbunătățire a monitorizării și care prevede crearea unei baze de date interactive cu rezultate și o strategie de comunicare și difuzare.

Pentru a maximiza impactul proiectelor individuale, programul „Europa pentru cetățeni” și-a reorientat treptat accentul de la finanțarea proiectelor mai mici de înfrățire a orașelor în cadrul cărora se face schimb de cunoștințe în diverse domenii precum tineretul, cultura și turismul la finanțarea unor proiecte mai mari și mai structurate la care participă un număr mai mare de orașe și cetățeni și care abordează probleme iminente, cum ar fi integrarea migranților și aspectele legate de mediu. Chiar dacă este dificil să se evalueze impactul pe termen lung al programului, prin abordarea sa ascendentă, programul a ajuns la un număr mare de cetățeni; mulți dintre aceștia participau pentru prima dată la acest tip de program. Aproximativ 7 milioane de participanți direcți au luat parte la programul care a vizat 25 000 de orașe și cetățeni și s-au creat 350 de rețele de orașe și cetățeni. Pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor au fost mobilizate 4 250 de organizații ale societății civile și peste 500 de organizații au fost implicate în activități de comemorare în raport cu cetățenii.

1.7 Europa globală (rubrica bugetară 4)

Pentru programele de la rubrica 4 s-au alocat inițial credite de angajament în valoare de 8,7 miliarde EUR 72 , ceea ce reprezintă 5,4 % din totalul bugetului UE pentru 2015.

Rubrica 4 a cadrului financiar acoperă toate acțiunile externe efectuate de către Comisie, cum ar fi asistența pentru dezvoltare, asistența pentru preaderare și ajutorul umanitar sau acțiunile care contribuie la asigurarea stabilității și a păcii. Fondul european de dezvoltare (FED) nu este finanțat din bugetul UE, ci din contribuțiile directe ale statelor membre ale UE.

În 2015, una dintre principalele acțiuni întreprinse în temeiul rubricii 4 era legată de criza refugiaților. În particular, s-a creat un „Fond fiduciar pentru Siria” pentru a reuni resursele din bugetul UE și din bugetul statelor membre. Bugetul UE a investit aproape 570 de milioane EUR în acest fond fiduciar în 2015. De asemenea, UE a instituit un Fond fiduciar pentru Africa cu scopul de a aborda cauzele fundamentale ale migrației economice. Acest fond este, de asemenea, finanțat de FED.

Prioritățile Comisiei

Programele de la rubrica 4 contribuie la prioritatea Comisiei Juncker „UE ca actor mondial” și la răspunsul la criza refugiaților. De asemenea, sprijină, în special, dimensiunea externă a altor priorități ale Comisiei Juncker, cum ar fi „o Uniune a energiei rezistentă și cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor”, „locuri de muncă, creștere și investiții” și „un spațiu de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă” ce pune un accent puternic pe securitate.

 

Graficul 7: În stânga: Principalele programe finanțate în 2015 în temeiul rubricii 4. Categoria „Altele” include, de exemplu, politica externă și de securitate comună (PESC), Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) / În dreapta: Ponderea rubricii 4 în bugetul total pentru 2015. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.

O mare parte a finanțării de la rubrica 4 este gestionată și pusă în aplicare de către organizații terțe precum agențiile ONU, în timp ce restul finanțării este gestionat direct de către Comisie (preponderent granturi) sau indirect de către țările beneficiare sau în cadrul gestiunii partajate.

1.7.1 Punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020

Toate programele sunt puse în aplicare conform planificării.

În 2015, Comisia a adus în continuare o contribuție semnificativă la obiectivele de prevenire, gestionare și soluționare a conflictelor și la consolidarea păcii în lume. Comisia s-a aflat în prima linie a răspunsului internațional la toate crizele umanitare majore, atât naturale, cât și provocate de om. De exemplu, în 2015, Comisia a acordat sprijin țărilor afectate de Ebola (885 de milioane EUR 73 ). S-a acordat sprijin bugetar suplimentar pentru Liberia (31 de milioane EUR) și Sierra-Leone (43 de milioane EUR) cu scopul de a atenua impactul economic al epidemiei și de a furniza fonduri valoroase acestor țări pentru a stabiliza bugetul de stat, astfel încât să poată fi plătite salariile și alte costuri recurente importante. Au fost lansate mai multe proiecte strategice în temeiul inițiativei AWARE 74 care corelează asistența umanitară cu dezvoltarea, de exemplu, consolidarea sistemelor de sănătate, reziliența aferentă mijloacelor de subzistență în Guineea sau accesul la apă în școlile din Liberia. De asemenea, au fost lansate primele programe de redresare în Guineea (sănătate) și în Liberia (educație și energie). La sfârșitul anului 2015, se estima că epidemia de Ebola avea să se încheie în toate cele trei țări afectate.

Având în vedere atacurile teroriste din Tunisia din 2015, UE a reacționat rapid prin adoptarea de măsuri care vizează reformele din sectorul de securitate al Tunisiei. UE a adoptat, de asemenea, măsuri de menținere a stabilității economice pe termen scurt și mediu în această țară și de sprijinire a sectorului turismului, un pilon esențial al economiei Tunisiei, care a fost afectată în mod negativ de atacuri.

În 2015, UE a continuat, de asemenea, să acorde sprijin Ucrainei. În aprilie 2015 s-a convenit asupra unei noi operațiuni de asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de până la 1,8 miliarde EUR, în vederea reducerii nevoilor de finanțare externă ale țării. Prima tranșă în valoare de 600 de milioane EUR a fost plătită în iulie 2015. Se estimează că diferența de 1,2 miliarde EUR va fi pusă la dispoziție în cursul anului 2016 în două tranșe egale în valoare de 600 de milioane EUR, sub rezerva aplicării cu succes a condițiilor de politică economică și financiare convenite cu Ucraina și a înregistrării unor rezultate satisfăcătoare continue în punerea în aplicare a programului Fondului Monetar Internațional. De asemenea, în aprilie 2015, Comisia a plătit ultima tranșă în valoare de 250 de milioane EUR aferentă împrumuturilor acordate în cadrul primei operațiuni AMF puse în aplicare în Ucraina de la începutul crizei.

Totodată, punerea în aplicare în curs a contractului de sprijin în vederea consolidării statului (CCS) în valoare de 355 de milioane EUR, adoptat în Ucraina în 2014, a avut un rol fundamental în coordonarea politică și publică a proceselor naționale de reformă privind combaterea corupției, gestionarea finanțelor publice și legislația electorală. Programul CCS a permis un dialog activ cu omologii ucraineni în urma căruia s-au obținut realizări specifice cum ar fi crearea Biroului Anticorupție și adoptarea unor acte legislative esențiale, în conformitate cu standardele europene privind combaterea corupției, achizițiile publice, funcția publică, accesul la informații și transparența finanțării partidelor politice. În acest sens, este, totodată, demnă de remarcat disponibilitatea guvernului de a accepta ca organizațiile societății civile să monitorizeze îndeaproape progresele înregistrate în procesul de reformă.

Persoanele din Ucraina care au fost afectate de conflictul în curs au beneficiat, de asemenea, de asistență directă și de ajutoare financiare: de la declanșarea crizei în 2014, Comisia a pus la dispoziție asistență umanitară în valoare de peste 63,3 milioane EUR 75 . Proiectele puse în aplicare în 2015 au ajutat în mod direct peste 800 000 de ucraineni. Trebuie subliniat faptul că se acordă o atenție specială celor mai vulnerabile persoane: copii, vârstnici, familii monoparentale etc. Aproximativ 55 % din asistența umanitară pe care Comisia o acordă vizează persoanele nevoiașe din zonele care nu sunt controlate de guvern. Asistența umanitară a UE este, de asemenea, destinată persoanelor strămutate în interiorul țării și refugiaților care au fugit din zonele de conflict, precum și persoanelor returnate. Sprijinul acordat include asistență bănească, alimente și adăpost, materiale igienico-sanitare. De exemplu, cu sprijinul Comisiei și cu contribuția Germaniei și a Norvegiei, Organizația Internațională pentru Migrație a efectuat transferuri de numerar către 16 000 de persoane vulnerabile, vizând în mod special femeile și ajutându-le să cumpere articolele de îmbrăcăminte și alte lucruri de care aveau urgentă nevoie 76 .

De asemenea, în cursul anului 2015, UE și-a intensificat eforturile de sprijinire a populației siriene afectate de războiul în curs. În calitatea sa de principal donator la Planul de răspuns strategic din 2015 (PRS) 77 , Comisia a contribuit la sprijinirea a 12 milioane de beneficiari de servicii de asistență medicală (inclusiv servicii de medicină generală, servicii de sănătate reproductivă și servicii de reabilitare), a 5 milioane de beneficiari de servicii de protecție, a 8 milioane de beneficiari de servicii legate de apă, salubrizare și igienă 78  și a peste 6 milioane de persoane vulnerabile, strămutate în interiorul țării, punând la dispoziția acestora adăposturi și produse nealimentare.

1.7.2 Rezultatele programelor aferente CFM 2007-2013

Contribuția UE la obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM)

Anul 2015 a fost anul-țintă pentru realizarea ODM. În ansamblu, ODM au contribuit la înregistrarea de progrese în ceea ce privește dezvoltarea în întreaga lume. UE și statele sale membre, în calitate de principali contribuitori financiari 79 la ODM, au jucat un rol important în realizarea acestor progrese 80 .

Din 1990, peste 1 miliard de persoane au fost scoase din sărăcie extremă. Țintele ODM privind reducerea la jumătate a numărului de persoane care trăiesc în condiții de sărăcie extremă și foamete au fost atinse înainte de termenul fixat. Cu toate acestea, planeta este încă departe de a fi eradicat sărăcia extremă și foametea. În perioada cuprinsă între 2007 și 2013, UE a pus la dispoziție în fiecare an 1 miliard EUR pentru securitatea alimentară. De exemplu, UE a contribuit la Fondul fiduciar pentru mijloacele de subzistență și securitatea alimentară (Livelihoods and Food Security Trust Fund – LIFT) care sprijină micii agricultori și persoanele sărace care nu dețin terenuri din zonele rurale din Myanmar să utilizeze agricultura ca mecanism de siguranță pentru îmbunătățirea securității alimentare și a nutriției. Inițiativa LIFT a sprijinit 576 000 de gospodării: 249 000 de persoane au luat parte la cursuri de formare legate de competențe, 290 000 de gospodării și-au sporit securitatea alimentară cu mai mult de o lună și 60 000 de gospodării au raportat o creștere a veniturilor 81 .

De asemenea, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește facilitarea frecventării școlii de către copii. În acest context, UE sprijină guvernele din peste 40 de țări să ofere educație de calitate și oportunități de învățare, sumele cheltuite în acest sens între 2007 și 2013 totalizând 4,4 miliarde EUR. De exemplu, în Somalia, UE a investit 85 de milioane EUR în perioada 2007-2013. Acest lucru a contribuit la creșterea numărului de școlari înscriși în învățământul primar de la 22 % în 2004 la 45 % în 2012. Este important însă de remarcat că 57 de milioane de copii din întreaga lume care au împlinit vârsta pentru a urma cursurile școlii primare sunt încă neșcolarizați. Asigurarea unei educații de calitate și consecvente pentru toți copiii și tinerii constituie în continuare o provocare și sunt necesare eforturi suplimentare pentru a rezolva această problemă. În ceea ce privește învățământul secundar și terțiar, începând din 2007, UE a pus la dispoziție peste 40 500 de burse pentru studenții din țările în curs de dezvoltare, aproximativ 40 % dintre acestea fiind pentru tinere fete. În plus, din 2004, prin contribuția UE, încă 300 000 de eleve au fost sprijinite să se înscrie în învățământul secundar.

De asemenea, UE a colaborat îndeaproape cu țările beneficiare și cu alți parteneri din domeniul dezvoltării pentru a aborda deficiențele din sistemele de sănătate și a acordat sprijin în favoarea sectoarelor de sănătate din 39 de țări în curs de dezvoltare. Datorită sprijinului acordat de UE în țările vizate, cel puțin încă 20 de milioane de copii au fost vaccinați împotriva rujeolei în perioada 2004-2014. Totodată, în perioada 2004-2012, UE a sprijinit construirea sau renovarea a peste 8 500 de unități medicale la nivel mondial.

În acea perioadă, UE a acordat, de asemenea, sprijin pentru îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului, ceea ce a dus la obținerea de progrese în privința reducerii mortalității materne și a mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani. Amploarea rezultatelor variază însă între țări, regiuni și în special între zonele rurale și cele urbane. Deși pot fi observate unele îmbunătățiri semnificative ale anumitor aspecte legate de sănătatea mamei și a copilului, precum ratele de imunizare de bază, în privința multor altor indicatori, progresele înregistrate au fost mai lente, de exemplu ponderea nașterilor în condiții de siguranță, utilizarea unor metode moderne de planificare familială și alimentația copiilor. La nivel regional, conform datelor, cele mai importante îmbunătățiri s-au înregistrat în Asia și Africa de Nord și mai puțin în Africa Subsahariană.

În ceea ce privește contribuția UE la ODM în sectorul apei, Facilitatea UE pentru apă din Uganda 82 este un exemplu de proiect care contribuie la îmbunătățirea accesului la apă potabilă și servicii de salubritate pentru populațiile defavorizate, precum și la gestionarea și guvernanța durabilă ale apei. Până în prezent, au fost puse în aplicare 17 proiecte în valoare totală de 39,4 milioane EUR. De la începerea proiectului, în mai 2011, alte 100 913 persoane au dobândit acces la apă sigură și încă 231 049 de persoane au acces la acțiuni de sensibilizare cu privire la salubritate și igienă. Un alt exemplu îl constituie Bolivia, unde s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește accesul la apă și alimentația mai bună, și datorită sprijinului bugetar al UE pentru acest sector 83 care a permis unui număr de aproape 1,2 milioane de persoane să aibă acces la apă curată – în medie, aproximativ 200 000 de persoane în fiecare an în perioada 2006-2013 84 .

Rezultatele evaluării programelor din perioada 2007-2013 85

În 2015, s-au încheiat o serie de revizuiri și evaluări ale programelor din perioada 2007-2013. Dovezile strânse confirmă că acțiunile UE au fost eficiente și eficace, că, în general, sprijinul UE este întărit atunci când este însoțit de asumarea hotărâtă la nivel local a reformelor și că este mai eficient atunci când poate fi adaptat la evoluțiile locale și atunci când se utilizează mai multe modalități de acordare a ajutorului 86 . În ceea ce privește utilizarea sprijinului bugetar în cazul țărilor cu venituri mici, unul dintre principalele rezultate este că acesta poate contribui la susținerea stabilității macroeconomice și că, adesea, dar nu întotdeauna, poate proteja și crește alocările pentru serviciile sociale, contribuind astfel la accelerarea obținerii de câștiguri sociale. În majoritatea cazurilor, nu este totuși posibil să se măsoare cu precizie impactul acțiunilor UE din cauza unui număr mare de factori care influențează rezultatele finale.

Două evaluări tematice au prezentat un interes deosebit în acest an. Evaluarea globală a sprijinului pe care UE l-a acordat pentru mediu și combaterea schimbărilor climatice a arătat că poziția de lider a UE și acțiunile sale au fost relevante și coerente la nivel național, regional și mondial 87 . Aspectele legate de mediu și de schimbările climatice au fost integrate în politicile de cooperare ale UE, în special în domeniul infrastructurii, al agriculturii și al dezvoltării rurale. Gradul mai mare de coerență și de cooperare a fost considerat drept o valoare adăugată clară a sprijinului acordat de UE. Cu toate acestea, potrivit evaluării, amploarea sprijinului nu a fost suficientă pentru a influența sau inversa tendințele negative din domeniul mediului și al schimbărilor climatice.

Evaluarea sprijinului pe care UE l-a acordat pentru egalitatea de gen și capacitarea femeilor în țările partenere indică rezultate mai puțin satisfăcătoare 88 . Potrivit evaluatorilor, s-au obținut unele rezultate importante și entuziasmante în ceea ce privește egalitatea de gen și capacitarea femeilor, însă s-a considerat că acestea sunt sporadice și slab documentate. De exemplu, majoritatea delegațiilor UE nu au adoptat o abordare tridimensională integrată pentru a corela eficient integrarea perspectivei de gen și a acțiunilor specifice legate de gen cu dialogul politic și în materie de politici. De asemenea, lipsa de leadership la nivel înalt, a stimulentelor instituționale și nedefinirea priorităților pentru principalele angajamente în domeniul cooperării UE nu au permis ca agenda privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor să fie integrată în politici și programe. Evaluarea a identificat, de asemenea, exemple de bune practici, cum ar fi cazul Marocului, unde delegația UE a pus în aplicare o programare inovativă în materie de gen, susținută de sprijin bugetar sectorial, corelat cu dialogul în materie de politici în care este integrată în mod eficace dimensiunea de gen.

Evaluarea instrumentului financiar de protecție civilă și a mecanismului comunitar de protecție civilă pentru 2007-2013 a evidențiat rezultate pozitive 89 . Conform evaluării, componentele mecanismului au fost puse în aplicare în mod eficient; în special, acordarea de asistență în materie de transport a fost considerată un important pas înainte și s-a dovedit un instrument util, eficient și eficace.

Exemplu de valoare adăugată a UE

Potrivit evaluării, mecanismul de protecție civilă pentru 2007-2013 a adus o valoare adăugată a UE prin consolidarea cooperării dintre statele participante, prin abordarea lacunelor existente în ceea ce privește capacitățile de răspuns la nivel național și prin îndreptarea atenției mecanismului către o abordare care pune accentul mai mult pe prevenire.

De exemplu, UE a intervenit foarte rapid acordând un sprijin considerabil pentru Filipine atunci când această țară a fost afectată de taifunul Haiyan în 8 noiembrie 2013. O primă echipă de experți umanitari a Comisiei a fost desfășurată în Manila chiar în ziua respectivă. Până la începutul lunii decembrie, 26 de state participante au acordat asistență financiară și în natură în valoare de peste 135 de milioane EUR pentru Filipine. Comisia a furnizat aproape 3,6 milioane EUR pentru a cofinanța transportul echipamentelor oferite cu titlu de asistență și al echipelor de intervenție puse la dispoziție de statele participante, precum și 40 de milioane EUR sub formă de ajutor umanitar și acțiuni imediate de redresare.

În special, asigurarea interoperabilității între unitățile specializate de intervenție în caz de urgență (denumite module) a fost considerată o valoare adăugată semnificativă a UE. Toate modulele au beneficiat de cursuri de formare/exerciții comune și au lucrat în prealabil ca o echipă înainte de a fi desfășurate.

Concluzii privind performanța și rezultatele

Astfel cum s-a arătat în secțiunile de mai sus, bugetul UE a continuat să aducă o contribuție semnificativă la realizarea priorităților politice ale Comisiei Juncker și ale obiectivelor Strategiei Europa 2020.

În 2015, accentul s-a pus în special pe sprijinirea politicilor de stimulare a competitivității și a convergenței economice, pe creșterea economică și crearea de locuri de muncă, precum și pe acordarea de sprijin financiar pentru răspunsul la situații de criză, în special pentru criza refugiaților. În acest sens, a fost nevoie să se recurgă pe deplin la flexibilitatea bugetară disponibilă, precum și la corelarea fondurilor acordate din bugetul UE cu alte surse de finanțare.

Anul 2015 a fost doar cel de al doilea an de punere în aplicare a programelor din perioada 2014-2020 și, prin urmare, deocamdată este prea devreme pentru a se trage concluzii definitive privind rezultatele și impactul acestor programe. Totuși, dovezile de până acum sugerează că cea mai mare parte a programelor sunt puse în aplicare conform planificării, cu câteva excepții, în principal în cadrul rubricii 1b unde programele privind politica de coeziune aferente perioadei 2014-2020 au avansat într-un ritm mai lent, din cauza întârzierilor în desemnarea autorităților de management (desemnarea acestor autorități este o condiție prealabilă pentru a putea trimite cererile de plăți intermediare). Acest aspect este explicat mai detaliat în fișele de program care, începând din acest an, cuprind pentru fiecare program o secțiune specifică cu informații actualizate privind punerea în aplicare.

În prezent, evaluările sunt în curs de finalizare pentru programele din perioada 2007-2013. Dovezile disponibile sugerează că aceste programe au fost eficace, întrucât au generat o valoare adăugată pentru UE și au contribuit la prioritățile Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Sinteza învățămintelor desprinse din evaluările programelor anterioare este acum inclusă în fișele de program anexate la proiectul de buget.

În momentul evaluării performanței, trebuie să se aibă în vedere că la baza definirii cadrului de performanță al UE se află contextul juridic și politic și o arhitectură multidimensională de instrumente bugetare și de politică ce implică un număr mare de diverși actori, de la nivel național și supranațional. Aceasta înseamnă că performanța este o responsabilitate comună: o mare parte a responsabilității pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, precum și a obiectivelor cadrelor financiare revine statelor membre.

O altă provocare în ceea ce privește raportarea performanțelor este legată de caracterul multianual al programelor UE și de faptul că impactul acestora asupra economiei și societății nu poate fi surprins decât pe termen lung. De asemenea, utilizarea de indicatori pentru măsurarea performanței prezintă anumite limitări inerente. Există limite în ceea ce privește măsura în care indicatorii pot surprinde imaginea exactă a performanței. Indicatorii buni se bazează pe informații care nu sunt întotdeauna disponibile în mod constant. De asemenea, factorii contextuali au o influență importantă asupra rezultatelor finale, iar indicatorii nu pot elimina sau ajusta acești factori. În ceea ce privește utilitatea indicatorilor, conform experienței, sunt mai importante informațiile de bună calitate privind un număr relativ redus de măsuri simple și esențiale, mai degrabă decât o listă amplă de indicatori cu relevanță restrânsă.

În pofida acestor limitări, Comisia a luat măsuri importante menite să asigure că în fișele de program anexate la proiectul de buget sunt incluse informații relevante privind performanța programului. De asemenea, Comisia a reformat ciclul de planificare strategică și de programare, introducând planurile strategice multianuale. În noua abordare, documentele de planificare sunt simplificate și sunt ferm ancorate în prioritățile politice ale Comisiei. În viitor, ameliorarea raportării cu privire la performanță va continua, pe măsură ce vor fi disponibile mai multe informații referitoare la evoluția actualei generații de programe financiare. Accentul mai mare care se pune pe performanță se înscrie în activitatea în derulare a Comisiei privind un buget al UE axat pe rezultate.



Secțiunea 2
Realizări în ceea ce prive
ște gestionarea

A doua secțiune a prezentului raport se concentrează pe felul în care Comisia a gestionat bugetul UE în 2015. Modul în care bugetul UE este gestionat și executat are un impact important asupra performanței generale. Standardele ridicate de gestiune financiară sunt absolut necesare, indiferent dacă bugetul este gestionat direct de către Comisie sau în colaborare cu statele membre sau cu alte organisme.

Conform cerințelor prevăzute la articolul 66 din Regulamentul financiar, prezenta secțiune este o sinteză a rapoartelor anuale de activitate elaborate de fiecare departament al Comisiei 90  și ilustrează eforturile pe care Comisia le depune pentru a avea cele mai înalte standarde în materie de gestiune și de control intern. Obiectivele fundamentele sunt limitarea la minimum a erorilor asigurând în același timp un echilibru proporțional între costurile și beneficiile controalelor și reducerea impactului net al erorilor prin luarea de măsuri corective atunci când apar erori.

Prin prezentul raport, Comisia își asumă responsabilitatea politică generală pentru gestionarea bugetului.

2.1 Atingerea obiectivelor privind controlul intern

În conformitate cu responsabilitățile directorilor generali în calitate de ordonatori de credite delegați, fiecare departament al Comisiei instituie structura organizatorică și sistemele de control intern care sunt cele mai adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor politice și operaționale.

La nivelul instituției, Comisia definește standarde în care precizează elementele minime care trebuie să se regăsească în aceste sisteme de control intern. Standardele respective au la bază cadrul COSO 91 , care a fost revizuit în 2013. Comisia dorește să își actualizeze cadrul de control intern în consecință în 2016. Scopul este de a asigura controale interne solide și eficace, care să favorizeze flexibilitate în punerea în aplicare și care să mențină birocrația la un nivel minim.

Cadrele de conducere ale fiecărui departament al Comisiei au evaluat eficacitatea sistemelor lor de control intern, iar constatările formulate în urma evaluării au fost examinate. În urma evaluării, opt departamente ale Comisiei 92 au raportat deficiențe în anumite domenii alături de măsuri de îmbunătățire ulterioară a punerii în aplicare efective. Cu toate acestea, în general, toate departamentele Comisiei 93 au concluzionat că standardele de control intern sunt puse în aplicare și funcționează în mod eficient.

În ceea ce privește în special gestiunea financiară, departamentele Comisiei au raportat că au atins obiectivele de control intern definite în Regulamentul financiar 94 . Sinteza acestor rapoarte este inclusă în următoarele trei secțiuni.

2.1.1. Gestionarea riscurilor privind legalitatea și regularitatea: suma expusă riscului la închidere

Riscurile privind legalitatea și regularitatea depind în mare măsură de doi factori: condițiile de eligibilitate și modul de gestiune.

În ceea ce privește eligibilitatea, se poate face o distincție între schemele de cheltuieli în care plata depinde de îndeplinirea anumitor condiții și schemele bazate pe rambursarea costurilor efective suportate pentru activități eligibile. Acestea din urmă prezintă un profil de risc mai ridicat, întrucât Comisia trebuie să verifice natura costurilor și acuratețea calculului costurilor. Pentru a face acest lucru cu acuratețea necesară, se impun verificări la fața locului. Aceste verificări sunt costisitoare și împovărătoare și nu pot fi efectuate înaintea fiecărei plăți. Controalele se bazează pe un eșantion de tranzacții și sunt realizate parțial înaintea plății, precum și după efectuarea acesteia, în exercițiile financiare succesive.

În ceea ce privește modul de gestiune, se face o distincție între gestiunea directă realizată de către departamentele Comisiei și cazurile în care sarcinile de gestiune bugetară sunt încredințate statelor membre (gestiune partajată) sau altor organisme, precum agenții descentralizate ale UE, organizații internaționale, întreprinderi comune sau țări terțe (gestiune indirectă). În 2015, statele membre și alte organisme au executat 77 % și, respectiv, 4 % din bugetul UE.

Pe scurt, principalele riscuri pentru legalitate și regularitate sunt supraevaluarea sau neeligibilitatea costurilor și nivelul insuficient de fiabilitate al informațiilor furnizate de statele membre și organismele abilitate. În consecință, cei doi factori principali ai nivelului de eroare sunt:

complexitatea condițiilor de eligibilitate, care are un impact major asupra raportului cost-eficacitate al controalelor necesare. În anumite cazuri, costul controalelor poate fi disproporționat de ridicat și/sau sarcina pe care o presupune controlul ar putea avea un impact negativ asupra eficacității programului. Comisia este angajată activ în evitarea acestor cazuri;

fiabilitatea informațiilor raportate de statele membre și alte organisme abilitate cu privire la sistemele lor de control.

Comisia utilizează conceptul privind nivelul de eroare pentru a evalua dacă operațiunile financiare au fost executate în conformitate cu dispozițiile de reglementare și contractuale aplicabile. Nivelul de eroare este definit drept cea mai bună estimare efectuată de ordonatorul de credite, luând în considerare toate informațiile relevante disponibile și pe baza raționamentului profesional, a cheltuielilor sau a veniturilor cu privire la care se estimează că încalcă dispozițiile de reglementare și contractuale aplicabile în momentul în care au fost autorizate operațiunile financiare. Nivelul de eroare este măsurat la momente diferite, în funcție de scopul măsurării. Conceptele și indicatorii sunt definiți și explicați mai detaliat în anexa 2.

Pentru a oferi o imagine de ansamblu, ordonatorii de credite delegați au raportat cele mai bune estimări ale sumei expuse riscului pentru bugetul de care răspund și ale corecțiilor pe care se așteaptă să le pună în aplicare în viitor 95 . Comparația dintre aceste două cifre oferă o estimare a sumei expuse riscului la închidere, adică a nivelului de eroare după punerea în aplicare a tuturor măsurilor corective la închiderea programelor 96 .

Suma expusă riscului la închidere reprezintă punctul de vedere al conducerii Comisiei la sfârșitul exercițiului financiar privind rezultatul controalelor executate înaintea plății (preventive, ex ante) și după efectuarea acesteia (corective, ex post). Se reflectă astfel în mod adecvat caracterul multianual al ciclului de control și faptul că pot fi puse în aplicare măsuri corective suplimentare până la închidere 97 . Este important de remarcat că suma expusă riscului nu corespunde sumelor care vor fi recuperate în final. Aceasta este o estimare a cheltuielilor considerate ca încălcând dispozițiile de reglementare și contractuale aplicabile. Suma poate conține erori de natură formală care, deși importante, nu au drept rezultat plăți necuvenite. Prin urmare, pentru unele dintre scheme, aceste erori nu conduc la emiterea de ordine de recuperare ori la efectuarea de corecții financiare.

Perspective la închidere

privind cheltuielile aferente exercițiului 2015

Domeniu

Total cheltuieli relevante 98 aferente exercițiului 2015

Suma expusă riscului estimată la momentul plății în raport cu cheltuielile aferente exercițiului 2015 99  

Corecții viitoare estimate

Suma expusă riscului estimată la momentul închiderii luând în considerare corecțiile viitoare

Valoarea minimă

Valoarea maximă

Valoarea minimă

Valoarea maximă

Valoarea minimă

Valoarea maximă

Agricultură

57 677

1 167

1 066

101

Coeziune 100

54 284

1 545

2 702

874

1 435

672

1 267

Relații externe

9 713

281

62

219

Cercetare

12 482

259

290

127

132

163

Alte politici interne

3 488

32

38

11

21

27

Administrație

5 683

19

22

1

18

21

Total

143 328

3 303

4 500

2 141

2 702

1 162

1 798

Tabelul 1: Cheltuielile aferente exercițiului 2015, împreună cu suma expusă riscului estimată pentru plățile din 2015 și corecțiile viitoare estimate pentru plățile din 2015 (milioane EUR)



Suma expusă riscului estimată la momentul plății reprezintă între 2,3 % și 3,1 % din cheltuielile relevante aferente exercițiului 2015. Suma expusă riscului estimată la momentul plății depinde în mare parte de combinația dintre prefinanțare, plăți intermediare, plăți finale și prefinanțarea aferentă verificată în cadrul perioadei de programare anterioare (plățile aferente exercițiului 2015 conțin proporțional un volum ridicat de prefinanțare pentru programele actuale). În comparație cu situația din 2014, suma expusă riscului la momentul plății a scăzut cu aproximativ 10 %. Acest lucru se datorează în special reducerii sumei expuse riscului raportate în agricultură.

Corecțiile viitoare estimate reprezintă suma cheltuielilor care încalcă dispozițiile de reglementare și contractuale aplicabile, cu privire la care direcția generală estimează, în mod prudent, că le va identifica și corecta prin controale efectuate după autorizarea plății. Ca regulă generală, estimările se bazează pe valoarea medie a corecțiilor financiare și a recuperărilor și se ajustează atunci când este necesar în special pentru a neutraliza (i) elementele care nu mai sunt valabile în temeiul noului cadru juridic și (ii) evenimentele excepționale. Corecțiile viitoare estimate care rezultă astfel reprezintă între 1,5 % și 1,9 % din totalul cheltuielilor relevante.

Suma expusă riscului estimată la închidere, după punerea în aplicare a tuturor măsurilor corective, reprezintă între 0,8 % și 1,3 % din totalul cheltuielilor aferente exercițiului 2015. Astfel, mecanismele de corecție multianuale vor proteja în mod adecvat bugetul UE de cheltuielile care contravin legislației.

În situația actuală, este utilă descrierea unei serii de factori care ar putea avea o influență semnificativă asupra evoluției sumei expuse riscului în următorii ani.

În ceea ce privește coeziunea, cifrele arată că pentru programele din perioada 2007-2013, suma expusă riscului la momentul plății a reprezentat mai puțin de 5 % din cheltuieli. Pentru a gestiona eficient acest risc, regulamentul 101 pentru perioada de programare 2014-2020 prevede că cererile de plăți intermediare ar trebui să fie rambursate la o rată de 90 % 102 . Plata/recuperarea soldului final constituie aprobarea de către Comisie a acurateței și integralității cheltuielilor prevăzute în conturile anuale certificate finale, și nu o recunoaștere definitivă a legalității și regularității acestora. Ultima etapă a procesului constă în audituri de conformitate cu scop precis desfășurate de Comisie, care pot conduce de asemenea la corecții financiare nete.

În ceea ce privește cercetarea, la momentul raportării, rata de eroare reprezentativă comună multianuală pentru cel de Al șaptelea program-cadru este de 4,47 %. Aceasta este principala referință pentru direcțiile generale care gestionează programul. După ce recuperările și corecțiile sunt luate în considerare, ratele de eroare reziduală rămân de peste 2 %. Din aceste motive, direcțiile generale implicate și-au menținut rezervele privind cel de Al șaptelea program-cadru în raportul lor anual de activitate. Cu toate acestea, având în vedere structura cheltuielilor gestionate în prezent de către direcțiile generale implicate și volumul prefinanțării pentru programul Orizont 2020 și alte cheltuieli cu risc scăzut efectuate în cursul exercițiului 2015, rata de eroare medie ponderată raportată la nivelul acestor direcții generale este semnificativ mai scăzută. Este important să se sublinieze că dispozițiile privind Orizont 2020 au menținut principiul mecanismului de acordare a granturilor bazat pe rambursarea costurilor eligibile, iar sarcina administrativă pentru participanți a fost redusă (de exemplu, prin simplificarea criteriilor de eligibilitate). Se așteaptă ca simplificările introduse în programul Orizont 2020 să reducă rata de eroare reprezentativă de la 5 % la 3,5 %, iar rata de eroare reziduală să fie cât mai apropiată posibil de 2 %. Ținând seama de faptul că se estimează că nivelul de eroare va fi similar sau mai scăzut decât cel pentru PC7, chestiunea privind rezervele pentru Orizont 2020 în declarațiile de asigurare pentru anii următori va trebui să fie analizată cu atenție.

În 2015, valoarea totală a corecțiilor financiare și a recuperărilor confirmate s-a ridicat la 3 499 de milioane EUR (2014: 4 728 de milioane EUR). Această sumă cuprinde toate corecțiile și recuperările confirmate în cursul exercițiului 2015, indiferent de anul în care au fost efectuate cheltuielile inițiale. Corecțiile financiare și recuperările sunt confirmate atunci când au fost fie convenite de statul membru respectiv, fie adoptate printr-o decizie a Comisiei.

Graficul 8: Defalcare pe domenii de politică a corecțiilor financiare și a recuperărilor confirmate în 2015 în milioane EUR

Mai multe detalii privind aceste cifre și mecanismele preventive și corective pot fi găsite în comunicarea anuală privind protecția bugetului UE 103 .

2.1.2. Raportul cost-eficacitate și simplificarea controlului

Comisia, ca orice altă organizație, trebuie să asigure o alocare optimă a resurselor sale, care să reflecte prioritățile sale politice, obligațiile sale juridice și instituționale, precum și adaptarea la evoluțiile în materie de politici. În contextul reducerii resurselor umane și al provocărilor din ce în ce mai importante la nivelul UE, utilizarea resurselor în cel mai eficient mod posibil are o semnificație crucială.

Începând cu 2013, Comisia a redus posturile din schema de personal cu 1 % în fiecare an în vederea obținerii unui procentaj de 5 % (1 254 de posturi) până în 2017. Aceeași reducere a fost aplicată în ceea ce privește personalul extern ocupat în echivalent normă întreagă (agenți contractuali, experți naționali detașați). În paralel, pentru a răspunde noilor provocări, Comisia s-a angajat activ în redistribuirea de posturi între departamente în vederea transferului de resurse către domeniile prioritare. Inițiativele pentru îmbunătățirea adecvării organizaționale și a eficienței globale ale Comisiei, precum și pentru redefinirea priorităților în materie de resurse vor continua în 2016 104 .

Toate cele 48 de departamente ale Comisiei au evaluat raportul cost-eficacitate și eficiența sistemelor lor de control și au prezentat concluziile evaluării în rapoartele lor anuale de activitate. Această evaluare a fost efectuată începând cu 2013 și s-a îmbunătățit de la un an la altul. În 2014, șapte departamente nu au putut ajunge la o concluzie din cauza lipsei de date comparabile și a dificultăților existente în ceea ce privește estimarea beneficiilor controalelor. În 2015, doar două departamente nu au putut ajunge la o concluzie. Ambele au luat măsuri de remediere și se așteaptă să fie în măsură să ajungă la o concluzie în 2016.

În plus, toate departamente Comisiei au fost invitate să își revizuiască sistemele de control pentru a se asigura că acestea se bazează pe riscuri, ținând seama de raportul cost-eficacitate al acestora și acordând atenția cuvenită mediului de gestiune și naturii acțiunilor finanțate. Până la sfârșitul anului 2015, 25 de departamente au făcut acest lucru: jumătate 105 au luat o serie de măsuri pentru a îmbunătăți eficiența din punctul de vedere al costurilor, iar restul 106 au ajuns la concluzia că nu era necesară nicio modificare. Se preconizează ca restul de departamente să aplice măsuri sau să efectueze o revizuire în 2016.

Totodată, acțiunile în materie de simplificare au progresat, odată cu pregătirea relansării tabloului de bord privind simplificarea. Pentru prima dată, simplificarea execuției bugetare va fi monitorizată nu doar la nivelul Comisiei, ci și la nivelul statelor membre. Au continuat, de asemenea, acțiunile pentru simplificarea normelor financiare în vederea pregătirii unui pachet de măsuri de simplificare în paralel cu evaluarea la jumătatea perioadei a CFM.

Comisia urmărește în continuare îndeplinirea obiectivului privind simplificarea și raționalizarea suplimentară în domeniile gestiunii financiare, controlului, contabilității și auditului.

2.1.3. Strategiile antifraudă

Comisia dispune de o strategie antifraudă (strategia antifraudă a Comisiei – SAFC). Obiectivul său este de a îmbunătăți prevenirea, detectarea și investigarea fraudelor și de a asigura un nivel adecvat al sancționării, recuperării și efectului disuasiv, în special prin introducerea unor strategii antifraudă la nivelul departamentelor Comisiei. Strategia acoperă întregul ciclu antifraudă: prevenirea, depistarea, anchetarea, sancționarea și recuperarea fondurilor deturnate. Aceasta vizează veniturile și cheltuielile din cadrul bugetului UE și se referă la cooperarea cu statele membre, țările terțe și organizațiile internaționale, accentul fiind pus pe activitățile Comisiei.

Toate departamentele Comisiei au pus în aplicare strategii antifraudă (SAF) specifice DG-urilor în conformitate cu cerințele SAFC. Punerea în aplicare a SAF este monitorizată în mod regulat. În ultimii trei ani, toate departamentele Comisiei și-au actualizat sau sunt pe cale să își actualizeze SAF. În urma unui audit realizat de Serviciul de Audit Intern (IAS) 107 , care a recunoscut măsurile pozitive adoptate deja de către OLAF și direcțiile generale incluse în eșantion în vederea stabilirii și punerii în aplicare a SAF, orientările metodologice privind elaborarea și conținutul SAF 108 au fost actualizate și discutate în cadrul rețelei de prevenire și detectare a fraudei de către toate departamentele Comisiei. Aceste orientări vor servi drept bază pentru actualizările SAF în următorii ani.

Comisia adoptă în fiecare an un raport privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene (Raportul PIF) care prezintă expunerea fondurilor UE la fraudă și nereguli și descrie măsurile adoptate pentru protejarea acestor fonduri. Prin detaliile pe care le conține cu privire la nivelul fraudelor care sunt semnalate de statele membre pentru întregul buget al UE, raportul ajută, de asemenea, la determinarea domeniilor care sunt cele mai expuse riscurilor, contribuind la o mai bună orientare a acțiunilor la nivel european și național.

Comisia a aliniat Regulamentul financiar la directivele UE din 2014 privind achizițiile publice. Noile norme asigură, de asemenea, o mai bună protecție a intereselor financiare ale Uniunii: de la 1 ianuarie 2016, a fost instituit un nou sistem de detectare timpurie și de excludere. Un grup central de experți specializați în acest domeniu poate recomanda excluderea de la accesarea fondurilor UE a societăților și persoanelor fizice care nu sunt de încredere. De asemenea, se pot impune sancțiuni financiare în anumite cazuri. Aceste sancțiuni administrative pot fi făcute publice. Simultan cu garantarea dreptului la apărare al acestor societăți sau persoane fizice, noile norme permit acțiuni mult mai rapide, echivalente cu acordarea unui cartonaș roșu celor care solicită fonduri UE și care sunt implicați în acte de fraudă, de corupție sau în alte comportamente sau activități ilegale.

Următoarele exemple de realizări din 2015 ilustrează eforturile Comisiei.

-DG FISMA a dezvoltat un instrument informatic pentru gestionarea evenimentelor (EMT). Acest instrument constă dintr-o bază de date care asigură o mai mare transparență pentru gestionarea reuniunilor și a contactelor cu părțile interesate. EMT îi ajută pe angajați să evite duplicarea reuniunilor și facilitează identificarea și înregistrarea ex post a discuțiilor purtate. Acest instrument contribuie, de asemenea, la prevenirea și detectarea posibilelor conflicte de interese

-DG EMPL și DG REGIO au prezentat în 27 de state membre, instrumentul de notare a riscului ARACHNE și, până în prezent, 16 state membre au optat pentru testarea sa. ARACHNE are drept obiectiv stabilirea unei baze de date cuprinzătoare care să includă date financiare și operaționale privind proiectele și beneficiarii, pentru a efectua, pe baza unor criterii obiective, o notare a riscurilor care să permită identificarea proiectelor cu cele mai mari riscuri, în scopul selectării și controlului proiectelor. Crearea acestui instrument face parte din acțiunile antifraudă prevăzute în strategia comună antifraudă a DG REGIO, DG EMPL și DG MARE în cadrul politicii de coeziune și al FEPAM. Instrumentul permite, de asemenea, identificarea indicatorilor privind potențialele nereguli sau fraude în momentul aprobării proiectelor viitoare sau al evaluării punerii în aplicare a acestora.

-DG AGRI a organizat seminare antifraudă destinate personalului agențiilor de plăți pentru fondurile agricole din toate statele membre și din țările candidate. Cele peste 40 de astfel de evenimente au vizat în ansamblu aproape 4 000 de membri ai personalului.

2.2 Asigurarea în materie de gestiune

În rapoartele lor anuale de activitate pentru 2015, toți cei 48 de ordonatori de credite delegați au declarat că dispun de asigurări rezonabile privind faptul că informațiile cuprinse în raport oferă o imagine reală și fidelă; că resursele alocate activităților descrise în raport au fost utilizate în scopul preconizat și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; și că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.

Ordonatorii de credite delegați au evaluat rezultatele controalelor, precum și toate celelalte elemente relevante care sprijină asigurarea lor în legătură cu îndeplinirea obiectivelor de control. Ei au luat în considerare orice deficiență semnificativă identificată și au evaluat impactul ei cumulativ asupra asigurării, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, în scopul de a stabili dacă respectiva deficiență a fost importantă. Prin urmare, 30 de ordonatori de credite delegați au emis o asigurare fără rezerve, în timp ce 18 declarații au fost însoțite de un total de 33 109 de rezerve. Ordonatorii de credite delegați au emis o asigurare rezonabilă fără rezerve pentru operațiunile de venituri, toate rezervele fiind legate de cheltuieli.

Emiterea unei declarații de asigurare cu rezerve este o piatră de temelie în lanțul de responsabilitate. Aceasta asigură transparența cu privire la provocările și deficiențele constatate, precum și la măsurile avute în vedere pentru a remedia problemele subiacente și o estimare a impactului acestora. Deși majoritatea sunt determinate de constatările privind gestionarea și controlul tuturor plăților efectuate anterior, toate au un efect pozitiv și preventiv în viitor, întrucât măsurile de remediere consolidează sistemele de control și, în ceea ce privește politica de coeziune și FEPAM, plățile viitoare sunt blocate (procedurile de întrerupere/suspendare). Planurile de acțiune elaborate în ceea ce privește rezervele 110 urmăresc, cu precădere, atenuarea viitoarelor riscuri.

Au existat 21 de rezerve recurente și 12 rezerve noi. DG NEAR și-a retras două 111 , DG AGRI și-a retras una 112 , iar DG REGIO a fuzionat două rezerve în una 113 .

Cheltuielile care fac obiectul rezervelor cuantificabile au scăzut cu 14 543 de milioane EUR (de la 44 392 de milioane EUR în 2014 la 29 849 de milioane EUR). Acest lucru se datorează scăderii volumului rezervelor în domeniul relațiilor externe și unei scăderi majore (de 7 400 de milioane EUR) a rezervei DG AGRI privind sprijinul direct acordat prin intermediul FEGA, la care se adaugă măsurile preventive luate în temeiul politicii de coeziune de a întrerupe/suspenda plățile UE în momentul identificării unor deficiențe în sistemele statelor membre de punere în aplicare. Suma expusă riscului aferentă cheltuielilor care fac obiectul unor rezerve este estimată la 1 324 de milioane EUR. Rezultatele defalcate pe domenii de politică sunt prezentate în tabelul 2. Rezultatele detaliate pe departamente sunt prezentate în anexa 1.

Domeniul de politică 114

Total plăți 2015

Plăți din 2015 care fac obiectul unor rezerve – volum

Suma expusă riscului la momentul raportării

Agricultură

56 946

19 922

760

Coeziune 115

53 822

4 305

296

Relații externe 116  

10 231

2 895

97

Cercetare

14 077

2 650

160

Alte politici interne

4 029

78

10

Administrație

5 676

Total

144 781

29 849

1 324

Tabelul 2: Volumul 117 rezervelor pentru 2015 și suma expusă riscului (în milioane EUR).

După trei ani în care a emis o rezervă cu privire la întregul său buget, DG DEVCO a elaborat o metodologie fiabilă, care permite excluderea cheltuielilor cu risc mai scăzut din rezerva sa principală. Metoda se bazează pe calcularea indicilor de risc, care reflectă frecvența erorilor identificate în fiecare segment de cheltuieli pentru perioada 2012-2014. În prezent, volumul rezervei a fost redus la granturile din cadrul gestiunii directe și la cheltuielile din cadrul gestiunii indirecte efectuate de organizații internaționale și agenții din statele membre, reprezentând 45 % din bugetul acestora.

DG NEAR a emis o declarație de asigurare fără rezerve, retrăgând cele două rezerve introduse anul trecut, evaluarea efectuată de această direcție generală indicând un nivel de eroare mai mic de 2 %, în toate cazurile. În ceea ce privește instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), pentru partea în care exercită o gestiune indirectă, DG NEAR a aplicat în 2015 o nouă metodologie bazându-se pe autoritățile de audit din țările beneficiare în urma unor audituri de atribuire detaliate. Întrucât numărul de persoane auditate în fiecare dintre țări nu a fost încă suficient de ridicat, această metodologie nu a generat suficiente rezultate reprezentative. Pentru a asigura o evaluare mai prudentă, DG NEAR a decis să estimeze suma expusă riscului utilizând ratele de eroare istorice pentru acest mod de gestiune și să o exprime sub forma unui interval. În 2016, DG NEAR intenționează să consolideze în continuare metodologia de care dispune. Astfel cum se descrie în secțiunea 2.3 și în anexa 3, IAS a propus, de asemenea, o serie de îmbunătățiri în ceea ce privește metodologia aplicată de DG NEAR.

Rezervele nou introduse se referă la o sumă expusă riscului de 35 de milioane EUR:

-rezervele emise de DG DEVCO privind gestionarea Instrumentului financiar pentru pace în Africa (APF), din cauza unui număr de riscuri și deficiențe semnificative în ceea ce privește controlul intern care au fost raportate în cadrul unui audit intern finalizat la începutul anului 2016. Printre măsurile de remediere se numără monitorizarea APF, măsuri de guvernanță și coordonare între DG DEVCO, delegațiile UE și SEAE, precum și o evaluare și monitorizare la nivel instituțional a acordurilor de parteneriat cu Uniunea Africană. În paralel, un grup operativ supraveghează noile proiecte și programe, în vederea integrării dispozițiilor corespunzătoare în deciziile și documentele contractuale, după cum este necesar;

-au fost introduse cinci noi rezerve 118 întrucât controalele ex post efectuate în 2015 au indicat o rată de eroare reziduală mai mare de 2 %;

-rezervele formulate de DG HOME și DG JUST privind programele de acordare de granturi, altele decât cele din domeniul cercetării, nu indicau existența unor deficiențe suplimentare sau nou detectate. Acestea au fost rezultatul unor criterii îmbunătățite privind importanța semnificativă, care au permis o mai bună vizare a domeniilor afectate de erori mai substanțiale. Rezerva emisă de DG HOME privind PC7 pentru cercetare reflectă faptul că aceasta este de acum înainte responsabilă de gestionarea programului, însă cheltuielile făceau deja obiectul unei rezerve în anii precedenți la DG GROW;

-în sfârșit, DG EMPL a introdus o rezervă în ceea ce privește programele din perioada 2014-2020. Rezerva respectivă se referă la un singur program operațional în care auditul a constatat deficiențe semnificative în cadrul sistemelor de gestionare și control. Aceasta nu are niciun impact asupra sumei expuse riscului la momentul raportării, deoarece riscul potențial este acoperit de reținerea de 10 % aplicată plăților intermediare.

Noile rezerve necuantificate 119 se referă la:

-deficiențele semnalate de DG HOME privind programele anuale închise până în 2011 aflate în gestiune partajată, pentru care nu au fost efectuate plăți în 2015;

-rezerva exprimată de DG ENER care rezultă din caracterul inadecvat al evaluării sale din 2014 privind condițiile ex ante care trebuie îndeplinite de statele membre pentru programele de asistență pentru dezafectare nucleară, astfel cum se prevede în regulamente 120 , în special în ceea ce privește soliditatea planurilor de finanțare. DG ENER a luat deja măsuri pentru a remedia această deficiență. În plus, va efectua o revizuire/evaluare aprofundată a solidității planurilor de finanțare în fiecare stat membru în cauză până în octombrie 2016.

Aceste rezerve afectează toate domeniile de cheltuieli principale (agricultură, fonduri structurale și de coeziune, relații externe, cercetare și alte politici interne). În toate cazurile, ordonatorii de credite delegați competenți au adoptat planuri de acțiune pentru a corecta deficiențele aflate la baza acestei situații și pentru a reduce riscurile generate de aceasta.

În cazul în care nivelurile de eroare sunt constant ridicate, Regulamentul financiar prevede obligația Comisiei de a identifica deficiențele din cadrul dispozițiilor legale și/sau din cadrul sistemului de control, de a analiza costurile și beneficiile posibilelor măsuri corective și de a lua sau de a propune măsuri adecvate. Sistemele de gestionare și control au fost modificate în programele din perioada 2014-2020. Aceste programe sunt încă într-un stadiu incipient de implementare. Comisia va putea stabili efectele noilor măsuri asupra nivelului de eroare doar pe măsură ce va pune în aplicare măsurile în cauză. Până la sfârșitul anului Comisia va prezenta un raport cu privire la ratele de eroare ridicate care apar în mod constant în anumite domenii (a se vedea secțiunea 2.1.1).

2.3 Asigurarea obținută prin activitatea Serviciului de Audit Intern (IAS)

Departamentele Comisiei și-au întemeiat de asemenea asigurarea pe activitatea desfășurată de Serviciul de Audit Intern (IAS) și pe informațiile primite de la Comitetul de monitorizare a auditurilor (CMA). Anexa 3 la prezentul raport anual privind gestionarea și performanța include mai multe informații privind asigurarea furnizate de IAS. Un raport de sinteză a activității auditorului intern va fi transmis autorității care acordă descărcarea de gestiune, în conformitate cu articolul 99 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

IAS a concluzionat că 91 % din recomandările monitorizate în perioada 2011-2015 au fost puse efectiv în aplicare de către entitățile auditate. Din cele 455 de recomandări (26 %) aflate încă în curs de aplicare, una este considerată ca fiind critică, iar 162 sunt considerate drept foarte importante (la această cifră, ar trebui adăugată o altă recomandare foarte importantă căreia nu i s-a dat curs deocamdată și care a fost formulată în baza unui raport de audit elaborat în 2010). Din aceste 164 de recomandări considerate drept critice și foarte importante, 32 de recomandări considerate foarte importante, dar nu critice și reprezentând 1,9 % din numărul total al recomandărilor acceptate în ultimii cinci ani înregistrau o întârziere de peste șase luni la sfârșitul anului 2015. Activitatea de monitorizare desfășurată de IAS a confirmat că, în general, recomandările sunt puse în aplicare în mod satisfăcător, iar sistemele de control din departamentele auditate au cunoscut îmbunătățiri.

În plus, în urma centralizării funcției de audit intern în 2015 121 , IAS a emis pentru prima dată, în februarie 2016, o concluzie asupra situației controlului intern în fiecare DG și departament. S-a preconizat ca aceste concluzii să contribuie la rapoartele anuale de activitate pentru 2015 ale DG-urilor și departamentelor în cauză, ele înlocuind fostul aviz al IAC privind situația controlului. Concluziile atrag în special atenția asupra tuturor recomandărilor deschise considerate drept „critice” sau a efectului combinat al unei serii de recomandări considerate drept „foarte importante”; în patru cazuri (DG DEVCO, DG ENER, DG CLIMA și JRC), IAS a arătat că acestea pot solicita emiterea unei rezerve în raportul anual de activitate al departamentului în cauză. În timp ce trei DG-uri au formulat rezerve în conformitate cu concluziile limitate ale IAS, JRC nu a introdus nicio rezervă în raportul său anual de activitate.

Deși este recunoscut faptul că există o provocare în ceea ce privește finanțarea pe termen lung, în 2015 nu s-a materializat niciun astfel de risc, iar conducerea JRC consideră că nu există niciun risc pentru 2016. În ceea ce privește impactul efectului combinat al celor patru recomandări foarte importante ale IAS, riscurile au fost evaluate de ordonatorul de credite al JRC astfel:

-au fost incluse măsuri în planul de acțiune pentru a se garanta furnizarea unei asigurări pe termen lung;

-actualul cadru operațional oferă o asigurare rezonabilă pe termen scurt pentru atingerea obiectivelor JRC;

-în ceea ce privește riscul financiar, testarea de fond a fost satisfăcătoare și nu a fost observată nicio eroare.

Pe baza acestei evaluări, ordonatorul de credite delegat al JRC a ajuns la concluzia că recomandările emise nu prezintă nicio implicație în materie de asigurare și sunt puse în aplicare ca parte a eforturilor continue aflate în desfășurare în vederea unor îmbunătățiri suplimentare. În opinia ordonatorului de credite delegat al JRC, faptul că planul de acțiune pentru acest audit a fost amânat nu constituie o rezervă, deoarece în cursul anului 2015 nu s-a materializat niciun risc.

Astfel cum se prevede în Carta privind misiunea sa, auditorul intern al Comisiei a prezentat, de asemenea, o opinie generală, bazată atât pe propria activitate (2013-2015), cât și pe cea a fostelor structuri de audit intern (2013-2014) și axată pe gestiunea financiară. Acesta a estimat că, în 2015, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, în ansamblul lor, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor sale financiare. Opinia globală este totuși nuanțată în ceea ce privește rezervele formulate în declarațiile de asigurare ale ordonatorilor de credite delegați și emise în rapoartele anuale de activitate ale acestora.

Pentru a formula această opinie, IAS a examinat impactul combinat al sumelor estimate a fi expuse riscului, astfel cum au fost indicate în rapoartele anuale de activitate, în funcție de capacitatea de corecție evidențiată de corecțiile financiare și de recuperările din trecut. Având în vedere amploarea corecțiilor financiare și a recuperărilor din trecut și presupunând că se vor efectua corecții privind plățile din 2015 la un nivel comparabil, IAS a considerat că bugetul UE este protejat în mod adecvat în ansamblul său și în timp.

Fără a nuanța și mai mult opinia sa, auditorul intern a adăugat trei „paragrafe de evidențiere”, care sunt descrise în anexa 3 la prezentul raport. Acestea se referă la:

-strategiile de control în domeniul cercetării pentru programele din perioada 2014-2020;

-strategiile de supraveghere în ceea ce privește punerea în aplicare de către părțile terțe a politicilor și programelor; și la

-programul de dezafectare nucleară și de gestionare a deșeurilor în cadrul JRC.

2.4 Acțiunile întreprinse în urma recomandărilor privind descărcarea de gestiune și a celor prezentate de auditul extern

La 28 aprilie 2016, Parlamentul European a adoptat rezoluția sa privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2014, după examinarea, în special, a recomandării Consiliului și a Raportului anual al Curții de Conturi pentru 2015, precum și a rapoartelor speciale relevante.

Parlamentul se așteaptă la un angajament ferm din partea Comisiei de a înregistra progrese suplimentare în domeniile specifice identificate ca priorități în materie de descărcare de gestiune. Acestea se referă în principal la o abordare bazată pe performanță și orientată spre rezultate cu privire la execuția bugetară, gestiunea bugetară și guvernanța internă a Comisiei. În cadrul procedurii de descărcare de gestiune, vicepreședinta Georgieva a prezentat Parlamentului, în numele Comisiei, modul în care Comisia își propune să dea curs acțiunilor prioritare ale Parlamentului.

La 12 februarie 2016, Consiliul a adoptat recomandarea sa privind descărcarea de gestiune, în care, printre altele, invită Comisia să prezinte autorității bugetare în cursul anului 2016 un raport cuprinzător privind domeniile în care nivelul de eroare identificat este constant ridicat și cauzele profunde ale acestuia, în conformitate cu articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul financiar. Comisia va efectua evaluarea corespunzătoare. Alte domenii în care Consiliul se așteaptă la acțiuni din partea Comisiei și a statelor membre privesc calitatea sistemelor de gestionare și control, măsurile de simplificare și consolidarea abordării orientate spre rezultate în cadrul UE.

Comisia va elabora în 2016 un raport cuprinzător privind acțiunile întreprinse în urma recomandărilor în materie de descărcare de gestiune adresate de Parlamentul European și de Consiliu. La fel ca în cazul recomandărilor formulate de Curtea de Conturi, Comisia se angajează să garanteze faptul că recomandările acceptate sunt puse în aplicare în mod sistematic, ținând seama de raportul cost-eficiență și de analiza cost-beneficiu. Acțiunile întreprinse de Comisie ca urmare a recomandărilor vor viza cazuri specifice de gestiune partajată cu statele membre în care Comisia are un rol de supraveghere. De exemplu, deși recomandarea de a utiliza mai bine opțiunile simplificate în materie de costuri prevăzute în Regulamentul privind dispozițiile comune și în Regulamentul FSE s-a adresat statelor membre, Comisia continuă să promoveze în mod activ utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri de către statele membre și a emis orientări practice ample.

Cu toate acestea, recomandările legate de competențele naționale care depășesc domeniul de aplicare al responsabilităților Comisiei trebuie urmate de statele membre. De exemplu, monitorizarea solicitată privind instituirea sau nu de către statele membre a unor sisteme de feedback pentru a îmbunătăți cererile de propuneri sau procedurile de licitație în domeniul dezvoltării rurale nu intră, în conformitate cu cadrul juridic actual, în responsabilitatea Comisiei și nu poate fi asigurată de departamentele acesteia.

Concluzie privind realizările în ceea ce privește gestionarea

Rapoartele anuale de activitate demonstrează că toate departamentele Comisiei au instituit controale interne solide și furnizează elemente care demonstrează eforturile depuse pentru îmbunătățirea eficienței din punctul de vedere al costurilor, pentru o simplificare sporită a normelor și pentru protejarea în mod adecvat a bugetului de fraudă, erori și nereguli.

Toți ordonatorii de credite delegați au prezentat asigurări rezonabile, însoțite de rezerve acolo unde a fost cazul. Aceste rezerve constituie o piatră de temelie în lanțul de responsabilitate. Ele prezintă provocările și deficiențele întâlnite, precum și măsurile avute în vedere pentru soluționarea acestora și o estimare a impactului lor.

Comisia invită direcțiile generale care execută bugetul în gestiune partajată cu statele membre să consolideze în continuare metodologia utilizată pentru a evalua fiabilitatea datelor transmise de autoritățile naționale relevante.

Comisia invită DG NEAR să extindă eșantionul controalelor sale ex post și să își consolideze metodologia în scopul îmbunătățirii estimării pe care o efectuează privind nivelul de eroare.

De asemenea, Comisia invită DG ENER să evalueze și să monitorizeze îndeaproape planurile de finanțare ale statelor membre vizate de programele de asistență pentru dezafectare nucleară.

Comisia a realizat o estimare consolidată a sumei expuse riscului la închidere care reprezintă punctul de vedere al conducerii Comisiei cu privire la performanța controalelor, atât preventive (ex ante, înainte de efectuarea plății), cât și corective (ex post, după efectuarea plății), pe parcursul ciclului de control multianual.

Pe baza asigurărilor și a rezervelor din rapoartele anuale de activitate, Colegiul adoptă prezentul Raport anual pentru 2015 privind gestionarea și performanța bugetului UE și își asumă responsabilitatea politică generală pentru gestionarea bugetului UE.

(1)

      http://ec.europa.eu/avservices/photo/photoByPriorities.cfm?sitelang=en

(2)

      http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/index_ro.htm

(3)

      http://ec.europa.eu/smart-regulation/evaluation/docs/syn_pub_rf_mode_en.pdf

   „Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului, până la data de 15 iunie a fiecărui an, un rezumat al rapoartelor anuale de activitate pentru exercițiul anterior. Rapoartele anuale de activitate ale fiecărui ordonator de credite delegat sunt puse, de asemenea, la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.”

(4)

     Raportul general privind activitățile Uniunii Europene oferă informații mai detaliate: http://publications.europa.eu/ro/web/general-report

(5)

     COM(2015) 240 final.

(6)

     COM(2015) 185 final.

(7)

     Discursul președintelui Juncker din cadrul Conferinței „Un buget al UE axat pe rezultate”, Bruxelles, 22 septembrie 2015.

(8)

     Această bază de date nu conține toate proiectele UE, ci o selecție de exemple la care urmează să se adauge și altele: https://ec.europa.eu/budget/euprojects/search-projects_en

(9)

     Cu noua abordare, documentele de planificare sunt mai simple și axate pe prioritățile Comisiei, direcțiile generale putând astfel să stabilească priorități operaționale, precum și să creeze și să dezvolte o structură de performanță coerentă care să permită o distincție clară între atribuție (pentru rezultate și realizările care reprezintă o consecință directă a activităților Comisiei) și contribuție (atunci când activitățile Comisiei contribuie la obținerea unui anumit rezultat sau impact) în ceea ce privește rezultatele politicilor și ale programelor.

(10)

     Printre care se numără, de exemplu, conturile consolidate, comunicarea privind protecția bugetului UE, raportul privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, raportul privind auditurile interne, raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune. 

(11)

      http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe-2020-indicators/europe-2020-strategy

(12)

     Ultima actualizare efectuată în ianuarie 2016.

(13)

     În sprijinul acestui lucru, documentul intitulat „Cadrul comun pentru includerea biodiversității în bugetul UE” oferă orientări generale și specifice fondurilor care urmează să fie utilizate de către autoritățile naționale și regionale, precum și de către serviciile Comisiei: http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/comm2006/pdf/cfbp%20-%20General%20Guidance.pdf

(14)

     După cum se indică în ediția din 2013 a raportului de evaluare, Strategia Europa 2020 nu fusese încă adoptată în momentul elaborării programelor aferente CFM 2007-2013, iar modalitățile de monitorizare, raportare și evaluare nu erau, așadar, destinate să facă legătura între rezultatele programelor și cele ale strategiei.

(15)

     Calculat ca procentaj din creditele de angajament raportate la bugetul total pentru 2015.

(16)

      http://ec.europa.eu/priorities/jobs-growth-and-investment/investment-plan_ro

(17)

     Întreprinderile comune, instituite în temeiul articolului 187 din TFUE, oferă noi modalități de realizare a parteneriatelor de tip public-privat la nivel european în domeniul cercetării industriale.

(18)

     Parteneriatele public-public între statele membre (și țările asociate) și UE.

(19)

     Conceput să demonstreze fezabilitatea științifică și tehnologică a energiei de fuziune, ITER este cea mai mare instalație experimentală de fuziune din lume, aflată în construcție în sudul Franței, la Cadarache. ITER este rodul unei colaborări unice la nivel mondial, realizată în premieră între șapte părți ce reprezintă jumătate din populația lumii. ITER este reglementat printr-un acord internațional semnat de Comisia Europeană, în numele Euratom, de China, India, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și de Statele Unite ale Americii. Europa acoperă aproape jumătate din costurile de construcție, iar ceilalți șase membri care iau parte la acest proiect internațional comun contribuie în mod egal la acoperirea costurilor rămase.

(20)

     Programul Erasmus+pentru perioada 2014-2020 combină toate programele anterioare ale UE pentru educație, formare profesională, tineret și sport, inclusiv Programul de învățare pe tot parcursul vieții (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), programul „Tineretul în acțiune” și cinci programe de cooperare internațională (Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink și programul de cooperare cu țările industrializate). În 2015 s-au lansat, de asemenea, programul de mobilitate internațională Erasmus+ și mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți Master Erasmus+.

(21)

     Edițiile din 2013 și 2014 ale raportului întocmit în temeiul articolului 318 includeau deja informații privind diverse acțiuni întreprinse în cadrul acestei inițiative, printre care se numără redistribuirea fondurilor structurale pentru stimularea creșterii și a ocupării forței de muncă și informații preliminare privind progresele înregistrate în ceea ce privește inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte.

(22)

      Evaluarea fazei-pilot a inițiativei Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte – Raport final – decembrie 2015  (audit ad-hoc al fazei-pilot a inițiativei Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte):  http://ec.europa.eu/dgs/economy_finance/evaluation/pdf/eval_pbi_pilot_phase_en.pdf  

(23)

     Pe baza acestei evaluări, Comisia Europeană a pregătit un document de lucru al serviciilor Comisiei care a fost publicat în martie 2016: http://ec.europa.eu/dgs/economy_finance/evaluation/pdf/eval_pbi_pilot_phase_swd_en.pdf

(24)

     LGF din cadrul COSME oferă garanții și contragaranții, inclusiv securitizarea portofoliilor de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor, unor intermediari financiari selecționați (de exemplu, instituții de garantare, bănci, societăți de leasing etc.), astfel încât aceștia să poată acorda IMM-urilor mai multe împrumuturi și leasinguri. Resursele FEIS sunt utilizate pentru a accelera implementarea programului COSME. LGF este succesorul Fondului de garantare pentru IMM-uri (SMEG) , implementat cu succes în cadrul programului-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) în perioada 2007-2013.

(25)

     La 25 iunie 2015, Consiliul și Parlamentul European au adoptat legislația relevantă: Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice.

(26)

     În urma semnării acordului privind FEIS între Comisie și BEI la 22 iulie 2015.

(27)

     Planul de investiții – situația la nivelul UE în luna aprilie 2016: http://ec.europa.eu/priorities/jobs-growth-and-investment/investment-plan_ro

(28)

     Raport privind gestionarea Fondului de garantare al FEIS, adoptat la 31 mai 2016, COM(2016) 353.

(29)

     Incluzând contribuțiile AELS și contribuția țărilor terțe plătită de țările participante, precum și dobânzile regularizate generate de conturile fiduciare.

(30)

     La 31 decembrie 2015.

(31)

     Calcul bazat pe volumul total al împrumuturilor primite de IMM-urile beneficiare = 20 715,1 milioane EUR, împărțit la plafonul garanției UE = 536,3 milioane EUR la 31 decembrie 2015.

(32)

     La 30 septembrie 2015.

(33)

     Calcul bazat pe dimensiunea reală a fondurilor cu capital de risc = 3 099 de milioane EUR, împărțită la capitalul net aprobat al GIF = 555 de milioane EUR. Sursa: Fondul european de investiții (FEI) (2015a), Instrumentul financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare (GIF), Raport trimestrial. 30 septembrie 2015

(34)

     Raportul întocmit de către un grup independent de experți la nivel înalt, precum și comunicarea elaborată de Comisie ca răspuns la recomandările grupului, însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei Europene care evaluează rezultatele PC7 în conformitate cu cele cinci criterii obligatorii de evaluare prevăzute în Orientările privind o mai bună reglementare: http://ec.europa.eu/research/evaluations/index_en.cfm?pg=home  

(35)

     Evaluarea funcționării REA (2012-2015): https://ec.eur opa.eu/research/evaluations/pdf/archive/.../rea_evaluation_report.pdf

(36)

     Mecanismul pentru interconectarea Europei, Regulamentul (UE) nr. 1316/2013.

(37)

     Cinci fonduri, care formează fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), contribuie împreună la sprijinirea dezvoltării economice în toate țările UE, în concordanță cu obiectivele Strategiei Europa 2020: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR); Fondul social european (FSE); Fondul de coeziune (FC); Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR); Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Ultimele două sunt acoperite de rubrica bugetară 2 (Creștere durabilă).

(38)

     Comisia publică anual recomandări cu privire la cum ar putea fi stimulată creșterea și ocuparea forței de muncă, fără a aduce atingere solidității finanțelor publice, pe baza analizei politicilor economice și sociale ale statelor membre.

(39)

     COM(2015) 639 final.

(40)

     Simulări bazate pe modelul macroeconomic QUEST, dezvoltat în cooperare de DG REGIO și DG ECFIN.

(41)

     Statele membre care au aderat la UE după 2004.

(42)

     Condiții prealabile menite să garanteze faptul că statele membre au instituit cadre adecvate de reglementare și de politică și că există o capacitate administrativă suficientă înainte de efectuarea investițiilor din fondurile ESI, astfel încât să se asigure un impact maxim al finanțării.

(43)

     În ceea ce privește FSE, DG EMPL indică în raportul său anual de activitate pentru 2015 că procentul era de 25 % la data-limită de 8 aprilie 2016.

(44)

     Regulamentul (UE) 2015/779 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2012 în ceea ce privește acordarea unei sume de prefinanțare inițială suplimentară către programele operaționale sprijinite de Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”.

(45)

      http://ec.europa.eu/smart-regulation/refit/index_ro.htm  

(46)

      http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/pdf/expost2013/wp14a_final_report_en.pdf

(47)

     Statele membre care au aderat la UE după 2004, cu excepția Croației.

(48)

     Estimări bazate pe simulări de modele economice (de exemplu, modelul HERMIN).

(49)

     Statele membre care erau în UE înainte de 2004.

(50)

     Rezultatele preliminare ale evaluării ex post.

(51)

     Nu există indicatori comuni de rezultat în perioada 2007-2013, dar s-a încercat agregarea unor indicatori similari comunicați de statele membre, cum ar fi cei menționați în prezentul paragraf. Aceste cifre bazate pe un raport din mai 2016 nu sunt definitive, întrucât rapoartele sunt încă în curs de finalizare. Cifrele disponibile în raportul anual de activitate pentru 2015 al DG EMPL s-au bazat pe o versiune anterioară a acestui raport.

(52)

      http://ec.europa.eu/agriculture/dashboards/ .

(53)

     Există un program operațional pentru fiecare stat membru, cu excepția Luxemburgului.

(54)

     Proiectele integrate LIFE oferă finanțare pentru planuri, programe și strategii dezvoltate la nivel regional, multiregional sau național. Scopul avut în vedere este de a implementa legislația de mediu și obiectivele pe scară mai largă și de a spori impactul programului LIFE.

(55)

     Evaluarea ex post privind măsurile financiare ale Uniunii pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării, 2007-2013 (în curs de publicare).

(56)

     Evaluările ex post cu privire la performanța programelor de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 vor fi finalizate în 2016 pentru statele membre și în 2017 la nivelul Comisiei; evaluarea ex post a FEP este în curs și va fi finalizată la sfârșitul anului 2016.

(57)

   A se vedea evaluările: http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/cross_compliance/index_en.htm , precum și http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/environment-summary/fulltext_fr.pdf  

(58)

     COM(2015) 662.

(59)

     JO L 242, 10.9.2002.

(60)

     A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Evaluare finală a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 privind Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE+)”. COM(2013) 478 final.

(61)

     Ibidem.

(62)

     Ibidem.

(63)

     În sectorul agricol, plățile directe au reprezentat în medie 46 % din veniturile exploatațiilor agricole între 2005 și 2013, cu mari variații între statele membre și tipurile de activități agricole.

(64)

     Studiu privind punerea în aplicare a axei 4, a se vedea  http://ec.europa.eu/fisheries/documentation/studies/axis-4/index_en.htm

(65)

     FLAG sunt parteneriate între actori din domeniul pescuitului și alte părți interesate publice și private de la nivel local care sunt menite să abordeze bunăstarea economică, socială și de mediu din zona respectivă.

(66)

     Evaluarea ex post privind măsurile financiare ale Uniunii pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării, 2007-2013 (în curs de publicare).

(67)

     Acest fond sprijină eforturile depuse la nivel național pentru a îmbunătăți capacitățile de primire, a asigura faptul că procedurile de azil sunt în conformitate cu standardele Uniunii, a integra migranții la nivel local și regional și a spori eficacitatea programelor de returnare.

(68)

      http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/european-agenda-migration/press-material/docs/financial_support_to_mss_under_amif_and_isf_en.pdf

(69)

     Pentru date mai detaliate, a se vedea programul privind protecția consumatorilor, inclus în fișele de program anexate la proiectul de buget pentru 2017.

(70)

     Proiectul de raport anual de activitate al agenției executive Chafea.

(71)

     Evaluarea ex post a celui de Al doilea program de acțiune în domeniul sănătății pentru perioada 2008-2013 efectuată în temeiul Deciziei 1350/2007/CE de instituire a unui Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013) – http://ec.europa.eu/health/programme/docs/ex-post_2nd-hp-2008-13_comm-report_ro.pdf – COM(2015) 652 final; Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind punerea în aplicare, rezultatele și evaluarea globală a programului „Europa pentru cetățeni” 2007-2013, 16.12.2015 http://ec.europa.eu/citizenship/pdf/evaluationreportefc2007-2013_ro.pdf .

(72)

     În cursul anului, alocarea bugetară a fost consolidată.

(73)

     Suma totală de la bugetul UE, inclusiv ajutorul pentru dezvoltare și ajutorul umanitar.

(74)

      https://ec.europa.eu/europeaid/aware-west-african-response-ebola-lutte-contre-ebola-en-afrique-de-louest_fr  

(75)

     Asistența umanitară acordată de UE doar în 2015 este de 30 de milioane EUR.

(76)

     Pentru mai multe detalii, a se vedea fișa informativă a DG ECHO privind Ucraina: http://ec.europa.eu/echo/files/aid/countries/factsheets/ukraine_en.pdf

(77)

      https://www.humanitarianresponse.info/en/operations/syria/document/2015-syrian-arab-republic-strategic-response-plan  

(78)

      http://www.unhcr.org/syriarrp6/docs/syria-rrp6-sectoral-plans-WASH.pdf

(79)

     În ansamblu, din 2000, UE și statele sale membre acordă aproape jumătate din asistența oficială pentru dezvoltare la nivel mondial.

(80)

     Datele cu privire la rezultate se referă la programele finanțate de Comisia Europeană și gestionate de Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare, cu fonduri din bugetul UE sau din cadrul Fondului european de dezvoltare.

(81)

     Aproximativ 19 % din totalul gospodăriilor care cultivă plante și se află în satele care fac obiectul programului au raportat creșteri ale veniturilor. Pentru mai multe detalii, a se vedea Raportul anual pentru 2013 al LIFT: http://www.lift-fund.org/sites/lift-fund.org/files/publication/LIFT_Annual_Report_2013.pdf

(82)

      https://europa.eu/eyd2015/ro/european-union/stories/week-14-bringing-clean-water-and-smile-people-living-disabilities-uganda  

(83)

     Sprijinul acordat din bugetul UE presupune transferul direct de fonduri ale UE la bugetul unei țări partenere, pentru a sprijini un program sectorial.

(84)

      http://ec.europa.eu/europeaid/strategic-evaluation-eu-cooperation-bolivia-2007-2013_en

(85)

     În 2015, Comisia a lansat Cadrul UE privind rezultatele în domeniul cooperării internaționale și dezvoltării pentru a consolida capacitatea de monitorizare și de raportare a rezultatelor [SWD(2015) 80]. Informațiile care au la bază acest cadru vor fi incluse în rapoartele viitoare.

(86)

     Toate rapoartele de evaluare relevante sunt disponibile pe site-ul: http://ec.europa.eu/europeaid/node/80199_en.

(87)

      https://ec.europa.eu/europeaid/thematic-evaluation-eu-support-environment-and-climate-change-third-countries-2007-2013_en

(88)

     http://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/evaluation-cooperation-ec-gender-1338-main-report-201504_en.pdf

(89)

     http://ec.europa.eu/echo/files/evaluation/2015/CPM_final_report_en.pdf

(90)

     În contextul prezentului raport, termenul „departamente ale Comisiei” desemnează toate direcțiile generale, serviciile și agențiile executive, fără a include însă Colegiul.

(91)

     Comitetul Organizațiilor de Sponsorizare a Comisiei Treadway (Committee of Sponsoring Organisations of the Treadway Commission – COSO) este o inițiativă comună a cinci organizații din sectorul privat, care are scopul de a oferi opinii de leadership conducerii executive și entităților de guvernanță în aspecte esențiale care țin de guvernanța organizațională, etica în afaceri, controlul intern, gestionarea riscurilor întreprinderilor, fraudă și raportarea financiară. COSO a instituit un model comun de control intern pe care întreprinderile și organizațiile îl pot folosi ca etalon pentru evaluarea propriilor sisteme de control.

(92)

     DG AGRI, DG ECHO, DG SANTE, DG HOME, DG JUST, DG EAC, DG DEVCO și DG CLIMA.

(93)

     Numai DG DEVCO a concluzionat că nu s-au respectat cerințele privind gestionarea documentelor, dat fiind că ratele de înregistrare și de clasificare a documentelor se situau sub rata medie a Comisiei, și a luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea aplicării eficiente a acestui standard.

(94)

     Eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor; fiabilitatea informațiilor; protecția activelor și a informațiilor; prevenirea, depistarea, corectarea și monitorizarea fraudelor și a neregulilor; buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente, avându-se în vedere caracterul multianual al programelor, precum și natura plăților respective (articolul 32 din RF).

(95)

     Acestea sunt cele mai bune estimări ale ordonatorului de credite, luând în considerare toate informațiile relevante disponibile și pe baza raționamentului profesional.

(96)

     Acest lucru se referă la momentul în care au fost executate toate controalele corective și are loc, de obicei, la mai mulți ani după efectuarea plății, în funcție de modalitățile programului. A se vedea definițiile din anexa 2.

(97)

     Pentru unele programe (precum FEADR și fondurile structurale și de investiții europene), sunt încă posibile corecții după închidere. De asemenea, corecțiile după închiderea programului sunt luate în considerare în scopul estimării sumelor expuse riscului la închidere.

(98)

     „Cheltuielile relevante” sunt plățile efectuate, cu excepția prefinanțării plătite, care includ prefinanțarea verificată în cursul exercițiului financiar. Acest lucru se datorează faptului că prefinanțarea plătită în cursul exercițiului financiar este evaluată ca fiind lipsită de riscuri, deoarece fondurile sunt deținute de UE până în momentul în care sunt declarate costurile și prefinanțarea este verificată în exercițiile financiare ulterioare.

(99)

     Sumele expuse riscului estimate la momentul plății și raportate în rapoartele anuale de activitate (enumerate în anexa 1 la prezentul raport) au fost ajustate, în mod prudent, prin (i) neutralizarea efectului produs de faptul că prefinanțarea a fost considerată ca fiind lipsită de riscuri (în special în ceea ce privește domeniile coeziunii și cercetării) și (ii) aplicarea ratei de eroare implicite care rezultă la totalul cheltuielilor relevante (a se vedea nota de subsol precedentă).

(100)

     Aceasta include DG REGIO, DG EMPL, DG MARE și DG HOME. Corecțiile viitoare estimate prezentate în rapoartele anuale de activitate ale DG REGIO și DG EMPL sunt foarte prudente și se bazează pe cea mai scăzută estimare a sumei expuse riscului. În cazul în care s-ar utiliza valoarea mai ridicată, corecțiile viitoare estimate s-ar ridica la 1 839 de milioane EUR. Cu toate acestea, pentru a se asigura că estimarea este suficient de prudentă, se utilizează media ultimelor corecții financiare și recuperări ca fiind valoarea cea mai ridicată a corecțiilor viitoare estimate (1 435 de milioane EUR). Ca urmare a acestei abordări prudente, valoarea cea mai ridicată a sumei expuse riscului la închidere poate fi supraestimată. Nivelul real al corecțiilor viitoare va fi determinat pe baza riscului real identificat la închidere, astfel încât să se asigure că riscul rezidual pentru fiecare program este sub pragul de semnificație (adică sub 2 %).

(101)

     Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 din 17 decembrie 2013, JO L 347/2013.

(102)

     Această nouă dispoziție vizează programele gestionate de DG REGIO, DG EMPL și DG MARE, nefiind aplicabilă pentru DG HOME.

(103)

     Acest raport este elaborat de Comisie și transmis autorității care acordă descărcarea de gestiune și Curții – raportul va fi disponibil pe site-ul web al Direcției Generale Buget  după adoptarea sa. Puteți consulta Raportul pentru 2014 făcând click pe următorul link: Protection of the European Union Budget to year end 2014 (Protecția bugetului Uniunii Europene până la sfârșitul exercițiului 2014) .

(104)

     De exemplu, în recenta comunicare cu titlul „Synergies and Efficiencies in the Commission – New Ways of Working” (Sinergii și creșteri ale eficienței în Comisie – noi moduri de lucru), Comisia a descris acțiunile care urmează să fie întreprinse în legătură cu funcțiile de coordonare și auxiliare în toate direcțiile generale.

(105)

     DG AGRI, DG CNECT, DG DEVCO, DG ECFIN, DG ENV, EPSO, DG ESTAT, DG HOME, DG HR, OIB, PMO, REA, DG SANTE.

(106)

     DG BUDG, DG CLIMA, EACEA, ERCEA, FPI, DG GROW, IAS, DG JUST, OIL, OP, DG RTD, DG TAXUD.

(107)

     Un audit realizat de Serviciul de Audit Intern în 2015 a constatat faptul că s-au înregistrat progrese în politica antifraudă a Comisiei, deși integrarea în sistemele de control intern ar putea fi îmbunătățită. Integrarea facilitează punerea în aplicare și împiedică strategiile antifraudă să devină un nivel suplimentar de control.

(108)

     A se vedea documentul „Methodology and guidance for the development of DGs’ anti-fraud strategies” (Metodologie și îndrumări pentru elaborarea strategiilor antifraudă ale direcțiilor generale).

(109)

     Rezervele sunt prezentate în anexa 1 care le indică și pe cele nou introduse.

(110)

     Aceste DG-uri sunt: DG DEVCO (Instrumentul financiar pentru pace în Africa), DG CLIMA (Registrul UE de comercializare a certificatelor de emisii), DG ENER (Programul de asistență pentru dezafectare nucleară) și DG HR (responsabilitate în școlile europene).

(111)

     IPA/CARDS/PHARE – gestiunea indirectă aplicată de către țările beneficiare și gestiunea indirectă aplicată de către alte entități cărora le-a fost încredințată execuția.

(112)

     Măsurile de preaderare IPARD pentru Turcia.

(113)

     Rezerva actuală privește programele operaționale din cadrul FEDR/Fondului de coeziune pentru perioada 2007-2013 în 14 state membre, 6 programe de cooperare teritorială europeană și un program IPA-CTF.

(114)

     Anexa 1 conține datele pentru fiecare departament al Comisiei. Totalul cheltuielilor se bazează pe „plățile efectuate” în 2015, astfel cum au fost indicate în raportul anual de activitate (anexa 3, tabelul 2). Aceste cifre rezultă din datele contabile provizorii pentru 2015, care sunt disponibile la 31 martie 2016 și pot fi revizuite.

(115)

         Inclusiv DG HOME.

(116)

         Pentru relațiile externe, totalul cheltuielilor include și cheltuielile din cadrul FED (3 328 de milioane EUR).

(117)

     Prezentul raport ia în considerare cele mai recente cifre care au fost actualizate după finalizarea rapoartelor anuale de activitate, ceea ce explică unele diferențe minore față de sumele incluse în rapoartele anuale de activitate.

(118)

     EACEA (programele Cultură și tineret 2007-2013), EASME și DG GROW (programul pentru competitivitate și inovare) și DG RTD (Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel).

(119)

     „Rezervele necuantificate” sunt definite drept rezerve pentru care nu este posibil să se facă o evaluare precisă a impactului sau care nu pot fi cuantificate deoarece sunt legate de reputație.

(120)

     Regulamentul (Euratom) nr. 1368/2013 al Consiliului din 20 decembrie 2013 (JO L 346) și Regulamentul (Euratom) nr. 1369/2013 din 20 decembrie 2013 (JO L 346) și rectificările aferente acestora din 11 ianuarie 2014 (JO L 8).

(121)

     Ca urmare a unei decizii a Comisiei, funcția de audit intern a fost centralizată în 2015 în cadrul IAS. Fostele structuri de audit intern din direcțiile generale și serviciile Comisiei au încetat să mai existe la 15 februarie 2015.

Top