17.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 423/53

—

sprijină cu tărie Uniunea Europeană (UE) în îndeplinirea rolului ei de lider în cadrul negocierilor internaționale;

—

îndeamnă Uniunea să își accelereze eforturile înainte de 2020 și de intrarea în vigoare a noului acord privind clima, în special în ceea ce privește eficiența energetică, semnalul de preț al CO2 în Europa și mobilizarea finanțării internaționale în vederea combaterii schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare;

—

încurajează UE să mărească, înainte de evenimentul de la Paris și nu mai târziu de 2016, nivelul „contribuției preconizate stabilite la nivel național (INDC – Intended Nationally Determined Contribution)” și consideră că Acordul de la Paris va trebui să fie unul durabil și dinamic, care să conțină un mecanism ce permite reevaluarea și adaptarea periodică (o dată la cinci ani) a contribuției fiecărei țări;

—

încurajează Uniunea să precizeze modul în care își va respecta angajamentele financiare pe care și le-a asumat la Copenhaga, în 2009, și să pledeze pentru o abordare echitabilă în materie de finanțare și diferențiere, care să permită susținerea tranziției energetice și a rezilienței celor mai sărace sau mai vulnerabile teritorii din lume;

—

face apel la o nouă guvernanță mondială în domeniul climei, bazată pe principiile guvernanței pe mai multe niveluri, în care intervențiile actorilor nestatali să fie recunoscute pe deplin, iar fiecare nivel de guvernare să își poată optimiza acțiunile de combatere a schimbărilor climatice.

1.

În ceea ce privește cel de al 5-lea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și raportul său de sinteză, CoR își manifestă profunda preocupare în privința faptului că pe glob nu se înregistrează progrese în direcția limitării creșterii temperaturii la 2 oC. Comitetul recunoaște necesitatea stringentă de a accelera eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adaptare la efectele schimbărilor climatice, precum și de a încheia, la Paris, un acord care să permită respectarea acestui prag.

2.

Prin urmare, CoR invită UE să susțină activ îndeplinirea unui obiectiv global pe termen lung, care să corespundă scenariilor celor mai sigure ale IPCC. Scopul este de a ajunge la zero emisii de dioxid de carbon în 2050. Un astfel de obiectiv comun ar transmite efectiv un semnal puternic tuturor țărilor și părților interesate, dar mai ales investitorilor, în vederea îndepărtării energiilor fosile din economia mondială.

CoR reamintește, în acest sens, că UE și-a stabilit un obiectiv pe termen lung, de reducere cu 80-95 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050.

3.

CoR consideră că primele angajamente ale UE în contextul contribuției preconizate stabilite la nivel național sunt promițătoare, dar îndeamnă Uniunea să meargă mai departe, prin revizuirea mai ambițioasă a angajamentelor sale, stabilite de Consiliul European în octombrie 2014. CoR este de părere (2) că o reducere cu cel puțin 50 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în Europa ar fi în același timp realistă și benefică. De asemenea, este posibil și de dorit să se ajungă la o pondere de cel puțin 40 % a energiei din surse regenerabile și la o eficiență energetică de 40 %. În plus, CoR consideră că UE ar trebui să susțină includerea în acordul de la Paris a unor perioade de angajament și a unor cicluri de revizuire de cinci ani, începând din 2025, astfel încât să se evite urmărirea unor obiective mai modeste pe o perioadă lungă, dar și ca evoluțiile științifice și tehnologice să fie luate în considerare în mod regulat.

4.

CoR solicită țărilor dezvoltate din UE și din afara ei să lanseze un „pachet financiar” înainte de COP21, pentru a sprijini eforturile de adaptare la schimbările climatice și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările în curs de dezvoltare. CoR se așteaptă ca UE să elaboreze o foaie de parcurs pentru creșterea resurselor sale financiare, care vor trebui să fie previzibile, transparente, noi și suplimentare. În respectivul document, UE ar urma să indice modul în care intenționează să își respecte angajamentul de a reuni contribuția care îi revine din cele 100 de miliarde USD pe an, până în 2020. În acordul de la Paris, UE va trebui, de asemenea, să sprijine principiul noilor angajamente financiare pentru perioada de după 2020, formulate la fiecare cinci ani, cu obiective separate pentru adaptare, neglijată până acum în cadrul finanțării combaterii schimbărilor climatice.

5.

De asemenea, CoR salută poziția Comisiei Europene potrivit căreia acordul și deciziile aferente trebuie să ofere un cadru pentru un set solid de norme privind transparența și un sistem comun, unificat de măsurare, raportare și verificare periodică a progreselor fiecărei părți în legătură cu obiectivele sale privind emisiile de gaze cu efect de seră. Un astfel de cadru va constitui un fundament esențial pentru o cooperare globală semnificativă în materie de climă, deoarece trebuie să existe încredere în privința faptului că angajamentele sunt îndeplinite. În plus, cadrul va fi esențial pentru identificarea nivelului de atenuare atins și pentru încurajarea atitudinilor ambițioase, servind ca atare intereselor tuturor.

6.

CoR salută poziția Comisiei Europene (CE), referitoare la includerea adaptării printre pilonii acordului (reducerea gazelor cu efect de seră și finanțarea). Este esențial să se recunoască legătura clară dintre creșterea temperaturii și sporirea nevoilor de adaptare.

CoR salută și faptul că Fondul verde pentru climă a hotărât să își împartă resursele în mod egal între atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Comitetul recomandă Comisiei să folosească inițiativa „Primarii se adaptează” (Mayors Adapt), lansată în 2014 ca parte a strategiei UE de adaptare la schimbările climatice, drept bună practică și eventual exemplu de urmat de către partenerii internaționali în vederea consolidării rezilienței teritoriilor.

Țările în curs de dezvoltare, dar mai ales cele mai puțin avansate și micile state insulare, sunt cele mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice, motiv pentru care noul acord privind clima trebuie să permită luarea în considerare a nevoilor lor de adaptare.

7.

CoR recomandă, de asemenea, ca UE să își sporească încă de pe acum eforturile de combatere a schimbărilor climatice (fără a aștepta intrarea în vigoare a acordului de la Paris, în 2020), prin:

8.

Regiunile și orașele au un rol esențial în realizarea și consolidarea obiectivelor climatice ale țărilor. Dat fiind că ele sunt cele care influențează mobilitatea și transporturile, planificarea urbană și construcțiile, energia și infrastructurile verzi, acestea sunt principalii actori implicați în eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de creștere a rezistenței la impactul schimbărilor climatice.

9.

CoR constată cu satisfacție că noul regim în materie de climă promite să pună mai mult accent pe îndeplinirea efectivă a angajamentelor asumate prin protocolul de la Paris. Rolul regiunilor și al orașelor este evidențiat de către CE și de mulți alți actori în cadrul negocierilor ONU (4) privind schimbările climatice. Aceștia au în vedere recunoașterea, prin intermediul noului acord, a importanței acțiunilor orașelor și regiunilor, fără de care statele nu vor fi niciodată în măsură să își îndeplinească angajamentele. Credibilitatea angajamentelor asumate de către părți va depinde de implicarea reală și fermă a orașelor și regiunilor, precum și a întreprinderilor și a investitorilor.

10.

Se impune acordarea unei atenții sporite Convenției primarilor, precum și o menținere a acesteia până în 2030 și chiar 2050, pentru a stimula dinamica celor 6  500 de orașe și regiuni europene semnatare, care s-au angajat să depășească obiectivele UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020.

CoR sprijină extinderea Convenției primarilor la nivel mondial și solicită Comisiei să pună la dispoziție mijloacele necesare unei astfel de acțiuni, cu respectarea realităților teritoriale. Această extindere ar trebui realizată în coordonare cu alte inițiative naționale și internaționale desfășurate de rețele ale autorităților locale și regionale, cum este Compact of Mayors, și acordând atenția cuvenită respectivelor inițiative. În același timp, trebuie evitată marginalizarea orașelor care au decis să acționeze în sensul combaterii schimbărilor climatice, dar fără să facă parte din Convenție.

11.

CoR solicită CE să se mobilizeze pentru luarea în considerare, în cadrul noului acord, a eforturilor cuantificabile ale orașelor și regiunilor în contribuțiile naționale (sub aspectul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, al economiilor de energie și al energiei din surse regenerabile). Comisia se poate baza în special pe lucrările Pactului statelor și regiunilor (Compact of States and Regions), ale Convenției primarilor și ale Pactului primarilor (Compact of Mayors), care includ toate angajamente clare, precise și transparente ale orașelor și regiunilor din Europa și din întreaga lume.

CoR este de părere că se impune instituirea de condiții adecvate (reglementare și mecanisme financiare), care să permită optimizarea acțiunilor întreprinse de orașe și regiuni.

12.

CoR reafirmă necesitatea unei politici de investiții hotărâte și inovatoare care să orienteze proiectele durabile – mai ales cele din domeniile energiei și adaptării – către teritorii și care să includă orașele și regiunile în procesul de alocare a fondurilor și în cel de examinare a oportunității unor proiecte de mai mici dimensiuni, în cadrul Planului Juncker. Comitetul recomandă analizarea propunerii de a deduce investițiile în materie de climă din calculul datoriei „Maastricht”.

13.

CoR recomandă facilitarea accesului oraşelor şi regiunilor la principalele fonduri mondiale în domeniul climei: Fondul verde pentru climă, Fondul global pentru mediu și Fondul de adaptare.

În special, accesul direct al autorităților locale și regionale din cele mai vulnerabile țări în curs de dezvoltare la fondurile mondiale de combatere a schimbărilor climatice, în special la Fondul verde, ar permite o intervenție accelerată a acestor actori, în cadrul unei abordări comune privind schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare ale mileniului.

14.

CoR propune o guvernanță globală în domeniul climei, care să oficializeze activitatea orașelor și regiunilor și să fie bazată pe principiile guvernanței pe mai multe niveluri:

15.

CoR salută organizarea la Lyon a Summitului mondial privind clima și teritoriile, la 1 și 2 iulie 2015, precum și a reuniunii mondiale la nivel înalt a administrațiilor locale pe tema schimbărilor climatice, la Paris, între 4 și 7 decembrie 2015, și își exprimă intenția de a participa. Aceste evenimente reprezintă o șansă pentru toți actorii nestatali de a colabora înaintea și în timpul COP 21, și de a-și reafirma rolul esențial, anunțând o serie de angajamente importante pentru a cataliza acțiunile de la nivel global privind clima, în special cele ale statelor.

16.

În fine, CoR recomandă Uniunii Europene să sprijine adoptarea unei decizii a COP de introducere a unui program de lucru privind acțiunea orașelor și regiunilor pentru climă, definind un modus operandi unic între autoritățile locale și regionale, pe de o parte, și statele membre, pe de altă parte. Acest lucru se poate face după exemplul Convenției privind diversitatea biologică (CDB), care a adoptat în 2010 un „plan de acțiune pentru orașe și regiuni” (5). Un astfel de plan ar reprezenta o aplicare flexibilă a principiului guvernanței pe mai multe niveluri la nivel internațional.

Angajamentul tuturor actorilor implicați este esențial pentru succesul COP21 și al luptei globale împotriva schimbărilor climatice

17.

IPCC și UNEP (Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu) indică în mod clar că, pentru a putea limita încălzirea globală la 2 oC până la sfârșitul secolului, toți actorii trebuie să își intensifice imediat eforturile de reducere a emisiilor, începând cu cei din țările cărora le revine cea mai mare responsabilitate în privința schimbărilor climatice.

Noua politică privind clima trebuie să se bazeze pe sprijinul larg al tuturor părților interesate și trebuie pusă în aplicare printr-o abordare ascendentă. În acest sens, orașele și regiunile joacă un rol vital în informarea, educarea și aducerea laolaltă a inițiativelor actorilor vizați.

18.

Ținând cont de dezbaterile în curs privind „Agenda de acțiune” propusă de copreședinția franceză și peruviană a COP în vederea consolidării acțiunii tuturor părților implicate, CoR își reiterează dorința de a vedea orașele și regiunile implicate în această agendă. Comitetul Regiunilor:

19.

În acest spirit de implicare colectivă, CoR intenționează să transmită mesaje convergente cu cele ale Comitetului Economic și Social European, pentru a arăta că regiunile și orașele sunt mobilizate în perspectiva COP 21, alături de societatea civilă și de întreprinderi.

20.

Încălzirea globală este una dintre cele mai mari provocări cu care umanitatea se confruntă sub aspectele dezvoltării durabile, sănătății și economiei mondiale. Conferința de la Paris nu reprezintă un scop în sine, ci startul unui proces dinamic și evolutiv, care va permite comunității internaționale să remedieze situația existență și să revină la traiectoria ce vizează menținerea creșterii temperaturii sub 2 oC. Încheierea, la Paris, a unui nou acord global privind clima reprezintă un imperativ, la fel ca facilitarea și consolidarea dinamicii actorilor implicați, în vederea furnizării unui răspuns comun și pe măsura provocărilor.