COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 17.12.2015

COM(2015) 662 final

RAPORT AL COMISIEI

AL OPTULEA RAPORT ANUAL PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A FONDULUI EUROPEAN PENTRU PESCUIT (2014)

{SWD(2015) 295 final}

Cuprins

1.INTRODUCERE

2.EVALUAREA GENERALĂ A PUNERII ÎN APLICARE A FEP

2.1.Execuția financiară a FEP de către statele membre

2.2.Principalele zone de intervenție pentru FEP

2.3.Evoluția pe axe prioritare

2.4.Execuția bugetară de către Comisie

2.5.Utilizarea asistenței tehnice de către statele membre

2.6.Utilizarea asistenței tehnice de către Comisie

2.7.Coordonarea FEP cu fondurile structurale și cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

2.8.Nereguli raportate de statele membre

3.EVALUAREA PUNERII ÎN APLICARE A FEP PE AXE

3.1.Axa 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare

3.1.1.Performanța economică a flotei de pescuit a UE în 2013 (conform raportului economic anual pentru 2015)

3.1.2.Încetarea definitivă a activităților de pescuit

3.1.3.Încetarea temporară a operațiunilor de pescuit

3.1.4.Investițiile la bordul navelor de pescuit și selectivitatea

3.1.5.Pescuitul costier la scară mică

3.1.6.Compensația socio-economică pentru gestionarea flotei de pescuit

3.2.Axa 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură

3.2.1.Pescuitul în apele interioare

3.2.2.Acvacultura

3.2.3.Prelucrarea

3.3.Axa 3: Măsuri de interes comun

3.3.1.Porturile de pescuit, locurile de debarcare și adăposturile

3.3.2.Dezvoltarea de piețe noi și campanii de promovare

3.3.3.Operațiuni pilot

3.4.Axa 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit

4.Prima serie de concluzii operaționale privind FEP pentru perioada 2007-2013

1.INTRODUCERE

În conformitate cu articolul 68 din Regulamentul privind Fondul european pentru pescuit (FEP) 1 , până la 31 decembrie în fiecare an Comisia trebuie să transmită Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport privind modul de punere în aplicare a FEP. Raportul se bazează pe o examinare și evaluare de către Comisie a rapoartelor anuale ale statelor membre și pe oricare alte informații disponibile. De asemenea, raportul include o analiză a punerii în aplicare a unor măsuri cheie FEP.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul include o sinteză a punerii în aplicare a FEP în fiecare stat membru, precum și cinci tabele cu informații detaliate privind execuția financiară 2 . Acest ultim raport al Comisiei conține o evaluare generală a punerii în aplicare a FEP de către statele membre și de către Comisie în cursul anului 2014. Datele privind angajamentele furnizate de statele membre au fost suficiente pentru o analiză mai amplă până la 31 mai 2015, oferind astfel o imagine mai cuprinzătoare asupra punerii în aplicare actuale a FEP, la mai puțin de un an înainte de termenul-limită pentru punerea în aplicare a FEP pe teren (31 decembrie 2015). Dat fiind că statele membre, în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2015/895 3 , nu trebuie să prezinte în 2016 rapoarte anuale privind punerea în aplicare a programului operațional în cursul anului 2015, Comisia nu va prezenta un raport anual privind punerea în aplicare a FEP pentru anul respectiv.

Cu toate acestea, Comisia va include o sinteză a auditurilor privind sistemele de gestiune și control instituite de statele membre și privind asistența FEP, astfel cum prevede articolul 68 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul privind FEP, ca anexă la „Raportul de sinteză cu privire la programele de fonduri ESI din 2016” prevăzut la articolul 53 din Regulamentul privind dispozițiile comune 4 .

2.EVALUAREA GENERALĂ A PUNERII ÎN APLICARE A FEP

2.1.Execuția financiară a FEP de către statele membre

Plățile intermediare certificate trimise de statele membre în 2014 s-au ridicat la 567 de milioane EUR, reprezentând o creștere de 4 % în comparație cu aceeași cifră din 2013 (544 de milioane EUR).

Din 2007 până la 31 mai 2015, angajamentele FEP ale statelor membre s-au ridicat la 3,91 miliarde EUR. Acest cuantum reprezintă o creștere de 14,5 % a angajamentelor FEP în comparație cu 31 mai 2014 (495 de milioane EUR într-un singur an), dată la care nivelul angajamentelor era încă relativ scăzut. La 31 mai 2015, procentul de angajament din FEP era de 90,83 % 5 .

Atât angajamentele, cât și cheltuielile certificate la nivelul statelor membre sunt încă sub nivelul așteptat înainte de finalul punerii în aplicare a FEP. La 31 mai 2015, peste 9 % din alocarea FEP (în jur de 394 de milioane EUR) nu era încă angajată, indicând o necesitate urgentă de accelerare a angajamentelor, ceea ce, la fel precum în cazul plăților certificate, reprezintă un motiv de preocupare, având în vedere că data finală de eligibilitate a cheltuielilor este 31 decembrie 2015.

Contribuția publică națională până la 31 mai 2015 s-a ridicat la 2,44 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 321,62 milioane EUR față de 31 mai 2014 (+15,17 %).

În aceeași perioadă, contribuțiile private la măsurile sprijinite de FEP s-au ridicat la 2,92 miliarde EUR, reprezentând o suplimentare de 375,36 milioane EUR, și anume o creștere de 14,73 % față de 31 mai 2014. Astfel cum reiese din rapoartele anterioare, contribuțiile private se regăsesc, în principal, în prelucrare (45,62 %), acvacultură (24,95 %) și investiții la bordul navelor (10,23 %). La acestea este necesar să se adauge în prezent investițiile în dezvoltarea zonelor de pescuit (8,57 %). Cele patru măsuri reprezintă aproape 90 % din totalul investițiilor private.

Din perspectiva efectului de pârghie, fiecare euro din sprijinul FEP angajat generează un angajament de 1,37 EUR din fondurile naționale (+2,2 % în comparație cu 31 mai 2014), din care 0,75 EUR din finanțări private și 0,62 EUR din contribuții publice naționale.

2.2.Principalele zone de intervenție pentru FEP

Tabelul de mai jos compară nivelurile de angajament pentru cele mai utilizate cinci măsuri, la finalul lunilor iulie 2012, mai 2013, mai 2014 și, respectiv, mai 2015:

Tabelul 1

Concentrarea angajamentelor FEP pe cele cinci măsuri rămâne destul de ridicată (68,46 %); această cifră este similară cu cea din 2013 și puțin peste cea din anul 2014.

Încetarea permanentă și temporară își continuă scăderea în termeni relativi (a se vedea tabelul 3), în special cea din urmă, care, cu 5,83 % din angajamente, a fost depășită de acțiunile colective din cadrul axei 3 (7,36 % din angajamente) și în prezent este a șaptea cea mai utilizată măsură. Tabelul de mai jos evidențiază această scădere; rata de angajare a celor două măsuri împreună se reduce cu 30 % pe perioada analizată.

Tabelul 2

2.3.Evoluția pe axe prioritare

Tabelul de mai jos prezintă evoluția importanței relative a angajamentelor totale pentru fiecare axă prioritară, pentru perioada cuprinsă între iulie 2012 și mai 2015.

Situația de la 31 mai 2015 urmează tendința anilor precedenți, inclusiv scăderea axei 1 și cu excepția axei 4, care prezintă o creștere semnificativă a importanței relative din 2012.

Tabelul 3

Tabelul și graficul de mai jos prezintă relația dintre angajamentele efective și cheltuielile planificate în 2007 pentru fiecare axă prioritară în perioada 2012-2015.

Tabelul 4

Tabelele și graficele de mai sus arată că, într-o perioadă de trei ani, a existat o convergență a ratei angajamentelor între diferitele axe. La începutul perioadei de programare ratele de angajamente se deosebeau semnificativ din motive diferite, cum ar fi criza combustibililor din 2008, impactul crizei economice și financiare, noutatea axei 4, precum și necesitatea de a depăși discrepanța dintre obiectivele intervenției și nevoile reale la fața locului.

Cea mai importantă evoluție, astfel cum s-a observat deja în rapoartele precedente ale Comisiei, este declinul cheltuielilor publice din axa 1, care poate fi explicat prin doi factori: în primul rând, schemele de dezmembrare deja puse în aplicare în cadrul IFOP 7 , care au continuat în primii ani de punere în aplicare a FEP, au abordat, în mare parte, problemele de supracapacitate în unele segmente ale flotei. Datorită ameliorării rentabilității pentru o serie de flote în cursul ultimilor ani, sectorul a devenit mai încrezător în capacitatea sa de a prospera fără sprijin public. Prin urmare, axa 1 avansează destul de lent și rămâne în prezent în urma mediei.

Axele 2 și 3 sunt cele mai avansate din punct de vedere al angajamentelor, axa 2 fiind foarte aproape de 100 %, iar axa 3 apropiindu-se de 95 %. Cu toate acestea, axa 4 (și axa 5) progresează cel mai rapid din 2012. Până în mai 2015, axa 4 aproape ajunsese din urmă restul axelor: în mai puțin de trei ani, distanța față de medie a fost redusă de la 29 de puncte procentuale la 10, cu o accelerare puternică după luna mai 2014 (+42 %).

2.4.Execuția bugetară de către Comisie

În conformitate cu programarea financiară, ultimele angajamente anuale pentru perioada 2007-2013 au fost efectuate în bugetul UE din 2013.

În 2014, 13,9 % (567,25 milioane EUR) din pachetul financiar total a fost achitat ca plăți intermediare, 83,8 % pentru regiunile de convergență (475,49 milioane EUR) și 16,2 % pentru regiunile de neconvergență (91,76 milioane EUR). Informații detaliate sunt furnizate în anexa 1 și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport.

2.5.Utilizarea asistenței tehnice de către statele membre

În 2014, 23 de state membre au angajat sume de bani alocate din bugetul de asistență tehnică (axa 5). Sumele mai mari au fost angajate de Croația (100 % din fondurile FEP alocate axei 5), Polonia (8,2 %), Suedia (6,5 %), Danemarca (6 %), Belgia (5,8 %) și România (7 %). Printre acțiunile finanțate se numără consolidarea capacității administrative, dezvoltarea tehnologiei informației, publicitatea și informarea, precum și sprijinirea gestionării și a punerii în aplicare a programelor operaționale. Graficul de mai sus ilustrează creșterea semnificativă începând cu luna mai 2013, cu o rată a angajamentelor de 45 % care a ajuns la 84 % doi ani mai târziu.

2.6.Utilizarea asistenței tehnice de către Comisie

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) 8 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, înlocuind astfel FEP. Prin urmare, în 2014, Comisia nu a angajat noi acțiuni în cadrul asistenței tehnice FEP.

2.7.Coordonarea FEP cu fondurile structurale și cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) 9

Programele operaționale (PO) demonstrează că statele membre au fost conștiente de la început de necesitatea de a asigura, în punerea în aplicare a FEP, coerența și coordonarea cu fondurile structurale și cu FEADR. Rapoartele anuale de punere în aplicare ale statelor membre nu se referă în mod explicit la probleme fundamentale de coordonare.

2.8.Nereguli raportate de statele membre

În ceea ce privește FEP, statele membre au identificat și au raportat 102 nereguli în 2014, care implică 8,7 milioane EUR (reprezentând 1,5 % din cheltuielile certificate). Dintre acestea, 11 sunt semnalate a fi de natură frauduloasă de către cinci state membre, implicând o sumă de 2,1 milioane EUR 10 .

3.EVALUAREA PUNERII ÎN APLICARE A FEP PE AXE

La 31 mai 2015, sprijinul FEP era angajat pentru un total de 134 689 de operațiuni. Tabelul de mai jos rezumă evoluția numărului de operațiuni în cursul perioadei iulie 2012 – mai 2015. Acesta arată că, deși numerele cresc într-un ritm de două cifre, rata anuală de creștere a fost în scădere din 2012.

Tabelul 5

Costul total mediu pe operațiune este de 67 941 EUR, din care 46 525 EUR reprezintă sprijinul public total, iar 28 635 EUR constituie contribuția FEP. Contribuția privată se ridică la 21 416 EUR, ușor peste 30 % din totalul costurilor eligibile. Aceste sume reprezintă o creștere mică (+1,5 %) față de 2014.

3.1.Axa 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare

3.1.1.Performanța economică a flotei de pescuit a UE în 2013 (conform raportului economic anual pentru 2015 11 )

Datele pentru 2013, pe baza cărora s-a fondat raportul economic anual (REA) pentru 2015, demonstrează că în 2013 flota de pescuit a UE a fost în general profitabilă, generând 6,8 miliarde EUR în venituri, 3,4 miliarde EUR de valoare adăugată brută, 506 milioane EUR în profit net și 7,8 % marjă de profit net. Această tendință pozitivă se reflectă, de asemenea, în așteptările pozitive ale industriei, cu investiții în creștere în ultimii ani (în principal, noi nave de pescuit și investiții la bord). Cu toate acestea, tendința generală pozitivă nu este valabilă pentru toate flotele UE, întrucât trei flote naționale, și anume cele ale Belgiei, Finlandei și Portugaliei, au înregistrat pierderi în 2013.

Îmbunătățirea generală a performanțelor economice ale flotei poate fi explicată, în mare măsură, prin evoluția pozitivă a prețurilor la prima vânzare ale unor specii de pești importante, prin trecerea la unelte de pescuit mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil și înlocuirea motoarelor (în unele cazuri, cu sprijinul FEP), prin consolidarea flotei, precum și prin schimbări în comportamentul de pescuit și de comercializare. Scăderea prețurilor la combustibil și reducerea consumului de combustibil cu aproximativ 10 % între anii 2008 și 2013 au contribuit, de asemenea, la consolidarea performanței economice a majorității flotelor UE. Reducerea consumului de combustibil, care a început într-o perioadă cu prețuri ridicate la combustibil, continuă încă în pofida faptului că aceste prețuri au scăzut.

Datele din REA indică diferențe semnificative între regiuni (în special pentru Marea Mediterană), precum și între segmentele de flotă. Performanța pescuitului costier la scară mică a avut tendința de a se deteriora, în timp ce flotele industriale au cunoscut o îmbunătățire semnificativă în perioada 2008-2013.

3.1.2.Încetarea definitivă a activităților de pescuit

Până la 31 mai 2015, FEP a contribuit la 4 267 de operațiuni de încetare definitivă (+4 % față de 31 mai 2014), care s-au ridicat la un cost public total de 935,81 milioane EUR, incluzând o contribuție de 546,34 milioane EUR din FEP.

Costurile per operațiune nu s-au schimbat în mod semnificativ comparativ cu anii anteriori. Costul total per operațiune se ridică la 219 313 EUR, din care 128 038 EUR reprezintă finanțare FEP (a cincea cea mai scumpă din punct de vedere al finanțării FEP angajate).

Cifra de mai sus include un număr mic de operațiuni de reafectare (48). Costurile de reafectare (383 131 EUR, incluzând 237 249 EUR din finanțare FEP) sunt cu 73 % mai ridicate decât cele pentru dezmembrare.

3.1.3.Încetarea temporară a operațiunilor de pescuit

La fel precum în anii anteriori, încetarea temporară rămâne cea mai utilizată măsură din perspectiva numărului de operațiuni (63 152 de operațiuni, reprezentând 46,27 % din numărul total). Cu toate acestea, în termeni relativi, importanța sprijinului pentru încetarea temporară a înregistrat o scădere de 10 % între mai 2014 și mai 2015.

Costurile medii pe operațiune în cadrul acestei măsuri rămân cele mai scăzute din cadrul FEP (6 109 EUR costuri totale, 3 608 EUR costuri FEP) și sunt în continuare în scădere din iulie 2012.

3.1.4.Investițiile la bordul navelor de pescuit și selectivitatea

Investițiile în selectivitate și la bordul navelor de pescuit reprezintă în continuare al doilea cel mai utilizat set de măsuri FEP (13 019 operațiuni); cu toate acestea, importanța lor relativă a înregistrat o scădere din mai 2013 (de la 10,8 % la 9,54 %).

Totalul investițiilor s-a ridicat la 509,6 milioane EUR, din care totalul aferent contribuției publice a fost de 210,53 milioane EUR. Participarea FEP la contribuția publică a fost de 121,93 milioane EUR (3,12 % din totalul angajamentelor FEP, în creștere de la 2,86 % în anul anterior).

Costul pe operațiune a fost de 39 143 EUR, din care contribuția publică a fost de 16 171 EUR (9 366 EUR din FEP). Contribuția privată pe operațiune a fost destul de mare: 23 000 EUR.

Cifrele de mai sus includ 1 509 de înlocuiri de motoare și 954 de înlocuiri de unelte. Înlocuirea motorului reprezintă puțin peste 1 % din numărul total de operațiuni, dar numai 0,31 % din totalul angajamentelor FEP. Costurile totale pe operațiune sunt de 32 753 EUR, din care 8 057 EUR sunt suportați de FEP și 5 890 EUR din contribuțiile publice naționale.

Un număr de 12 state membre au utilizat această măsură. Franța (516), Spania (348), Portugalia (220), Italia (111), Grecia (102) și Regatul Unit (92) reprezintă 99 % din numărul total al operațiunilor. Cu toate acestea, luând în considerare mărimea flotelor, primii trei cei mai intensivi utilizatori sunt Belgia (motoarele înlocuite corespund unui procentaj de 24,39 % din flotă), Franța (7,3 %) și Cipru (4,9 %).

În ceea ce privește înlocuirea uneltelor, costurile totale pe operațiune sunt mai scăzute: 21 495 EUR, din care 4 873 EUR sunt suportați din FEP și încă 4 600 EUR din contribuții publice naționale. Un total de 13 state membre au utilizat această măsură, Cipru (429), Spania (139), Grecia (118), Italia (88) și Regatul Unit reprezentând 80 % din numărul total de operațiuni.

3.1.5.Pescuitul costier la scară mică

Operațiunile în favoarea pescuitului costier la scară mică rămân puține la număr, reprezentând doar 4,21 % din numărul total de operațiuni și numai 0,97 % din totalul angajamentelor FEP. Costurile totale pe operațiune sunt de 11 808 EUR, din care 9 586 EUR reprezintă contribuții publice. Contribuția FEP, și anume 6 620 EUR, este a doua cea mai scăzută după cea alocată operațiunilor de încetare temporară. Contribuția privată a fost de 2 222 EUR.

3.1.6.Compensația socio-economică pentru gestionarea flotei de pescuit 

Numărul de operațiuni din cadrul acestei măsuri este foarte similar cu cel anterior: 4,17 % din numărul total de operațiuni, reprezentând numai 1,82 % din totalul angajamentelor FEP. Costul total pe operațiuni se ridică la 36 991 EUR, din care 20 961 EUR au fost acoperiți din contribuții publice (12 499 EUR din FEP). Contribuția privată, de 16 000 EUR, este mai ridicată decât în cazul pescuitului costier la scară mică.

În linii mari, numărul și costurile operațiunilor din cadrul axei 1 confirmă, de asemenea, declinul relativ al acesteia din ultimii ani.

3.2.Axa 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură

3.2.1.Pescuitul în apele interioare

Operațiunile de pescuit în apele interioare rămân puține ca număr și foarte mici din punct de vedere al costurilor totale. Cu toate acestea, numărul operațiunilor a crescut cu 41 % între 31 mai 2014 și 31 mai 2015. La 31 mai 2015, numărul operațiunilor era de 1 327 (0,97 % din total). Acestea reprezintă 0,44 % din totalul angajamentelor FEP, constituind al doilea cel mai mic element de angajament. De asemenea, ele constituie al patrulea cel mai ieftin element din punct de vedere al angajamentelor FEP pe operațiune, cu un cost de 12 892 EUR, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate din costul mediu FEP pe operațiune. Costul total pe operațiune este de 33 089 EUR, care rămâne al treilea cel mai mic. Contribuția națională publică este de 9 390 EUR, iar contribuția privată pe operațiune este de 10 800 EUR.

3.2.2.Acvacultura

Astfel cum s-a menționat mai sus, măsurile privind acvacultura reprezintă al doilea cel mai mare domeniu de investiții pentru FEP. Numărul de operațiuni este relativ mic (8 358 de operațiuni, 6,12 % din total), însă acestea absorb 14,33 % din angajamentele FEP. Costul total pe operațiune este de 186 042 EUR (+4 % în comparație cu luna mai 2014), din care 87 261 EUR reprezintă contribuții private (+8,3 %), 31 783 EUR resurse naționale publice (+5,7 %) și 66 998 EUR este sprijin FEP (-2 %). Totalul angajamentelor se ridică la 1 554,9 milioane EUR, din care 559,97 milioane EUR din fonduri FEP, 265,6 milioane EUR din contribuții naționale publice și 729,3 milioane EUR din finanțări private.

Aproximativ 60 % din operațiuni corespund modernizării și extinderii fermelor existente, 19 %, măsurilor pentru mediul acvatic, iar 17,6 %, noilor capacități de producție. Acestea din urmă au cea mai mare absorbție FEP (155 727 EUR), fiind urmate îndeaproape de incubatoare (130 802 EUR) și de măsurile privind sănătatea animală (106 628 EUR). Restul măsurilor se situează sub 60 000 EUR în ceea ce privește contribuția FEP.

Un euro din sprijinul FEP generează 1,78 EUR din resurse naționale, din care 1,31 EUR din resurse private și 0,47 EUR din resurse publice.

3.2.3.Prelucrarea

Măsurile de prelucrare rămân cel mai mare element de cheltuieli în ceea ce privește angajamentele FEP. Importanța relativă a operațiunilor de prelucrare a crescut de la sfârșitul lunii iulie 2012 (+37 %). Cele 5 016 operațiuni constituie doar 3,68 % din numărul total, însă reprezintă 17,53 % din angajamentele FEP.

Costul total al operațiunilor se ridică la 2,39 miliarde EUR, din care 1,33 miliarde EUR sunt resurse private și 1,06 miliarde EUR sunt resurse publice (685 de milioane EUR corespunzând FEP, iar restul, contribuțiilor naționale publice).

Costul total pe operațiune se ridică la 476 314 EUR (de două ori mai mult decât costul unei operațiuni de încetare definitivă). Contribuția privată este de 265 822 EUR, iar contribuția publică este de 210 492 EUR, din care 136 605 EUR sunt resurse FEP (a treia cea mai mare contribuție).

Aproximativ 75 % din operațiuni corespund construirii unor noi instalații de prelucrare sau modernizării ori extinderii instalațiilor existente; 20 %, modernizării unităților de comercializare, iar restul, construirii unităților de comercializare. Costurile FEP pe operațiune depășesc 160 000 EUR în ceea ce privește instalațiile de prelucrare, 155 000 EUR pentru construirea unităților de comercializare și 49 500 EUR pentru modernizarea unităților de comercializare.

Un euro din resursele FEP generează 2,49 EUR contribuții naționale, din care 1,95 EUR din resurse private și restul din resurse publice.

3.3.Axa 3: Măsuri de interes comun

3.3.1.Porturile de pescuit, locurile de debarcare și adăposturile

Până la 31 mai 2015, FEP a contribuit la 1 702 de proiecte de infrastructură (1,25 % din totalul operațiunilor FEP). Totalul investițiilor se ridică la 815,3 milioane EUR (+17 % față de luna mai 2014) cu o contribuție publică de 745 de milioane EUR (+16,5 %), din care 435,96 milioane EUR finanțare FEP (+10 %).

Proiectele de infrastructură rămân cele mai costisitoare din punct de vedere al investiției totale pe proiect (479 043 EUR), al fondurilor FEP (256 141 EUR, -6,5 %) și al contribuției naționale publice (181 600 EUR, +8,4 %).

3.3.2.Dezvoltarea de piețe noi și campanii de promovare

La 31 mai 2015, cu toate că numărul operațiunilor finanțate în acest domeniu era relativ mic (2 363, 1,73 % din numărul total), acestea au consumat 3,63 % din totalul angajamentelor FEP.

Costul total s-a ridicat la 245,2 milioane EUR, din care 228,14 milioane EUR contribuții publice (141,73 milioane EUR din FEP) și doar 17 milioane EUR contribuții private.

Costul total pe operațiune este de 103 758 EUR (+4,2 % în comparație cu luna mai 2014), din care 59 979 EUR din resurse FEP (+2,5 %), 36 570 EUR din resurse naționale publice (+10,5 %) și 7 210 EUR (-9,8 %) din contribuții private.

3.3.3.Operațiuni pilot 

Operațiunile pilot includ utilizarea experimentală a unor tehnici de pescuit mai selective vizând dobândirea și difuzarea de noi cunoștințe tehnice și sunt efectuate de orice organism competent desemnat în acest scop de către statul membru în parteneriat cu un organism științific sau tehnic.

La 31 mai 2015, cifrele rămân modeste, cu 716 operațiuni, reprezentând doar 0,52 % din numărul total, ceea ce înseamnă totuși o creștere semnificativă față de 31 mai 2014 (+20,5 %) și un consum de 2,64 % din resursele FEP și de 3,87 % din resursele naționale publice.

Costurile totale se ridică la 234,6 milioane EUR, din care 197,6 milioane EUR sunt costuri publice (103,2 milioane EUR din FEP).

Costurile totale pe operațiune sunt de 327 691 EUR, din care 275 976 EUR sunt publice (144 164 EUR din FEP, al doilea cel mai mare element) și 51 716 EUR sunt private.

Un euro din resursele FEP generează 1,27 EUR din resurse naționale, din care doar 25 % sunt resurse private. Acesta este printre cele mai mici efecte de pârghie și evidențiază, prin urmare, necesitatea finanțării publice pentru a promova inovarea.

3.4.Axa 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit 

Din mai 2014 până în mai 2015, punerea în aplicare a axei 4 a menținut progresul rapid din anii anteriori. Cele 21 de state membre care pun în aplicare axa 4 și-au selectat grupurile de acțiune locală pentru pescuit (GALP), numărul acestora ajungând la 312 în mai 2015.

Grupurile de acțiune locală pentru pescuit și promotorii de proiecte, precum și autoritățile de gestionare și organismele intermediare au fost active și au pregătit, au selectat, au aprobat și au efectuat plăți pentru o serie de proiecte. Cifrele aferente demonstrează o creștere constantă la nivelul aprobării proiectelor: în timp ce, la sfârșitul anului 2012, fuseseră selectate doar 2 756 de proiecte pe teren, cifra a crescut la 6 353 proiecte într-un an. Tendința de creștere a continuat, astfel încât, până la 31 mai 2015, fuseseră aprobate 11 299 de proiecte (+28,4 %), care reprezintă 8,28 % din numărul total de proiecte și consumă 11,47 % din totalul angajamentelor FEP.

Valoarea costurilor totale din axa 4 se ridică la 912,1 milioane EUR, din care 661,7 milioane EUR sunt contribuții publice. FEP a contribuit cu 448,34 milioane EUR la partea publică.

Costul total pe proiect se ridică la 80 728 EUR, din care 22 165 EUR contribuții private și 58 562 EUR contribuții publice (39 680 EUR din FEP).

Un euro din resursele FEP generează 1,03 EUR din resurse naționale (55 % private și restul naționale publice).

4.Prima serie de concluzii operaționale privind FEP pentru perioada 2007-2013

Rapoartele anuale de punere în aplicare pentru 2014 confirmă următoarele tendințe evidențiate în rapoartele anterioare:

Scăderea treptată în ultimii ani a sprijinului FEP pentru măsurile axei 1 (în special în ceea ce privește încetarea permanentă și temporară) este mult mai proeminentă în perioada 2014-2015. Scăderea poate fi explicată de următorii factori: schemele de dezmembrare puse în aplicare în trecut au abordat parțial supracapacitatea unor segmente de flotă; datorită ameliorării rentabilității anumitor flote, sectorul a devenit mai încrezător în viitorul său.

Axa 2: măsurile privind acvacultura reprezintă al doilea cel mai mare domeniu de investiții pentru FEP, după prelucrare.

Axa 3 înregistrează în continuare progrese, deși într-un ritm relativ mai lent.

Axa 4 progresează rapid și reprezintă în prezent 11,47 % din totalul angajamentelor FEP.

Comparând situația de la sfârșitul lunii mai 2015 cu cea de la sfârșitul lunii mai 2014, se poate observa că, pentru mai multe măsuri (în special acvacultură, prelucrare, proiecte pilot și măsuri de marketing), contribuția publică națională medie pe operațiune crește mai rapid decât contribuția FEP. În plus, având în vedere declinul relativ al schemelor de ajutoare de stat, se poate afirma că sprijinul național se îndreaptă mai degrabă spre cofinanțarea măsurilor FEP decât spre acordarea de ajutoare de stat.

Există anumite dovezi care indică o creștere a contribuției private pe operațiune. În parte, acest lucru poate fi explicat printr-o scădere a intensității ajutorului pentru operațiunile sprijinite de FEP, în special în sectoarele de activitate profitabile (mai ales acvacultura și prelucrarea), ceea ce ar fi în concordanță cu consolidarea fiscală din ultimii ani.

Atât angajamentele, cât și cheltuielile certificate la nivelul statelor membre au înregistrat o îmbunătățire, dar sunt încă sub nivelul așteptat înainte de sfârșitul punerii în aplicare a FEP. La 31 mai 2015, peste 9 % din alocarea FEP (aproximativ 394 de milioane EUR) încă nu au fost angajate, evidențiind o necesitate urgentă de accelerare a plăților, pentru a asigura utilizarea deplină a tuturor fondurilor disponibile în termenul stabilit (31 decembrie 2015).

EXECUȚIA FINANCIARĂ A FEP DE CĂTRE COMISIE ÎN REGIUNILE DE CONVERGENȚĂ ȘI DE NECONVERGENȚĂ

(1) Articolul 68 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, JO L 120, 15.8.2006.

(2) Tabelul I. Execuția financiară în regiunile de convergențăTabelul II. Execuția financiară în regiunile de neconvergențăTabelul III. Execuția financiară în regiunile de convergență și de neconvergență Tabelul IV. Sumele programate ale FEP, pe axe de prioritate și pe stat membruTabelul V. Cheltuielile certificate ale FEP, pe axe de prioritate și pe stat membru

(3) Regulamentul delegat (UE) 2015/895 din 2 februarie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime în ceea ce privește normele specifice (JO L 147, 12.6.2015, p. 1).

(4) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind FEDR, FSE, FC, FEADR și FEPAM, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind FEDR, FSE, FC și FEPAM și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(5) Această cifră corespunde alocării inițiale din 2007. Atunci când sunt luate în considerare dezangajările (256,9 milioane EUR până la 31.12.2014), rata de angajare se ridică la 96,3 % din alocarea modificată din FEP.

(6) Axa 1. Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare
Axa 2. Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură
Axa 3. Măsuri de interes comun
Axa 4. Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit

(7) Regulamentul (CE) nr.  1263/1999 al Consiliului privind Instrumentul financiar pentru orientarea pescuitului (JO L 161, 26.6.1999, p. 54).

(8) Regulamentul (UE) nr. 508/2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) (JO L 149, 15.5.2014, p. 1).

(9) Regulamentul (CE) nr.  1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p. 1).

(10) Pentru o privire de ansamblu asupra neregulilor raportate în ceea ce privește FEP, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2015) 156 final (paginile 44-47), Evaluarea statistică a neregulilor raportate pentru anul 2014, care însoțește raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei –Raportul anual pe 2014”, COM(2015) 386 final.

(11) Datele colectate de statele membre prin Cadrul de colectare a datelor prezintă un decalaj de doi ani.