EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52014DC0675
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION replacing the Communication from the Commission on Harmonized framework for draft budgetary plans and debt issuance reports within the euro area (COM(2013) 490 final)
COMUNICARE A COMISIEI privind înlocuirea Comunicării Comisiei referitoare la cadrul armonizat pentru proiectele de planuri bugetare și pentru rapoartele privind emisiunile de titluri de datorie din zona euro [COM(2013) 490 final]
COMUNICARE A COMISIEI privind înlocuirea Comunicării Comisiei referitoare la cadrul armonizat pentru proiectele de planuri bugetare și pentru rapoartele privind emisiunile de titluri de datorie din zona euro [COM(2013) 490 final]
/* COM/2014/0675 final */
COMUNICARE A COMISIEI privind înlocuirea Comunicării Comisiei referitoare la cadrul armonizat pentru proiectele de planuri bugetare și pentru rapoartele privind emisiunile de titluri de datorie din zona euro [COM(2013) 490 final] /* COM/2014/0675 final */
1. Introducere Regulamentul (UE)
nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind
dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de
planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive
ale statelor membre din zona euro (JO L 140, 27.5.2013) a intrat în
vigoare la 30 mai 2013. Acesta se bazează pe Pactul de stabilitate și
de creștere (PSC), cadrul european de supraveghere bugetară, pe care
îl completează pentru zona euro. Acest regulament reprezintă un pas
concret și decisiv în direcția consolidării mecanismelor de
supraveghere aplicabile tuturor statelor membre din zona euro. Noile elemente
de supraveghere bugetară care decurg din Regulamentul (UE) nr. 473/2013
pentru statele membre din zona euro înseamnă o transparență mai
mare a deciziilor bugetare ale acestora și o coordonare bugetară mai
strânsă între ele începând cu ciclul bugetar 2014. Cadrul armonizat pentru
proiectele de planuri bugetare și pentru rapoartele privind emisiunile de
titluri de datorie, astfel cum a fost adoptat de Comisie în Comunicarea
COM(2013) 490 final și inclus într-un cod de conduită[1], a
stabilit toate orientările convenite de comun acord. Experiența
dobândită din momentul punerii în aplicare a Regulamentului (UE)
nr. 473/2013 în mai 2013 a dovedit că anumite elemente ale procesului
de raportare necesită clarificări suplimentare și
modificări, astfel cum se prevede în prezenta comunicare. Mai precis, se
va aplica următorul amendament la Comunicarea din partea Comisiei privind
un cadru armonizat pentru proiectele de planuri bugetare și pentru
rapoartele privind emisiunile de titluri de datorie din zona euro
[COM(2013) 490 final]: La pagina 4, a
doua enumerare se înlocuiește cu: -
În ceea ce privește cheltuielile,
ar trebui să se menționeze dacă măsura avută în vedere
vizează: o Remunerarea
salariaților (cod SEC: D.1) o Consumul
intermediar (cod SEC: P.2) o Plățile
sociale (prestații sociale, altele decât transferurile sociale în
natură și
transferurile sociale în natură prin intermediul producătorilor de
piață, coduri SEC: D.62, D.632), din care, dacă este cazul, ar
trebui de asemenea menționate indemnizațiile de șomaj, inclusiv
prestațiile în bani și transferurile sociale în natură. o Cheltuielile
cu dobânzile (cod SEC: D.41) o Subvențiile
(cod SEC: D.3) o Formarea
brută de capital fix (cod SEC: P.51g) o Transferurile
de capital (cod SEC: D.9) o Altele
(cod SEC: D.29+D.4 {altele decât D.41} +D.5+D.7+P.52+P.53+NP+D.8) În plus,
tabelele 1a, 1b, 2a, 2b, 3, 4a din secțiunea B „TABELE CARE TREBUIE INCLUSE
ÎN PROIECTELE DE PLANURI BUGETARE[2]”
a anexei „Model de structură și tabelele care trebuie incluse în
proiectele de planuri bugetare” sunt înlocuite cu tabele actualizate. În cele din
urmă, secțiunea 3 (inclusiv tabelele III și IV) de la p. 7
și p 8 se înlocuiește cu textul modificat (și tabelele). Prezenta
comunicare înlocuiește COM(2013) 490 final. 2. Specificații privind forma și
conținutul proiectelor de planuri bugetare Orientările
prezentate mai jos ar trebui să fie considerate un cod de bune practici
și o listă de verificare ce trebuie utilizate de statele membre la
întocmirea proiectelor de planuri bugetare (PPB). Se așteaptă ca
statele membre să urmeze aceste orientări și să ofere
justificări pentru orice deviere de la acestea. În
esență, PPB ar trebui să prezinte o actualizare a unora dintre
tabelele standardizate din cadrul programelor de stabilitate, completate cu
informații detaliate despre măsurile prezentate în PPB. În
conformitate cu orientările existente pentru programele de stabilitate și
de convergență, conceptele utilizate trebuie să fie consecvente
cu standardele stabilite la nivel european, în special în contextul sistemului
european de conturi (SEC). PPB ar
trebui să permită identificarea surselor eventualelor
discrepanțe față de strategia bugetară din cel mai recent
program de stabilitate. Din acest motiv, pe lângă datele necesare pentru
anul următor, și anume anul pentru care se elaborează bugetul
(anul t+1 în tabelele standardizate din anexă), ar trebui incluse,
de asemenea, estimările corespunzătoare pentru anul în curs (t
în tabelele standardizate din anexă), împreună cu rezultatele anului
precedent (t-1 în tabelele standardizate din anexă), care trebuie
să fie consecvente cu datele raportate în cadrul procedurii aplicabile
deficitelor excesive. A.
Previziuni și ipoteze macroeconomice independente. Impactul estimat al
măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice PPB-urile
ar trebui să se bazeze pe previziuni macroeconomice independente, astfel
cum se stabilește la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr.
473/2013. În consecință, tabelele 1a, 1b, 1c și 1d din PPB,
incluse în anexă, prezintă principalele evoluții economice
preconizate și variabilele economice importante folosite la întocmirea
PPB. În
special, tabelul 1a conține date privind rata de variație a PIB-ului
real observată în anul t-1 și rata de variație a PIB-ului
real prognozată pentru anii t și t+1. Aceste rate de
creștere prognozate pentru anii t și t+1 ar trebui
să includă impactul estimat asupra creșterii economice al
măsurilor bugetare agregate prevăzute în cadrul PPB. Prin urmare, în
conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (g) din Regulamentul (UE)
nr. 473/2013, se recomandă ca acest impact estimat asupra creșterii
economice să fie specificat în tabelul 1a sau, dacă nu, detaliat în
anexa metodologică. Ipotezele
de bază pe care se fundamentează previziunile macroeconomice ar
trebui să fie prezentate în tabelul 0.(i) din anexă. Alte ipoteze
principale care sunt relevante pentru elaborarea de previziuni macroeconomice
sunt prezentate în tabelul 0.(ii). Statele membre ar putea să considere
utilă verificarea acestui din urmă tabel atunci când doresc să
sintetizeze ipotezele pe care se bazează previziunile macroeconomice
independente. Statele
membre ar trebui, de asemenea, să precizeze în mod explicit dacă
previziunile bugetare și macroeconomice independente au fost elaborate sau
aprobate de organismul independent. B.
Obiectivele bugetare Obiectivele
bugetare
pentru soldul administrației publice, defalcate pe subsectoare ale
administrației publice (administrația centrală,
administrația regională sau de stat în cazul statelor membre cu
structură instituțională federală sau în mare parte
descentralizată, administrațiile locale și asigurările sociale),
ar trebui să fie prezentate în tabelele corespunzătoare, incluse de
asemenea în anexă. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din
Regulamentul (UE) nr. 473/2013, Comisia ar trebui să evalueze dacă
PPB respectă obligațiile de politică bugetară
prevăzute de PSC. Pentru a face posibilă această evaluare,
printre informațiile obligatorii conform prezentei secțiuni se
numără și obiectivele bugetare structurale, precum și
măsurile one-off și alte măsuri temporare. Respectarea
criteriului de referință privind datoria este evaluată în raport
cu datele privind evoluția datoriei, care ar trebui să fie
consecvente cu obiectivele bugetare și previziunile macroeconomice
detaliate anterior. Aceste informații, care sunt necesare pentru tabelele
2.a, 2.b și 2.c din anexă, ar putea fi completate cu date referitoare
la datoriile contingente care ar putea afecta datoria publică pe termen
mediu. Pentru a
permite o înțelegere cuprinzătoare a soldului administrației
publice și a strategiei bugetare în general, trebuie să se furnizeze
informații privind obiectivele de venituri și cheltuieli
și principalele lor componente. Aceste informați sunt incluse în
tabelul 4a din anexă. Ținând seama de condițiile și
criteriile pentru stabilirea creșterii cheltuielilor care trebuie
evaluată în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul
(CE) nr. 1466/97, ce definește un criteriu de referință privind
cheltuielile, PPB prezintă de asemenea creșterea preconizată a
cheltuielilor publice care beneficiază de un tratament special în cadrul
calculului criteriului de referință privind cheltuielile. O
defalcare pe funcții a cheltuielilor publice este cuprinsă în
tabelele corespunzătoare din anexă. Atunci când este posibil, statele
membre sunt încurajate să furnizeze aceste informații defalcate pe
categoriile detaliate în Clasificarea funcțiilor administrațiilor
publice (CFAP). În orice caz, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3)
litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, ar trebui furnizate informații
relevante cu privire la cheltuielile publice pentru educație,
sănătate și ocuparea forței de muncă, fie în tabelul
propus, fie detaliate altfel în PPB. C.
Cheltuielile și veniturile publice în scenariul de statu-quo al
politicilor și măsurile bugetare discreționare Fiecare
stat membru ar trebui să definească în mod corespunzător un
scenariu privind cheltuielile și veniturile în situație de statu-quo
al politicilor pentru anul următor (adică pre-buget, cu excepția
noilor măsuri care au fost propuse în contextul procesului bugetar)
și să facă publice ipotezele și metodologiile subiacente,
precum și parametrii relevanți. Ipoteza de „statu-quo al politicilor”
presupune extrapolarea tendințelor veniturilor și cheltuielilor
înainte de a adăuga impactul măsurilor bugetare discreționare
hotărâte în contextul procesului bugetar pentru anul următor.
Rezultatele proiecțiilor privind cheltuielile și veniturile pe baza
ipotezei de statu-quo al politicilor sunt prezentate în tabelul 3 din
anexă, în timp ce setul de tabele 5.a, 5.b și 5.c descrie și
sintetizează măsurile discreționare în curs de a fi adoptate de
diferitele subsectoare în vederea atingerii obiectivelor bugetare. Aceste
trei tabele ar trebui să conțină o descriere tehnică
exhaustivă a măsurilor care sunt adoptate de diferitele subsectoare,
precum și informații privind motivația, concepția și
implementarea fiecărei măsuri. Obiectivul măsurii bugetare ar
trebui de asemenea detaliat, folosind termenii aferenți SEC, specificând
dacă este o măsură discreționară care antrenează
cheltuieli sau venituri. De asemenea, ar trebui specificată și
componenta precisă a cheltuielii sau a venitului vizată de
măsura discreționară. Acest lucru va face fezabilă
comparația între obiective și rezultatele scenariului de statu-quo al
politicilor. Cu alte cuvinte: - În ceea
ce privește veniturile, ar trebui să se menționeze dacă
măsura avută în vedere vizează: o Impozitele pe
producție și import (cod SEC: D.2) o Impozitele
curente pe venit, pe patrimoniu etc. (cod SEC: D.5) o Impozitele pe
capital (cod SEC: D.91) o Contribuțiile
sociale (cod SEC: D.61) o Veniturile din
proprietate (cod SEC: D.4) o Altele (cod
SEC: P.11+P.12+P.131+D.39+D.7+D.9 {altele decât D.91}) - În ceea
ce privește cheltuielile, ar trebui să se menționeze dacă
măsura avută în vedere vizează: o Remunerarea
salariaților (cod SEC: D.1) o Consumul
intermediar (cod SEC: P.2) o Plățile
sociale (prestații sociale, altele decât transferurile sociale în
natură și
transferurile sociale în natură prin intermediul producătorilor de
piață, coduri SEC: D.62, D.632), din care, dacă este cazul, ar
trebui de asemenea menționate indemnizațiile de șomaj, inclusiv
prestațiile în bani și transferurile sociale în natură. o Cheltuielile cu
dobânzile (cod SEC: D.41) o Subvențiile
(cod SEC: D.3) o Formarea
brută de capital fix (cod SEC: P.51g) o Transferurile
de capital (cod SEC: D.9) o Altele (cod
SEC: D.29+D.4 {altele decât D.41} +D.5+D.7+P.52+P.53+NP+D.8) Ar
trebui specificat profilul temporal al măsurilor, pentru a distinge
măsurile care au un efect bugetar tranzitoriu ce nu duce la o schimbare pe
termen lung a poziției bugetare (adică în ceea ce privește
nivelul permanent al veniturilor sau al cheltuielilor) de cele care au un efect
bugetar permanent ce duce la o schimbare pe termen lung a poziției bugetare
(adică în ceea ce privește nivelul permanent al veniturilor sau al
cheltuielilor). În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013,
măsurile cu un impact bugetar estimat de peste 0,1 % din PIB ar
trebui să fie descrise în detaliu, în timp ce cele cu un impact bugetar sub
acest prag trebuie să fie identificate, iar impactul lor bugetar agregat
trebuie indicat. În măsura posibilului, măsurile de mai mică
amploare care afectează aceeași categorie de venituri / cheltuieli ar
putea fi grupate împreună în mod corespunzător. Cu toate acestea,
statele membre au convenit, în contextul Comitetului economic și
financiar, să îmbunătățească și mai mult calitatea
raportării cu privire la măsurile fiscale discreționare (MFD),
angajându-se să descrie în detaliu toate MFD-urile cu un impact bugetar
minim de 0,05 % din PIB. Astfel, în contextul PPB-urilor și pentru a
îmbunătăți consecvența la nivelul cerințelor de
raportare, statele membre sunt de asemenea încurajate să furnizeze
informații detaliate cu privire la toate măsurile bugetare
discreționare care au un impact bugetar estimat de peste 0,05 % din
PIB. PPB-urile
ar trebui să conțină, de asemenea, informații cu privire la
impactul bugetar estimat al măsurilor discreționare la nivelul
fiecărui subsector, incluse în tabelele 5.a, 5.b și 5.c. din
anexă. Impactul bugetar al tuturor măsurilor trebuie înregistrat ca
impact incremental – spre deosebire de înregistrarea impactului bugetar ca
niveluri – în comparație cu prognoza de referință din anul
precedent. Aceasta presupune faptul că măsurile permanente
individuale ar trebui înregistrate ca având un efect de +/- X în anul (anii) în
care sunt introduse și de zero în rest, și anume impactul general
asupra nivelului veniturilor sau cheltuielilor să nu se poată anula.
Dacă impactul unei măsuri variază în timp, în tabel trebuie
înregistrat numai impactul incremental[3].
Prin natura lor, măsurile one-off ar trebui să fie întotdeauna
înregistrate ca având un efect de +/- X în anul primului impact bugetar și
de -/+ X în anul următor, și anume impactul general asupra nivelului
veniturilor sau cheltuielilor în doi ani consecutivi trebuie să fie zero[4].
În
funcție de fiecare măsură specifică, statele membre ar
trebui să adapteze dimensiunea acestor trei tabele în
consecință, astfel încât ele să conțină numărul
de coloane necesar pentru a reflecta întregul impact bugetar în timp. Ipotezele
subiacente utilizate la estimarea impactului bugetar al fiecărei
măsuri (de exemplu elasticitățile sau evoluția bazei de
impozitare) ar trebui de asemenea descrise în PPB. În fine, PPB-urile ar trebui
să precizeze, de asemenea, principiul contabil pe baza căruia se
raportează aceste date: implicit, acestea trebuie raportate pe baza angajamentelor,
însă dacă acest lucru nu este posibil, ar trebui să se indice în
mod explicit că valoarea raportată se bazează pe contabilitatea
de casă. D.
Obiectivele aferente strategiei Uniunii pentru creștere și ocuparea
forței de muncă și recomandările specifice fiecărei
țări Detaliile
cu privire la modul în care măsurile adoptate abordează
recomandările specifice fiecărei țări sau obiectivele
naționale în conformitate cu strategia Uniunii pentru creștere
și ocuparea forței de muncă sunt incluse în tabelele 6.a și
6.b din anexă. E.
Indicații referitoare la impactul distributiv preconizat al principalelor
măsuri privind cheltuielile și veniturile PPB
ar trebui de asemenea să includă informații referitoare la
impactul distributiv estimat al principalelor măsuri privind veniturile
și cheltuielile, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera
(d) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013. Cu toate
că majoritatea statelor membre includ deja în bugetele lor
considerații calitative cu privire la impactul distributiv al
măsurilor fiscale, estimările cantitative sunt mult mai puțin
frecvente. Cuantificarea impactului distributiv al măsurilor bugetare este
cu siguranță o sarcină dificilă. Din acest motiv, în
anexă nu este inclus niciun tabel standardizat referitor la acest aspect
al PPB; statele membre ar trebui să furnizeze, în măsura posibilului,
informații calitative și estimări cantitative cu privire la
efectele distributive ale măsurilor bugetare, prezentate în modul cel mai
potrivit pentru măsurile specifice și cadrele analitice disponibile
ale fiecărui stat membru. F.
Comparație între PPB și cel mai recent program de stabilitate Tabelul
7 din anexă compară previziunile și obiectivele bugetare în
condițiile de statu-quo al politicilor din PPB cu cele ale celui mai recent
program de stabilitate. Ar trebui explicate în mod corespunzător
posibilele diferențe dintre datele din trecut și cele estimate în
raport cu datele din programul de stabilitate. G. Anexa
metodologică În fine,
tabelul 8 din anexă conține aspectele metodologice care ar trebui
incluse în PPB. Acestea ar trebui să cuprindă detalii referitoare la
diferitele tehnici de estimare aplicate de-a lungul procesului bugetar,
împreună cu caracteristicile sale relevante și ipotezele folosite. În
cazul în care impactul estimat al măsurilor bugetare agregate asupra
creșterii economice nu a fost raportat în tabelul 1.a, ar trebui
specificat în această anexă. 3. Orientări referitoare la forma și
conținutul rapoartelor privind emisiunile de titluri de datorie În
conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013,
prezenta secțiune oferă o formă și un conținut
armonizate pentru rapoartele statelor membre din zona euro referitoare la
planurile lor naționale privind emisiunile de titluri de datorie. Pentru a
plasa planurile naționale privind emisiunile de titluri de datorie într-un
cadru de supraveghere bugetară, acestea ar trebui să fie
însoțite de informații generale privind necesitățile
globale de finanțare de la bugetul central. Prin urmare, trebuie
prezentate două rapoarte: unul anual și unul trimestrial. Dată
fiind nevoia de flexibilitate în contextul unor condiții de
piață în schimbare, informațiile referitoare la o situație
viitoare prezentate în aceste rapoarte sunt considerate a fi orientative
și influențate de condițiile de piață. În principiu,
rapoartele nu ar trebui să fie comunicate publicului, dat fiind caracterul
potențial sensibil al acestor informații. 1. Raportul anual ar trebui să conțină: -
informații
generale privind necesitățile globale de finanțare de la bugetul
central, precum (i) răscumpărările valorilor mobiliare cu o
scadență inițială de un an sau mai mare; (ii) stocul de
valori mobiliare cu o scadență inițială mai mică de un
an; (iii) finanțarea netă în numerar și (iv) deficitul/excedentul
de numerar, -
planurile
de emisiune pentru anul următor, inclusiv defalcarea pe valori mobiliare
pe termen scurt și pe termen mediu și lung, -
și
deficitul/excedentul administrației centrale bazat pe SEC pentru anul
următor, conform modelului pus la dispoziție mai jos. Tabelul III – Modelul care
trebuie inclus în rapoartele anuale privind emisiunile de titluri de datorie[5] Necesar total de finanțare (milioane EUR) || Planul de finanțare (milioane EUR) || Răscumpărările valorilor mobiliare cu o scadență inițială de un an sau mai mare || Stocul de bonuri de trezorerie și efecte de comerț la sfârșitul anului anterior || Finanțare netă în numerar || Necesități de refinanțare totale || Deficit/excedent de numerar || Altele || Total || Variația stocurilor de titluri de datorie pe termen scurt (bonuri de trezorerie și efecte de comerț) || Termen mediu și lung || Altele || Total || Deficit/excedent SEC (S.1311) (milioane EUR) (1) (2) || (3) || (4 = 1+2+3) || (5) || (6) || (7 = 4+5+6) || (8) || (9) || (10) || (11 = 2+8 +9+10) || (12) || || || || || || || || || || || Toate sumele trebuie exprimate în milioane EUR. Raportul
ar trebui prezentat Comisiei cu cel puțin o săptămână
înainte de sfârșitul anului calendaristic. 2. Raportul trimestrial ar trebui să prezinte
planurile de emisiune, pe trimestru (necumulativ), inclusiv defalcarea în valori
mobiliare pe termen scurt și pe termen mediu și lung. Raportul ar trebui să cuprindă emisiunile brute,
precum și emisiunile nete. Planurile de emisiune pentru trimestrul
sau trimestrele următoare (q+1) ar trebui să fie însoțite de
informații privind emisiunile efective în trimestrul precedent (q-1),
precum și emisiunile estimate pentru trimestrul în curs (q), conform
modelului pus la dispoziție mai jos. În timp ce, în principiu și în
condiții de piață normale, planurile de emisiuni prognozate ar
trebui să fie raportate cu câteva trimestre înainte, în condițiile
actuale de piață asemenea prognoze privind emisiunile ar putea fi
dificil de făcut sau ar avea o valoare informativă limitată.
Prin urmare, se sugerează ca această raportare să includă
numai trimestrul imediat următor. Tabelul IV – Modelul care trebuie
inclus în rapoartele trimestriale privind emisiunile de titluri de datorie[6],[7] || Planul de finanțare (milioane EUR) Emisiuni brute || Răscumpărări || Emisiuni nete Termen scurt (bonuri de trezorerie și efecte de comerț)* || Termen mediu și lung || Altele || Total || Termen scurt (bonuri de trezorerie și efecte de comerț) || Termen mediu și lung || Altele || Total || Termen scurt (bonuri de trezorerie și efecte de comerț) || Termen mediu și lung || Altele (1) (2) || (3) || (4= 1+2+3) || (5) || (6) || (7) || (8= 5+6+7) || (9=1-5) || (10=2-6) || (11=3-7) q-1 (trimestrul precedent) || date reale || date reale || date reale || date reale || date reale || date reale || date reale || date reale || date reale || date reale || date reale q (trimestrul în curs) || estimare || estimare || estimare || estimare || estimare || estimare || estimare || estimare || estimare || estimare || estimare q+1 (trimestrul următor) || plan || plan || plan || plan || plan || plan || plan || plan || plan || plan || plan *
Vă rugăm să raportați aici emisiunile reale, adică
inclusiv contabilizarea multiplă a reînnoirii bonurilor la 1 lună Toate sumele trebuie exprimate în milioane EUR. Raportul
ar trebui prezentat Comisiei cu cel puțin o săptămână
înainte de începutul trimestrului următor. Se
consideră că periodicitatea trimestrială a raportării
referitoare la planurile privind emisiunile permite, în egală
măsură, asigurarea unei transparențe și
previzibilități sporite a planurilor de finanțare și a unei
flexibilități suficiente pentru instituirea de politici și
proceduri de emisiune. În cazul
în care sunt disponibile date, statele membre sunt încurajate să prezinte
modele comparabile cu informații similare privind agențiile
naționale și administrațiile regionale sau locale. [1] Specificații
privind punerea în aplicare a pachetului privind supravegherea și
monitorizarea bugetare și orientări privind forma și
conținutul proiectelor de planuri bugetare, ale programelor de parteneriat
economic și ale rapoartelor privind emisiunea de titluri de datorie,
iulie 2013. [2]
Furnizarea de date privind variabilele cu caractere aldine este o cerință
obligatorie. Furnizarea de date privind alte variabile este facultativă,
dar foarte recomandată. Furnizarea de date pentru anii t+2
până la t+4 este facultativă, dar foarte recomandată în
cazul statelor membre vizate de regula privind datoria, prevăzută de
Pactul de stabilitate și de creștere. [3] De exemplu: o
măsură care intră în vigoare în luna iulie a anului t poate avea
un impact total de 100 în primul an și de 200 în anii următori. În
tabelele de raportare, acest fapt ar trebui înregistrat ca +100 în anul t
și din nou +100 (incrementul) în anul t+1. Impactul total al unei
măsuri într-un an dat poate fi calculat ca impactul cumulat al
incrementurilor începând de la introducerea sa. [4]
Măsurile
one-off care acoperă mai mult de un an (de exemplu o amnistie
fiscală generatoare de venit în doi ani consecutivi) ar trebui
înregistrate ca două măsuri separate, una ca măsură având
primul impact în t, iar a doua ca măsură având primul impact în t+1. [5]
Furnizarea
de date privind variabilele cu caractere aldine este o cerință
obligatorie. Furnizarea
de date privind alte variabile este facultativă, dar foarte
recomandată. [6]
Furnizarea
de date privind variabilele cu caractere aldine este o cerință
obligatorie. Furnizarea
de date privind alte variabile este facultativă, dar foarte
recomandată. Furnizarea
de date privind instrumentele de gestiune a trezoreriei (cum ar fi efectele de
comerț sau contractele de report) este obligatorie pentru datele
retrospective (pentru q și q-1). Furnizarea de date privind instrumentele de
gestiune a trezoreriei este facultativă, dar foarte recomandată
pentru datele previzionale (q+1). [7]
Orizontul
de raportare va fi revăzut în funcție de o stabilizare a
condițiilor de pe piețele datoriilor suverane din Europa. ANEXĂ.
MODEL DE STRUCTURĂ ȘI TABELELE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN PROIECTELE DE
PLANURI BUGETARE[1] A.
MODEL DE STRUCTURĂ PENTRU PROIECTELE DE PLANURI BUGETARE 1. Previziuni macroeconomice 2. Obiective bugetare 3. Previziuni privind cheltuielile
și veniturile în cazul scenariului de statu-quo al politicilor 4. Obiective privind cheltuielile
și veniturile. Cheltuielile publice pe funcții 5. Măsurile discreționare
incluse în proiectul de buget 6. Posibile legături între
proiectul de plan bugetar și obiectivele stabilite de Strategia Uniunii
pentru creștere și ocuparea forței de muncă și
recomandările specifice pe țară. 7. Comparație cu cel mai recent
program de stabilitate 8. Impactul distributiv al principalelor
măsuri privind veniturile și cheltuielile Anexă: Aspecte metodologice,
inclusiv impactul estimat al măsurilor bugetare agregate asupra
creșterii economice B.
TABELE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN PROIECTELE DE PLANURI BUGETARE 1.
Previziuni macroeconomice Tabelul 0.i) Ipoteze de bază || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1 Rata dobânzii pe termen scurt1 (media anuală) || || || Rata dobânzii pe termen lung (media anuală) || || || Cursul de schimb USD/EUR (media anuală) || || || Cursul de schimb efectiv nominal || || || Creșterea PIB-ului mondial, cu excepția UE || || || Creșterea PIB-ului UE || || || Creșterea piețelor externe relevante || || || Volumul importurilor mondiale, cu excepția UE || || || Prețurile petrolului (Brent, USD/baril) || || || 1/ Dacă este necesar, ipoteze pur tehnice. || || Tabelul 0.ii). Ipoteze principale. Listă de verificare neexhaustivă.
(Informații similare pot fi furnizate în formate diferite) || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1 1. Mediul extern || a. Prețurile produselor de bază || || || b. Spread-uri în comparație cu obligațiunile germane || || || || || || 2. Politica bugetară || a. Capacitatea netă/Necesarul net de finanțare a/al administrațiilor publice || || || b. Datoria publică brută || || || || || || 3. Politica monetară / sectorul financiar / ipoteze privind ratele dobânzii || a. Ratele dobânzii: || || || i. Euribor || || || ii. Rate pentru depozite || || || iii. Rate pentru credite || || || iv. Randament până la scadență al obligațiunilor de stat pe 10 ani || || || b. Evoluția depozitelor || || || c. Evoluția creditelor || || || d. Tendințele creditelor neperformante || || || || || || 4. Tendințele demografice || a. Evoluția populației în vârstă de muncă || || || b. Rata de dependență || || || || || || 5. Politicile structurale || || || || Tabelul 1.a. Perspective macroeconomice || Cod SEC || Anul t-1 || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1 || Anul t+2 || Anul t+3 || Anul t+4 || || || Nivel || variație || variație || variație || variație || variație || variație || 1. PIB-ul real || B1*g || || || || || || Din care || || || 1.1. Atribuibil impactului estimat al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice1 || || --- || --- || || || || 2. PIB-ul potențial || || || || || || ü || ü || ü contribuții: || || || || || || || – muncă || || || || || || – capital || || || || || || – productivitatea totală a factorilor || || || || || || 3. PIB-ul nominal || B1*g || || || || || ü || ü || ü || Componente ale PIB-ului real || || || 4. Cheltuielile aferente consumului final privat || P.3 || || || || || || 5. Cheltuielile aferente consumului final al administrațiilor publice || P.3 || || || || || 6. Formarea brută de capital fix || P.51g || || || || || 7. Variația stocurilor și achizițiile nete de obiecte de valoare (% din PIB) || P.52+P.53 || || || || || 8. Exporturi de bunuri si servicii || P.6 || || || || || 9. Importuri de bunuri si servicii || P.7 || || || || || Contribuții la creșterea PIB-ului real || || || 10. Cererea internă finală || || || - || || || || 11. Variația stocurilor și achizițiile nete de obiecte de valoare || P.52+P.53 || || - || || || 12. Soldul schimburilor externe de bunuri și servicii || B.11 || || - || || || 1/ Vă rugăm să
raportați aici impactul estimat asupra creșterii PIB-ului real al
măsurilor bugetare agregate cuprinse în PPB. Tabelul 1.b Evoluția
prețurilor || Cod SEC || Anul t-1 || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1 || Anul t+2 || Anul t+3 || Anul t+4 || || Nivel || variație || variație ; || variație ; || variație || variație || variație 1. Deflatorul PIB || || || || || || ü || ü || ü 2. Deflatorul consumului privat || || || || || || 3. IAPC || || || || || 4. Deflatorul consumului public || || || || || 5. Deflatorul investițiilor || || || || || 6. Deflatorul prețurilor de export (bunuri și servicii) || || || || || 7. Deflatorul prețurilor de import (bunuri și servicii) || || || || || Tabelul 1.c Evoluțiile de pe
piața muncii || Cod SEC || Anul t-1 || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1 || || Nivel || variație || variație ; || variație ; 1. Populația ocupată, persoane1 || || || || || 2. Populația ocupată, ore lucrate2 || || || || || 3. Rata șomajului (%)3 || || || || || 4. Productivitatea muncii, persoane4 || || || || || 5. Productivitatea muncii, ore lucrate || || || || || 6. Remunerarea salariaților || D.1 || || || || 7. Remunerarea per salariat || || || || || || || || || || || || || || || || || || || || || || || - || || || || || - || || 1/ Populație ocupată, concept
intern, definiție conturi naționale. 2/ Definiție conturi
naționale. 3/ Definiție armonizată,
Eurostat; niveluri. 4/ PIB real per persoană
angajată. 5/ PIB real per oră lucrată. Tabelul 1.d. Balanțe sectoriale || Cod SEC || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1 1. Capacitatea netă/Necesarul net de finanțare față de restul lumii || B.9 || % PIB || % PIB || % PIB din care: || - Balanța bunurilor și serviciilor || || || || - Balanța veniturilor primare și transferurilor || || || || - Contul de capital || || || || 2. Capacitatea netă/Necesarul net de finanțare a/al sectorului privat || B.9 || || || 3. Capacitatea netă/Necesarul net de finanțare a/al sectorului guvernamental || B.9 || || || 4. Discrepanța statistică || || || || 2.
Obiective bugetare Tabelul 2.a. Obiectivele bugetare ale administrației publice,
defalcate pe subsectoare || Cod SEC || Anul t || Anul t+1 || Anul t+2 || Anul t+3 || Anul t+4 || || % PIB || % PIB || % PIB || % PIB || % PIB Capacitatea netă (+) / Necesarul net (-) de finanțare (B.9) per subsector1 || || || || 1. Buget consolidat || S.13 || || || ü || ü || ü 1a. Administrația centrală || S.1311 || || || 1b. Administrația de stat || S.1312 || || 1c. Administrația locală || S.1313 || || 1d. Fonduri de asigurări sociale || S.1314 || || 2. Cheltuieli cu dobânzile || D.41 || || 3. Sold primar2 || || || 4. One-off și alte măsuri temporare3 || || || || ü || ü || ü 5. Creșterea PIB-ului real (%) (= 1 în tabelul 1.a) || || || || 6. Creșterea PIB-ului potențial (%) (= 2 în tabelul 1.a) || || || || ü || ü || ü contribuții: || || – muncă || || || – capital || || || – productivitatea totală a factorilor || || || 7. Deviația PIB (% din PIB-ul potențial) || || || || ü || ü || ü 8. Componentă bugetară ciclică (% din PIB-ul potențial) || || || || ü || ü || ü 9. Sold ajustat ciclic (1-12) (% din PIB-ul potențial) || || || || 10. Sold primar ajustat ciclic (13+6) (% din PIB-ul potențial) || || || 11. Sold structural (13-8) (% din PIB-ul potențial) || || || || ü || ü || ü 1/ TR-TE= B.9. 2/ Soldul primar se calculează ca
(B.9, punctul 1) plus (D.41, punctul 2). 3/ Semnul + înseamnă măsuri one-off
de reducere a deficitului. Tabelul 2.b Evoluția datoriei publice || Cod SEC || Anul t || Anul t+1 || Anul t+2 || Anul t+3 || Anul t+4 || || % PIB || % PIB || % PIB || % PIB || % PIB 1. Datorie brută1 || || || || ü || ü || ü 2. Variația ratei datoriei brute || || || || Contribuții la variațiile datoriei brute || 3. Soldul primar (= punctul 3 din tabelul 2.a) || || || 4. Cheltuielile cu dobânzile (= punctul 2 din tabelul 2.a) || D.41 || || 5. Ajustare stoc-flux || || || || ü || ü || ü din care: || || - Diferențe între contabilitatea de casă și contabilitatea de angajamente2 || || || - Acumularea netă de active financiare3 || || || din care: || - venituri din privatizare || || || - Efecte ale evaluării și altele4 || || || p.m.: rata dobânzii implicite asupra datoriei5 || || || Alte variabile relevante || 6. Active financiare lichide6 || || || 7. Datoria financiară netă (7=1-6) || || || 8. Amortizarea datoriei (obligațiuni existente) de la sfârșitul anului precedent || || || 9. Procentul din datorie exprimat în valută || || || 10. Scadența medie || || || 1/ Conform definiției din
Regulamentul nr. 479/2009 modificat. 2/ Se poate face o distincție
privind diferențele referitoare la cheltuielile cu dobânzile, alte
cheltuieli și venituri, atunci când este relevant sau în cazul în care
ponderea datoriei în PIB este mai mare decât valoarea de referință. 3/ Se poate face o distincție între
numerar și depozite, obligațiunile de stat, întreprinderile publice
și diferența între acțiunile cotate și cele necotate,
atunci când este relevant sau în cazul în care ponderea datoriei în PIB este
mai mare decât valoarea de referință. 4/ Se poate face o distincție între
variațiile cauzate de fluctuațiile cursului de schimb și
operațiunile de pe piața secundară, atunci când este relevant
sau în cazul în care ponderea datoriei în PIB este mai mare decât valoarea de
referință. 5/ Egal cu cheltuielile cu dobânzile
împărțite la nivelul datoriei din anul precedent. 6/ Activele lichide sunt definite aici
ca stocuri de AF.1, AF.2, AF.3 (consolidate pentru administrațiile
publice, adică făcând abstracție de pozițiile financiare
între entitățile publice), AF.511, AF.52 (doar dacă sunt cotate
la bursă). Tabelul 2.c Datorii contingente || Anul t || Anul t+1 || % PIB || % PIB Garanții publice || || din care: legate de sectorul financiar || || 3.
Previziuni privind cheltuielile și veniturile în cazul scenariului de
statu-quo al politicilor[2] Tabelul 3. Previziuni referitoare la cheltuielile și
veniturile publice în condiția unui statu-quo al politicilor, defalcate pe
componente principale || Cod SEC || Anul t || Anul t+1 Administrațiile publice (S13) || || % PIB || % PIB 1. Venituri totale, în cazul unui statu-quo al politicilor || TR || || Din care || 1.1. Impozite pe producție și importuri || D.2 || || 1.2. Impozite curente pe venit, patrimoniu etc. || D.5 || || 1.3. Impozite pe capital || D.91 || || 1.4. Contribuții sociale || D.61 || || 1.5. Venituri din proprietate || D.4 || || 1.6. Altele1 || || || p.m.: sarcină fiscală (D.2+D.5+D.61+D.91-D.995)2 || || || 2. Cheltuieli totale, în cazul unui statu-quo al politicilor || TE3 || || Din care || 2.1. Remunerarea salariaților || D.1 || || 2.2. Consumul intermediar || P.2 || || 2.3. Plăți sociale || D.62+D.632 || || din care indemnizații de șomaj4 || 2.4. Cheltuieli cu dobânzile || D.41 || || 2.5. Subvenții || D.3 || || 2.6. Formarea brută de capital fix || P.51g || || 2.7. Transferuri de capital || D.9 || || 2.8. Altele5 || || || 4.
Obiective privind cheltuielile și veniturile Tabelul 4.a Obiective privind veniturile și cheltuielile
publice, defalcate pe componente principale || Cod SEC || Anul t || Anul t+1 Administrațiile publice (S13) || || % PIB || % PIB 1. Obiectiv venituri totale || TR || || Din care || 1.1. Impozite pe producție și importuri || D.2 || || 1.2. Impozite curente pe venit, patrimoniu etc. || D.5 || || 1.3. Impozite pe capital || D.91 || || 1.4. Contribuții sociale || D.61 || || 1.5. Venituri din proprietate || D.4 || || 1.6. Altele 1 || || || p.m.: sarcină fiscală (D.2+D.5+D.61+D.91-D.995)2 || || || 2. Obiectiv cheltuieli totale || TE3 || || Din care || 2.1. Remunerarea salariaților || D.1 || || 2.2. Consumul intermediar || P.2 || || 2.3. Plăți sociale || D.62+D.632 || || din care indemnizații de șomaj4 || 2.4. Cheltuielile cu dobânzile (= punctul 2 din tabelul 2.a) || D.41 || || 2.5. Subvenții || D.3 || || 2.6. Formarea brută de capital fix || P.51 || || 2.7. Transferuri de capital || D.9 || || 2.8. Altele5 || || || 1/ P.11+P.12+P.131+D.39rec+D.7rec+D.9rec
(în afara D.91rec). 2/ Inclusiv cele colectate de UE și
inclusiv o ajustare pentru impozite și contribuții sociale
necolectate D.995), dacă este cazul. 3/ TR-TE= B.9. 4/ Includ prestații sociale, altele
decât transferurile sociale în natură (D.62) și transferurile sociale
în natură prin intermediul producătorilor de piață (D.632)
aferente indemnizațiilor de șomaj. 5/ D.29pay + D.4pay (în afara D.41pay)
+D.5pay +D.7pay +P.52+P.53+NP+D.8. Tabelul 4.b Sume care trebuie excluse din criteriul de
referință privind cheltuielile || Cod SEC || Anul t-1 || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1 || || || Nivel || % PIB || % PIB || % PIB || 1. Cheltuieli privind programele UE acoperite integral din venituri provenite din fonduri ale UE || || || || || || 2. Cheltuieli legate de indemnizațiile pentru șomaj ciclic1 || || || || || || 3. Efectul măsurilor discreționare privind veniturile2 || || || || || || 4. Majorări ale veniturilor, impuse de lege || || || || || || 1/ Vă rugăm să detaliați metodologia utilizată pentru a obține componenta ciclică a cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj. Aceasta ar trebui să se bazeze pe cheltuielile cu indemnizațiile de șomaj astfel cum sunt definite în CFAP la codul 10.5. 2/ Creșterile de venituri impuse de lege nu ar trebui să fie incluse în efectul măsurilor discreționare privind veniturile: datele raportate în rândurile 3 și 4 ar trebui să se excludă reciproc. Tabelul 4.c Cheltuielile administrațiilor publice pe
funcții. 4.c.i) Cheltuielile administrațiilor
publice pentru educație, sănătate și ocuparea forței
de muncă || Anul t || Anul t+1 || || % PIB || % cheltuieli ale administrațiilor publice || % PIB || % cheltuieli ale administrațiilor publice || Educație1 || || || || || Sănătate1 || || || || || Ocuparea forței de muncă2 || || || || || 1/ Aceste categorii de cheltuieli ar trebui să corespundă, respectiv, punctelor 9 și 7 din tabelul 4.c.ii. 2/ Această categorie de cheltuieli ar trebui să conțină, între altele, cheltuielile administrațiilor publice legate de politicile active în domeniul pieței forței de muncă, inclusiv servicii publice de ocupare a forței de muncă. Elemente precum remunerațiile funcționarilor publici sau programele de formare profesională nu ar trebui însă incluse aici. 4.c.ii) Clasificarea funcțiilor
administrațiilor publice Funcțiile administrațiilor publice || Cod CFAP || Anul t || Anul t+1 || || % PIB || % PIB 1. Servicii publice generale || 1 || || 2. Apărare || 2 || || 3. Ordine și siguranță publică || 3 || || 4. Afaceri economice || 4 || || 4. Protecția mediului || 5 || || 6. Servicii domiciliare şi comunitare || 6 || || 7. Sănătate || 7 || || 8. Recreere, cultură și religie || 8 || || 9. Educație || 9 || || 10. Protecție socială || 10 || || 11. Total cheltuieli (= punctul 2 din tabelul 4.a) || TE || || 5.
Descrierea măsurilor discreționare incluse în proiectul de buget Tabelul 5.a Măsuri discreționare luate de sectorul
guvernamental Lista măsurilor || Descriere detaliată1 || Obiectiv (componentă cheltuieli / venituri) Cod SEC || Principiul contabil || Stadiul adoptării || Implicații bugetare || Anul t || Anul t+1 || Anul t+2 || Anul t+… || % PIB || % PIB || % PIB || % PIB (1) || || || || || || || || (2) || || || || || || || ... || || || || || || || || || TOTAL || || || || 1/ Vă rugăm să
includeți o descriere mai detaliată în cazul planurilor de
reformă majoră a politicii bugetare cu potențiale efecte de
contagiune pentru alte state membre din zona euro. Tabelul 5.b Măsuri discreționare luate de
administrația centrală Lista măsurilor || Descriere detaliată1 || Obiectiv (componentă cheltuieli / venituri) Cod SEC || Principiul contabil || Stadiul adoptării || Implicații bugetare || Anul t || Anul t+1 || Anul t+2 || Anul t+… || % PIB || % PIB || % PIB || % PIB (1) || || || || || || || || (2) || || || || || || || ... || || || || || || || || || TOTAL || || || || 1/ Vă rugăm să
includeți o descriere mai detaliată în cazul planurilor de
reformă majoră a politicii bugetare cu potențiale efecte de
contagiune pentru alte state membre din zona euro. Tabelul 5.c. Măsuri discreționare luate de subsectoare
ale administrațiilor publice1. Lista măsurilor || Descriere detaliată2 || Obiectiv (componentă cheltuieli / venituri) Cod SEC || Principiul contabil || Stadiul adoptării || Implicații bugetare || Anul t || Anul t+1 || Anul t+2 || Anul t+… || % PIB || % PIB || % PIB || % PIB (1) || || || || || || || || (2) || || || || || || || ... || || || || || || || || || TOTAL || || || || 1/ Vă rugăm să
precizați dacă este vorba de administrația de stat, de
administrații locale și/sau de fonduri de asigurări sociale. 2/ Vă rugăm să
includeți o descriere mai detaliată în cazul planurilor de
reformă majoră a politicii bugetare cu potențiale efecte de
contagiune pentru alte state membre din zona euro. 6.
Indicații cu privire la modul în care măsurile din PPB abordează
recomandările specifice fiecărei țări și obiectivele
stabilite de Strategia Uniunii pentru creștere și ocuparea
forței de muncă Tabelul 6.a Recomandări specifice fiecărei
țări Numărul recomandării specifice || Lista măsurilor || Descrierea relevanței directe || || || || || || Tabelul 6.b Obiectivele stabilite de Strategia Uniunii pentru
creștere și ocuparea forței de muncă Obiective naționale principale din cadrul Strategiei Europa 2020 || Lista măsurilor || Descrierea relevanței directe pentru abordarea obiectivului Obiectiv național din cadrul Strategiei Europa 2020 în materie de ocupare a forței de muncă […] || || Obiectiv național din cadrul Strategiei Europa 2020 în materie de cercetare și dezvoltare […] || || Obiectiv în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră […] || || Obiectiv în materie de energie din surse regenerabile [...] || || Obiectiv național în materie de eficiență energetică […] || || Obiectiv național în materie de părăsire timpurie a școlii […] || || Obiectiv național în materie de învățământ terțiar […] || || Obiectiv național în materie de sărăcie […] || || 7.
Abaterile față de cel mai recent program de stabilitate Tabelul 7. Abaterile față de cel mai recent program de
stabilitate || Cod SEC || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1 || || % PIB || % PIB || % PIB Obiectiv privind capacitatea netă/necesarul net de finanțare a/al administrațiilor publice || B.9 || Programul de stabilitate || || || || Proiect de plan bugetar || || || || Diferență || || || || Proiecție privind capacitatea netă de finanțare a administrațiilor publice în condiții de statu-quo al politicilor || B.9 || Programul de stabilitate || || || || Proiect de plan bugetar || || || || Diferență1 || || || || 1/ Această diferență se
poate referi atât la abaterile care decurg din modificările scenariului
macroeconomic, cât și la cele care rezultă din efectul măsurilor
de politică adoptate între momentul depunerii programului de stabilitate
și cel al prezentării PPB. Se așteaptă diferențe din
cauza faptului că scenariul de statu-quo al politicilor este definit
într-un mod diferit în sensul prezentului cod de conduită față
de programul de stabilitate. 8.
Impactul distributiv al principalelor măsuri privind veniturile și
cheltuielile În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera
(d) din Regulamentul nr. 473/2013, statele membre ar trebui să furnizeze,
în măsura posibilului, informații calitative și estimări
cantitative cu privire la efectele distributive ale măsurilor bugetare,
prezentate în modul cel mai potrivit pentru măsurile specifice și
cadrele analitice disponibile ale fiecărui stat membru. Cuantificarea impactului distributiv al
măsurilor bugetare este o sarcină dificilă. Din acest motiv, nu
a fost inclus în prezenta anexă niciun tabel standardizat privind acest
aspect al PPB-urilor. Estimările cantitative ale impactului distributiv al
măsurilor bugetare ar putea fi apreciate prin calcularea
modificărilor preconizate ale indexului Gini, ale indicatorului S80/S20
sau ale ratelor sărăciei rezultante. Această metodologie ar
putea reprezenta una dintre soluțiile posibile. Anexă la PPB: Metodologia, modelele
economice și ipotezele care stau la baza informațiilor cuprinse în
PPB Tabelul 8. Aspecte metodologice Tehnica de estimare || Etapa procesului bugetar pentru care a fost folosită1 || Caracteristicile relevante ale modelului/tehnicii utilizate || Ipoteze Instrument n.1 || || || Instrument n.2 || || || ... || || || 1/
Este posibil să se fi utilizat instrumente de modelizare: -
la realizarea previziunilor macroeconomice - la
estimarea cheltuielilor și a veniturilor în cadrul scenariului de
statu-quo al politicilor - la
estimarea impactului distributiv al principalelor măsuri privind
cheltuielile și veniturile - la
cuantificarea măsurilor privind cheltuielile și veniturile care
să fie incluse în proiectul de buget - la
estimarea modului în care reformele incluse în PPB abordează obiectivele
stabilite de Strategia Uniunii pentru creștere economică și
ocuparea forței de muncă și de recomandările specifice
fiecărei țări. [1]
Furnizarea
de date privind variabilele cu caractere aldine este o cerință
obligatorie. Furnizarea
de date privind alte variabile este facultativă, dar foarte
recomandată.
Furnizarea de date pentru anii t+2 până la t+4 este
facultativă, dar foarte recomandată în cazul statelor membre vizate
de regula privind datoria, prevăzută de Pactul de stabilitate și
de creștere. [2]
Vă
rugăm să luați notă de faptul că scenariul de
statu-quo al politicilor implică extrapolarea tendințelor privind
veniturile și cheltuielile înainte de adăugarea impactului
măsurilor incluse în bugetul pentru anul următor.