Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52014DC0335

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR O viaţă decentă pentru toţi: de la viziune la acţiune colectivă

/* <EMPTY>/2014/0XXX <EMPTY> */

52014DC0335

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR O viaţă decentă pentru toţi: de la viziune la acţiune colectivă /* /2014/0XXX */


„O viață decentă pentru toți:

de la viziune la acțiune colectivă”

1. Introducere

Eradicarea sărăciei și realizarea dezvoltării durabile constituie provocări fundamentale globale care afectează viața generațiilor prezente și viitoare și viitorul întregii planete. Aceste provocări sunt universale și interconectate și necesită un răspuns global. Abordarea acestora necesită un angajament politic ferm și acțiuni hotărâte la toate nivelurile și din partea tuturor părților interesate.

Această agendă trebuie să poată să abordeze lumea noastră globalizată și interconectată, deoarece o continuare a statu-quoului nu mai poate constitui o opțiune în ceea ce privește demnitatea umană, echitatea, egalitatea sau durabilitatea. UE și statele sale membre și-au subliniat angajamentul de a colabora într-o manieră globală cu toți partenerii și cu toate părțile interesate pentru a ajunge la un consens privind o nouă agendă transformatoare pentru perioada de după 2015. În cadrul activităților în curs de desfășurare ale grupului de lucru deschis al ONU privind obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), UE a oferit și va continua să ofere informații cu privire la calea de urmat prin intervenții proprii și ale statelor membre care sunt și membre ale grupului de lucru deschis.

Prezenta comunicare se bazează pe poziția actuală a UE, astfel cum este prezentată în concluziile Consiliului din iunie 2013. Aceasta urmărește să elaboreze în continuare principii-cheie, să stabilească posibilele domenii prioritare și potențiale subiecte-țintă ale cadrului pentru perioada de după 2015, să propună opțiuni de grupare a acestor domenii prioritare și să abordeze necesitatea unui nou parteneriat global. În același timp, își menține flexibilitatea de a reacționa la evoluțiile viitoare ale discuțiilor internaționale. Aceasta ar trebui să fie considerată drept o contribuție la un proces de rafinare a abordării UE și a statelor sale membre, până la etapele finale ale lucrărilor grupului de lucru deschis privind ODD și ale lucrărilor grupului de experți privind finanțarea dezvoltării durabile. Aceasta va contribui, de asemenea, la discuțiile din cadrul viitoarei Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite, înaintea negocierilor premergătoare summitului din 2015.

Aceasta se bazează pe rezultatele recentelor discuții relevante internaționale privind dezvoltarea durabilă și eradicarea sărăciei, inclusiv Conferința Rio + 20, procesul de revizuire a obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), raportul Grupului la nivel înalt al Secretariatului General al ONU (UNSG) privind agenda pentru dezvoltare pentru perioada de după 2015 și raportul UNSG „O viață demnă pentru toți”. Aceasta se bazează pe discuțiile cu statele membre ale UE. De asemenea, aceasta ia în considerare principalele propuneri avansate la nivel internațional, inclusiv discuțiile care au avut loc până în prezent în cadrul grupului de lucru deschis privind ODD și rezultatele diferitelor consultări ale părților interesate.

2. Viziune și principii

În centrul viziunii UE[1] se află faptul că lumea dispune de tehnologia și resursele necesare eradicării sărăciei extreme în timpul vieții noastre și plasării lumii pe o cale durabilă în vederea asigurării unei vieți decente pentru toți până în 2030. Este nevoie de un cadru adecvat pentru realizarea acestei viziuni. Acesta ar trebui să fie global în ceea ce privește aspirațiile și acoperirea și universal aplicabil pentru toate țările, bazându-se în același timp pe asumarea responsabilității la nivel național și pe luarea în considerare a diferitelor contexte, capacități și niveluri de dezvoltare naționale. Acesta ar trebui să se bazeze pe drepturi și să se axeze pe oameni. Ar trebui să recunoască și să abordeze natura de susținere reciprocă a eradicării sărăciei și a dezvoltării durabile. Ar trebui să integreze într-un mod echilibrat cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile (socială, de mediu și economică).

1. Universalitatea și diferențierea în funcție de circumstanțele naționale

Provocările reprezentate de eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă sunt atât comune – deoarece sunt de interes și relevanță universale pentru toate țările și popoarele, inclusiv pentru generațiile viitoare, cât și globale – deoarece într-o lume interdependentă, multe provocări necesită acțiuni colective și soluții globale. O agendă universală și transformatoare ar trebui să se bazeze pe scopurile și obiectivele care prezintă interes și relevanță pentru toate țările. În plus, toate părțile interesate ar trebui implicate în aplicarea acesteia.

Cadrul trebuie să reflecte realitățile globale în continuă schimbare. De la conceperea ODM, provocările globale au devenit mai strâns legate între ele, iar țările au evoluat în ceea ce privește economiile, societățile și capacitățile lor de a contribui la agenda globală. UE va continua să respecte principiile din Declarația de la Rio din 1992. Având în vedere că domeniul de aplicare al principiului responsabilităților comune dar diferențiate se limitează la degradarea mediului la nivel mondial, acest concept nu este util pentru abordarea provocărilor mai ample ale cadrului pentru perioada de după 2015. În același timp, UE este pregătită să colaboreze cu partenerii săi privind implicațiile concrete și aplicarea universalității și diferențierii pentru toate țările pentru întreg domeniul de aplicare al cadrului, ținând seama de faptul că este important să nu se lase în urmă țările cel mai puțin dezvoltate și alte țări vulnerabile.

Astfel, în timp ce scopul și obiectivele ar trebui stabilite pentru toți, aplicarea cadrului universal ar trebui să ia în considerare o relevanță și circumstanțe naționale diferite și respectarea politicilor și a priorităților naționale. Există diverse moduri în care o astfel de diferențiere poate fi realizată, inclusiv prin abordări diferite pentru atingerea obiectivelor sau prin indicatori diferențiați pentru măsurarea progreselor înregistrate. În acest context, subiectele-țintă descrise în prezenta comunicare reflectă modul în care universalitatea și diferențierea ar putea fi aplicate în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă. În cele din urmă, activitatea desfășurată la nivelul vizat, inclusiv indicatorii, ar trebui concepută astfel încât să stimuleze transformarea necesară în toate țările, cu niveluri diferite de dezvoltare, în vederea atingerii obiectivelor universale. Acest lucru implică luarea în considerare a diferitelor puncte de plecare și capacități ale țărilor și necesitatea asigurării posibilității de realizare, a asumării responsabilității și a caracterului măsurabil.

2. O agendă transformatoare care integrează cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile și care abordează, de asemenea, noi provocări

Noul cadru universal trebuie să fie transformațional pentru a răspunde în mod adecvat la noile provocări. Acesta include abordarea problemelor de interes mondial care nu au fost suficient acoperite în cadrul ODM, cum ar fi creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, inegalitățile, consumul și producția durabile, migrația și mobilitatea, munca decentă, incluziunea digitală, sănătatea și protecția socială, gestionarea durabilă a resurselor naturale, schimbările climatice, rezistența la dezastre și gestionarea riscurilor, precum și cunoștințele și inovarea. Un cadru pentru perioada de după 2015 ar trebui, de asemenea, să asigure o abordare bazată pe drepturi care să includă toate drepturile omului și să abordeze justiția, egalitatea și echitatea, buna guvernanță, democrația și statul de drept, precum și societățile pașnice și libertatea de a nu fi expus niciunei forme de violență. Având în vedere intensificarea efectului schimbărilor climatice asupra provocărilor asociate eradicării sărăciei și dezvoltării durabile, noul cadru ar trebui să răspundă schimbărilor climatice ca aspect transversal. Cadrul pentru perioada de după 2015 ar trebui să integreze eforturile de combatere a schimbărilor climatice și să includă eforturile și acțiunile necesare prin integrarea obiectivelor legate de schimbările climatice, mai ales a obiectivului de „limitare a încălzirii sub 2 °C” convenit la nivel internațional, în cadrul întregului set de scopuri și obiective. Acesta ar trebui să sprijine și să completeze actualele negocieri privind schimbările climatice din cadrul CCONUSC, dar nu să interfereze cu acestea.

Scopurile și obiectivele trebuie să includă într-un mod echilibrat toate cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, precum și interconexiunile dintre acestea. Recunoașterea și abordarea acestor interconexiuni vor contribui la realizarea unui cadru mai integrat și mai puțin fragmentat. Vor fi necesare eforturi sporite pentru a urmări asigurarea coerenței politicilor la toate nivelurile (național, regional și mondial).

3. Răspunderea

Cerințele fundamentale ale viitorului cadru ar trebui să fie răspunderea, transparența și analiza eficientă a progreselor înregistrate. Noul cadru ar trebui să includă acțiuni care sporesc în mod semnificativ capacitatea oamenilor de a participa la alegerile politice care îi vizează și de a responsabiliza guvernele și alți actori în ceea ce privește progresele înregistrate. Crearea unor norme și instituții corespunzătoare va juca un rol central în acest sens. Răspunderea include, de asemenea, respectarea angajamentelor naționale și internaționale privind punerea în aplicare, atât în ceea ce privește politicile solide, cât și utilizarea eficace a resurselor financiare și îmbunătățirea reală și concretă a vieții oamenilor.

Un cadru nou oferă, de asemenea, ocazia de a dezvolta un mecanism la nivel mondial, aprobat și susținut la cel mai înalt nivel politic, pentru a garanta responsabilizarea guvernelor naționale și a altor actori, inclusiv a sectorului privat, în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului, pentru a analiza în mod riguros progresele înregistrate, pentru a accelera acțiunile întreprinse și pentru a face presiuni în scopul întreprinderii de acțiuni suplimentare ori de câte ori este necesar. Societatea civilă, autoritățile locale și sectorul privat ar trebui să joace un rol-cheie în promovarea acțiunilor și a responsabilității. Cheia promovării transparenței constă în colectarea, publicarea, evaluarea și accesibilitatea datelor și a informațiilor privind ritmul progreselor înregistrate la nivel național și internațional.

În acest scop, este nevoie de analize periodice privind progresele înregistrate, angajamentele și punerea în aplicare printr-un cadru instituțional solid care să implice toate părțile interesate. Acest lucru, la rândul său, necesită colectarea și analiza datelor care să implice comunitatea științifică și autoritățile naționale de statistică din țările în cauză. Pentru a garanta că nimeni nu este lăsat deoparte, aceasta ar trebui să includă colectarea de date defalcate în mod adecvat.

3. Domenii prioritate și obiective pentru eradicarea sărăciei și realizarea unei dezvoltări durabile

1. Un cadru bazat pe obiective pentru o schimbare transformațională

Dezbaterea internațională devine din ce în ce mai precisă în ceea ce privește prioritățile tematice pe care o agendă pentru perioada de după 2015 ar trebui să le acopere, inclusiv la nivelul obiectivelor. Ca un prim pas către o viziune comună asupra domeniilor prioritare, concluziile Consiliului din 2013 au oferit orientări tematice generale. Consiliul a solicitat un cadru care să asigure niveluri de trai de bază, să promoveze motoarele economiei ecologice în cadrul dezvoltării durabile, inclusiv transformarea economică structurală, și să asigure utilizarea, gestionarea și protecția durabilă a resurselor naturale ale planetei și ale ecosistemelor pe care le furnizează. Un cadru pentru perioada de după 2015 ar trebui să asigure, de asemenea, o abordare bazată pe drepturi și să abordeze justiția, egalitatea și echitatea, buna guvernanță, democrația și statul de drept, precum și pacea, securitatea și libertatea de a nu fi expus niciunei forme de violență.

În contextul acestor orientări și luând în considerare discuțiile din cadrul ONU, în special din cadrul grupului de lucru deschis, Comisia a identificat domeniile prioritare care ar putea fi incluse în cadrul pentru perioada de după 2015 datorită contribuțiilor lor esențiale la obiectivul general de eradicare a sărăciei și de dezvoltare durabilă, astfel cum sunt prezentate mai jos. Aceste domenii reflectă o gamă largă de publicații tehnice și științifice și de documente generale elaborate la nivel internațional și european, inclusiv diferite consultări cu părțile interesate, care furnizează detalii suplimentare cu privire la rolul central al acestor domenii pentru realizarea eradicării sărăciei și a dezvoltării durabile. Acestea sunt concepute în vederea orientării acțiunilor globale în vederea obținerii unei schimbări transformatoare la toate nivelurile. Identificarea acestor domenii prioritare reprezintă o etapă intermediară pentru selectarea unui set limitat de obiective.

De asemenea, în această secțiune sunt identificate potențiale subiecte-țintă corespunzătoare domeniilor prioritare. Aceste subiecte-țintă descriu principalele acțiuni necesare și progresele urmărite în fiecare domeniu dat. Acestea sunt „reprezentative” prin captarea unor aspecte esențiale care contribuie la atingerea unui obiectiv și ar trebui să acționeze ca motoare ale schimbării.

2. Obiective potențiale și domenii prioritare

Sărăcia

 Eradicarea sărăciei reprezintă o rezoluție centrală a Declarației Mileniului. Activitățile inițiate prin ODM trebuie completate și consolidate printr-o viziune multidimensională a sărăciei care să abordeze cauzele sale multiple în toate țările. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Eradicarea sărăciei extreme

· Reducerea proporției persoanelor vulnerabile la sărăcia extremă și care trăiesc cu mai puțin de 2 USD pe zi

· Reducerea proporției persoanelor care trăiesc sub pragul național al sărăciei, inclusiv a persoanelor care aparțin unor grupuri vulnerabile

· Reducerea costului transferurilor bănești și reducerea costurilor legate de migrație, inclusiv a costurilor de recrutare

· Garantarea unor drepturi sigure asupra terenurilor, a proprietăților și a altor bunuri

· Consolidarea capacității de rezistență și reducerea deceselor și a pierderilor economice în urma dezastrelor.

Inegalitatea

Este mai probabil ca societățile mai favorabile incluziunii și echitabile să conviețuiască pașnic, să asigure dezvoltarea și creșterea economică pe termen lung și durabile și să se redreseze mai rapid în urma recesiunilor economice. Beneficiile creșterii economice și ale dezvoltării ar trebui partajate la scară largă în beneficiul tuturor membrilor societății. Ar trebui abordate inegalitățile în materie de venituri și avere. Agenda pentru perioada de după 2015 trebuie să promoveze investiții adecvate pentru întreaga populație, în special pentru persoanele cele mai dezavantajate, pe baza unor drepturi și oportunități egale, prin asigurarea securității veniturilor și a accesului universal și nediscriminatoriu la servicii sociale. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Garantarea că grupurile cu venituri mai mici beneficiază în mod egal de creșterea veniturilor la nivel național în comparație cu grupurile cu venituri mai mari

· Încetarea discriminării și eliminarea inegalităților în ceea ce privește furnizarea de servicii publice și viața economică

· Responsabilizarea și incluziunea grupurilor marginalizate, inclusiv a minorităților etnice, a migranților și a refugiaților.

Securitatea alimentară și nutriția, agricultura durabilă

Combaterea insecurității alimentare și a malnutriției poate împiedica transmiterea intergenerațională a sărăciei. Asigurarea securității alimentare presupune accesul micilor fermieri, în special a femeilor, la terenuri, resurse, investiții și piețe, accesul la alimente hrănitoare și la sisteme de sănătate adecvate, precum și acțiuni multisectoriale privind comportamentul și modelele de alimentație. Cadrul trebuie să promoveze agricultura durabilă, pescuitul și practicile din domeniul acvaculturii, utilizarea eficientă a resurselor și consolidarea rezilienței. Agricultura durabilă, inclusiv pescuitul durabil, sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă și securitatea alimentară, precum și pentru asigurarea unei adaptări de succes la schimbările climatice. De asemenea, trebuie abordate pierderile de după recoltare și risipa de alimente. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Asigurarea accesului pe tot parcursul anului la alimente sigure, suficiente, accesibile și hrănitoare pentru eradicarea foametei

· Eliminarea malnutriției, a retardului de creștere și a emacierii copiilor

· Îmbunătățirea, într-un mod durabil, a productivității în sectorul agriculturii, al pescuitului și al acvaculturii.

· Reducerea pierderilor și a risipei de alimente.

Sănătatea

Sănătatea, definită ca bunăstare, și nu doar ca absență a bolilor, reprezintă o condiție pentru dezvoltarea economică și socială și rezultatul acesteia. Realizarea unei acoperiri echitabile și universale prin servicii de sănătate de calitate, alături de protecția împotriva riscurilor financiare personale cauzate de cheltuieli excesive în domeniul sănătății sunt esențiale pentru concretizarea dreptului fiecăruia la cel mai înalt standard de sănătate posibil. Principalele provocări sunt realizarea unei acoperiri echitabile și universale a serviciilor de sănătate de calitate și accesul la acestea, precum și protecția împotriva riscurilor financiare cauzate de cheltuieli neprevăzute în domeniul sănătății. Povara morbidității (boli transmisibile și netransmisibile) trebuie eliminată prin abordarea stilului de viață, a determinanților sănătății de ordin social și de mediu, inclusiv prin combaterea cauzelor bolilor printr-o abordare privind integrarea sănătății în toate politicile. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Reducerea mortalității infantile și materne și asigurarea sănătății sexuale și reproductive universale și a drepturilor aferente

· Reducerea poverii bolilor transmisibile și netransmisibile

· Realizarea unei acoperiri universale eficiente și echitabile cu servicii de sănătate de calitate pentru toți, inclusiv pentru persoanele vulnerabile, precum persoanele cu handicap sau persoanele în vârstă

· Garantarea faptului că nicio persoană nu este obligată să trăiască în condiții de sărăcie extremă sau să rămână în această situație din cauza cheltuielilor cu asistența medicală.

Educația

Accesul la educație și formare de calitate pentru fiecare copil, tânăr și adult constituie un drept fundamental, condiție prealabilă pentru stoparea ciclurilor sărăciei intergeneraționale, contribuie la încurajarea cetățeniei active și permite crearea unor societăți inovatoare și bazate pe cunoaștere. Printre principalele provocări se numără asigurarea accesului echitabil la toate nivelurile de educație, absolvirea formelor de învățământ urmate și îmbunătățirea calității educației dintr-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții. În plus, educația și formarea profesională și competențele relevante sunt esențiale pentru pregătirea tinerilor și a adulților pentru piața forței de muncă. Există în continuare provocări privind sprijinirea grupurilor marginalizate, inclusiv a celor afectate de conflicte, privind eliminarea disparităților de gen și privind asigurarea alfabetizării adulților în toate țările. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Asigurarea accesului la un ciclu complet de învățământ de bază de calitate, inclusiv la ciclul secundar inferior, în egală măsură pentru băieți și pentru fete, și a absolvirii acestuia.

· Asigurarea pentru toți a unor competențe de bază, transferabile și tehnice cuprinzătoare în vederea unei participări depline în cadrul societății

· Reducerea ratei analfabetismului în rândul populației adulte

· Eliminarea inegalităților din învățământ, luarea unor măsuri specifice pentru a sprijini persoanele și grupurile dezavantajate expuse riscului de discriminare, inclusiv persoanele cu handicap, minoritățile etnice, migranții și refugiații

· Consolidarea legăturilor dintre educație, cercetare și inovare și promovarea creării și schimbului de cunoștințe.

Egalitatea de șanse între femei și bărbați și emanciparea femeilor

Egalitatea de șanse între femei și bărbați, emanciparea femeilor și exercitarea deplină a drepturilor de către femeile și fetele din toate țările reprezintă condiții esențiale pentru dezvoltarea durabilă, eradicarea sărăciei și pentru abordarea aspectelor pendinte ale ODM. Principalele aspecte includ menținerea unui nivel ridicat de angajament politic și recunoașterea faptului că realizarea egalității de șanse între femei și bărbați, a emancipării femeilor și a drepturilor fetelor reprezintă o responsabilitate universală; consolidarea statului de drept, a democrației și a guvernanței și creșterea investițiilor în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați și al emancipării femeilor și a fetelor. Colectarea de date diferențiate în funcție de gen va contribui la atingerea obiectivului de integrare a dimensiunii de gen. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Prevenirea și eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor

· Încetarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și a fetelor

· Creșterea reprezentării, participării și a capacității de conducere a femeilor în cadrul procesului decizional la toate nivelurile și în toate sferele

· Asigurarea accesului egal și universal al femeilor și al fetelor la servicii esențiale

· Reducerea și, în cele din urmă, eliminarea disparităților salariale de gen în sectorul public și în cel privat.

Apa și salubritatea

Cadrul trebuie să promoveze accesul la apă potabilă sigură și la salubritate, gestionarea integrată a apei, inclusiv utilizarea eficientă a apei, pentru gestionarea provocărilor legate de schimbările climatice și de deficitul de apă. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Asigurarea accesului universal la apă potabilă sigură

· Asigurarea accesului universal la salubritate și igienă

· Îmbunătățirea gestionării integrate a resurselor de apă

· Îmbunătățirea eficienței utilizării apei în toate sectoarele

· Îmbunătățirea calității apei și reducerea poluării.

Energia durabilă

Tranziția către sisteme de energie durabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon poate conduce la câștiguri enorme în ceea ce privește eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă și reprezintă un element central al eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice. Principalele provocări includ accesul la energie nepoluantă, accesibilă și durabilă, îmbunătățirea eficienței energetice, infrastructuri rezistente și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în cadrul mixului de energie (în conformitate cu inițiativa „Energie durabilă pentru toți”). O preocupare importantă o constituie abordarea subvențiilor pentru combustibilii dăunători, care nu sprijină persoanele cele mai sărace, ci promovează sisteme energetice nesustenabile. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Asigurarea accesului universal la servicii energetice moderne

· Creșterea ratei globale de îmbunătățire a eficienței energetice

· Creșterea ponderii de energie din surse regenerabile în cadrul mixului de energie global

· Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili dăunători mediului.

Ocuparea integrală și productivă a forței de muncă și munca decentă pentru toți

Locurile de muncă sunt esențiale pentru a scăpa de sărăcie și pentru a contribui la egalitate, echitate, justiție, pace și securitate. Crearea de locuri de muncă decente, în special din perspectiva dezvoltării pe termen lung, consolidează creșterea economică. Principalele provocări includ șomajul, în special în rândul tinerilor, al persoanelor în vârstă și al persoanelor cu handicap, precum și calitatea muncii formale și informale. Aceasta din urmă include remunerarea, condițiile, sănătatea și securitatea la locul de muncă și protecția socială, precum și necesitatea creării unor locuri de muncă decente și ecologice. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Creșterea numărului de locuri de muncă decente și a mijloacelor de trai durabile în rândul tinerilor, al persoanelor în vârstă, al femeilor și al grupurilor expuse riscului de discriminare

· Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în scop productiv și a muncii decente din totalul ocupării forței de muncă, în concordanță cu pilonii Agendei privind munca decentă

· Creșterea acoperirii nivelurilor minime de protecție socială și aplicarea treptată a unor standarde mai înalte în materie de garanții sociale

· Protecția drepturilor lucrătorilor migranți și ale persoanelor strămutate în conformitate cu normele și standardele OIM.

Creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii

Reducerea sărăciei pe termen lung și o prosperitate comună pentru toți impune o creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii. Creșterea economică ar trebui să creeze locuri de muncă decente, să se realizeze printr-o utilizare eficientă a resurselor și în limitele planetare și să sprijine eforturile de atenuare a schimbărilor climatice. Problemele principale sunt promovarea unor medii propice spiritului antreprenorial, activităților economice, investițiilor și inovării în domeniul comerțului, inclusiv sistemelor de reglementare, judiciare și fiscale eficiente, investițiilor publice, accesului pe piețe și la finanțare și promovării noilor tehnologii. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Promovarea transformării structurale a economiei și a unui mediu propice pentru inovare, spirit antreprenorial, activități economice și comerț

· Asigurarea accesului la piețe, finanțare și tehnologii și rețele de informare și comunicare

· Promovarea investițiilor publice în infrastructuri rezistente

· Facilitarea unei migrații sigure, organizate și regulate, prin consolidarea cooperării internaționale

· Asigurarea accesului la piețe fără taxe vamale și contingente pentru produsele provenite din țările cel mai puțin dezvoltate.

Orașele și așezările umane durabile

Într-o lume din ce în ce mai urbanizată, orașele oferă provocări majore pentru dezvoltarea durabilă. Sunt necesare procese de planificare și de dezvoltare durabile, facilitate de autorități publice eficiente. Acest lucru include activități de planificare și punere în aplicare pentru reducerea și gestionarea riscurilor de dezastre și pentru zonele rurale cu care interacționează orașele. Principalele măsuri includ reducerea numărului de bidonviluri, combaterea poluării aerului, construirea de clădiri și de infrastructuri rezistente și îmbunătățirea gestionării deșeurilor. Îmbunătățirea urbanismului și a guvernanței urbane durabile necesită un proces decizional democratic, transparent și responsabil. Transporturile urbane și rurale durabile sunt, de asemenea, esențiale. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Îmbunătățirea accesului la transporturi sigure și durabile, inclusiv la transporturi publice accesibile

· Reducerea numărului de bidonviluri prin asigurarea de locuințe sigure, accesibile și rezistente și a securității proprietății funciare

· Îmbunătățirea activităților de amenajare urbană și funciară durabilă și accesibilă și a punerii în aplicare a acestora

· Îmbunătățirea calității aerului.

Consumul și producția durabile

Modelele actuale de producție și de consum nu sunt durabile. În ceea ce privește consumul, principalele acțiuni constau în utilizarea de energie și de produse eficiente din punctul de vedere al exploatării resurselor și al protecției mediului, eliminând treptat subvențiile dăunătoare mediului și achizițiile durabile. Aspectele legate de producție includ promovarea producției inovatoare și eficiente din punctul de vedere al exploatării resurselor, raportarea cu privire la dezvoltarea durabilă a întreprinderilor, evaluarea ciclului de viață al produselor, construcțiile durabile, gestionarea deșeurilor și a substanțelor chimice și promovarea spiritului antreprenorial ecologic și a ecoinovării. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Reducerea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor

· Îmbunătățirea productivității resurselor

· Reducerea impacturilor consumului asupra mediului

· Asigurarea bunei gestionări a substanțelor chimice pe parcursul întregului lor ciclu de viață

· Substanțe chimice periculoase: reducerea expunerii umane și a eliberării acestora în mediul înconjurător

· Îmbunătățirea performanțelor în materie de durabilitate a companiilor, produselor și serviciilor.

Oceanele și mările

Gestionarea durabilă a oceanelor oferă avantaje economice și sociale pentru omenire. Sunt necesare acțiuni-cheie pentru asigurarea sănătății oceanelor printr-o abordare bazată pe ecosistem în vederea gestionării tuturor activităților umane care au un impact asupra oceanelor și a aplicării principiului precauției, precum și pentru promovarea pescuitului durabil. Printre provocări se numără poluarea, acidificarea, creșterea nivelului mării, crearea unor instrumente de gestionare bazate pe suprafață, inclusiv zonele marine protejate, chiar și în zonele care se află în afara jurisdicției naționale, combaterea pescuitului excesiv și a capacității excesive, a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, abordarea ecosistemelor adverse, impacturile asupra mediului și accesul la resurse piscicole și pe piețe a micilor pescari de subzistență. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Protejarea și refacerea sănătății oceanelor și menținerea biodiversității marine prin atenuarea impacturilor activităților umane

· Asigurarea unui pescuit durabil (stocuri de pești sănătoase)

· Asigurarea accesului la activități de pescuit la nivel local, regional și mondial pentru micii pescari de subzistență

· Reducerea poluării și a deșeurilor marine, inclusiv a celor provenite din surse terestre.

Biodiversitatea și pădurile

Biodiversitatea este un element esențial al sistemului de susținere a vieții pe pământ și este amenințată în special de schimbările climatice. Sunt necesare acțiuni pentru reducerea ratei de pierdere a tuturor habitatelor naturale și a speciilor amenințate (inclusiv prin traficul și braconajul cu specii ale faunei și florei sălbatice) și pentru integrarea biodiversității în principalele domenii de politică (inclusiv agricultură și pescuit). Procesul de pierdere a zonelor împădurite la nivel mondial trebuie inversat, iar pierderea pădurilor primare, exploatarea forestieră ilegală și a comerțului aferent trebuie eliminate. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Protejarea și refacerea ecosistemelor care asigură servicii esențiale

· Prevenirea dispariției speciilor amenințate cunoscute și îmbunătățirea stadiului de conservare

· Reducerea ratei de pierdere, degradare și fragmentare a tuturor habitatelor naturale

· Reducerea defrișărilor și a degradării pădurilor pe baza gestionării durabile a pădurilor

· Reducerea nivelului comerțului ilegal cu specii ale faunei și florei sălbatice și cu lemn.

Degradarea terenurilor, inclusiv deșertificarea și seceta

Degradarea terenurilor, inclusiv deșertificarea și seceta, sunt domenii de interes mondial și sunt exacerbate de schimbările climatice. Prioritatea constă în crearea unei lumi neutre din punctul de vedere al degradării terenurilor. Acest lucru necesită încetinirea procesului de pierdere a capitalului natural al terenurilor, îmbunătățirea guvernanței (inclusiv în ceea ce privește accesul și protecția drepturilor de proprietate) și creșterea rezilienței. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Evoluția către o lume neutră din punctul de vedere al degradării terenurilor

· Protejarea solurilor

· Prevenirea și reducerea efectelor secetei.

Drepturile omului, statul de drept, buna guvernanță și instituțiile eficiente

O abordare bazată pe drepturi, care să includă toate drepturile omului, va contribui în mod decisiv la îmbunătățirea calității guvernanței, la reducerea inegalităților și a excluziunilor și la atingerea obiectivelor și realizarea acțiunilor prevăzute în prezenta agendă prin participare, transparență și responsabilitate. Principalele cerințe sunt de a consolida sistemele politice participative care oferă oamenilor, în special grupurilor marginalizate și vulnerabile, șansa de a avea un cuvânt de spus în alegerile politice și în luarea deciziilor care le afectează și de a garanta că persoanele responsabile pot fi trase la răspundere. O astfel de abordare devine din ce în ce mai importantă într-o lume interconectată. Acest lucru le va permite oamenilor să își construiască viața, să își valorifice oportunitățile economice și, astfel, să participe în mod productiv și pașnic la viața politică, economică și socială. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Asigurarea libertății și a dreptului universal de înscriere în registrele de stare civilă și îmbunătățirea sistemelor statistice esențiale

· Garantarea libertății de exprimare, de asociere, de dialog social, de a protesta pașnic și de participare publică semnificativă

· Asigurarea transparenței și garantarea dreptului de acces al publicului la informații, la date ale administrației publice, la mass-media independentă și la internet deschis

· Adoptarea cadrului juridic adecvat pentru protejarea drepturilor omului în ceea ce privește grupurile și persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv refugiații și persoanele strămutate intern

· Asigurarea adoptării și punerii în aplicare a unui cadru juridic adecvat și a unor politici naționale pentru reducerea corupției

· Garantarea că instituțiile de justiție sunt accesibile, imparțiale și independente și respectă drepturile procedurale cuvenite.

Societățile pașnice

Pacea este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea durabilă și eradicarea sărăciei pe termen lung. Cauzele profunde ale conflictelor și violențelor sunt strâns legate de slaba guvernanță, de excluziunile politice și sociale, de inegalități, de corupție și de lipsa oferirii unor servicii de bază. Printre priorități se numără reducerea incidenței cazurilor de violență și a deceselor cauzate de violență și abordarea amenințărilor transfrontaliere precum crima organizată și comerțul ilicit. Crearea unor instituții adecvate pentru a aborda aceste provocări este esențială. Posibile subiecte-țintă sunt:

· Reducerea deceselor cauzate de violență și a numărului de persoane afectate de violență

· Îmbunătățirea capacității, a profesionalismului și a responsabilizării instituțiilor politice, de justiție și de securitate

· Reducerea fluxurilor ilicite de arme de calibru mic și de arme letale

· Reducerea crimei organizate internaționale, inclusiv a fluxurilor financiare ilicite și a traficului de droguri, de persoane, de specii ale florei și faunei sălbatice și de resurse naturale.

Cadrul pentru perioada de după 2015 trebuie să ia în considerare, de asemenea, mai multe aspecte transversale precum schimbările climatice, dezastrele și reziliența, dinamica populației și migrația. Toate acestea pot avea un impact semnificativ asupra economiei, precum și asupra bunăstării și securității cetățenilor și trebuie să fie abordate în cadru într-un mod care să nu reproducă procesele și acordurile internaționale corespunzătoare sau să interfereze cu acestea. Această integrare se reflectă în setul propus de subiecte-țintă de mai sus, care abordează aceste aspecte critice.

În ceea ce privește schimbările climatice, cadrul trebuie să includă eforturile și acțiunile necesare pentru abordarea acestora, în special pe cele care nu se încadrează în domeniul de aplicare al procesului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). În consecință, eventualele domenii prioritare și obiective pentru perioada de după 2015 ar trebui concepute pentru a sprijini eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

În anexă sunt sintetizate subiectele-țintă și elementele-cheie conexe.

3. Elaborarea obiectivelor și abordarea interconexiunilor

Secțiunea precedentă prevede domenii prioritare și subiecte-țintă considerate importante pentru realizarea unei agende transformaționale pentru perioada de după 2015. Întrucât activitatea de stabilire a unor obiective concrete înregistrează progrese, există o serie de criterii care trebuie luate în considerare, prevăzute mai jos.

Obiectivele ar trebui să fie specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp (specific, measurable, achievable, relevant and time-bound - SMART). Acestea ar trebui să se bazeze pe fapte și pe datele disponibile sau pe date care ar putea fi disponibile în viitorul apropiat și ar trebui să se bazeze pe indicatori care să permită cuantificarea și exprimarea progreselor înregistrate în cifre, termene și procente concrete. În timp ce obiectivele vor capta prioritățile-cheie, anumite aspecte detaliate ale punerii în aplicare ar trebui exprimate prin indicatori care să permită măsurarea progreselor înregistrate. Va fi nevoie să se facă un compromis între exhaustivitate și impactul politic și operațional și, prin urmare, în anumite cazuri, obiectivele trebuie să reprezinte substituenți pentru problemele cele mai critice.

Obiectivele ar trebui formulate de așa manieră încât să aibă o acoperire universală, având în vedere posibilitatea aplicării acestora în mod diferit în circumstanțe diferite, cum ar fi prin termene sau modalități de aplicare diferite. Anumite obiective sau părți ale acestora pot fi aplicate mai bine într-un context sau altul, iar acest lucru poate fi abordat prin alegerea corespunzătoare a indicatorilor. Țările nu ar trebui să fie în măsură să aleagă dintr-un set de obiective; acest lucru este esențial pentru a garanta că eforturile cumulate ale țărilor sunt suficiente pentru atingerea scopurilor și obiectivelor globale, asigurând astfel progresul maxim posibil în fiecare țară în funcție de capacitățile sale. Obiectivele ar trebui să se aplice în principal în cazul țărilor, însă aplicarea acestora va necesita și luarea unor măsuri de către toate părțile interesate.

De asemenea, obiectivele ar trebui să reflecte multiplele interconexiuni dintre diversele domenii ale unui cadru pentru perioada de după 2015. Identificarea și abordarea interconexiunilor sunt necesare pentru evitarea desfășurării activităților în cadrul unor structuri izolate și pentru asigurarea unui progres echilibrat de-a lungul celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile. Având în vedere că fiecare domeniu prioritar este legat de aproape toate celelalte domenii, implicarea la nivelul obiectivelor este necesară pentru captarea conexiunilor în mod semnificativ și operațional.

Obiectivele stabilite în cadrul anumitor priorități (de exemplu, accesul la apă potabilă sigură și salubritate) vor avea o relevanță directă și pentru alte priorități (de exemplu, sănătate). Aceasta înseamnă că, pe lângă obiectivele esențiale selectate, identificate pentru fiecare obiectiv, cadrul pentru perioada de după 2015 ar trebui să evidențieze trimiteri încrucișate într-un mod coerent. De exemplu, un obiectiv privind securitatea alimentară, nutriția și agricultura durabilă ar putea avea, pe lângă principalele obiective selectate, trimiteri la alte obiective precum cele privind utilizarea eficientă a apei, degradarea terenurilor, egalitatea de șanse între femei și bărbați și guvernanța.

4. Posibila grupare a domeniilor prioritare

Activitatea din cadrul UE s-a axat inițial pe identificarea unei serii de domenii prioritare și de subiecte-țintă conexe. În vederea realizării de progrese către un număr limitat de obiective, astfel cum au fost convenite în cadrul UE și al ONU, următoarea etapă este de a grupa domeniile prioritare. Principalul criteriu pentru grupare ar trebui să fie interconexiunile solide dintre domeniile prioritare și subiectele-țintă conexe, ținând seama în același timp de contribuția acestora la eradicarea sărăciei și la dezvoltarea durabilă. Recunoașterea acestor numeroase interconexiuni în cadrul pentru perioada de după 2015 ar putea conferi flexibilitate efortului colectiv de a ajunge la un consens cu privire la un număr limitat de obiective.

Ca exemplu de grupare pe această bază, creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii ar putea fi combinată cu ocuparea forței de muncă, biodiversitatea și pădurile ar putea fi combinate cu deșertificarea, inclusiv cu degradarea terenurilor și seceta, iar orașele durabile ar putea fi integrate în întreg cadrul.

5. Un nou parteneriat global

Un nou parteneriat global și consolidat ar trebui să fie favorabil incluziunii și să mobilizeze acțiuni la toate nivelurile din partea tuturor țărilor și părților interesate, inclusiv a sectorului privat, a societății civile, a instituțiilor științifice și din domeniul cunoașterii, a parlamentelor și a autorităților locale. UE ar trebui să rămână una dintre forțele motrice ale mobilizării acțiunilor pe plan intern și la nivel mondial și și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru un nou parteneriat global.

În primul rând, avem nevoie de o evaluare a principalelor măsuri care stimulează progresul către atingerea scopurilor și obiectivelor și, în al doilea rând, de o discuție cu privire la modul în care să se garanteze că aceste măsuri-cheie beneficiază de atenția corespunzătoare atât pe plan intern, cât și la nivel internațional. Un mediu propice, cu politici solide și coerente atât pe plan intern, cât și la nivel internațional este un exemplu de aspect esențial.

Un mediu politic propice

UE își menține angajamentul de a asigura o mai bună coerență a politicilor în favoarea dezvoltării (CPD), luând în considerare obiectivele de dezvoltare în cadrul acestor politici, care sunt susceptibile să afecteze țările în curs de dezvoltare. Toți partenerii din țările dezvoltate și în curs de dezvoltare sunt încurajați să promoveze coerența politicilor și să își revizuiască politicile, după caz, în vederea asigurării corelării lor cu eforturile de eradicare a sărăciei și de dezvoltare durabilă, ca și contribuție importantă la punerea în aplicare a cadrului global.

De exemplu, pe lângă faptul că este cea mai deschisă piață din lume pentru exporturile din țările în curs de dezvoltare, UE promovează și aprovizionarea, comerțul și utilizarea responsabile, durabile și mai transparente de resurse naturale și de materii prime. În iunie 2013, UE a adoptat legislația privind transparența și răspunderea care impune societăților de mari dimensiuni din sectorul extractiv și al silviculturii să facă publice plățile către administrațiile publice, în funcție de țară. Această legislație oferă Uniunii Europene și țărilor în curs de dezvoltare un instrument eficient de luptă împotriva corupției, care ar trebui să conducă, la rândul său, la mai multe resurse interne disponibile pentru dezvoltare. În plus, există o propunere recentă pentru o abordare integrată cu privire la aprovizionarea responsabilă cu minerale din zonele afectate de conflicte și cu grad mare de risc.

Un alt exemplu pentru CPD este acela că un nou parteneriat global ar trebui să încurajeze consolidarea dialogului și a cooperării dintre statele membre și alte părți interesate relevante în vederea creării unui mediu propice pentru creșterea beneficiilor migrației internaționale pentru dezvoltarea umană prin acțiuni în domenii precum reducerea costurilor legate de migrație și a transferurilor de fonduri sau combaterea discriminării migranților. UE va continua să depună eforturi pentru a colabora cu țările în curs de dezvoltare în scopul maximizării impactului migrației în contextul abordării globale în materie de migrație și mobilitate.

Rolul comerțului și al deschiderii comerciale în contextul politicilor și al reformelor interne solide este esențial pentru eradicarea sărăciei și pentru dezvoltarea durabilă. Ar trebui reafirmată valoarea sistemului bazat pe reguli stabilit în acest sens în cadrul OMC. UE își continuă inițiativele care vizează sprijinirea integrării pe piață a celor mai sărace țări prin acțiuni precise, de exemplu prin Sistemul de preferințe generalizate, inclusiv privind inițiativa „Totul, cu excepția armelor” (EBA) și regimul special pentru sprijinirea dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (GSP+), ajutorul pentru comerț și acordurile comerciale bilaterale și regionale. Îi încurajăm pe partenerii noștri, în special economiile dezvoltate și în curs de dezvoltare avansate, să asigure acces pe piață, fără taxe vamale și contingente, pentru produsele provenite și din țările cel mai puțin dezvoltate. Parteneriatul global ar trebui să recunoască importanța reducerii barierelor din calea schimburilor comerciale nord-sud, sud-sud și regionale, care sunt toate în aceeași măsură relevante pentru integrarea în economia mondială. În acest sens, ar trebui promovată o transparență mai mare bazată pe disponibilitatea unor statistici exhaustive.

Știința, tehnologia și inovarea (STI) și consolidarea capacităților ar trebui să fie condiții și motoare esențiale pentru agenda pentru perioada de după 2015. Politicile de creare și diseminare a cunoștințelor sunt componente esențiale ale agendei. UE susține o abordare integrată și eficientă a STI în conformitate cu viziunea Strategiei Europa 2020. La nivel internațional, Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare – Orizont 2020 – promovează cooperarea dintre UE și partenerii internaționali în domeniul cercetării și inovării. Consolidarea capacităților pentru STI este importantă. UE încurajează dezvoltarea și transferul de tehnologii ecologice și nepoluante prin reducerea barierelor din calea comerțului și prin stimulente, cooperare științifică și tehnologică și consolidarea capacităților. Pentru evitarea dublării eforturilor, există numeroase posibilități de utilizare a mecanismelor existente. Pe lângă STI, consolidarea capacităților constituie un domeniu esențial pentru valorificarea cunoștințelor existente, iar asigurarea realizării de progrese către atingerea obiectivelor pentru perioada de după 2015 este durabilă. Planul strategic pentru sprijin tehnologic și dezvoltarea capacităților de la Bali, adoptat de consiliul guvernatorilor pentru Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) în 2005, ar trebui să fie un element important de reflecție.

Mobilizarea resurselor financiare necesare

Mobilizarea resurselor financiare va fi, de asemenea, esențială. Având în vedere provocările cu care se confruntă lumea, trebuie utilizate pe deplin toate resursele disponibile (interne și externe, publice și private). Răspunderea principală a guvernelor naționale este de a mobiliza și de a utiliza cât mai bine resursele de care dispun prin intermediul politicilor naționale. UE este pregătită să sprijine eforturile țărilor care au cel mai mult nevoie de ajutor. În acest context, UE recunoaște rolul esențial al asistenței oficiale pentru dezvoltare (ODA) și și-a confirmat angajamentul de a atinge obiectivul de 0,7 % până în 2015.

Având în vedere că discuțiile privind finanțarea unui cadru pentru perioada de după 2015 evoluează, este nevoie de o abordare globală și integrată pentru finanțarea eradicării sărăciei și a dezvoltării durabile, astfel cum s-a subliniat în comunicarea și concluziile Consiliului din 2013. Următoarele elemente sunt esențiale în acest sens:

§ Mobilizarea resurselor interne reprezintă principalul mecanism de finanțare a cheltuielilor pentru realizarea obiectivelor de politică. Consolidarea politicii și administrației fiscale, combaterea fluxurilor ilicite și a corupției și consolidarea gestionării resurselor naturale ar trebui să constituie viitoarele priorități.

§ Finanțarea publică internațională va continua să fie deosebit de importantă pentru completarea mobilizării resurselor interne în situațiile în care aceasta nu este suficientă și pentru exploatarea resurselor și investițiilor suplimentare acolo unde este necesar. Potențialul catalizator al ODA ar trebui să fie mai bine exploatat prin intermediul unor mecanisme precum combinarea.

§ Sectorul privat rămâne motorul principal al creșterii economice durabile și favorabile incluziunii. Guvernele ar trebui să beneficieze pe deplin de oportunitățile oferite de sectorul privat pe plan intern și la nivel internațional, inclusiv prin utilizarea optimă a pârghiilor de reglementare și operaționale în vederea sporirii contribuției acestuia la realizarea obiectivelor publice.

Discuțiile privind finanțarea în contextul unui nou parteneriat global ar trebui să se bazeze pe lucrările Comitetului interguvernamental de experți privind finanțarea dezvoltării durabile, în strânsă coordonare cu pregătirile pentru următoarea conferință privind finanțarea pentru dezvoltare și să ia în considerare procesele conexe din cadrul altor foruri, cum ar fi CCONUSC, Convenția ONU privind diversitatea biologică și cadrul internațional pentru reducerea riscului de dezastre pentru perioada de după 2015 (cadru de acțiune de la Hyogo pentru perioada de după 2015), și să fie coerente cu acestea.

Angajamentele asumate în cadrul celui de al patrulea forum la nivel înalt privind eficacitatea ajutorului care a avut loc la Busan în 2011 și în cadrul primei reuniuni la nivel înalt privind parteneriatul global din 2014 ar trebui să constituie baza unei cooperări pentru dezvoltare eficientă pentru perioada de după 2015. Principiile de la Busan, care sunt relevante și pentru donatorii netradiționali, vor conduce la rezultate mai eficiente în materie de dezvoltare. UE continuă să își pună în aplicare politicile pentru a spori impactul și eficiența propriilor activități de cooperare pentru dezvoltare.

Monitorizarea progreselor înregistrate și a răspunderii

Pentru punerea în aplicare cu succes a unui cadru pentru perioada de după 2015, ar trebui instituite mecanisme solide de responsabilizare în vederea monitorizării progreselor înregistrate. Răspunderea reciprocă la nivel național și internațional ar trebui să se afle în centrul acestui mecanism, inclusiv monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește realizarea scopurilor și obiectivelor pentru perioada de după 2015. Aceasta ar trebui să includă contribuția acțiunilor și a finanțării din partea guvernelor naționale, acțiuni internaționale și contribuția sectorului privat la eforturile naționale de sprijinire a realizării obiectivelor globale.

Răspunderea la nivel național și statisticile oficiale elaborate de autoritățile naționale de statistică competente trebuie să constituie baza pentru monitorizarea progreselor înregistrate. La nivel internațional, va fi esențială revizuirea periodică la nivel înalt a progreselor înregistrate, inclusiv în contextul Forumului politic la nivel înalt (HLPF) pentru dezvoltare durabilă. Trebuie evitată dublarea eforturilor cu alte procese internaționale de responsabilizare reciprocă, precum procesul de finanțare pentru dezvoltare.

În plus, va fi importantă o monitorizare anuală completă a progreselor înregistrate, bazată pe activitatea Grupului de experți și între agenții (IAEG) privind indicatorii ODM. Consolidarea utilizării datelor existente și asigurarea unui volum mai mare de date mai adecvate, profitând de noile tehnologii și programe informatice, sunt esențiale. Mecanismele existente și planurile strategice de consolidare a capacităților statistice, precum OCDE Paris 21, planul de acțiune pentru statistici de la Busan, precum și strategiile naționale pentru dezvoltarea statisticilor (NSDS) ar trebui să constituie punctul de pornire pentru viitoarele acțiuni.

6. Etapele următoare

Abordarea descrisă în prezenta comunicare oferă o serie de elemente relevante pentru etapele finale ale lucrărilor OWG privind ODD, care să contribuie la lucrările Comitetului de experți privind finanțarea dezvoltării durabile, precum și la discuțiile privind perioada de după 2015 din cadrul celei de a 69-a Adunări Generale a ONU, din septembrie 2014. Aceasta se bazează pe concluziile Consiliului convenite anul trecut și asigură punctul de plecare pentru Consiliu în vederea dezvoltării pe viitor a poziției UE. Aceasta oferă elemente esențiale care ar putea fi utile pe termen mediu, ținând seama de faptul că poziția UE va trebui să fie dezvoltată în continuare în lumina rapoartelor finale ale OWG și ale comitetului de experți, precum și a raportului de sinteză al Secretariatului General al ONU din cursul anului 2014.

UE și statele sale membre continuă să fie ferm hotărâte să joace un rol activ și constructiv în cadrul discuțiilor privind cadrul pentru perioada de după 2015 și vor contribui la elaborarea pe viitor a aspectelor și a preocupărilor prioritare pe măsură ce cadrul continuă să fie definit. O poziție globală a UE ar trebui să ofere baza necesară pentru a interacționa și a implica în mod constructiv țările partenere, părțile interesate și cetățenii.

[1] Concluziile Consiliului „Cadrul general pentru perioada de după 2015” din iunie 2013; Comunicarea Comisiei „O viață decentă pentru toți” din februarie 2013; Comunicarea Comisiei „Perioada de după 2015: către o abordare cuprinzătoare și integrată privind finanțarea destinată eradicării sărăciei și dezvoltării durabile”; Concluziile Consiliului „Finanțarea destinată eradicării sărăciei și dezvoltării durabile pentru perioada de după 2015” din decembrie 2013.

Domenii prioritare || Posibile subiecte-țintă (cu exemple ilustrative de elemente acoperite)

Eradicarea sărăciei || Eradicarea sărăciei extreme Ar putea include sărăcia extremă a veniturilor și multidimensională || Reducerea proporției persoanelor vulnerabile la sărăcia extremă și care trăiesc cu mai puțin de 2 USD pe zi Ar putea acoperi pragul „expus riscului de sărăcie” și praguri mai mari de sărăcie || Reducerea proporției persoanelor care trăiesc sub pragul național al sărăciei, inclusiv a persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile Ar putea acoperi pragul de sărăcie absolută și relativă conform definițiilor sărăciei de la nivel național || Reducerea costului transferurilor bănești și reducerea costurilor legate de migrație, inclusiv a costurilor de recrutare Ar putea include costurile de tranzacționare, costurile de recrutare și incluziunea financiară a migranților și a familiilor acestora || Garantarea unor drepturi sigure asupra terenurilor, proprietăților și a altor bunuri Ar putea include protecția drepturilor de proprietate asupra terenurilor, infrastructura, incluziunea financiară și caracterul sezonier al veniturilor || Consolidarea rezilienței și reducerea deceselor și a pierderilor economice în urma dezastrelor Ar putea include evaluarea riscurilor și gestionarea riscurilor de dezastre; sistemele de alertă timpurie; mecanismele financiare și cadrul de redresare și stabilirea unei legături între asistență, reabilitare și dezvoltare

Inegalitatea || Garantarea faptului că grupurile cu venituri mai mici beneficiază în aceeași măsură de creșterea veniturilor la nivel național ca și grupurile cu venituri mai mari Ar putea acoperi o comparație între grupurile de populație în funcție de quintila veniturilor și sărăcia relativă || Eliminarea discriminării și a inegalităților în ceea ce privește furnizarea de servicii publice și viața economică Ar putea acoperi discriminarea, printre altele, pe motive de gen, de etnie, de orientare sexuală, de handicap, de origine națională și pe bază de alt statut || Responsabilizarea și incluziunea grupurilor marginalizate, inclusiv a minorităților etnice, a migranților și a refugiaților Ar putea include măsura în care migranții și refugiații au acces la servicii publice, la asistență medicală, la educație etc. (în comparație cu resortisanții) și indicatorii privind integrarea migranților și a refugiaților. || || ||

Securitatea alimentară și nutriția, agricultura durabilă || Asigurarea accesului pe tot parcursul anului la alimente sigure, suficiente, accesibile și hrănitoare pentru eradicarea foametei Ar putea include zonele rurale și urbane, grupurile sociale dezavantajate și reziliența produselor alimentare || Eliminarea malnutriției, a retardului de creștere și a emacierii copiilor Ar putea include retardul de creștere, emacierea și obezitatea copiilor || Îmbunătățirea, într-un mod durabil, a productivității în sectorul agriculturii, al pescuitului și al acvaculturii Ar putea include productivitatea, irigațiile, tehnologiile, micii agricultori, competitivitatea, volatilitatea prețurilor, femeile, practicile agricole durabile, solul, apa, poluarea, biodiversitatea, rezistența (inclusiv la schimbările climatice), despăduririle, metodele tradiționale || Reducerea pierderilor și a risipei de alimente Ar putea include pierderile după recoltare și procesare, transportul, depozitarea, distribuția și vânzările cu amănuntul și risipa de alimente în rândul consumatorilor || ||

Sănătatea || Reducerea mortalității infantile și materne și asigurarea sănătății sexuale și reproductive universale și a drepturilor aferente Ar putea include mortalitatea infantilă și maternă, fertilitatea adolescenților și accesul la planificarea familială || Reducerea poverii bolilor transmisibile și netransmisibile Ar putea include principalele boli transmisibile și netransmisibile || Realizarea unei acoperiri universale efective și echitabile a unor servicii de sănătate de calitate pentru toți, inclusiv pentru persoanele vulnerabile, precum persoanele cu handicap sau persoanele în vârstă Ar putea include promovarea sănătății, serviciile de prevenire, tratamentul și reabilitarea, precum și disponibilitatea și calitatea forței de muncă în sectorul sănătății || Garantarea faptului că nicio persoană nu este obligată să trăiască în condiții de sărăcie extremă sau să rămână în această situație din cauza cheltuielilor cu asistența medicală Ar putea include sărăcirea cauzată de plățile directe || ||

Educația || Asigurarea accesului la un ciclu complet de învățământ de bază de calitate, inclusiv la ciclul secundar inferior, în egală măsură pentru băieți și pentru fete, și a absolvirii acestuia Ar putea include dezvoltarea copiilor cu vârste fragede, absolvirea ciclului de învățământ primar și secundar inferior, trecerea de la ciclul de învățământ primar la cel secundar inferior || Asigurarea pentru toți a unor competențe de bază, transferabile și tehnice cuprinzătoare în vederea unei participări depline în cadrul societății Ar putea include rezultatele învățării, disponibilitatea și calificarea profesorilor, trecerea de la educație la muncă, oportunitățile de educație și formare pentru adulți || Reducerea ratei analfabetismului în rândul populației adulte Ar putea include educația adulților și a tinerilor, diferențele dintre femei și bărbați || Eliminarea inegalităților din învățământ, luarea unor măsuri specifice pentru a sprijini persoanele și grupurile dezavantajate expuse riscului de discriminare, inclusiv persoanele cu handicap, minoritățile etnice, migranții și refugiații Ar putea include defalcarea înscrierilor, absolvirilor și rezultatelor învățării în funcție de gen, de zonă rurală/urbană, de quintila veniturilor, de locul geografic și de alte grupuri vulnerabile specifice în funcție de contextul național, precum și de costurile educației || Consolidarea legăturilor dintre educație, cercetare și inovare și promovarea creării și schimbului de cunoștințe Ar putea include colaborarea dintre întreprinderi și mediul academic, programe de studiu inovatoare și cursuri de formare legate de economiile și societățile ecologice, digitale și durabile ||

Egalitatea de șanse între femei și bărbați și emanciparea femeilor || Prevenirea și eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor Ar putea include violența sexuală, căsătoriile între copii, mutilarea genitală a femeilor și femicidul, accesul la justiție || Eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și a fetelor Ar putea include accesul la oportunități economice, active de producție și venituri, legislație și drepturi, diviziunea responsabilităților între femei și bărbați || Creșterea reprezentării, participării și a capacității de conducere a femeilor în cadrul procesului decizional la toate nivelurile și în toate sferele Ar putea include reprezentarea politică, femeile în funcții de conducere și cadrul unor profesii-cheie precum puterea judecătorească, poliția și mediul academic || Asigurarea accesului egal și universal al femeilor și al fetelor la servicii esențiale Ar putea include accesul la asistență medicală și la planificare familială, la educație, energie, apă și salubritate și la alte servicii, inclusiv TIC și formare conexă || Acoperirea și eliminarea diferențelor de salarizare în funcție de gen în sectorul public și în cel privat Ar putea include nivelurile de salarizare ale femeilor în comparație cu bărbații, participarea pe piața forței de muncă ||

Apa și salubritatea || Asigurarea accesului universal la apă potabilă sigură Ar putea include dimensiunile rurale și urbane, grupurile dezavantajate, instituțiile publice, precum spitale, școli și tabere de refugiați, și parametri de calitate || Asigurarea accesului universal la salubritate și igienă Ar putea include accesul la instalații sanitare și eliminarea problemei defecației în spații neamenajate || Îmbunătățirea gestionării integrate a resurselor de apă Ar putea include planuri de gestionare a bazinelor hidrografice, planuri privind inundațiile și seceta, pierderile provocate de dezastre, capacitatea de stocare și procesul decizional participativ || Îmbunătățirea eficienței utilizării apei în toate sectoarele-cheie Ar putea include bazinele hidrografice afectate de deficitul de apă, nivelurile de retragere durabilă, productivitatea în materie de apă în sectoarele-cheie (agricultură, energie, industrie, gospodării) și recuperarea costurilor || Îmbunătățirea calității apei și reducerea poluării Ar putea include starea apelor, principalele sectoare de poluare a apei, poluarea cu substanțe chimice și nutrienți și apele reziduale ||

Energia durabilă || Asigurarea accesului universal la servicii energetice moderne Ar putea include serviciile energetice moderne și reziliența infrastructurilor || Creșterea ratei globale de îmbunătățire a eficienței energetice Ar putea acoperi investițiile în eficiență energetică în funcție de sector, tehnologii noi, cadre politice și instituționale, renovarea clădirilor, sistemele eficiente de încălzire și de răcire, produsele consumatoare de energie eficiente || Creșterea ponderii de energie din surse regenerabile în cadrul mixului de energie global Ar putea include proporția de energie din surse regenerabile, investițiile în funcție de sector, tehnologii noi, stimulente, cadre politice și instituționale || Eliminarea subvențiilor pentru combustibili fosili dăunători mediului Ar putea include niveluri, sectoare și regiuni, acces, prețuri, strategii de eliminare || ||

Ocuparea integrală și productivă a forței de muncă și muncă decentă pentru toți || Creșterea numărului și a calității locurilor de muncă și consolidarea mijloacelor de existență durabile și adecvate în special în rândul tinerilor, al persoanelor în vârstă, al femeilor și al grupurilor expuse riscului de discriminare Ar putea include ocuparea informală a forței de muncă, tinerii și fetele/femeile care nu urmează o formă de învățământ, ocuparea forței de muncă în scop productiv sau formare. || Creșterea gradului de ocupare productivă a forței de muncă și a muncii decente din totalul ocupării forței de muncă, în concordanță cu pilonii agendei privind munca decentă Ar putea include locurile de muncă remunerate, ocuparea informală a forței de muncă, munca copiilor, munca forțată și principalele standarde de muncă || Creșterea acoperirii nivelurilor minime de protecție socială și aplicarea treptată a unor standarde mai înalte ale garanțiilor sociale Ar putea include sprijinul pentru șomeri, familiile cu copii, persoanele sărace, securitatea socială și pensiile, precum și instrumentele de gestionare a riscurilor de dezastre || Protecția drepturilor lucrătorilor migranți și ale persoanelor strămutate în conformitate cu normele și standardele OIM Ar putea acoperi tratamentul egal și accesul la locuri de muncă decente pentru lucrătorii migranți și procentul de migranți în cadrul ocupării formale a forței de muncă în comparație cu totalul ocupării forței de muncă || ||

Creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii || Promovarea transformării structurale a economiei și a unui mediu propice pentru inovare, spirit antreprenorial, activități economice și comerț Ar putea include reforma în materie de reglementare și reforma fiscală, utilizarea conturilor naționale economice, sociale și de mediu, promovarea de strategii de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon, creșterea productivității microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii în sectorul formal și informal, accesul la locuri de muncă nerurale și îmbunătățirea lanțurilor de valori locale || Asigurarea accesului la piețe, la finanțare și la tehnologii și rețele de informare și comunicare Ar putea include accesul la servicii financiare, la infrastructuri fizice, la comunicații electronice și internet prin dezvoltarea de medii de reglementare propice, echitabile și transparente, la investiții durabile și bazate pe cunoașterea riscurilor în știință, tehnologie și inovare || Promovarea investițiilor publice în infrastructuri durabile și rezistente Ar putea acoperi sectoarele (transporturi, energie, irigații etc.), nivelurile și calitatea investițiilor, parteneriatele public-private, nevoile nesatisfăcute, reziliența. || Facilitarea unei migrații sigure, organizate și regulate, prin consolidarea cooperării internaționale Ar putea acoperi încheierea și punerea în aplicare de acorduri privind mobilitatea forței de muncă și acorduri privind portabilitatea pensiilor și a altor prestații sociale, precum și indicatori ai progreselor înregistrate privind recunoașterea competențelor și a calificărilor. || Asigurarea accesului la piețe fără taxe vamale și contingente pentru produsele provenite din țările cel mai puțin dezvoltate Ar putea acoperi taxele vamale și contingentele în funcție de sector, țara importatoare și de origine ||

Orașe și așezări umane durabile || Îmbunătățirea accesului la moduri de transport sigure și durabile, inclusiv la transporturi publice accesibile Ar putea include transporturile, zgomotul, siguranța rutieră și accesibilitatea pentru toți || Reducerea numărului de bidonviluri prin asigurarea de locuințe sigure, accesibile și rezistente și a securității proprietății funciare Ar putea include locuințele durabile și securitatea proprietății funciare || Îmbunătățirea activităților de amenajare urbană și funciară durabilă și accesibilă și a punerii în aplicare a acestora Ar putea include planuri de urbanism durabil, gestionarea integrată a riscurilor de dezastre, reziliența urbană și adaptarea la schimbările climatice, zonele urbane verzi și interconexiunile între zonele urbane și cele rurale, precum și mediile urbane accesibile || Îmbunătățirea calității aerului Ar putea include particulele fine în suspensie și ozonul și poluarea aerului interior și exterior || ||

Consumul și producția durabile || Reducerea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor Ar putea include prevenirea, accesul la programe de colectare, reciclarea și reducerea depozitelor de deșeuri || Îmbunătățirea productivității resurselor Ar putea include raportul dintre PIB și consumul de materii prime, intensitatea redusă de dioxid de carbon, tehnicile performante de mediu || Reducerea impacturilor consumului asupra mediului Ar putea include amprenta ecologică, instrumente economice, expunerea la substanțe toxice, litiera || Asigurarea bunei gestionări a substanțelor chimice pe parcursul întregului lor ciclu de viață Ar putea include abordările privind gestionarea ciclului de viață al produselor, înregistrarea și aprobarea substanțelor chimice, deșeurile periculoase, cadrele de reglementare și mecanismele de gestionare || Substanțe chimice periculoase: reducerea expunerii umane și a eliberării în mediul înconjurător Ar putea include nivelurile de contaminanți la persoane/din alimente și mediul și reducerea siturilor toxice || Îmbunătățirea performanțelor în materie de durabilitate ale societăților, produselor și serviciilor Ar putea include elaborarea de către societăți a unor rapoarte cu privire la durabilitate, achiziții publice durabile, etichetare certificată, investiții în sectoare ecologice

Oceanele și mările || Protejarea și refacerea sănătății oceanelor și menținerea biodiversității marine prin atenuarea impacturilor activității umane Ar putea include abordarea ecosistemică pentru gestionarea activităților, degradarea habitatelor, speciile amenințate, asigurarea de zone protejate și gestionate în mod durabil în cadrul și în afara jurisdicțiilor naționale || Asigurarea unui pescuit durabil (stocuri de pește sănătoase) Ar putea include refacerea stocurilor de pește la nivelurile la care să permită obținerea unui randament maxim, supracapacitatea flotelor, pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, capturile secundare și capturi aruncate înapoi în mare și utilizarea abordărilor ecosistemice || Asigurarea accesului la activități de pescuit la nivel local, regional și mondial pentru micii pescari de subzistență. Ar putea include pescuitul la scară redusă și pescuitul artizanal, femeile din sectorul pescuitului, precum și populațiile indigene și comunitățile acestora. || Reducerea poluării și a deșeurilor marine inclusiv a celor provenite din surse terestre Ar putea include sursele terestre și marine și deșeurile marine. || ||

Biodiversitatea și pădurile || Protejarea și refacerea ecosistemelor care asigură servicii esențiale Ar putea include zonele de conservare, restaurarea, principalele specii și servicii ecosistemice || Prevenirea dispariției speciilor amenințate cunoscute și îmbunătățirea stadiului de conservare Ar putea include axarea pe principalele specii amenințate, conservarea, braconajul și comerțul ilegal. || Reducerea ratei de pierdere, degradare și fragmentare a tuturor habitatelor naturale Ar putea include zonele protejate și fragmentarea habitatelor naturale || Reducerea defrișărilor și a degradării pădurilor pe baza gestionării durabile a pădurilor Ar putea include degradarea pădurilor, modificarea suprafețelor împădurite, exploatarea forestieră ilegală, zonele protejate și gestionarea durabilă a pădurilor || Reducerea nivelurilor comerțului ilegal cu specii ale faunei și florei sălbatice și cu lemn Ar putea include reducerea cererii, capacitatea de asigurare a respectării legii, punerea în aplicare, crima organizată ||

Degradarea terenurilor, inclusiv deșertificarea și seceta || Evoluția către o lume neutră din punctul de vedere al degradării terenurilor Ar putea include prevenirea degradării terenurilor și refacerea terenurilor degradate sau contaminate || Protejarea solurilor Ar putea include calitatea solurilor, eroziunea solurilor, materia organică din sol și întreținerea terenurilor fertile || Prevenirea și reducerea efectelor secetei Ar putea include planificarea bazinelor hidrografice și a riscurilor de secetă, măsurile privind utilizarea eficientă a apei || || ||

Drepturile omului, statul de drept, buna guvernanță și instituții eficiente || Asigurarea libertății și a dreptului universal de înscriere în registrele de stare civilă și îmbunătățirea sistemelor statistice esențiale Ar putea include înregistrarea nașterilor și statutul juridic || Garantarea libertății de exprimare, de asociere, de dialog social, de a protesta pașnic, de participare publică semnificativă Ar putea include participarea la viața politică și la procesul decizional, libertatea de asociere și de exprimare, accesul la instituții și servicii publice și de stat și dialogul social || Asigurarea transparenței și garantarea dreptului de acces al publicului la informații, la date ale administrației publice, la mass-media independentă și la internet deschis Ar putea include accesul la informații și la datele ale administrației publice, libertatea mass-mediei, precum și internetul deschis || Adoptarea cadrului juridic adecvat pentru protejarea drepturilor omului în ceea ce privește grupurile și persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv refugiații și persoanele strămutate intern. Ar putea acoperi accesul la justiție și la servicii publice, libertatea de exprimare și de informare a grupurilor vulnerabile || Asigurarea adoptării și punerii în aplicare a unui cadru juridic și a unor politici naționale adecvate pentru reducerea corupției Ar putea include corupția, gestiunea finanțelor publice și crearea de mecanisme de responsabilizare || Garantarea că instituțiile de justiție sunt accesibile, imparțiale și independente și respectă drepturile procedurale. Ar putea include un proces decizional bazat pe statul de drept fără discriminare, legiferarea predictibilă și transparentă, aplicarea legii, accesul la justiție

Societăți pașnice || Reducerea deceselor cauzate de violență și a numărului de persoane afectate de violență Ar putea include omuciderile și decesele cauzate de conflicte, violența împotriva grupurilor vulnerabile || Îmbunătățirea capacității, a profesionalismului și a responsabilizării instituțiilor de poliție, de justiție și de securitate Ar putea include încrederea publicului în performanțele instituțiilor de justiție, de poliție și de securitate || Reducerea fluxurilor ilicite de arme de calibru mic și de arme letale Ar putea include transferul și traficul de arme || Reducerea crimei organizate internaționale, inclusiv a fluxurilor financiare ilicite și a traficului de droguri, de persoane, de specii ale florei și faunei sălbatice și de resurse naturale Ar putea include traficul și crima organizată legate de droguri, mărfuri și specii ale florei și faunei sălbatice, reducerea fluxurilor ilicite și a evaziunii fiscale, precum și recuperarea bunurilor furate || ||

Top