Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52014AE5222

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Cartea albă – Către un control mai eficace al concentrărilor economice în UE [COM(2014) 449 final]

OJ C 230, 14.7.2015, p. 77–81 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

14.7.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 230/77


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Cartea albă – Către un control mai eficace al concentrărilor economice în UE

[COM(2014) 449 final]

(2015/C 230/12)

Raportor:

dl Juan MENDOZA CASTRO

La 16 iulie 2014, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Cartea albă – Către un control mai eficace al concentrărilor economice în UE

COM(2014) 449 final.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 19 noiembrie 2014.

În cea de a 503-a sesiune plenară, care a avut loc la 10 și 11 decembrie 2014 (ședința din 10 decembrie 2014), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 137 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 1 abținere.

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută Cartea albă, întrucât aceasta întărește unul dintre pilonii politicii în materie de concurență a Uniunii Europene și simplifică procedurile.

1.2.

În această Carte albă, Comisia urmărește găsirea unui echilibru între interesul public de a suplini o lacună în sistemul de reglementare și interesul întreprinderilor de a menține costurile la nivelul cel mai scăzut posibil. Cu toate acestea, trebuie să se vegheze ca amploarea modificărilor aduse regulamentului privind concentrările să nu contravină acestui obiectiv. De asemenea, trebuie să se țină seama de avantajele pe care concentrările economice le prezintă pentru întreprinderi.

1.3.

În temeiul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și al practicii administrative, CESE sugerează ca teoria prejudiciului care stă la baza Cărții albe:

(a)

să constea în a dovedi în ce mod concurența și, în ultimă instanță, consumatorii, pot suferi un prejudiciu;

(b)

să aibă o coerență internă;

(c)

să țină seama de beneficiile care motivează toate părțile; și

(d)

să fie coerentă (sau cel puțin să nu fie contradictorie) cu datele empirice.

1.4.

CESE recomandă ca, în noul cadru de reglementare, să se țină seama și de repercusiunile sociale, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și capacitatea concurențială a întreprinderilor pe piețele mondiale.

1.5.

Comitetul consideră că, în sistemul de transparență „selectiv” pe care îl propune Comisia, trebuie clarificate în mod corespunzător următoarele noțiuni: „concurent”, conform criteriului care se aplică în măsurile antitrust, „întreprindere cu care există legături verticale” (luând în considerare stabilirea de praguri), natura legăturilor pentru ca dobândirea de participații să fie „semnificativă” și cazul grupurilor de întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectoare multiple.

1.6.

CESE consideră important ca prestigiul dobândit de sistemul de control al concentrărilor economice din UE să se mențină sau chiar să crească.

1.7.

Deși Cartea albă reprezintă un pas în direcția cea bună, este nevoie de o abordare mai amplă, având în vedere schimbările care s-au produs în ultimii 25 de ani (creșterea numărului de cazuri și de autorități de control) și necesitățile economiei europene în secolul XXI.

1.8.

În prezent, există 28 de autorități de control în UE (31 dacă se ia în considerare întregul SEE), iar criteriile lor nu sunt omogene. Prin urmare, CESE sugerează revizuirea Cărții albe, cu urmărirea următoarelor obiective:

armonizarea legislației în materie a statelor membre;

revizuirea cerințelor în materie de notificare obligatorie; și

progrese în direcția instituirii unui sistem de „ghișeu unic”.

1.9.

Comitetul salută modificările procedurale anunțate în Cartea albă. Acestea privesc:

simplificarea mecanismului de trimitere a cazurilor de la statele membre către Comisie înaintea notificării;

suprimarea așa-numitului „element de autoincriminare” în cadrul trimiterii cazurilor de la Comisie către un stat membru înaintea notificării; și

schimbări în ce privește trimiterea cazurilor de la statele membre către Comisie după notificare.

1.9.1.

Comitetul salută, de asemenea, măsurile de simplificare a procedurilor care se află în continuarea celor din „pachetul de măsuri de simplificare” din 2013, în special în cazul întreprinderilor comune (joint ventures) din afara SEE.

2.   Conținutul Cărții albe

2.1.

La zece ani după revizuirea majoră din 2004 (1) a Regulamentului UE privind concentrările economice, Comisia evaluează, prin prezenta Carte albă, modul cum a fost aplicat testul de fond al existenței unui „obstacol semnificativ în calea concurenței efective” și prezintă câteva idei privind modul în care ar putea fi promovate în continuare convergența și cooperarea dintre Comisie și statele membre. Cartea albă a Comisiei formulează, de asemenea, propuneri de modificări concrete în vederea creșterii eficacității controlului concentrărilor economice în UE.

2.2.

Pe de o parte, Cartea albă își propune să garanteze că Regulamentul privind concentrările economice abordează toate sursele de posibile prejudicii cauzate concurenței și, implicit, consumatorilor, ca urmare a concentrărilor economice sau a restructurării întreprinderilor, inclusiv sursele prejudiciilor care derivă din dobândirea unor participații minoritare fără putere de control.

2.3.

Pe de altă parte, Cartea albă urmărește să asigure o cooperare mai strânsă între Comisie și autoritățile naționale din domeniul concurenței, precum și o împărțire adecvată a responsabilităților în domeniul controlului concentrărilor economice, în special prin optimizarea normelor care reglementează transferul cazurilor de concentrări economice de la statele membre către Comisie și invers.

3.   Observații generale

3.1.

CESE salută Cartea albă, în măsura în care reformele propuse implică consolidarea unuia dintre pilonii politicii în domeniul concurenței și, mai ales, dat fiind că include măsuri care contribuie la simplificarea procedurilor.

3.2.

Comisia fondează propunerea centrală a Cărții albe – creșterea capacității sale de control pentru a o extinde la participațiile minoritare contrare concurenței – pe faptul că Regulamentul (CE) nr. 139/2004 nu se poate aplica decât dacă concentrările atrag după sine „o modificare de durată a controlului” [articolul 3 alineatul (1)], ceea ce nu se întâmplă în această ipoteză. Comitetul consideră, totodată, că articolele 101 și 102 din TFUE nu constituie, ele singure, un temei juridic suficient pentru a aborda cazul participațiilor minoritare.

3.3.

În termeni generali, în această Carte albă, Comisia urmărește găsirea unui echilibru între interesul public de a suplini o lacună în sistemul de reglementare a concentrărilor economice și interesul întreprinderilor de a menține costurile administrative la nivelul cel mai scăzut posibil.

3.4.

CESE consideră totuși că trebuie să se evite ca amploarea propunerilor în formularea lor actuală să ducă, în definitiv, la creșterea costurilor. Acest punct ar trebui însă evaluat din punctul de vedere al avantajelor pentru întreprinderi care decurg din noile dispoziții.

3.5.

CESE consideră, de asemenea, necesară clarificarea anumitor aspecte ale Cărții albe, pentru a evita ca rezultatul să fie în contradicție cu obiectivul de a înlesni controlul concentrărilor economice fără a spori sarcina administrativă.

3.6.

Cartea albă semnalează drept cadru pentru evaluarea concentrărilor economice „teoria prejudiciului”, care a fost adoptată de Comisie începând din 2002, după ce s-a confruntat cu obstacole judiciare (2). Teoria prejudiciului presupune ca aplicarea sa:

(a)

să constea în identificarea în mod corespunzător a modului în care concurența și, în ultimă instanță, consumatorii, pot suferi un prejudiciu;

(b)

să aibă o coerență internă;

(c)

să țină seama de beneficiile care motivează toate părțile; și

(d)

să fie coerentă (sau cel puțin să nu fie contradictorie) cu datele empirice (3).

3.6.1.

Aceste principii – care se bucură de sprijinul jurisprudenței CJUE și al practicii administrative a Comisiei (4) – trebuie să se aplice și în cazul participațiilor minoritare.

3.7.

Dat fiind că această Carte albă propune extinderea considerabilă a competențelor Comisiei, CESE recomandă ca, la analizarea proceselor de concentrare, să se țină seama și de repercusiunile sociale și, în special, de situația ocupării forței de muncă.

4.   UE are nevoie de un spațiu european în materie de concentrări economice care să răspundă nevoilor pieței interne din secolul XXI

4.1.

Sistemul de control al concentrărilor economice al Uniunii Europene a dobândit prestigiu de-a lungul anilor și servește drept model pentru celelalte continente. CESE consideră că este importantă menținerea și chiar sporirea acestui prestigiu.

4.2.

Comitetul salută obiectivul Cărții albe de a îmbunătăți coordonarea între Comisie și autoritățile naționale competente și de a face progrese pe calea creării unui „spațiu european de operațiuni de concentrare” care să înlesnească un tratament omogen al concentrărilor și să contribuie la securitatea juridică. Însă măsurile propuse nu trebuie să se limiteze la reforme punctuale în regulament, ci trebuie să abordeze, în mod mai amplu, o revizuire a sistemului de control în vigoare.

4.3.

În ultimii 25 de ani, controlul concentrărilor a sporit considerabil în cadrul UE, în timp ce dimensiunile întreprinderilor europene au crescut, iar activitățile lor s-au globalizat. În 1989 nu existau decât trei autorități naționale competente în materie; în 2000 erau 14, inclusiv Comisia, iar în prezent sunt 28 (31, dacă considerăm întregul SEE).

4.4.

Disparitatea normelor și a criteriilor de aplicare presupune o sarcină suplimentară pentru întreprinderi, care, în numeroase cazuri, se dovedește inutilă: sub 5 % din concentrările economice notificate Comisiei au fost considerate ca potențial periculoase pentru concurență (5). Sistemul de control trebuie să creeze condițiile necesare pentru ca protecția consumatorilor și a utilizatorilor să fie compatibilă cu necesitatea imperioasă a întreprinderilor europene de a concura pe piețele globale.

4.5.

Prin urmare, CESE sugerează revizuirea Cărții albe și înscrierea acesteia într-un cadru mai larg, care să includă:

armonizarea legislației statelor membre pentru a evita disparitatea criteriilor de punere în aplicare;

revizuirea cerințelor în materie de notificări obligatorii, dat fiind că experiența arată că, în numeroase cazuri, acestea nu sunt necesare; și

progrese în direcția instituirii unui sistem de „ghișeu unic”, având în vedere proliferarea autorităților de control.

5.   Observații specifice

5.1.   Sistemul de transparență „selectiv”

5.1.1.

Comisia propune un sistem de transparență „selectiv” bazat pe două criterii cumulative, pentru a stabili dacă este îndeplinită sau nu condiția obligatorie pentru existența unui obstacol semnificativ în calea concurenței efective:

(a)

dobândirea unor participații minoritare la un concurent sau la o întreprindere cu care există legături verticale; și

(b)

legătura este considerată „semnificativă” dacă participația dobândită este de „aproximativ” 20 % sau este cuprinsă între 5 % și „aproximativ” 20 %, dar însoțită de factori suplimentari cum ar fi drepturi care îi asigură cumpărătorului o minoritate de blocaj de facto, un loc în consiliul de administrație sau accesul la informații sensibile din punct de vedere comercial în ce privește obiectivul.

5.1.2.

CESE sugerează ca, odată cu modificarea regulamentului, să se clarifice următoarele aspecte:

în primul rând, noțiunea de „concurent”, care trebuie considerată în conformitate cu definiția aplicabilă măsurilor antitrust pe piețe definite din punct de vedere geografic;

în al doilea rând, parametrii care trebuie luați în considerare pentru punerea în aplicare a noțiunii de „întreprindere cu care există legături verticale”. Ar trebui să se aibă în vedere stabilirea anumitor valori-limită, având în vedere că formula generică poate atrage după sine creșterea considerabilă a numărului de note de informare impuse de regulament;

în al treilea rând, natura juridică pe care trebuie să o aibă legăturile pentru ca dobândirea de participații să fie considerată „semnificativă”;

în sfârșit, trebuie indicat dacă analiza obstacolului semnificativ în calea concurenței efective trebuie să includă și activitatea globală a grupurilor de întreprinderi care își desfășoară activitățile în diferite sectoare ale economiei.

5.2.   Simplificarea mecanismului de trimitere a cazurilor de la statele membre către Comisie înaintea notificării

5.2.1.

CESE salută propunerea privind eliminarea sistemului în două etape impus de articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 (cerere motivată urmată de notificare) și înlocuirea acestuia cu o notificare directă adresată Comisiei. Numărul scăzut de voturi la care au dreptul statele membre justifică această modificare, care va permite accelerarea procedurilor.

5.2.2.

CESE salută, de asemenea, propunerea de a înlesni schimbul de informații între statele membre și Comisie, transmițând nota de informare inițială a părților sau cererea de atribuire a cazului statelor membre, pentru a le avertiza în legătură cu operațiunea în momentul luărilor de contact care preced notificarea.

5.3.   Trimiterea cazurilor de la Comisie către un stat membru înaintea notificării

5.3.1.

Se propune eliminarea de la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 a „elementului de autoincriminare”, care prevede posibilitatea ca părțile implicate într-o fuziune sau preluare de control să prezinte o cerere motivată, informând Comisia în ce privește faptul că concentrarea economică poate afecta în mod semnificativ concurența pe o anumită piață a unui stat membru. Odată cu reforma, ar fi suficient să se demonstreze că operațiunea poate avea incidența sa principală asupra acestei piețe.

5.3.2.

Comisia consideră că eliminarea acestei cerințe cu caracter disuasiv poate încuraja utilizarea acestei declarații voluntare, criteriu pe care CESE îl aprobă.

5.4.   Trimiterea cazurilor de la statele membre către Comisie după notificare

5.4.1.

În Cartea albă, se propune modificarea articolului 22 din regulament, astfel încât doar statele membre competente pentru a evalua o concentrare (în prezent, pot face acest lucru „unul sau mai multe state membre”) să poată lua decizia de a o prezenta Comisiei în termen de 15 zile lucrătoare și în conformitate cu legislația lor națională. Comisia poate decide dacă acceptă sau refuză cererea de sesizare. Dacă acceptă cererea, Comisia este competentă pentru întregul SEE. Dacă însă unul sau mai multe state membre competente se opun cererii (fără a fi obligate să prezinte un motiv), Comisia renunță la jurisdicția pentru întregul SEE, iar statele membre își păstrează jurisdicția.

5.4.2.

În opinia CESE, deși propunerea poate simplifica procedurile, eficacitatea sa este limitată, întrucât în UE, doar Germania, Austria și Regatul Unit dispun de această competență în cazul dobândirii de participații minoritare fără putere de control.

5.4.3.

Modificarea sesizărilor după notificare presupune, de asemenea, extinderea competenței Comisiei, pe care CESE o consideră pozitivă: dacă nu sunt obiecții din partea altor state membre, iar Comisia acceptă recomandarea, ea ar fi competentă pentru revizuirea operațiunii în întregul SEE, și nu doar pe teritoriul statului membru de referință (dacă autoritatea unui stat membru nu a autorizat deja tranzacția pe teritoriul său înainte ca Comisia să-și fi asumat această competență).

5.5.   Alte modificări

5.5.1.

Pe lângă aprobarea „măsurilor de simplificare” din 2013 (6), Cartea albă propune alte măsuri cu același obiectiv și care merită să fie întâmpinate favorabil de CESE.

5.5.2.

Intenția cea mai remarcabilă este cea care vizează excluderea din sfera de aplicare a regulamentului a acordurilor de creare de întreprinderi comune (joint ventures) în afara SEE care nu au efecte asupra concurenței în cadrul SEE.

5.5.3.

Este menționată, de asemenea, posibilitatea ca Comisia să scutească de notificarea prealabilă obligatorie anumite categorii de operațiuni care, în mod normal, nu pun probleme de concurență.

Bruxelles, 10 decembrie 2014.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Henri MALOSSE


(1)  Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).

(2)  În special, cauzele T-342/99, Airtours/Comisia, Rec., p. II-2585 [2002]; T-310/01, Schneider Electric/Comisia, Rec., p. II-4071 [2002]; și T-5/02, Tetra Laval/Comisia, Rec., p. II-4381 [2002].

(3)  A se vedea Zenger, Hans, și Walker, Mike, „Theories of Harm in European Competition Law”, http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2009296

(4)  Cauza IV/M.938, Guinness/Grand Metropolitan (15.10.1997), și cauza IV/M.1524, Airtours/First Choice (22.9.1999).

(5)  http://ec.europa.eu/competition/mergers/statistics.pdf

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1269/2013 al Comisiei din 5 decembrie 2013 (JO L 336, 14.12.2013, p. 1) și Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (JO C 366, 14.12.2013, p. 5; rectificare în: JO C 11, 15.1.2014, p. 6).


Top