EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013IR6183
Opinion of the Committee of the Regions — Opening up education
Avizul Comitetului Regiunilor – Deschiderea educației
Avizul Comitetului Regiunilor – Deschiderea educației
OJ C 126, 26.4.2014, p. 20–25
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
26.4.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 126/20 |
Avizul Comitetului Regiunilor – Deschiderea educației
2014/C 126/06
I. RECOMANDĂRI POLITICE
COMITETUL REGIUNILOR
Introducere
1. |
salută Comunicarea Comisiei „Deschiderea educației” și este de părere că este timpul să se promoveze metodele de predare și modurile de învățare valoroase și inovatoare cu ajutorul noilor tehnologii și al conținuturilor digitale. Obiectivele generale ale măsurilor propuse în comunicarea Comisiei sunt rezultatele mai bune și o eficiență sporită, printre altele prin creșterea motivației și procese de învățare mai eficiente; |
2. |
constată că prioritățile stabilite în aceasta vizează în primul rând:
|
3. |
este de acord cu afirmația Comisiei că „tehnologiile deschise permit Oricărei persoane să învețe, Oriunde, Oricând, prin Orice dispozitiv, cu sprijinul Oricui”. Subliniază însă că nivelul local și cel regional trebuie implicate în mod cuprinzător deja din faza inițială pentru realizarea acestui deziderat; |
4. |
este de acord cu următoarele concluzii ale Comisiei:
|
5. |
ia la cunoștință că promovarea accesului la resursele educaționale deschise reprezintă o mare provocare (1). Deja se întreprind demersurile corespunzătoare. Trebuie însă examinat atent cum se poate realiza sistematic acest obiectiv pentru a-i include pe toți și nu doar pe cei care se arată interesați în mod spontan. |
6. |
consideră că o sarcină mult mai amplă constă în dobândirea de competențe digitale de către furnizorii de educație, profesori și cursanți și în dezvoltarea unor metode de predare și învățare pe baza acestora. Această evoluție trebuie promovată, activată și accelerată. În prezent există deja module de învățare care sunt concepute astfel încât să sprijine profesorii și directorii cu privire la e-învățare. |
7. |
nu pune sub semnul întrebării faptul că evoluția va duce de la sine la apariția unor numeroase noi posibilități tehnologice, care vor fi utilizate de cetățeni, aceștia adaptându-se spontan și rapid la noile evoluții; consideră însă că nivelul european, național, regional și local trebuie să vegheze la crearea unor sisteme mai sigure și mai durabile, care să devină parte a sistemului de învățământ în întregul său și să contribuie la obținerea celor mai bune rezultate în fiecare situație educațională. Nu toate persoanele sunt în egală măsură capabile să își însușească noile posibilități tehnologice și din acest motiv ar trebui luate în considerare măsuri speciale pentru ca decalajul dintre diferitele grupuri să nu se adâncească; |
8. |
consideră că aceste măsuri ar trebui sistematizate și structurate pentru ca toți să poată beneficia de ele, indiferent de factori precum școala, tipul de școală, situația educativă, sexul, vârsta, originea socială, apartenența etnică sau domiciliul. La utilizarea tehnologiilor, trebuie să se țină seama și de integritatea personală și de valorile comune. Atunci când se introduc noi tehnologii în scopuri educaționale și se dezvoltă metode de predare și învățare inovatoare, este necesar să se garanteze protecția integrității individului și a datelor cu caracter personal gestionate de profesori; |
9. |
este de acord cu Comisia că competența informatică reprezintă mult mai mult decât pura mânuire tehnică a unui calculator. Ea cuprinde, printre altele, abordarea critică și judicioasă a informațiilor și o utilizare responsabilă a mediilor interactive. Interesul de a se implica în diferite grupuri și rețele în scopuri culturale, sociale și/sau profesionale favorizează, de asemenea, această competență; |
10. |
constată că unul din obiectivele principale ale inițiativei Comisiei constă în lansarea unei ample dezbateri în Europa privind accesul la OER, în dezvoltarea unor metode de predare și învățare inovatoare și mai eficiente prin intermediul noilor tehnologii și în crearea și utilizarea, cu ajutorul noilor posibilități aferente, a unor contacte și rețele bazate pe aceste metode de predare și învățare; |
11. |
sprijină acest obiectiv și consideră că autorităţilor locale şi regionale le revine un rol-cheie în difuzarea și aplicarea diferitelor măsuri de dezvoltare a infrastructurii, precum și în dezbaterile și analizele corespunzătoare. De aceea trebuie implicate toate nivelurile de decizie (european, național, regional și local); |
12. |
subliniază că autorităţile locale şi regionale sunt puternic afectate de aspectele legate de aceste evoluții atât în calitatea lor de actori sociali, cât și în calitate de furnizori de educație. Este nevoie, de asemenea, de cetățeni bine educați, care să posede calificările relevante pentru piața forței de muncă și viața în societate, precum și pentru dezvoltarea în continuare și coeziunea socială a acesteia; |
13. |
este de părere că la utilizarea noilor tehnologii nu ar trebui să se pună accentul exclusiv pe competența digitală și atitudinea profesorilor individuali, ci mai degrabă pe întregul context în care acționează aceștia. Ar trebui să se acorde mai multă atenţie nivelului de coordonare a școlii, întrucât acesta poate promova prin intermediul planurilor didactice și al orientărilor o utilizare sporită a tehnologiilor informației. |
Metode de predare și învățare inovatoare
14. |
ia la cunoștință faptul că în comunicarea Comisiei se subliniază că UE rămâne în urma altor regiuni din punctul de vedere al dezvoltării și riscă să piardă teren. De aceea, în opinia Comitetului, există toate motivele pentru a examina mai atent pe baza căror factori, de exemplu, SUA sau alte state din Asia investesc cu succes în strategiile bazate pe TIC, pentru a-și reorganiza sistemul de învăţământ; |
15. |
prin urmare, susține propunerea Comisiei ca, prin intermediul noilor programe din domeniul educației ERASMUS+ și Orizont 2020, să se sprijine instituțiile de învăţământ în dezvoltarea unor noi modele de afaceri și educaționale și să se instituie măsuri de testare a abordărilor pedagogice inovatoare, de elaborare a planurilor didactice și de evaluare a performanțelor; |
16. |
consideră că pentru reușita noilor metode de predare și învățare inovatoare este esențială conceperea de criterii pentru evaluarea nivelului de educație care să fie conforme cu noile metode de predare și învățare și cu noile condiții. Comisia s-a ocupat deja de această temă (2); |
17. |
subliniază că, așa cum rezultă din studiile științifice, măsurile educaționale sunt orientate, conștient sau inconștient, către ceea ce se testează, cu alte cuvinte către „ceea contează la examen”. Dacă se mențin formele actuale de teste și examene din statele membre, noile competenţe nu vor putea cântări foarte greu. În multe medii educaționale prea tradiționale, utilizarea aparatelor TIC și a telefoanelor inteligente este considerată înșelăciune; |
18. |
este de părere că în cazul metodelor de evaluare a performanței este necesară îndepărtarea de împărțirea tradițională în discipline. Mai degrabă, aceste metode de evaluare trebuie să țină seama de obiectivele care derivă din premisele dezvoltării competenţelor-cheie; |
19. |
consideră necesară o evoluție de la examenele obișnuite sumative, realizate eventual pe calculator, către teste care să îi însoțească pe elevi pe parcursul întregului proces de învățare, să ilustreze schimbări dinamice și să permită în permanență revenirea la aspectele care nu au fost bine înțelese sau la erorile comise. Dacă elevii lucrează într-un mediu digital, se pot crea instrumente care să permită o compilare continuă a acestor informații și un feedback eficient. Posibilitatea unei însoțiri mai bine structurate și mai transparente le ușurează pedagogilor sarcina monitorizării individuale a fiecărui elev și luarea la timp a măsurilor eventual necesare, aspect subliniat și de Comisie în comunicarea sa; |
20. |
din acest unghi trebuie privită și propunerea Comisiei de a examina și testa, în cooperare cu părțile interesate și cu statele membre, cadrele de competențe digitale și instrumentele de autoevaluare pentru cursanți, profesori și organizații. Și în acest context, Comitetul consideră important ca autoritățile locale și regionale – care sunt active la fața locului – să fie implicate la timp și să contribuie în mod decisiv la procesele evolutive și transformative; |
21. |
consideră că unul dintre domeniile în care Comisia poate juca un rol important îl reprezintă sprijinirea în diferite moduri a învățării dincolo de frontierele lingvistice și naționale prin utilizarea unor noi soluții tehnologice și a unor forme de învățare inovatoare și creatoare. Adesea, în acest domeniu, trebuie recomandată și stimulată învățarea în limbi străine, însă aici intră și disciplinele sociale, cultura, estetica și științele naturii; |
22. |
consideră că o sarcină importantă a statelor membre și a instituțiilor de învățământ constă în promovarea unui mediu de predare și învățare inovator, printre altele cu ajutorul fondurilor structurale și de investiții ale UE. Totodată, la nivel național sau la nivelul legislativ corespunzător, trebuie examinat în multe cazuri ce cerințe există în învățământul școlar care pot constitui un obstacol în calea învățării și a transmiterii cunoștințelor în alte forme decât predarea tradițională în clasă. Eventual, această examinare va trebui să urmărească reorganizarea sistemelor de educație (și a exigențelor acestora) în vederea promovării utilizării echipamentelor tehnice moderne în procesul de învățare, predare, testare și evaluare; |
23. |
subliniază că, din punctul de vedere al dezvoltării teritoriale, este important ca dezechilibrul digital tot mai puțin prezent în ce privește accesul la echipamentele TIC să nu cedeze locul unui dezechilibru similar în ce privește utilizarea lor. În acest scop sunt necesare programe suplimentare, în special în zonele rurale sau pentru grupurile defavorizate. Este vorba de programe care să prevină ceea ce poate fi numit „a doua diviziune digitală” sau, dacă acestea există deja, programe ajutătoare; |
24. |
subliniază că astăzi multe din formele de învățare bazate pe TIC pot fi întâlnite în domeniul învățământului superior și al educației universitare. La acest nivel, studenții și-au însușit adesea deja capacitatea de a învăța autonom, de a-și procura informații și de a le prelucra. Astăzi este posibil să studiezi absolut gratuit la Stanford, MIT sau Harvard și să obții un certificat fără ample precondiții privind dreptul de acces, calificarea sau selecția. Accesul a milioane de studenți va schimba din temelii modelul existent de universitate; |
25. |
din această perspectivă, pune întrebarea dacă câteva universități de prestigiu, adesea din spațiul anglo-saxon, vor domina sistemul universitar în 15 ani și multe universități înrădăcinate la nivel național și regional ar putea părea mai puțin atractive sau dacă acest fenomen are doar o importanță marginală; |
26. |
pornește de la premisa că concurența internațională sporită va influența diversele specializări într-o măsură diferită. Disciplinele sau specializările cu un caracter național pronunțat, precum dreptul sau studiile pedagogice, în cazul cărora atât conținuturile didactice, cât și manualele se bazează în cea mai mare parte pe specificul național, vor fi probabil mai puțin afectate decât disciplinele care sunt prin natura lor internaționale, precum multe specializări tehnice și științifice, medicina și limbile moderne; |
27. |
subliniază că întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol din ce în ce mai important pentru creșterea în Europa, precum și pentru creșterea la nivel local și regional. Concurența globală și noile posibilități tehnologice schimbă cerințele în materie de cunoaștere și de competență; |
28. |
atrage atenția că atât organizațiile, cât și persoanele individuale trebuie să se reorienteze din ce în ce mai des – respectiv să învețe lucruri noi și să învețe mai mult – pentru a putea face față în viitor. De aceea, întreprinderile și regiunile au un interes din ce în ce mai pronunțat să găsească modalități inovatoare de acoperire a viitorului necesar de competențe. Cel mai mare obstacol este considerat a fi lipsa de cunoștințe și de aptitudini potrivite. Comitetul Regiunilor este de părere că extinderea accesului deschis la formările disponibile liber, precum cursurile pe internet, va reprezenta un mijloc important de eliminare a unor astfel de obstacole; |
29. |
consideră că sunt necesare eforturi deosebite pentru a sprijini în mod sistematic și cuprinzător dezvoltarea tinerilor elevi. Conform studiilor, copiii pot învăța de la o vârstă foarte fragedă să mânuiască un cititor de cărți electronice. În această privință, este, de asemenea, util să se adune experiență cu privire la modul în care predarea și transmiterea cunoștințelor cu ajutorul tehnologiei digitale moderne îi pot sprijini pe copiii de vârstă mai fragedă; |
30. |
Principalul obiectiv ar trebui să constea în susținerea dezvoltării competenţelor adecvate și interconectate, ca, de exemplu, învăţarea copiilor să acționeze independent, sprijinirea propriei învățări și practicarea autoevaluărilor. Există deja inițiative în acest sens, însă Comitetul Regiunilor subliniază că încă mai trebuie să se depună eforturi pentru ca toți elevii să profite de acestea; |
31. |
constată că la nivelul întregii Europei asistăm la un fenomen puternic de migrație din regiunile cu o populație scăzută, din zonele rurale și din orașele mici și mijlocii spre marile aglomerări urbane. În opinia Comitetului, ar trebui să se analizeze mai amănunțit cum pot noile tehnologii să sprijine în special învățarea, dobândirea de informații, comunicarea și formarea de rețele din zonele cu o densitate scăzută a populaţiei, în care numărul elevilor este în scădere, școlile riscă eventual să fie închise, iar copiii sunt nevoiți astfel să călătorească pe distanțe mari pentru a ajunge la școală. Desigur, noile tehnologii nu pot înlocui pedagogii calificați care predau la fața locului, însă s-ar putea avea în vedere și disemina posibilitățile de creare a unei oferte de formare variate și relevante, la nivel înalt, cu ajutorul TIC și al unor profesori cu o pregătire adecvată în acest scop; |
32. |
atrage atenţia, de asemenea, asupra condițiilor pentru formarea adulţilor, care ar putea fi consolidate și dezvoltate în continuare în această privinţă. În opinia Comitetului, condițiile pe care le oferă noile tehnologii și noua pedagogie creează noi posibilități de elaborare a unor forme mai flexibile de învățare pentru adulți, care le permit să combine studii la diferite niveluri de formare, pentru a atinge astfel, mai rapid și independent de locul în care își au domiciliul, competențele care le sunt necesare în viața profesională; |
33. |
consideră că acest lucru poate fi facilitat prin posibilitatea, pe plan local și/sau regional, de a propune oportunități care să ajute la planificarea individuală a studiilor, prin sprijinirea cererilor de validare și prin acordarea de ajutor pentru orientare profesională; de asemenea, ar trebui să existe posibilitatea recunoașterii competenţelor dobândite în afara sistemului formal de învățământ sau în străinătate, de exemplu prin validare. Totuși, această situație trebuie reexaminată, pentru a elimina eventualele obstacole din sistemele de reglementare naționale și pentru a crea stimulente pentru diferiții actori – de exemplu, universități – în vederea cooperării și participării; |
34. |
consideră, în plus, că este necesar să se examineze modalitățile de recunoaștere formală a competențelor dobândite prin utilizarea tehnologiei digitale sau pe internet prin intermediul validării în conformitate cu instrumentele elaborate la nivel național și european. În acest sens, crearea unui adevărat spațiu european al competențelor și calificărilor este de o importanță fundamentală. Prin urmare, solicită Comisiei Europene să prezinte în cel mai scurt timp o propunere concretă în acest domeniu; |
35. |
subliniază că succesul învăţării cu o utilizare integrată a TIC creează premisele care le permit utilizatorilor să fie mai bine pregătiți pentru a face față nevoilor și cerințelor actualei și viitoarei piețe a forței de muncă. Acest aspect este de mare importanţă pentru nivelul local și regional; |
36. |
constată că noile forme de învățare pot crea și profiluri de competențe noi și diferite, care deseori nu corespund modelului de formare, certificatelor de formare și formelor de examinare tradiționale. Acest lucru presupune că ar putea fi necesar să se dezvolte și să se promoveze o înțelegere prealabilă a mediului muncii. Autoritățile locale și regionale ar putea avea un rol activ în susținerea angajatorilor și a reprezentanților locali și regionali ai vieții profesionale în această privință; |
Accesul la cunoaştere. Cum se pot utiliza cunoştinţele deschise?
37. |
subliniază că materialele didactice gratuite și de calitate sunt un element esențial al unei formări de succes. În comunicarea Comisiei se subliniază importanța cunoștințelor deschise, cu alte cuvinte, a cunoștințelor comunicate prin intermediul unor instrumente accesibile tuturor; |
38. |
subliniază, ca și Comisia, că nu e vorba de o formă pură de învățământ la distanță în înțeles tradițional, ci de corelarea materialelor de predare și de învățare cu mijloacele de predare tradiționale, facilitând combinarea învățământului față în față cu ofertele online. Potrivit consultării publice, acest tip de formare este utilizat într-un mod încă prea incoerent și sporadic; |
39. |
este de părere că o condiție esențială o reprezintă accesul elevilor și al profesorilor la un echipament modern accesibil. CoR consideră că accesul la rețeaua în bandă largă este un element important care permite participarea tuturor. După cum s-a subliniat inclusiv în rapoartele OCDE, calculatorul în sine este mai puțin important decât accesul la internet (3). În acest sens, condițiile nu diferă numai de la un stat membru la altul, ci există diferenţe semnificative și în interiorul statelor membre. |
40. |
consideră că este necesară sprijinirea regiunilor mai puţin dezvoltate, în așa fel încât toți elevii să beneficieze de aceleași condiții pentru utilizarea tehnologiilor. Dezvoltarea strategică a benzii largi este un aspect crucial în acest sens. În regiunile și în zonele defavorizate, tinerii nu pot beneficia de noile oportunități de învățare și educație democratică disponibile în alte regiuni (4); |
41. |
împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia toate școlile, și, în cazul ideal, toate sălile de clasă ar trebui să fie conectate la rețeaua de transmisie de date în bandă largă și să aibă acces la portaluri deschise de învățare digitală, utilizându-se în acest scop resursele fondurilor structurale și ale fondurilor de investiții. Comitetul Regiunilor reamintește observația sa anterioară că utilizarea la scară largă a TIC de către furnizorii de educație superioară ar putea contribui la creșterea numărului de studenți de la acest nivel în zonele cu densitate scăzută a populaţiei, în zonele insulare și de munte și în regiunile ultraperiferice (5). |
42. |
subliniază totuși că nu este suficient să se utilizeze doar tehnologiile actuale ale anului 2013, dacă acestea nu sunt corelate cu pedagogia actuală a anului 2013; Din perspectivă tradițională, formarea înseamnă că sunt generate mai multe cunoștințe numai dacă sunt disponibile mai multe informații. Astfel, răspunderea pentru cunoştinţe îi revine elevului/studentului. Totuși, această abordare nu este foarte eficientă. Astfel, trebuie să se facă diferența între accesul la informații și transformarea acestora în cunoștințe, care este întotdeauna un proces individual; |
43. |
constată că procesul de transformare depinde în mare parte de circumstanțele individuale, de înțelegerea prealabilă, de interes și de motivație. Posibilităţile pentru competenţele dobândite pe cale digitală și activitățile pedagogice adaptate în acest sens trebuie privite din această perspectivă. Pot fi oferite diferite forme de învățare cu ajutorul noilor tehnologii, adaptate la modul de învățare al fiecărui elev/student. Toate stilurile de învățare și predare pot fi mult mai bine sprijinite cu ajutorul tehnologiilor digitale decât până acum; |
Chestiuni de natură juridică ce necesită justificare
44. |
atrage atenția asupra faptului că cloud computing este utilizat din ce în ce mai frecvent în diferite domenii, inclusiv în stocarea directă a datelor. Totul se rezumă la un furnizor care oferă întreprinderilor și organizaţiilor o anumită cantitate de stocare, la care acestea au acces prin intermediul internetului. De aproximativ zece ani există diferite tipuri de internet. Una dintre ideile fundamentale este că utilizatorul nu ar trebui să observe nicio diferență, indiferent dacă fișierul este stocat pe un server local sau pe o unitate aflată la mii de kilometri depărtare; |
45. |
este totuși îngrijorat cu privire la stocarea datelor cu caracter personal și a dosarelor elevilor la un furnizor privat, care deseori se află în alte regiuni ale lumii. O întrebare care se pune în acest context este dacă întreprinderea este pregătită să semneze acorduri de utilizare cu numeroase autorităţi locale, regionale sau naționale din țări diferite. Comitetul Regiunilor ar dori o abordare mai puternic integrată din partea Comisiei în această privinţă; |
46. |
o altă întrebare în acest context este cine deține drepturile asupra materialelor elaborate de elevi și de cadrele didactice în cadrul activității școlare și în afara acesteia. Există din ce în ce mai multe materiale didactice realizate de aceștia, pe lângă materialele care pot fi produse și modificate de către alte persoane. Cantitatea de materiale produse de utilizatori crește din diferite motive, printre altele ca urmare a faptului că aparatele necesare, ca, de exemplu, calculatoarele, camerele video și camerele digitale, sunt din ce în ce mai ieftine; |
47. |
menționează că aparatele sunt și mai ușor de utilizat și că utilizatorii se pricep din ce în mai bine. Prin intermediul procedurilor de asigurare a licențelor, persoanele care au dezvoltat materialele pot alege ce drepturi ar dori să își păstreze și la ce drepturi doresc să renunțe. Aici ar putea fi vorba de clarificarea drepturilor în raport cu conținuturile digitale, ca, de exemplu, website-uri, materiale didactice, muzică, filme, fotografii și bloguri. Ocazional, poate fi vorba de licențe adaptate la legislațiile diferitor țări. În opinia Comitetului Regiunilor, Comisia ar trebui să contribuie la stabilirea unor soluții tehnice și a unor condiţii-cadru solide în această privinţă; |
48. |
subliniază că, nu în ultimul rând pentru autorităţile locale şi regionale, este importantă și întrebarea privind durata de timp de-a lungul căreia ar trebui păstrate certificatele de performanță individuale și alte documente comparabile; |
49. |
dorește, în acest context, să atragă atenţia asupra altei chestiuni, și anume „data minining”, cu alte cuvinte, ce comportament trebuie adoptat în privința întreprinderilor care prelucrează date despre elevi și cadre didactice în vederea revânzării; |
Colaborarea în domeniul formării, rețele
50. |
este de părere că poate exista o colaborare între diferitele părți ale Europei numai dacă – după cum a mai subliniat deja – zonele defavorizate primesc o atenție deosebită, astfel încât statele membre și regiunile care, în comparație cu restul Europei, prezintă un nivel mai scăzut de dezvoltare să își poată dezvolta, prin sprijin din fondurile structurale și de investiții, structurile TIC locale, să poată participa la proiecte comune cu alte școli din Europa și să poată asigura acces liber la materiale didactice și pedagogice; |
51. |
atrage atenția asupra faptului că la majoritatea persoanelor procesul de însușire a cunoștințelor se aprofundează dacă li se dă posibilitatea de a colabora și de a dezvolta noi idei, de a pune întrebări și de a critica. Acest tip de calificări este considerat din ce în ce mai important pentru piața forței de muncă și pentru societatea de astăzi și din viitor. Prin modelele și structurile dezvoltate în prezent prin intermediul mediilor sociale, al calculatoarelor și al jocurilor video, precum și al interacțiunii – în general tot mai mare – din cadrul societății mediilor, învățământul din prezent ar trebui, în opinia Comitetului Regiunilor, să ofere astfel de forumuri integrate; |
52. |
subliniază că studiul OECD menționat anterior (6) a abordat și cele mai frecvente tipuri de activități informatice. Cadrele didactice pregătesc sarcinile pentru elevi și, pentru elaborarea lecțiilor și a prezentărilor, navighează pe internet. Mult mai rară este comunicarea digitală dintre cadrele didactice și părinți, menită să evalueze digital progresele elevilor sau să evalueze resursele didactice digitale. În opinia Comitetului, acest lucru subliniază importanţa creșterii și dezvoltării activităților pedagogice în jurul TIC, nu în ultimul rând prin posibilitatea de a comunica cu alte școli și cu profesorii și elevii acestora; |
Eforturi comune
53. |
consideră că este important să se creeze o platformă europeană comună, accesibilă diferitelor părți interesate, pentru a dezvolta instrumente de măsurare și indicatori care să permită evaluarea progreselor în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor de către diferiți furnizori de educație, în școli și în alte medii de învățare; |
Recomandări speciale ale Comitetului Regiunilor
54. |
subliniază că nevoia de dezvoltare evidențiată în comunicarea Comisiei – în ceea ce privește necesitatea promovării unor metode de învățare și predare inovatoare și de înaltă calitate cu ajutorul noilor tehnologii și conținuturi digitale – afectează în mod semnificativ autoritățile locale și regionale în diferite moduri: în calitatea lor de autorități, de prestatori de servicii și, în multe cazuri, de furnizori și beneficiari de educație cu interese și nevoi de lucrători bine instruiți și de cetățeni bine formați. Cu toate acestea, comunicarea ține seama doar marginal de nivelul local și de cel regional; |
55. |
solicită implicarea mai strânsă în viitoarele lucrări pe această temă și recunoașterea mai puternică a autorităților locale și regionale în calitate de forumuri pentru dezbateri și măsuri referitoare la utilizarea noilor condiții tehnice pentru învățarea cu ajutorul tehnologiilor digitale, pentru dezvoltarea unor forme pedagogice inovatoare adaptate la acestea, pentru accesul la materiale de învățare și predare deschise, precum și pentru sprijinirea dezvoltării de rețele și contacte privind acest tip de învățare. |
Bruxelles, 31 ianuarie 2014.
Președintele Comitetului Regiunilor
Ramón Luis VALCÁRCEL SISO
(1) UNESCO a definit resursele educaționale deschise (Open Education Resources – OER) în 2002 după cum urmează: „Conținuturile educaționale deschise sunt materiale de predare, de învățare și de cercetare disponibile public sau publicate cu drepturi de autor, care permit utilizarea, prelucrarea și difuzarea lor publică”. Educația deschisă (OE, Open Education) este un concept cuprinzător, care desemnează proceduri și organizații care și-au propus drept obiectiv eliminarea obstacolelor din calea educației. OER sunt parte a OE, care a luat un avânt considerabil prin utilizarea TIC.
(2) COM (2012) 669.
(3) OECD (2012) Connected minds. Technolology and Today’s learners. (Paris).
(4) CdR 3597/2013; CdR 2414/2012
(5) CdR 2392/2012.
(6) OECD (2012) Connected minds. Technology and Today’s Learners. (Paris).