19.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 65/68

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 5, 6, 9, 147, 149, 151 și 153, și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 24, 25, 26, 29, 33, 34, 35 și 36,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii – inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (COM(2013)0083),

—

având în vedere recomandarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării” (2013/112/UE) (1),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Dovezi privind tendințele demografice și sociale: contribuția politicilor sociale la incluziune, ocuparea forței de muncă și la economie” (SWD(2013)0038),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Cursul dat punerii în aplicare de către statele membre a recomandării Comisiei Europene din 2008 referitoare la incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii – Către o abordare bazată pe investiții sociale” (SWD(2013)0039),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Al treilea raport bienal privind serviciile sociale și interesul general” (SWD(2013)0040),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Îngrijirea pe termen lung în contextul îmbătrânirii populației– provocări și opțiuni politice” (SWD(2013)0041),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Combaterea lipsei de adăpost în Uniunea Europeană” (SWD(2013)0042),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Investițiile în sănătate” (SWD(2013)0043),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Investițiile sociale prin intermediul Fondului social european” (SWD(2013)0044),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 privind Analiza anuală a creșterii pentru 2013 (COM(2012)0750) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta,

—

având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pe 2013 (2),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

—

având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei și Rezoluția sa însoțitoare din 14 iunie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (3),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (COM(2010)0682),

—

având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2011 referitoare la agenda pentru noi competențe și locuri de muncă (4),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758), avizul Comitetului Economic și Social European (5) și rezoluția Parlamentului din 15 noiembrie 2011 referitoare la acest subiect (6),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2011 intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933),

—

având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei și Rezoluția sa însoțitoare din 24 mai 2012 intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (7),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2012 intitulată „Către integrarea tinerilor pe piața muncii” (COM(2012)0727),

—

având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile (8),

—

având în vedere Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020), adoptat de Consiliu la 7 martie 2011,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2008 referitoare la o recomandare a Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (COM(2008)0639) și rezoluția Parlamentului din 6 mai 2009 referitoare la acest subiect (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la integrarea migranților, efectele sale asupra pieței muncii și dimensiunea externă a coordonării securității sociale (10),

—

având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la viitorul serviciilor sociale de interes general (11),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2008 intitulată „Agenda socială reînnoită: oportunități, acces și solidaritate în Europa secolului XXI” (COM(2008)0412) și Rezoluția sa din 6 mai 2009 referitoare la acest subiect (12),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei privind sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice pentru o economie în redresare (COM(2009)0545) și rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la acest subiect (13),

—

având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (COM(2011)0607 – 2011/0268(COD)) din 14 martie 2012 și proiectul de rezoluție legislativă din 20 august 2012 referitoare la acest subiect (14),

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 referitoare la inițiativa pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale (15),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2013 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor: promovarea intereselor societății și calea către o redresare durabilă și favorabilă incluziunii (16),

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 privind Pactul referitor la investițiile sociale – ca răspuns la criză (17),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 16 februarie 2012 intitulată „O agendă pentru pensii adecvate, sigure și viabile” (COM(2012)0055),

—

având în vedere Convenția OIM nr. 117 privind obiectivele și normele de bază ale politicii sociale,

—

având în vedere Recomandarea OIM nr. 202 privind nivelurile minime de protecție socială,

—

având în vedere întrebarea cu solicitarea de răspuns oral adresată Comisiei referitoare la Comunicarea intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii – inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (O-000057/2013 – B7-0207/2013),

—

având în vedere articolele 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din regulamentul său de procedură,

A.

întrucât în numeroase state membre măsurile de consolidare fiscală au dus la favorizarea obiectivelor de cheltuieli pe termen scurt, în detrimentul investițiilor în creșterea durabilă, locuri de muncă, coeziunea socială și competitivitate, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020;

B.

întrucât criza datoriilor care a lovit Europa, îndeosebi țările din zona euro, a generat o recesiune economică severă cu consecințe sociale negative pentru majoritatea statelor membre manifestate prin creșterea șomajului, a nivelului de sărăcie și a excluziunii sociale;

C.

întrucât criza a pus în prim-plan interdependența economică a statelor membre și diferențele considerabile în ceea ce privește capacitatea statelor membre de a răspunde nevoilor pieței muncii și provocărilor sociale;

D.

întrucât criza, combinată cu schimbările demografice, impune de urgență statelor membre să îmbunătățească eficiența cheltuielilor sociale și să conceapă posibile reforme ale propriilor sisteme de protecție socială în concordanță cu acest obiectiv;

E.

întrucât partenerii sociali de la nivel național pot juca un rol important în finanțarea și funcționarea sistemelor de securitate socială;

F.

întrucât investițiile sociale bine orientate și eficiente stabilizează economia, promovează ocuparea forței de muncă și consolidează competențele forței de muncă, ridicând astfel nivelul de competitivitate al UE;

G.

întrucât nivelul crescut al competențelor necesare pentru locurile de muncă disponibile și competențele necesare pentru viitoarele sectoare cu o ofertă bogată de locuri de muncă, adaptate unei economii și unei societăți durabile, necesită investiții corespunzătoare în programe educative și de formare;

H.

întrucât veniturile medii ale gospodăriilor din UE sunt în scădere, iar șomajul pe termen lung, sărăcia și excluziunea socială, inclusiv sărăcia persoanelor încadrate în muncă și polarizarea socială sunt în creștere în numeroase state membre;

I.

întrucât 10,5 % din populația de vârstă activă se află în prezent în șomaj;

J.

întrucât declarația Consiliului European din 30 ianuarie 2012 prevede că: „Procesul de creștere și de ocupare a forței de muncă va fi reluat numai dacă urmărim o abordare consecventă și de anvergură, care să combine o consolidare fiscală inteligentă, prin care să se mențină investițiile în viitoarea creștere, politici macroeconomice solide și o strategie activă de ocupare a forței de muncă, menită să mențină coeziunea socială”,

K.

întrucât efectele stagnării economice și ale crizei persistente a datoriilor publice, combinate cu schimbările demografice reprezintă o provocare pentru sistemele de asigurări sociale și pentru mecanismele de securitate socială decentă, inclusiv pentru sistemele de asigurări sociale statutare și voluntare;

L.

întrucât 22,8 % dintre tinerii din UE se află în prezent în șomaj, rata șomajului în rândul tinerilor depășind 50 % în unele state membre;

M.

întrucât 8,3 milioane de cetățeni europeni cu vârsta sub 25 de ani nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și întrucât aceste cifre sunt în continuă creștere, existând pericolul ca acești tineri să devină o generație pierdută;

N.

întrucât tinerii de origine migrantă sunt expuși în mai mare măsură riscului de a abandona sistemul educațional și de formare fără a fi obținut o calificare secundară superioară;

O.

întrucât 27 % dintre copii sunt amenințați de sărăcie sau de excludere socială, în comparație cu o medie de 24 % pentru întreaga populație din Europa (18);

P.

întrucât 8 % dintre cetățenii europeni se confruntă cu lipsuri materiale severe și nu își pot permite anumite necesități considerate esențiale pentru a avea o viață decentă în Europa;

Q.

întrucât 15 % dintre copii părăsesc școala fără a absolvi învățământul liceal și întrucât 10 % dintre cetățenii europeni trăiesc în gospodării fără persoane ocupate;

R.

întrucât Comitetul pentru protecție socială (CPS) avertizează că aceste cifre sunt în continuă creștere în numeroase state membre, fapt datorat în parte impactului măsurilor de consolidare fiscală;

S.

întrucât segmentele cele mai vulnerabile ale populației, precum persoanele în vârstă și cele cu handicap, au fost cel mai grav afectate de criza financiară, economică și socială;

T.

întrucât politicile sociale sunt în primul rând de competența statelor membre, în timp ce UE sprijină, asistă și completează activitățile statelor membre;

U.

întrucât un loc de muncă decent constituie o protecție veritabilă împotriva sărăciei;

V.

întrucât politicile active în domeniul pieței muncii și strategiile de activare sunt esențiale pentru a sprijini șomerii să își găsească un loc de muncă decent;

W.

întrucât o consiliere individuală și adecvată a celor care caută unui loc de muncă decent poate spori șansele lor de reușită;

X.

întrucât măsurile de austeritate, inclusiv reducerile bugetare la serviciile publice și sociale nu trebuie să permită înrăutățirea situației persoanelor celor mai defavorizate sau să expună cetățenii în mod inutil riscului de șomaj;

Y.

întrucât măsurile de austeritate nu trebuie să pună în pericol disponibilitatea, accesibilitatea și caracterul abordabil al serviciilor de îngrijiri medicale și de îngrijiri pe termen lung, și nici să agraveze inegalitățile în materie de sănătate;

Z.

întrucât criza economică afectează într-o măsură mai mare femeile decât bărbații; întrucât există riscul ca actuala recesiune să întârzie evoluția sau chiar să inverseze progresul, cu consecințe pe termen lung pentru sistemele de protecție socială, incluziunea socială și demografie;

AA.

întrucât orice politică bugetară riguroasă trebuie să fie inteligentă și să permită investiții anticiclice în prioritățile politice de prim rang și în concordanță cu performanța și productivitatea economică;

AB.

întrucât comunitățile marginalizate trăiesc în condiții socioeconomice deplorabile și se confruntă adesea cu discriminarea și segregarea gravă, în toate aspectele vieții;

AC.

întrucât primele semne ale abandonului școlar timpuriu reprezintă semnale importante ale ciclului recurent al sărăciei;

AD.

întrucât lipsa de adăpost rămâne o problemă în toate statele membre ale UE și reprezintă una dintre cele mai extreme forme de sărăcie și de lipsuri care afectează demnitatea umană și compromite dreptul fundamental de acces la o locuință;

AE.

întrucât garantarea accesului la locuințe decente este o obligație internațională care le revine tuturor statelor membre, prin care locuințele sociale sunt oferite în paralel cu oferta prezentă pe piață;

AF.

întrucât persoanele fără adăpost au nevoie de măsuri specifice pentru a se integra în societate și pentru a evita excluziunea socială;

AG.

întrucât sărăcia și excluziunea socială rămân cei mai importanți indicatori sociali ai sănătății și ai condițiilor de viață, în special în ceea ce privește impactul sărăciei asupra sănătății și bunăstării copiilor;

AH.

întrucât discriminarea pe motive de gen la locul de muncă, diferențele de remunerare între femei și bărbați și, prin urmare, diferențele între pensiile acestora persistă în UE;

AI.

întrucât doar 63 % dintre femei lucrează în UE, în comparație cu 76 % dintre bărbați, acest lucru datorându-se în parte lipsei unor centre de îngrijire și a unor măsuri concrete care să favorizeze un echilibru benefic între activitatea profesională și viața de familie;

AJ.

întrucât dimensiunea de gen este esențială pentru atingerea obiectivelor principale ale Strategiei UE 2020, având în vedere că femeile reprezintă cea mai mare rezervă de forță de muncă neutilizată până în prezent; întrucât, în cadrul semestrului european, trebuie luate măsuri concrete și trebuie elaborate politici pentru integrarea dimensiunii de gen;

AK.

întrucât capii de familie, părinții unici susținători ai familiei și persoanele care acordă îngrijiri sunt, de cele mai multe ori, femei, politicile de incluziune activă necesită un set complet de măsuri care să le dea femeilor posibilitatea să-și crească nivelul lor de participare pe piața muncii,

1.

salută Pachetul Comisiei privind investițiile sociale, care stabilește legăturile necesare între politicile naționale sociale, procesul reformelor semestrului european și alocările din fondul de coeziune UE;

2.

ia act de faptul că, pe lângă funcția inițială de protecție socială a sistemelor de securitate socială, comunicarea Comisiei adaugă două funcții: investițiile sociale și stabilizarea economiei; subliniază că actuala criză economică și socială evidențiază necesitatea ca aceste trei funcții să fie complementare, nu opuse;

3.

reiterează necesitatea de a îmbunătăți coordonarea politicilor sociale și economice de la nivelul UE, astfel încât să se evite discrepanțele, de a se construi sinergii între politici și de a permite fiecăreia să consolideze obiectivele celeilalte;

4.

subliniază faptul că cel mai eficient instrument în combaterea șomajului pe termen lung este creșterea economică;

5.

regretă faptul că comunicarea este însoțită de o recomandare care vizează un singur domeniu, în timp ce măsurile de austeritate au un impact major în mai multe domenii de politică socială;

6.

este convins că reformele care vizează politica socială ar trebui să fie ghidate mai ales de principiul incluziunii active și al activării – permițând șomerilor și persoanelor celor mai defavorizate să pătrundă și să participe pe piața muncii;

7.

reamintește faptul că investițiile sociale au atât beneficii sociale, cât și economice prin prevenirea și abordarea riscurilor sociale; subliniază faptul că investițiile sociale se axează pe politicile publice și pe strategiile privind investițiile în capitalul uman care realizează tranziția către piețe ale muncii în schimbare și permit dobândirea de noi competențe pentru viitoarele sectoare cu o ofertă bogată de locuri de muncă, adaptate unei economii și unei societăți durabile;

8.

subliniază că investițiile sociale ar trebui considerate investiții de statele membre, ele putând prezenta un avantaj dublu, cu beneficii pe termen lung și efecte anticiclice, scăzând astfel riscul de producere a unor efecte negative; invită Comisia să analizeze care parte a cheltuielilor publice sociale poate fi considerată a fi investiție productivă;

9.

consideră, prin urmare, că investițiile sociale bine orientate ar trebui să reprezinte o parte importantă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și că ar trebui integrate în procesul semestrului european în vederea atingerii obiectivelor de ocupare a forței de muncă, sociale și în materie de educație ale Strategiei Europa 2020;

10.

salută, prin urmare, apelul adresat de Comisie statelor membre de a include investițiile sociale în obiectivele lor bugetare pe termen mediu și lung, precum și în programele lor naționale de reformă;

11.

reamintește faptul că resursele necesare pentru politicile sociale nu se limitează la cele provenite doar din sectorul public;

12.

subliniază așadar că statele membre ar trebui să utilizeze într-o mai mare măsură abordările inovatoare în domeniul finanțării, inclusiv prin valorificarea participării sectorului privat și a ingineriei financiare, prin instrumente precum obligațiunile cu impact social, parteneriate public-private, microfinanțare, pașaportul de investiții sociale și garanții bazate pe politici;

13.

prin urmare, îndeamnă statele membre să implice, de asemenea, întreprinderile sociale, deoarece acestea pot completa eforturile depuse de sectorul public;

14.

invită, în acest context, Comisia să aibă în vedere elaborarea unui tablou de bord al indicatorilor comuni privind investițiile sociale, care să constituie un mecanism de alertă pentru monitorizarea progreselor înregistrate de statele membre;

15.

salută faptul că Comisia insistă asupra alocării a cel puțin 25 % din fondurile politicii de coeziune capitalului uman și investițiilor sociale prin intermediul Fondului social european;

16.

invită statele membre să garanteze o monitorizare eficientă a cheltuielilor pentru politicile sociale pentru a canaliza resursele către măsuri bine orientate și eficiente și pentru a evita sarcinile administrative inutile;

17.

îndeamnă statele membre să modernizeze și, dacă va fi necesar, să își reformeze din punct de vedere structural politica de investiții sociale fără întârziere, pentru a oferi cetățenilor cele mai bune servicii posibile;

18.

subliniază faptul că statele membre ar trebui să se asigure că propria politică de investiții sociale este sustenabilă și evolutivă, prin îmbunătățirea eficienței și eficacității sistemului și a resurselor disponibile;

19.

subliniază că atunci când își propun să sporească durabilitatea politicilor de investiții sociale, statele membre nu ar trebui neapărat să „cheltuiască mai mult”, ci să „cheltuiască mai eficient și mai eficace”;

20.

solicită așadar statelor membre să se asigure că politica lor de investiții sociale va fi centrată pe obiective și să monitorizeze progresele în mod frecvent;

21.

reiterează apelul său către Comisie de a elimina sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă, sărăcia în rândul persoanelor cu legături limitate sau fără legături cu piața muncii și sărăcia în rândul persoanelor în vârstă în următoarele recomandări specifice fiecărei țări; solicită Consiliului European să aprobe cu prioritate această orientare;

22.

evidențiază elementele importante ale strategiei europene pentru incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii, și anume un ajutor suficient pentru venit, o piață a forței de muncă care favorizează incluziunea și accesul la servicii de calitate; regretă faptul că strategiile naționale de incluziune activă se reduc mult prea adesea la activarea profesională, excluzând de facto persoanele care se află în afara pieței muncii și pentru care revenirea pe piața muncii nu reprezintă o opțiune, de exemplu din cauza vârstei sau a unor limitări funcționale;

23.

reamintește statelor membre că politicile de incluziune activă ar trebui:

24.

solicită statelor membre să evalueze în mod sistematic impactul măsurilor de austeritate asupra grupurilor vulnerabile în cadrul politicilor de incluziune activă;

25.

invită statele membre să asigure calitatea serviciilor sociale pentru persoanele care pot beneficia de acestea, inclusiv disponibilitatea, accesibilitatea și menținerea tarifelor acestora la un nivel abordabil, îndeosebi în domeniile sănătății, îngrijirii pe termen lung, educației, locuințelor sociale, energiei, apei, transporturilor și comunicațiilor;

26.

evidențiază necesitatea creșterii productivității prestării de servicii de îngrijire, a reducerii incidenței fragilității și handicapului, precum și a asigurării, pentru persoanele vârstnice, a posibilității de a duce în continuare o viață independentă, chiar și în cazul unor limitări funcționale;

27.

invită statele membre să aibă în vedere introducerea unor tarife sociale prestabilite pentru grupurile vulnerabile în domenii cum ar fi energia, apa și transporturile publice;

28.

solicită implicarea activă a organizațiilor care reprezintă comunitățile marginalizate în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de integrare a acestor comunități, cum ar fi strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020;

29.

regretă faptul că, în numeroase state membre, eforturile depuse în vederea integrării migranților sunt insuficiente; subliniază necesitatea de a investi în programe și servicii adecvate și în sisteme de informare eficiente cu privire la accesul la aceste programe, pentru a facilita integrarea migranților și a reduce riscul de excluziune socială;

30.

invită Comisia să elaboreze o foaie de parcurs concretă și detaliată pentru punerea în aplicare a unor strategii de incluziune activă; subliniază că această foaie de parcurs ar trebui să prevadă termene și obiective realiste, bazate pe indicatori specifici și pe un dialog detaliat între părțile interesate și să fie monitorizată îndeaproape prin intermediul metodei deschise de coordonare, punându-se la dispoziție instrumente și proceduri relevante în caz de neconformitate;

31.

salută recomandarea Comisiei privind sărăcia în rândul copiilor, astfel cum a fost anunțată în Comunicarea sa intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială”; reamintește, de asemenea, drepturile copilului consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

32.

salută abordarea cuprinzătoare promovată în recomandare, care se bazează pe cei trei piloni – accesul la resurse adecvate, accesul la servicii de înaltă calitate și participarea în societate și la procesul decizional – și care recunoaște copiii ca fiind deținători de drepturi;

33.

reiterează faptul că toți copiii și tinerii au dreptul la educație, în conformitate cu Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, inclusiv copiii și tinerii care nu au permis de ședere în țările în care locuiesc;

34.

subliniază că lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor trebuie să se axeze mai degrabă pe prevenire și pe intervenție timpurie, decât pe reacție și că aceasta ar trebui să se bazeze pe principiul director al accesului egal la o educație a copiilor preșcolari și la servicii de îngrijire pentru copii de înaltă calitate;

35.

încurajează, în acest context, acțiunile întreprinse cu scopul de a crea un număr tot mai mare de structuri dedicate copiilor, cum ar fi centrele de activități deschise atât în timpul perioadelor școlare, cât și al celor de vacanță, precum și activitățile culturale și sportive extrașcolare în cadrul cărora să se ofere mese;

36.

subliniază necesitatea unor resurse financiare corespunzătoare pentru aceste servicii, în special pentru politicile care sprijină familiile sărace și vulnerabile, cum ar fi familiile cu copii cu handicap, familiile monoparentale și familiile numeroase;

37.

subliniază importanța relației părinte-copil și a acordării sprijinului necesar părinților pentru a-i ajuta să își îndeplinească obligațiile parentale, prevenind astfel separarea copiilor de părinți și plasarea lor în structuri specifice ca urmare a sărăciei severe;

38.

salută documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind combaterea lipsei de adăpost;

39.

reamintește solicitarea Parlamentului privind întocmirea unei foi de parcurs detaliate referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE privind persoanele fără adăpost;

40.

subliniază că investițiile în locuințe sociale, pe lângă rolul esențial pe care îl joacă în atenuarea consecințelor sărăciei, ar trebui considerate o investiție socială care duce la crearea de locuri de muncă decente și la creștere durabilă pe termen lung;

41.

invită statele membre să elimine sarcinile administrative inutile care îngreunează procedura de solicitare a unei locuințe sociale, precum și orice discriminare împotriva minorităților sau a grupurilor vulnerabile, astfel încât să garanteze egalitatea de acces pentru toți;

42.

reamintește că cheltuielile pentru energie reprezintă, de obicei, o parte importantă din cheltuielile unei gospodării și invită, prin urmare, statele membre să își consolideze politicile de sprijinire a eficienței energetice a gospodăriilor;

43.

solicită statelor membre să pregătească programe speciale pentru persoanele fără adăpost, pe baza unor evaluări ale situațiilor locale, și să pună un accent deosebit pe locuințe și pe asistența pe termen lung pentru persoanele vulnerabile și pentru comunitățile marginalizate, în loc să se axeze exclusiv pe furnizarea de cazare temporară;

44.

subliniază faptul că investițiile în ocuparea forței muncă în rândul tinerilor trebuie să reprezinte o componentă cheie a strategiilor naționale de investiții sociale;

45.

îndeamnă statele membre să ia măsuri energice pentru a combate șomajul din rândul tinerilor, în special prin acțiuni preventive care să vizeze abandonul școlar timpuriu sau părăsirea timpurie a sistemelor de formare ori a programelor de ucenicie (de exemplu, prin introducerea unui sistem educațional dual sau a altor tipuri de cadre la fel de eficiente) și să elaboreze strategii globale pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

46.

subliniază faptul că investițiile sociale pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare ar reduce pierderile economice pe care le implică în prezent dezangajarea tinerilor de pe piața muncii, care este estimată de Eurofound la 153 miliarde EUR, respectiv 1,2 % din PIB-ul Uniunii Europene;

47.

regretă faptul că actuala politică de investiții sociale nu pune îndeajuns accentul pe necesitatea alocării cu prioritate a resurselor în favoarea șomerilor pe termen lung, a șomerilor tineri și a lucrătorilor în vârstă expuși riscului de a deveni șomeri pe termen lung;

48.

ia act de faptul că investițiile sociale destinate tinerilor se pot concretiza printr-o gamă variată de forme, care includ: stabilirea de parteneriate între școli, centre de formare și întreprinderi locale sau regionale; oferirea de cursuri de formare și de programe de stagii de calitate și bine orientate pentru tineri; programe de formare profesională în cooperare cu întreprinderile; planuri de consiliere din partea angajaților cu vechime având drept scop recrutarea și formarea tinerilor la locul de muncă sau asigurarea unei mai tranziții mai armonioase de la educație la câmpul muncii; încurajarea participării tinerilor în societate și promovarea mobilității la nivel regional, european și internațional prin noi progrese în direcția recunoașterii reciproce a calificărilor și a competențelor; subliniază, de asemenea, faptul că investițiile sociale pot fi însoțite de stimulente eficiente, cum ar fi subvențiile pentru angajări sau contribuțiile la asigurarea socială destinate tinerilor, care vor garanta condiții de viață și de muncă decente, pentru ca angajatorii publici și privați să recruteze tineri, să investească atât în crearea unor locuri de muncă de calitate pentru tineri, cât și în formarea continuă a acestora și în îmbunătățirea competențelor lor pe perioada angajării și să sprijine spiritul antreprenorial al tinerilor;

49.

subliniază necesitatea intensificării coordonării sistemelor naționale de securitate socială, în special a sistemelor de pensii, în vederea încurajării mobilității;

50.

subliniază necesitatea unor informații statistice care să fie comparabile între statele membre în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor și cheltuielile pentru tineri pe piața muncii;

51.

avertizează că măsurile de austeritate pot compromite calitatea locurilor de muncă și standardele de protecție socială, de sănătate și de siguranță și subliniază că acestea ar trebui, în consecință, să fie însoțite de măsuri care să vizeze menținerea unor standarde adecvate;

52.

evidențiază importanța învățării pe tot parcursul vieții în vederea consolidării capacității cetățenilor de a participa la viața societății și pe piața muncii până la vârsta legală de pensionare și, dacă doresc, chiar și ulterior acestei vârste;

53.

reiterează solicitarea adresată statelor membre de a adopta măsuri favorabile creării de locuri de muncă, ca parte a programelor lor de investiții sociale, cum ar fi inițierea reformelor privind impozitele percepute pe muncă care să stimuleze ocuparea forței de muncă, promovarea și sprijinirea activităților independente și a întreprinderilor nou-înființate, îmbunătățirea mediului de afaceri și facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, transformarea muncii informale și nedeclarate într-o încadrare în muncă reglementată, crearea de stimulente care să crească nivelul de ocupare a forței de muncă în rândul celor mai vulnerabile grupuri sociale, reforma piețelor muncii pentru a le conferi un grad mai ridicat de dinamism și de nediscriminare, integrarea flexisecurității și modernizarea sistemelor de stabilire a salariilor, pentru a le alinia la evoluția productivității;

54.

subliniază necesitatea de a exploata potențialul de creare de locuri de muncă al sectoarelor novatoare în cadrul Strategiei Orizont 2020, cum ar fi economia durabilă fără emisii de dioxid de carbon, sănătatea și asistența socială și sectoarele digitale, culturale și creative, care ar trebui sprijinite prin realizarea investițiilor adecvate în noi competențe și prin instrumente de investiții sociale, valorificând conceptul specializării inteligente pentru a alinia punctele forte ale cercetării și inovării cu evoluțiile pieței;

55.

atrage atenția asupra faptului că respectarea principilor flexisecurității permite atât protecția socială adecvată a lucrătorilor, cât și accesul la formare și la dezvoltarea carierei, care fac posibilă dobândirea de noi competențe;

56.

salută accentul pus pe antreprenoriatul social și pe accesul la microfinanțare pentru grupurile vulnerabile, printre altele; subliniază că acestea constituie elemente esențiale în contextul investițiilor sociale, prin faptul că permit crearea de noi locuri de muncă durabile și dezvoltarea economiei sociale și solidare și, totodată, oferă întreprinderilor sociale posibilitatea de a genera profituri și de a le reinvesti;

57.

subliniază necesitatea de a asigura o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate într-o perspectivă pe întreg cuprinsul vieții și de a pune accentul pe prevenție și pe reabilitare pentru a reduce incidența, a amâna apariția și a încetini sau răsturna cursul fragilității, al limitărilor funcționale și al handicapului;

58.

regretă că în comunicare nu este subliniat rolul important al programului Grundtvig în prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale și în promovarea investițiilor sociale; invită Comisia să sensibilizeze cu privire la oportunitățile pe care le oferă programele de învățare pe tot parcursul vieții, educația și formarea profesională și invită statele membre să îmbunătățească calitatea și accesibilitatea acestora;

59.

evidențiază rolul important pe care îl au instrumentele financiare ale Uniunii Europene și fondurile europene de antreprenoriat social în îmbunătățirea accesului întreprinderilor sociale la piețele financiare;

60.

invită Comisia să aibă în vedere introducerea unui cadru european comun în materie de publicare a datelor, care ar garanta o informare transparentă cu privire la investițiile în întreprinderile sociale din statele membre și ar încuraja presiunea exercitată de celelalte state;

61.

subliniază faptul că RSI ar trebui să se concentreze atât asupra standardelor de mediu, cât și asupra celor sociale, pentru a garanta un comportament responsabil din partea societăților;

62.

salută faptul că dimensiunea de gen este inclusă în Comunicarea Comisiei privind strategiile de investiții sociale;

63.

subliniază faptul că oferta de servicii de calitate de îngrijire a copiilor și de alte structuri de îngrijire joacă un rol crucial, deoarece le permite femeilor să pătrundă pe piața muncii și să lucreze cu normă întreagă; solicită statelor membre să organizeze într-o măsură suficientă servicii de îngrijire a copiilor și alte tipuri de structuri de îngrijire care să permită participarea ambilor părinți pe piața muncii, cu atât mai mult cu cât, în prezent, disponibilitatea locurilor din cadrul centrelor de îngrijire a copiilor este mai degrabă inegală de la un stat membru la altul;

64.

subscrie la apelul lansat de Comisie către statele membre de a investi în servicii, cum ar fi centrele de îngrijire a copiilor, locurile în școli cu program prelungit și centrele de îngrijire a persoanelor în vârstă, care să fie accesibile, să funcționeze cu program complet și la un înalt nivel de calitate, precum și acordarea de sprijin persoanelor care asigură servicii informale de îngrijire, servicii care contribuie la promovarea egalității de gen, promovează un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională pentru bărbați și femei (inclusiv concediul de paternitate pentru bărbați) și creează un cadru care oferă posibilitatea integrării sau reintegrării pe piața muncii, garantând totodată remunerarea egală între bărbați și femei pentru munca egală prestată;

65.

reiterează importanța unor sisteme educaționale care să țină seama de dimensiunea de gen și să le ofere copiilor posibilitatea de a-și descoperi talentele, evitând astfel segregarea de gen pe termen lung pe piața muncii;

66.

invită statele membre să respecte și să promoveze egalitatea de gen, ca parte a politicilor lor naționale și a programelor naționale de reformă (PNR);

67.

subliniază rolul esențial pe care îl joacă coeziunea socială și fondurile structurale în promovarea investițiilor sociale; subliniază, în acest context, contribuția importantă a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) la prevenirea sărăciei în rândul lucrătorilor afectați de criză și cea a Instrumentului european de microfinanțare „Progress” la sprijinirea spiritului antreprenorial prin formare, reconversie profesională și măsuri în favoarea forței de muncă vizând reinserția lucrătorilor în viața profesională;

68.

subliniază faptul că fondurile structurale ar trebui să se concentreze asupra unor domenii prioritare care au un impact clar în ceea ce privește creșterea economică și ocuparea forței de muncă și asupra cărora se propune să se axeze politica de coeziune;

69.

subliniază faptul că Fondul social european ar trebui să se orienteze mai clar asupra unor măsuri active, care răspund efectiv nevoilor angajatorilor;

70.

salută accentul pus de Comisie pe Fondul social european, în calitate de principal instrument menit să încurajeze investițiile sociale; sprijină cu fermitate, în acest sens, faptul că cel puțin 25 % din finanțările destinate politicii de coeziune sunt alocate FSE și că 20 % din creditele alocate FSE în fiecare stat membru sunt destinate promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei;

71.

invită statele membre să se asigure că cadrul financiar multianual 2014-2020 dispune de resursele bugetare necesare pentru a stimula și sprijini investițiile sociale în UE;

72.

solicită, cu titlu de urgență, acordarea în avans a celor 6 miliarde EUR alocate pentru noua Inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în primii ani ai cadrului financiar multianual, pentru a soluționa problema șomajului din rândul tinerilor și pentru a pune în aplicare garanțiile pentru tineret; subliniază faptul că, potrivit estimărilor realizate de OIM, costurile punerii în aplicare a garanțiilor pentru tineret în zona euro se ridică la 21 de miliarde EUR; solicită, prin urmare, ca alocarea să fie revizuită prin majorare cu ocazia revizuirii cadrului financiar multianual; salută extinderea grupului eligibil pentru garanția pentru tineret la persoanele cu vârste de sub 30 de ani;

73.

salută intenția Comisiei de a analiza utilizarea unor noi instrumente financiare pentru a spori efectul de pârghie al investițiilor sociale publice; invită Comisia să facă propuneri mai detaliate cu privire la această chestiune;

74.

consideră că disciplina bugetară din zona euro nu ar trebui evaluată doar în funcție de indicatori fiscali și macroeconomici, ci că, în completarea acestei evaluări, ar trebui să vină, în egală măsură, indicatori privind ocuparea forței de muncă și indicatori sociali, precum și rapoartele privind stadiul reformelor structurale, pentru a se asigura un nivel corespunzător și eficient al investițiilor sociale și, prin urmare, sustenabilitatea modelului social european unei Uniuni Europene sociale într-o perspectivă pe termen lung;

75.

îndeamnă Comisia ca, în momentul în care analizează posibilitățile de consolidare a dimensiunii sociale a unei uniuni economice și monetare autentice, să abordeze nevoile statelor membre legate de investițiile publice, îndeosebi cele legate de obiectivele sociale și educaționale incluse în Strategia Europa 2020;

76.

reiterează faptul că un pachet social pentru Europa ar trebui să promoveze:

77.

solicită statelor membre în care minorități de blocare nejustificate împiedică realizarea progreselor necesare să extindă principiul de cooperare consolidată la politicile sociale și de ocupare a forței de muncă;

78.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.