This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013DC0913
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Together towards competitive and resource-efficient urban mobility
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele
/* COM/2013/0913 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele /* COM/2013/0913 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI
COMITETUL REGIUNILOR Împreună pentru o mobilitate urbană
competitivă care utilizează eficient resursele 1. Introducere Orașele Europei[1], în care trăiesc
70 % din populația UE și care generează peste 80 % din
PIB-ul Uniunii — sunt legate prin intermediul unuia dintre cele mai bune
sisteme de transport. Însă deplasarea în interiorul orașelor se face
din ce în ce mai dificil și cu tot mai puțină eficiență.
Mobilitatea urbană se bazează încă puternic pe autoturismele
personale care folosesc carburanți convenționali. Se
înregistrează doar progrese lente în ceea ce privește orientarea
către modurile de transport mai sustenabile ale mobilității
urbane. Numeroase orașe europene suferă de
congestionarea cronică a traficului, ale cărei costuri sunt estimate
la 80 de miliarde de euro anual[2].
Zonele urbane generează de asemenea și
o parte importantă (23 %) a emisiilor totale de CO2 din
sectorul transporturilor. Orașele trebuie să depună mai multe
eforturi pentru a inversa tendințele din trecut și pentru a contribui
la atingerea obiectivului de reducere cu 60 % a emisiilor de gaze cu efect
de seră prevăzut de Cartea albă a Comisiei, intitulată
„Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor —
Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de
vedere al resurselor”[3]
(denumită în continuare „Cartea albă din 2011 privind
transporturile”). Cu o densitate mare a populației și o pondere mare a
călătoriilor pe distanțe scurte, orașele prezintă un
mai mare potențial de orientare spre un transport cu emisii reduse de
carbon decât sistemul de transport în ansamblu (prin dezvoltarea modurilor de
transport precum mersul pe jos, mersul cu bicicleta, transportul în comun — și
introducerea rapidă pe piață a vehiculelor acționate de
combustibili alternativi). Legislația UE privind calitatea aerului[4] și standardele din
ce în ce mai stricte de emisii pentru vehiculele rutiere urmăresc să
protejeze cetățenii de expunerea la poluanții aerogeni și
la particulele în suspensie. Dar orașele din aproape toate statele membre
fac încă eforturi mari pentru a se pune în conformitate cu cerințele
legale. Numărul de accidente rutiere mortale în UE
rămâne foarte ridicat, situându-se la aproximativ 28 000 în 2012.
38 % din accidentele rutiere mortale din Europa se concentrează în
zonele urbane, unde participanții la trafic vulnerabili precum pietonii
sunt expuși în mod special. Progresele în reducerea numărului de
accidente rutiere s-au situat sub medie în zonele urbane. Un sondaj Eurobarometru[5] a analizat atitudinea
față de mobilitatea urbană. O mare majoritate a cetățenilor
consideră drept probleme importante congestionarea, costul, precum și
efectele negative asupra mediului și sănătății umane
ale mobilității urbane și ale modelelor de transport .
Majoritatea respondenților au fost destul de pesimiști în
legătură cu perspectivele de îmbunătățire a situației
traficului în orașele lor. Ancheta a arătat, de asemenea, că există
diferențe considerabile la nivelul UE. Decalajul, în termeni de mobilitate
urbană, înregistrat între puținele orașe avansate și restul
orașelor europene se accentuează. Strategia Europa 2020 pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii[6] a subliniat importanța
unui sistem de transport european durabil și modernizat pentru dezvoltarea
viitoare a Uniunii și a evidențiat necesitatea de a aduce în discuție
dimensiunea urbană a transporturilor. Este
necesară o schimbare radicală Prezenta
comunicare urmărește să solidifice sprijinul care se acordă
orașelor europene în încercarea lor de a soluționa problemele de
mobilitate urbană. Este necesară o schimbare radicală în ceea ce
privește modul de abordare a mobilității urbane pentru a se asigura
că zonele urbane ale Europei se dezvoltă pe o traiectorie mai
sustenabilă și că obiectivele pentru un sistem european de
transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor sunt
îndeplinite. Este
de asemenea esențial să se depășească abordările
fragmentate și să se dezvolte piața unică a soluțiilor
inovatoare de mobilitate urbană prin abordarea unor chestiuni cum ar fi
standardele și specificațiile comune sau achizițiile publice
comune. Comunicarea
stabilește modul în care Comisia își va consolida acțiunile
privind mobilitatea urbană durabilă în domeniile în care există
o valoare adăugată pentru UE. Comisia încurajează totodată
statele membre să adopte măsuri mai ferme și mai bine
coordonate. 2. Asigurarea mobilității
urbane prin acțiuni comune Pentru a realiza transformarea mobilității
urbane, este nevoie ca factorii de decizie și autoritățile
competente de la toate nivelurile de guvernare să aplice măsuri
coordonate. Acțiunile la nivelul UE trebuie să
contribuie la efortul comun: Planul de acțiune al
Comisiei privind mobilitatea urbană din 2009[7] a primit un sprijin
puternic din partea Parlamentului European[8],
a Comitetului Economic și Social European[9],
a Comitetului Regiunilor[10],
a statelor membre[11]și
a părților interesate la nivelul Uniunii. Cele douăzeci de inițiativele
din planul de acțiune au fost implementate cu succes în 2012. Din acest motiv, Comisia a lansat o analiză
independentă[12]
a implementării planului de acțiune și o consultare publică[13] pentru a explora calea
de urmat. Părțile interesate au reafirmat valoarea adăugată
reprezentată de sprijinul la nivelul UE și au subliniat că
măsurile luate de UE sunt potrivite doar pentru a asigura o dezbatere
amplă pe tema mobilității urbane în întreaga Uniune, pentru a
facilita schimbul de experiență și de bune practici, pentru a
cataliza cercetarea și inovarea și pentru a oferi sprijin financiar
proiectelor de transport, în special în regiunile mai puțin dezvoltate.
Ele au evidențiat și importanța conlucrării pe anumite teme
precum planificarea mobilității urbane, implementarea unor soluții
sau reglementări pentru sistemele inteligente de transport (STI) și
siguranța rutieră. Măsurile luate la nivelul UE în ceea ce
privește mobilitatea urbană trebuie să implice statele membre: Inițiativele Comisiei nu pot să ajungă la fiecare
dintre miile de orașe din Europa și nici să identifice și
să depășească cu succes obstacolele specifice care s-ar
putea manifesta în diverse părți ale Uniunii în calea unei
mobilități urbane mai performante și mai durabile Pentru ca să fie utilizate în modul cel mai
eficient și implementate cât mai amplu, conceptele și instrumentele
dezvoltate la nivel european ar trebui să fie adaptate la circumstanțele
speciale ale fiecărui stat membru și apoi promovate în mod activ la nivel
național și regional. 3. Planuri pentru mobilitatea
urbană durabilă Se conturează noi abordări în
materie de planificare a mobilității urbane ca urmare a faptului
că autoritățile locale încearcă să elimine
abordările de tip „siloz” și să dezvolte strategii care pot
stimula trecerea la moduri de transport mai curate și mai durabile, precum
mersul pe jos, mersul cu bicicleta[14],
transportul public și noi modalități de deținere și
utilizare a automobilelor. Multe orașe de pe teritoriul UE au experimentat
soluții inovatoare pentru mobilitatea urbană și au făcut
schimb de experiență prin intermediul diverselor rețele de orașe. De mai mulți ani, Comisia promovează
în mod activ conceptul de planificare a mobilității urbane durabile.
Inițiative finanțate de UE au reunit părți interesate și
experții cu scopul de a analiza abordările actuale, de a discuta
aspecte problematice și de a identifica practicile optime de planificare.
Cu sprijinul Comisiei[15],
au fost elaborate orientările pentru dezvoltarea și implementarea
planurilor de mobilitate urbană durabilă[16], care oferă, de
exemplu, autorităților locale propuneri concrete cu privire la modul
în care să implementeze strategii pentru mobilitatea urbană, care se
bazează pe o analiză detaliată a situației actuale, precum și
pe o perspectivă clară asupra dezvoltării durabile a zonei lor
urbane. Conceptul de plan de mobilitate urbană
durabilă ia în calcul zonele urbane funcționale și propune ca
măsurile privind mobilitatea urbană să se înscrie într-o
strategie urbană și teritorială mai amplă. Prin urmare,
aceste planuri ar trebui să fie elaborate în cooperare în diferite domenii
și sectoare de politică (transporturi, utilizarea terenurilor și
amenajarea teritoriului[17],
mediu, dezvoltare economică, politică socială, sănătate,
siguranță rutieră etc.); la diferite niveluri guvernamentale și
ale administrației, precum și cu autoritățile din zonele
învecinate, atât în zonele urbane, cât și cele rurale. Planurile de mobilitate urbană
durabilă se referă la promovarea unei dezvoltări echilibrate și
la o mai bună integrare a diferitelor moduri de mobilitate urbană.
Acest concept de planificare subliniază faptul că mobilitatea
urbană se adresează în principal oamenilor și, ca atare,
subliniază implicarea cetățenilor și a părților
interesate, facilitând schimbarea comportamentului față de
mobilitate. Planurile de mobilitate urbană
durabilă pot ajuta orașele să utilizeze în mod eficient
infrastructura și serviciile de transport existente și să
implementeze măsurile de mobilitate urbană într-un mod eficient din
punctul de vedere al costurilor. Planurile de mobilitate urbană
sustenabilă sunt un concept care a luat proporții în ultimii ani și
care va fi sprijinit în continuare de către Comisie la nivelul
dezvoltării și al promovării viitoare. Cu toate acestea, pentru a se asigura că
cele mai bune practici de planificare a mobilității urbane durabile
sunt, în general, adoptate, acest concept ar trebui să fie adaptat la
cerințele specifice și de planificare existente în fiecare stat
membru și apoi promovat în mod activ la nivel național. În plus, ar
trebui să se ia măsuri corespunzătoare în statele membre pentru
a asigura un cadru care să permită autorităților locale
să implementeze cu succes strategii locale de mobilitate urbană. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă în vedere
următoarele: ·
Efectuarea unei evaluări atente a performanței
prezente și viitoare a mobilității urbane pe teritoriul lor și
din perspectiva obiectivelor politice majore ale UE; ·
Dezvoltarea unei abordări a mobilității
urbane care să asigure măsuri coordonate și potențate
reciproc la nivel național, regional și local; ·
Asigurarea faptului că planurile de mobilitate
urbană durabilă sunt elaborate și implementate în zonele lor
urbane, fiind integrate într-o strategie mai amplă de dezvoltare
urbană sau teritorială; ·
Revizuirea — și modificarea, dacă este
necesar — a instrumentelor de ordin tehnice, strategic, juridic, financiar și
a altor instrumente aflate la dispoziția autorităților locale de
planificare; ·
După caz, măsuri de evitare a
abordărilor fragmentate pentru a se asigura continuitatea și
compatibilitatea măsurilor de mobilitate urbană în vederea
garantării funcționării pieței interne. Comisia, la rândul său, intenționează: ·
Să înființeze, în 2014, o platformă
europeană a planurilor de mobilitate urbană durabilă care
să coordoneze cooperarea la nivelul UE în ceea ce privește
dezvoltarea conceptului și a instrumentelor relevante în continuare,
să înființeze un ghișeu unic și să extindă
actualul website www.mobilityplans.eu ,transformându-l într-un
centru virtual de cunoștințe și de competență. ·
Să sprijine autoritățile naționale,
regionale și locale la elaborarea și implementarea planurilor de
mobilitate urbană durabilă, inclusiv prin instrumente de finanțare.
4. Coordonarea intervenției
în sectorul public și privat Realizarea unor ameliorări sistemice în
sectorul transporturilor necesită eforturi comune din partea actorilor din
sectorul public la toate nivelurile de guvernare, precum și implicarea
sectorului privat în următoarele domenii subliniate de Cartea albă
din 2011 privind transporturile. Mai multe măsuri privind logistica
urbană Logistica urbană este esențială
pentru buna funcționare a orașelor și constituie o parte
semnificativă a traficului urban ca parte a lanțurilor de
aprovizionare regionale, naționale și internaționale. Se
estimează că se va dezvolta, determinând creșterea costurilor
externe deja importante. Cu toate acestea, necesitățile logistice
sunt adesea neglijate în planificarea urbană și în managementul
urban. Există un potențial semnificativ de
îmbunătățire a operațiunilor și serviciilor de
logistică urbană, iar flotele captive, precum vehiculele de livrare a
poștei și mașinile de gunoi, pot fi potrivite pentru
introducerea rapidă a noilor tipuri de vehicule și carburanți
alternativi pentru a reduce dependența de petrol și emisiile.
Măsurile descrise mai jos, împreună cu alte inițiative din
Cartea albă din 2011 privind transporturile (de exemplu, pachetul energie
curată pentru transporturi), vor contribui la obiectivul atingerii unei
logistici urbane practic lipsite de CO2 în marile aglomerări
urbane ale Europei până în 2030. Statele membre și autoritățile
urbane trebuie să furnizeze un cadru de cooperare (de exemplu, spații
de livrare, reglementări privind accesul, aplicare etc.) care să
asigure justificarea economică necesară sectorului privat pentru a
investi în tehnologii și soluții noi. Ele ar trebui de asemenea
să faciliteze cooperarea între actori, crearea capacității
necesare la nivel local, stimularea adoptării de bune practici, asigurarea
interoperabilității soluțiilor de logistică locală
bazate pe sistemele de transport inteligente, și asigurarea
integrării în prioritățile naționale. Statele membre ar trebui să aibă în vedere următoarele: ·
Asigurarea faptului că logistica urbană
este luată în considerare în mod corespunzător în abordările naționale
cu privire la mobilitatea urbană și în planurile de mobilitate
urbană durabilă; ·
Crearea unor platforme de cooperare, schimbul de
date și informații, formare etc. adresate tuturor actorilor din lanțul
logisticii urbane. Comisia: ·
Îmbunătățește diseminarea și
rata de adoptare a celor mai bune practici de logistică urbană
(2014); ·
Elaborează, împreună cu experți,
documente de orientare care să ofere asistență practică în
ceea ce privește performanța logisticii urbane, de exemplu prin
elaborarea unor planuri de livrare și întreținere, prin introducerea
logisticii urbane în reglementările privind accesul etc. (2014-2016); ·
Facilitează achizițiile de vehicule
curate utilizate în logistica urbană prin revizuirea domeniului de
aplicare al Clean Vehicle Portal[18]
(Portalul pentru vehicule ecologice) (2015-2016). Abordarea propusă este prezentată în
detaliu în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei „Apel la
promovarea logisticii urbane”. Reglementări mai inteligente
privind accesul în zonele urbane și perceperea taxelor de drum Pentru a obține o accesibilitate cât mai
mare la centrele urbane, trebuie făcute anumite alegeri cu privire la
utilizarea spațiului urban. Spațiile de încărcare și
descărcare, culoarele pentru autobuze și autoturisme, parcările,
facilitățile pentru pietoni și pistele pentru bicicliști și
concurează toate pentru spațiul rutier urban[19] și orașele
trebuie să gestioneze aceste cereri concurente în conformitate cu
prioritățile și circumstanțele locale. Reglementarea
accesului vehiculelor poate contribui la optimizarea accesului urban, la
îmbunătățirea calității aerului și la realizarea obiectivului
referitor la eliminarea treptată din orașe a autoturismelor cu
alimentare convențională până în 2050. În prezent, în Europa se aplică mai multe
sisteme de reglementare în materie, care trebuie înțelese mai bine din
perspectiva condițiilor de acces, a costurilor și a efectelor
generate. Aceste norme și cerințe diferite,
precum și lipsa de informații cu privire la modul de respectare a
diverselor sisteme, riscă să fragmenteze piața internă și
să creeze noi bariere în calea circulației persoanelor și a
mărfurilor. O abordare europeană pe deplin armonizată nu este
considerată potrivită, deoarece este esențial ca elaborarea și
implementarea unor astfel de sisteme să poată fi adaptate la
contextul specific al fiecărei zone urbane. Orientările
fără caracter obligatoriu ar permite orașelor și statele
membre să beneficieze de experiența celorlalte, și, dacă
acest lucru se dovedește necesar, să încurajeze o abordare
comună cu privire la categoriile de vehicule, semnalizarea rutieră,
furnizarea de informații, aplicarea legii, exceptările și
tarifele. Astfel, utilizatorii ar înțelege și ar respecta cu mai mare
ușurință aceste sisteme, iar orașele ar beneficia
totodată de flexibilitate în adaptarea la circumstanțele locale. În plus, implementarea sistemelor ar trebui
să respecte norme transparente care să evite o discriminare a
utilizatorilor ocazionali sau a utilizatorilor străini. O abordare
comună, de exemplu în cazul schimbului de informații referitoare la
sisteme, ar putea ajuta planificarea parcursului, iar utilizarea de soluții
STI în implementarea programelor ar reduce costurile pentru orașe și
utilizatori, crescând gradul de conformare. Statele membre ar trebui să aibă în vedere următoarele: ·
Să efectueze o revizuire amănunțită
a eficacității sistemelor de reglementare a accesului urban existente
și planificate; ·
Să ofere un cadru care permite autorităților
responsabile de transportul local să conceapă, să implementeze și
să evalueze sistemele de reglementare a accesului, inclusiv sistemele de
taxare a utilizatorilor drumurilor urbane. Comisia:se angajează în următoarele direcții: ·
Să promoveze un schimb cu statele membre și
cu experții în domeniul reglementării accesului urban din întreaga
Uniune, inclusiv în ceea ce privește fundamentele conceptuale, implementarea,
eficacitatea și efectele; ·
Să elaboreze, împreună cu părțile
interesate, orientări fără caracter obligatoriu pentru a ajuta
orașele să implementeze sisteme de reglementare a accesului în mod
eficace. Abordarea propusă este prezentată în
detaliu în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei,
intitulat „Apel la promovarea logisticii urbane”. Implementarea coordonată a
sistemelor inteligente de transport urban Tehnologiile inteligente și, în special,
sistemele de transport inteligente (STI) sunt elemente-cheie pentru
planificarea mobilității urbane. Ele sprijină factorii de
decizie la realizarea obiectivelor de politică și la gestionarea
operațiunilor de trafic concrete, ajutând totodată utilizatorii
finali prin prezentarea unor opțiuni documentate în ceea ce privește
mobilitatea. Mai precis, STI contribuie la optimizarea
utilizării infrastructurii existente printr-o varietate de mijloace, cum
ar fi semnalizarea rutieră, programele de planificare a
călătoriilor, taxarea inteligentă sau sistemele în cooperare
(inclusiv sistemele de comunicații vehicul-vehicul și
vehicul-infrastructură). Ele favorizează gestionarea coordonată
a rețelelor de transport rutier și transport public și
facilitează implementarea sistemelor de logistică urbană și
de restricționare a accesului. Pentru a asigura o mai mare coerență
și interoperabilitatea soluțiilor STI în întreaga Europă, Grupul
de experți STI[20] a elaborat un set de orientări pentru
implantarea aplicațiilor cheie pentru STI urbane[21]. În acest context, au fost identificate cele
mai bune practici, precum și necesitățile de standardizare
pentru STI urbane. Sunt necesare eforturi combinate pentru ca
zonele urbane să beneficieze de întregul potențial al soluțiilor
STI și pentru a asigura, în același timp, implementarea
eficientă din punct de vedere al costurilor, continuă și
coerentă a STI în întreaga UE. Statele membre ar trebui să aibă în vedere următoarele: ·
Să utilizeze orientările atunci când
principalele aplicații STI sunt implementate în aglomerațiile urbane; ·
Să își dezvolte propriile interfețe
între rețelele de transport urban și interurban înconjurătoare; ·
Să instituie seturi de date interoperabile
multimodale prin care să colecteze toate informațiile referitoare la
mobilitatea urbană. Comisia:se angajează în următoarele direcții: ·
Să continue lucrările la completarea
legislației existente privind accesul la datele de trafic și de
călătorie; ·
Să elaboreze specificații privind informațiile
de trafic în timp real și serviciile de informații multimodale,
după cum se prevede în Directiva STI[22]; ·
Să faciliteze implementarea în zonele urbane a
sistemelor de comunicații vehicul-vehicul și
vehicul-infrastructură. Abordarea propusă este prezentată în
detaliu în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei „Apel
la promovarea logisticii urbane”. Siguranța rutieră în zonele
urbane În fiecare an, în zonele urbane ale UE se
înregistrează aproximativ 11 000 de decese în traficul rutier[23]. În majoritatea
accidentelor mortale sau grave din zonele urbane sunt implicați participanți
vulnerabili la trafic. Aproximativ două treimi din accidentele mortale
în care sunt implicați pietonii au loc în zonele urbane și 50 %
dintre persoanele decedate în accidentele din zonele urbane sunt pietoni și
cicliști. În ultimul deceniu, numărul pietonilor decedați în
urma accidentelor rutiere a scăzut cu numai 39 % comparativ cu
49 % în cazul conducător auto.[24] Prin urmare, sunt necesare eforturi
suplimentare pentru a spori siguranța rutieră urbană și
pentru a evita decesele și accidentele grave, în special în rândul
participanților la trafic vulnerabili. Statele membre ar trebui să aibă în vedere următoarele: ·
Să garanteze faptul că planurile de
mobilitate urbană durabilă țin seama de aspecte privind siguranța
rutieră ca o chestiune orizontală, în toate etapele procesului de
planificare și abordează, în mod corespunzător, aspecte precum
infrastructura urbană în condiții de siguranță, în special
pentru participanții la trafic vulnerabili, inclusiv utilizarea tehnologiilor
moderne pentru îmbunătățirea siguranței rutiere în mediul
urban, asigurarea respectării semnelor de circulație și educația
în domeniul siguranței rutiere; ·
Să asigure un nivel corespunzător de
culegere a datelor privind indicatorii de siguranță rutieră la
nivelul cel mai detaliat posibil și să încurajeze autoritățile
locale să utilizeze aceste date pentru analiza locală și
planificarea și siguranței rutiere. În perioada 2014-2015, Comisia își propune următoarele: ·
Să culeagă și să disemineze
exemple de bune practici pentru planificarea siguranței rutiere; ·
Să analizeze măsurile menite a reduce
numărul de accidente rutiere grave în zonele urbane. Abordarea propusă
este prezentată în detaliu în documentul de lucru însoțitor al
serviciilor Comisiei, intitulat „Apel la promovarea logisticii urbane”. 5. Consolidarea sprijinului
acordat de UE Schimb de experiență, etalarea
bunelor practici și favorizarea cooperării Valoarea schimbului de experiență, a
etalării bunelor practici și a favorizării cooperării în
Uniune este incontestabilă. În viitor, Comisia va acorda mai mult sprijin
activităților din acest domeniu: Observatorul
mobilității urbane Prin planul de acțiune
privind mobilitatea urbană din 2009, Comisia a creat un observator al
mobilității urbane, sub forma unei platforme virtuale — website-ul
ELTIS.[25]
Aceasta reprezintă un ghișeu unic pentru schimbul de cunoștințe
și experiență sau pentru a discuta despre problemele legate de transport
și mobilitate în mediul urban. Comisia intenționează
să îmbunătățească domeniul portalului prin dezvoltarea
portalului actual dedicat planurilor de mobilitate[26], transformându-l
într-un centru complex de informații și competență care va
consolida informațiile privind planificarea transporturilor urbane
provenind din întreaga UE. Portalul dedicat planurilor de mobilitate va fi
integrat în ELTIS. În plus, va fi
creată o platformă europeană pentru planurile de mobilitate
urbană durabilă. Această platformă va sprijini dezvoltarea
în continuare a conceptului și instrumentelor necesare pentru a fi
aplicată cu succes de către autoritățile de planificare
locale, prin coordonarea tuturor activităților relevante în acest
domeniu, finanțate de Comisie[27],
și încurajarea schimburilor de experiență. URBACT — schimb de
bune practici privind dezvoltarea urbană durabilă URBACT[28] este un program
european de schimb și de învățare — finanțat de programul
european de cooperare teritorială — care promovează dezvoltarea
urbană durabilă. El permite orașelor să colaboreze pentru a
elabora soluții pragmatice noi și durabile, care să integreze
dimensiunea economică, cea socială și cea de mediu. În
următoarea perioadă de programare, URBACT III va continua să
sprijine schimbul și consolidarea capacităților între orașele
europene. Date și statistici și tabloul de
bord al mobilității urbane Bazându-se, printre altele, pe rezultatele
unui studiu privind „Colectarea de date și statistici europene în domeniul
mobilității urbane”[29],
Comisia va analiza modul în care pot fi îmbunătățite calitatea și
disponibilitatea datelor și a statisticilor pentru operațiunile și
procesele decizionale aferente sistemelor de transport urban la nivel local,
regional, național și la nivelul UE . În special, Comisia va continua să
sprijine dezvoltarea unui tablou de bord al mobilității urbane, prin
identificarea unor indicatori armonizați pentru a evalua și a compara
progresele înregistrate de zonele urbane din întreaga UE[30]. Comisia se va baza pe
lucrările desfășurate în cadrul unor proiecte precum „EcoMobility
Shift”[31]
și „Conduits”[32].
Grupul de experți din statele membre în materie de mobilitate
urbană Comisia va institui un grup de experți ai statelor membre în
materie de transport și mobilitate urbană, în cadrul căruia
să fie identificate soluții referitoare la modul în care politicile
naționale și cele ale UE în domeniul mobilității și al
transportului urban pot fi consolidate și mai bine coordonate; În acord cu statele membre, ar putea fi înființate grupuri de
lucru specializate pentru a discuta mai detaliat probleme punctuale, cum ar fi
reglementarea accesului urban, logistica urbană, STI, sau tabloul de bord
al mobilității urbane. Cercetarea și
inovarea axate pe găsirea unor soluții la problemele de mobilitate
urbană În principal prin intermediul
programului-cadru de cercetare, Uniunea Europeană oferă de mulți
ani sprijin proiectelor de cercetare și inovare în domeniul transportului
urban. Acest sprijin a adus o contribuție importantă la aducerea
noilor tehnologii și concepte de mobilitate în stadiul de implementare. De la lansarea sa în urmă cu 10 ani, inițiativa
CIVITAS a Comisiei a devenit un motor al inovării în domeniul
mobilității urbane, plasând orașele europene în centrul
procesului de inovare. Aproximativ 700 de activități demonstrative au
fost implementate în peste 60 de orașe europene, fiind supuse unui proces
riguros de evaluare a impactului și a proceselor. Astăzi, rețeaua
de orașe CIVITAS numără peste 200 de orașe membre și
acoperă aproape toate statele membre. CIVITAS a devenit un brand al
schimbării nu numai în paradigma transportului și mobilității
urbane, ci și pentru parteneriatul european. CIVITAS 2020 Comisia intenționează să lanseze o inițiativă
CIVITAS 2020 dinamizată în contextul Orizont 2020, Programul-cadru pentru
cercetare și inovare pentru perioada 2014-2020[33]. În special, programul
de lucru Orizont 2020 pentru 2014 și 2015 va stimula politicile și
tehnologiile inovatoare necesare pentru trecerea către o mobilitate
urbană competitivă și eficientă din punctul de vedere al
utilizării resurselor. CIVITAS va continua să sprijine
parteneriatele locale în implementarea și testarea unor noi abordări
în condiții reale, care să se preocupe de următoarele aspecte:
congestiile traficului urban, reducerea utilizării vehiculelor alimentate
în mod convențional în zonele urbane, reducerea impactului și a
costurilor legate de transportul urban de marfă și consolidarea
capacităților autorităților locale de a dezvolta și
implementa planuri de mobilitate urbană durabilă. În 2012 a fost lansată cea de-a doua inițiativă
strategică a politicii europene de inovare, „Orașe și
comunități inteligente - Parteneriatul european pentru inovare”[34]. Obiectivul său
este de a accelera implementarea la scară largă a inovațiilor în
situațiile în care producția de energie, distribuția și
utilizarea, mobilitatea și transporturile, precum și TIC sunt strâns
legate. Această inițiativă contribuie la realizarea politicii
climatice a UE prin îmbunătățirea eficienței energetice,
creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și reducerea
consumului de energie, a emisiilor de gaze cu efect de seră, a
congestionării și îmbunătățirea calității
aerului. Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și
comunitățile inteligente Parteneriatul vizează depășirea blocajelor în
implementarea la scară largă a soluțiilor pentru orașele
inteligente. Parteneriatul va acorda atenție deosebită „elementelor
esențiale”, cum ar fi guvernanța și finanțarea (inclusiv
achizițiile). Orașele inteligente caută să faciliteze
parteneriate strategice între industrie, orașele europene și
celelalte părți în scopul dezvoltării sistemelor urbane și
a infrastructurilor de mâine și să realizeze generalizarea soluțiilor
pentru orașele inteligente. Această inițiativă va stimula o
cooperare mai strânsă între sectoare precum transporturile, energia, și
tehnologiile informației și comunicațiilor. Cu toate că
majoritatea acțiunilor parteneriatului pot fi implementate de către
administrațiile locale, de către întreprinderi, organizații de
cercetare și organizații ale societății civile, va exista
un sprijin financiar din partea UE în cadrul „Orizont 2020”. În plus, viitoarea Inițiativă
europeană privind vehiculele ecologice (EGVI) pentru eficiența
energetică a vehiculelor și a grupurilor propulsoare alternative va
oferi un cadru consolidat pentru sprijinirea dezvoltării
de vehicule urbane sigure, eficiente și ecologice pentru transportul
rutier și feroviar. Aducerea pe piață a soluțiilor
inovatoare Soluțiile inovatoare pot aduce o contribuție
importantă la îmbunătățirea eficienței și durabilității
mobilității urbane. Este esențial să se garanteze totuși
că tehnologiile promițătoare sunt transformate în produse mature
care pot fi introduse cu succes pe piață. Comisia și statele
membre ar trebui să faciliteze crearea unei piețe unice pentru soluțiile
de transport urbane inovatoare, de exemplu prin dezvoltarea unor standarde și
specificații tehnice sau prin facilitarea achizițiilor publice comune
și curate. Direcționarea
sprijinului financiar Fondurile structurale și de investiții
europene Fondurile structurale sunt în prezent unica și
cea mai importantă sursă de finanțare din partea UE pentru
transportul urban și proiectele de mobilitate. Pentru perioada 2007-2013,
aproximativ 8 de miliarde EUR au fost alocate domeniului transportului urban
curat.[35]
În regiunile mai puțin dezvoltate ale
Uniunii, acest sprijin financiar a contribuit la îmbunătățirea
accesibilității în zonele urbane, la reducerea decalajului dintre
regiunile mai mult și mai puțin dezvoltate și, prin urmare, la
atingerea unui grad mai ridicat de coeziune teritorială. Prin urmare, este important să se
analizeze cele mai bune modalități de a utiliza fondurile
structurale și de investiții europene (fondurile ESI) pentru
atingerea principalelor obiective ale politicii în domeniul transporturilor și
în domeniile conexe în perioada 2014-2020.[36] Fondurile ESI ar trebui utilizate într-un mod
mai sistematic pentru finanțarea pachetelor de măsuri integrate, în
cazul în care orașele au elaborat un plan de transport local integrat, cum
ar fi un plan de mobilitate urbană durabilă și au identificat
măsurile de rigoare. Măsuri pentru mobilitatea urbană
poate fi sprijinită de fondurile ESI dacă acestea contribuie la
obiective de emisii scăzute de carbon.[37]
Măsurile de mobilitate urbană de măsuri pot fi finanțate și
în cadrul unei strategii de dezvoltare urbană integrate și durabile
care abordează problemele economice, de mediu, climatice, sociale și
demografice care afectează zona urbană respectivă.[38] În special în ceea ce privește
implementarea strategiilor teritoriale, se recomandă folosirea noului
instrument de investiții teritoriale integrate. Pentru toate investițiile
în mobilitatea urbană, ar trebui asigurată o amplă adoptare a
sistemului de transport susținut. Concentrându-se pe proiecte la scară
largă în perioada 2007-2013, fondurile structurale au adus beneficii în
principal orașelor importante și capitalelor. Există însă
multe orașe mici și mijlocii în regiunile Europei și este
important să se ia în considerare toate dimensiunile orașelor pentru
investițiile în mobilitatea urbană. Fondurile ESI ar trebui să
creeze oportunități pentru consolidarea capacităților,
formare, asistență tehnică și dezvoltarea unor planuri și
strategii complexe la nivel local. Comisia va lucra în strânsă colaborare cu
autoritățile competente din statele membre pentru a asigura că
fondurile ESI vor fi valorificate la maximum în realizarea aspirațiilor
locale și a priorităților politice ale UE. Trebuie avută în
vedere și rentabilitatea soluțiilor alese. Rețeaua transeuropeană de
transport (TEN-T) Nodurile urbane constituie elemente-cheie
pentru construirea unei rețele globale de transport europene.
Măsurile luate de orașele europene sunt esențiale pentru
atingerea obiectivelor politicii TEN-T. Propunerea Comisiei privind orientările
la nivelul Uniunii[39]recunoaște
așadar necesitatea ca acestea „să prevadă dezvoltarea rețelei
globale în noduri urbane, având în vedere că acele noduri reprezintă
punctul de plecare sau destinația finală („ultimul kilometru”) pentru
călătorii și pentru marfa care circulă pe rețeaua
transeuropeană de transport și au rolul de puncte de transfer în
cadrul diferitelor moduri de transport sau între acestea”. Articolul 36 din orientări
identifică prioritățile în dezvoltarea nodurilor urbane ale rețelei
globale prin intermediul mecanismului Conectarea Europei[40]. Sprijinul financiar
din partea UE va fi prin urmare disponibil pentru proiecte de interes comun în
zonele urbane, cum ar fi îmbunătățirea operațiunilor de
logistică urbană care fac parte din lanțurile de aprovizionare
naționale sau internaționale. Cooperarea internațională Urbanizarea durabilă este
recunoscută a fi o problemă globală majoră a secolului XXI.
Reuniunea șefilor de stat și de guvern din cadrul Conferinței
Organizației Națiunilor Unite din 2012 privind dezvoltarea
durabilă (Rio + 20) a recunoscut importanța unui transport
durabil pentru creșterea economică și a dezvoltării urbane
durabile, manifestând-și acordul cu privire la „necesitatea de a promova o
abordare integrată a elaborării de politici la nivel național,
regional și local pentru servicii și sisteme de transport în vederea
promovării dezvoltării durabile”[41]. Comisia își va intensifica eforturile în
direcția sprijinirii politicilor de mobilitate urbană durabilă
în activitățile sale de cooperare în special cu regiunile în curs de
dezvoltare. Obiectivul este de a pregăti terenul pentru exportul de
expertiză și tehnologii europene în domenii precum reducerea
emisiilor, îmbunătățirea eficienței energetice și a
siguranței rutiere. Se vor mai face eforturi pentru a profita de
parteneriatele existente între UE și principalele țări și
regiuni partenere (de exemplu, cu țările EuroMed,
Brazilia, Singapore, sau China). 6. Concluzii Gestionarea unei tranziții reușite
către un tip de mobilitate urbană mai durabilă rămâne pune
probleme serioase orașelor din întreaga Uniune. Autoritățile
locale au nevoie de sprijin pentru a contracara efectele negative economice, de
mediu și sociale asociate modelelor de mobilitate urbană din ziua de
astăzi. Este deci necesar ca mobilitatea urbană
să își mențină poziția proeminentă în agenda
politică a UE. Comisia și statele membre ar trebui să
consolideze sprijinul pe care îl acordă autorităților locale.
astfel încât toate orașele Uniunea Europeană să poată
realiza o schimbare radicală în ceea ce privește eforturile pe care
le depun în vederea obținerii unei mobilități urbane mai
competitive și eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor. Prezenta comunicare
urmărește să mobilizeze toate nivelurile guvernării:
Comisia își va consolida sprijinul oferit în zonele cu valoare
adăugată la nivelul UE, în timp ce statele membre sunt încurajate
să creeze condițiile-cadru potrivite pentru ca autoritățile
locale să dezvolte și să implementeze strategii integrate și
cuprinzătoare pentru o mobilitate urbană mai bună și mai
durabilă. Pentru a facilita un schimb mai strâns între Comisie și
statele membre, Comisia propune să găzduiască un grup de experți
din statele membre pentru mobilitatea urbană. Comisia
recomandă să se adopte un set concret de măsuri la diferite
niveluri, care să trateze mai multe chestiuni relevante precum logistica
urbană, reglementarea accesului urban, implementarea de soluțiilor
pentru STI în mediul urban și siguranța rutieră, urmând să
monitorizeze cu atenție acțiunile subsecvente. Măsurile expuse în
prezenta comunicare reprezintă o bază pentru migrarea către
mobilitatea urbană competitivă și eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor. [1] A se vedea, de asemenea, raportul „Orașele viitorului”,
Comisia Europeană, 2011 [2] Costul total al congestionării; a se vedea
SEC(2011) 358 final. [3] COM(2011) 144 final [4] A se vedea în special Directiva 2008/50/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea
aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152,
11.6.2008, p.1). [5] Eurobarometru special 406 (2013) [6] COM(2010) 2020 final [7] COM(2009) 490 final [8] Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2008:
2008/2041(INI) [9] Avizul privind Planul de acțiune privind
mobilitatea urbană din 27 mai 2010, TEN/414 [10] Avizul privind Planul de acțiune privind mobilitatea
urbană din 27 august 2010, 2010/C 232/05 [11] Concluziile Consiliului privind Planul de acțiune
privind mobilitatea urbană, 24 iunie 2010; www.ec.europa.eu/transport/themes/urban/urban_mobility/doc/2010_06_24_apum_council_conclusions.pdf
[12] Raport cu privire la revizuirea planului de acțiune
privind mobilitatea urbană, 2013, ec.europa.eu/transport/themes/urban/studies/urban_en.htm [13] Rezultatele consultării publice „Dimensiunea
urbană a politicii UE în domeniul transporturilor”, 2013,www.ec.europa.eu/transport/themes/urban/studies/urban_en.htm
[14] O creștere a ponderii mersului pe jos și pe
bicicletă reduce considerabil externalitățile negative din
transportul și mobilitatea urbană și prezintă totodată
valoarea adăugată generată de promovarea unui stil de
viață mai activ și, prin urmare, a beneficiilor pentru
sănătate. Aspectele relevante sunt, de asemenea, abordate în cadrul
Parteneriatului european pentru inovare privind îmbătrânirea activă
și în condiții bune de sănătate http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm?section=active-healthy-ageing
[15] Urban Mobility Observatory - www.eltis.org
[16] Orientări — dezvoltarea și punerea în aplicare a
unui plan de mobilitate urbană durabilă, Comisia Europeană, 2013 [17] Care să reflecte importanța planificării
urbane adecvate pentru reducerea nevoii de mobilitate urbană (de exemplu,
prin evitarea extinderii urbane) [18] www.cleanvehicle.eu
[19] Spațiul rutier urban, la rândul său,
concurează cu cererea de alocare a spațiului public pentru
activitățile recreative și pentru cele de interacțiune
socială (locuri de joacă, parcuri, etc.) [20] http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetail&groupID=2520
[21] europa.eu/transport/themes/its/road/action_plan/its_for_urban_areas_en.htm [22] Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea
sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și
pentru interfețele cu alte moduri de transport [JO L 207, 6.8.2010, p. 1 -
articolul 3 literele (a) și (b)]. [23] Baza de date CARE privind accidentele de circulație
în UE [24] Idem [25] www.eltis.org [26] www.mobilityplans.eu
[27] Coordonare prin proiectele actuale ENDURANCE, QUEST,
ADVANCE, etc. [28] www.urbact.eu [29] Studiu pe tema colectării armonizate de date și
statistici europene în domeniul mobilității urbane;
MOVE/B4/196-2/2010 (2013) [30] Deoarece transportul urban este în mare parte reglementat
prin Decizia privind partajarea eforturilor (DSE) mai degrabă decât prin
schema UE de comercializare a emisiilor (ETS), ar putea fi util să se
permită analiza comparativă a emisiilor de CO2 generate de
transportul urban pentru a sprijini statele membre în acțiunile lor de
reducere a emisiilor. [31] www.ecomobility-shift.org/index.php/en/
[32] www.polisnetwork.eu/eu-projects/eu-projects-2/conduits-city-pool
[33] http://ec.europa.eu/research/horizon2020/index_en.cfm
[34] www.ec.europa.eu/eip/smartcities/
[35] În actuala perioadă de programare, 9,63 % din
totalul finanțării FEDER și FC pentru transport sunt alocate
transportului urban și promovării transportului urban curat
(categoriile 25 + 52); Cifre din baza de date INFOVIEW (iulie 2013) [36] A se vedea Regulamentul FEDER, în special articolele 5
și 7 [37] Prioritățile de investiții prevăzute
la articolul 5 alineatul (4) litera (e) din Regulamentul
Fondului european de dezvoltare regională: promovarea de strategii cu
emisii scăzute de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special
pentru zonele urbane, inclusiv promovarea unor măsuri de adaptare în ceea
ce privește mobilitatea urbană multimodală durabilă
atenuarea schimbărilor climatice. [38] Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare
regională, articolul 7 [39] COM/2011/0650 final/2 - 2011/0294 (COD) [40] ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/connecting_en.htm [41] Rezoluția
Națiunilor Unite 66/288 "The future we want" http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/66/288&Lanh=E