52013DC0013

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Evaluarea ex post a evenimentului „Capitalele europene ale culturii 2011” (Tallinn și Turku)

1.           Introducere

Prezentul raport este prezentat în temeiul articolului 12 din Decizia nr. 1622/2006/CE[1] din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019, care prevede că „în fiecare an, Comisia asigură o evaluare externă și independentă a rezultatelor atinse de către evenimentul «Capitala europeană a culturii» în anul precedent, în conformitate cu obiectivele și criteriile prevăzute pentru acțiune de prezenta decizie. Comisia prezintă un raport asupra acestei evaluări Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Regiunilor înainte de sfârșitul anului care urmează evenimentului «Capitala europeană a culturii»”.

Prezentul raport prezintă poziția Comisiei cu privire la principalele concluzii și recomandări ale evaluării externe a evenimentului „Capitalele europene ale culturii 2011”, care este disponibilă la adresa de mai jos:

http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/capitals/evaluation-commissioned-by-the-eu_en.htm

Într-o primă etapă, evaluarea externă a evaluat individual cele două capitale europene ale culturii (denumite în continuare „CEC”), Tallinn și Turku. Rezultatele au fost apoi comparate pentru a se desprinde concluzii comune valabile pentru cele două orașe și pentru acțiunea CEC.

2.           Contextul acțiunii

2.1.        Acțiunea UE privind evenimentul „Capitala europeană a culturii”

Inițial, programul „Orașul european al culturii” a fost lansat la nivel interguvernamental în 1985[2]. Pe baza acestei experiențe, Decizia 1419/1999/CE a stabilit o acțiune comunitară în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru perioada 2005-2019[3]. Decizia a stabilit ordinea cronologică în care statele membre sunt eligibile să găzduiască evenimentul. Țările alese să găzduiască evenimentul pentru un anumit an trebuiau să propună orașe și să-și prezinte candidaturile pentru anul în cauză, inclusiv programele lor culturale, unui comitet european de selecție care recomanda Comisiei desemnarea acestora. Consiliul de Miniștri desemna în mod oficial CEC.

La 1 ianuarie 2007, Decizia 1419/1999/CE a fost înlocuită prin Decizia 1622/2006/CE care a precizat obiectivele, a introdus o selecție națională în două etape și un proces de monitorizare începând cu manifestarea din anul 2013. Noua decizie a introdus necesitatea de a organiza reuniuni de monitorizare după desemnare, în urma cărora comitetul formulează o recomandare referitoare la acordarea unui premiu capitalelor, în onoarea Melinei Mercouri, cu condiția ca orașele desemnate să îndeplinească criteriile prevăzute în Decizia 1622/2006/CE și să fi pus în aplicare recomandările formulate de comitetele de selecție și de monitorizare. Asistența financiară este acordată prin intermediul programului Cultura al UE. Pentru perioada 2007-2013, Uniunea acordă un maximum de 1,5 milioane EUR pe an pentru fiecare CEC. Începând cu anul 2010, toate orașele desemnate au fost supuse etapei de monitorizare menționate în Decizia nr. 1622/2006/CE.

2.2.        Capitalele europene ale culturii 2011

Estonia și Finlanda au fost desemnate să găzduiască evenimentul CEC în 2011, pe baza deciziei din 2006, pentru selectare și desemnare aplicându-se dispozițiile tranzitorii prevăzute la articolul 14 din decizia respectivă.

În plus, decizia din 2006 prevede în mod expres că pentru titlurile din 2010, 2011 și 2012 se aplică decizia din 1999 în ceea ce privește criteriile referitoare la programele culturale, cu excepția cazului în care orașele aleg să își bazeze programele pe criteriile menționate în decizia din 2006. Cu toate acestea, CEC 2011 și 2012 sunt cofinanțate și monitorizate în conformitate cu noile proceduri stabilite în decizia din 2006.

Decizia din 2006 a introdus în special un nou mecanism de finanțare UE pentru CEC sub forma „premiului Melina Mercouri”, care urmează a fi acordat orașelor desemnate înainte de începutul anului, pe baza rapoartelor furnizate de comitetul de monitorizare. Acest premiu a fost acordat pentru prima dată orașelor desemnate în 2010 și apoi celor desemnate în 2011.

Procesul de selecție a avut loc în 2007. În Finlanda a avut loc o selecție națională la care au participat, pe lângă Turku, orașele Jyväslylä, Lahti, Mänttä, Oulu, Rovaniemi și Tampere. În Estonia a fost organizată o selecție națională în două etape. În prima etapă, în 2005, au fost primite candidaturi din partea orașelor Haapsalu, Pärnu, Rakvere, Tallinn și Tartu. Tallinn și Tartu au fost invitate să participe la a doua etapă, câștigătorul final fiind Tallinn. Autoritățile finlandeze și estoniene au propus orașele Turku și Tallinn comitetului european de selecție. Acesta a emis un raport prin care a recomandat ca Turku (Finlanda) și Tallinn (Estonia) să fie desemnate capitale europene ale culturii pentru 2011, formulând, în același timp, recomandări pentru a le ajuta să-și îndeplinească obiectivele propuse. În 2007, pe baza recomandării Comisiei, Consiliul de Miniștri a atribuit în mod oficial titlul orașelor recomandate.

3.           Evaluarea externă

3.1.        Modalitățile de evaluare

În 2011, Comisia a încredințat efectuarea evaluării externe a CEC[4] societății ECORYS UK Ltd. Scopul a fost evaluarea relevanței, eficienței, eficacității, durabilității și rezultatelor probabile ale CEC în raport cu obiectivele acțiunii și cu obiectivele pe care și le-au fixat CEC în dosarele lor de candidatură și în timpul fazei de punere în aplicare. De asemenea, evaluarea a examinat relevanța, eficiența, eficacitatea și durabilitatea acțiunii CEC în ansamblu.

3.2.        Metodologia

Cele două orașe au fost mai întâi evaluate individual, apoi au fost formulate concluzii pentru fiecare. Evaluarea s-a bazat pe analiza datelor secundare și pe colectarea și analiza datelor primare. Analiza datelor secundare a cuprins analiza informațiilor incluse în dosarele de candidatură inițiale ale CEC, a studiilor și rapoartelor comandate de acestea, a programelor de activități, a materialelor promoționale și a site-urilor internet, precum și a datelor statistice și cantitative furnizate de CEC. Colectarea datelor primare s-a realizat în principal prin interviuri calitative, interviuri ale echipelor responsabile și ale părților interesate pentru fiecare oraș, cu ocazia a două vizite, precum și prin interviuri telefonice. În plus, proiectele CEC au fost invitate să contribuie la anchetă prin completarea unui chestionar online. Cu ajutorul unei analizei comparative și al unui exercițiu de metaevaluare, au fost analizate concluziile desprinse pentru CEC Tallinn și Turku, au fost comparate și confruntate abordările și s-a verificat calitatea cercetării. Concluziile și recomandările referitoare la punerea în aplicare a acțiunii CEC în ansamblu s-au bazat pe analiza ambelor CEC 2011.

3.3.        Concluziile evaluatorului

3.3.1.     Relevanța acțiunii

Evaluarea a estimat că punerea în aplicare a acțiunii a respectat articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Criteriile de selecție menționate în Deciziile 1419/CE/1999 și 1622/CE/2006 au garantat faptul că programele culturale ale orașelor desemnate au fost relevante din punctul de vedere al articolului 167, deși criteriile acordă fiecărei CEC libertatea de a interpreta în mod liber obiectivele tratatului. Evaluarea a estimat că acțiunea CEC continuă să fie relevantă pentru obiectivele UE și că ea completează alte inițiative UE în domenii precum cultura, tineretul, cetățenia, educația și formarea profesională, dezvoltarea regională.

Preambulul la decizia din 1999 a menționat pentru prima oară în mod explicit dezvoltarea culturală și turistică și nevoia de a mobiliza segmente importante ale populației. Aceste mențiuni au fost mai târziu consolidate în decizia din 2006 prin includerea unui criteriu explicit privind „sprijinirea participării cetățenilor” și „dezvoltarea pe termen lung”. Multe CEC au mers și mai departe și au definit în mod clar obiective sociale, economice sau turistice. Importanța din ce în ce mai mare a acestor obiective a generat o dezbatere privind necesitatea de a menține un echilibru între sprijinirea culturii pentru valoarea sa intrinsecă și sprijinirea ei pentru a obține un randament tangibil și cuantificabil al investițiilor.

3.3.2.     Relevanța CEC 2011

Evaluarea a analizat factorii care au motivat orașele să-și depună candidatura pentru a deveni capitale europene ale culturii, precum și relevanța obiectivelor lor în raport cu obiectivele acțiunii și ale articolului 167. Ea a examinat, de asemenea, procesul prin care motivația de a organiza evenimentul CEC 2011 a dat naștere unui set de obiective, precum și schimbările aduse obiectivelor respective în timpul fazei de dezvoltare. Cele două CEC au adoptat obiectivele acțiunii și le-au personalizat în conformitate cu propriile contexte și priorități specifice. Ambele CEC au prevăzut diverse programe culturale și activități asociate (de exemplu comunicări, voluntariat etc.) relevante pentru obiectivele UE de „dezvoltare de activități culturale”, de „promovare a dimensiunii europene a culturii și prin cultură” și de „sprijinire a dezvoltării sociale și economice prin cultură”.

3.3.3.     Eficiența gestionării

S-a examinat eficiența gestionării CEC, inclusiv modelele lor organizaționale, procedurile de selecție și de punere în aplicare a activităților și manifestărilor culturale, metodele de comunicare și promovare și procedurile de obținere a finanțării.

Ca și evaluarea CEC din 2007 până în 2010, evaluarea CEC 2011 subliniază faptul că este esențial (și în același timp dificil) să se constituie o structură organizațională adecvată și o echipă dotată cu competențele necesare pentru a pune în aplicare programul cultural. Aceasta necesită o serie mai largă de competențe și prin urmare, o structură diferită de echipa care a pregătit candidatura inițială. Trebuie, de asemenea, să se păstreze un echilibru între interesele artistice și politice și să se asigure faptul că orice nou participant la punerea în aplicare este acceptat ca partener de către părțile interesate existente. Se recomandă, de obicei, crearea unei structuri noi și independente, care să reflecte contextul politic și cultural al orașului.

CEC 2011 ilustrează aceste aspecte în moduri diferite. În Turku, fundația special creată pentru punerea în aplicare a CEC a fost la început criticată pentru lipsa de transparență în selectarea proiectelor și comunicarea limitată cu părțile interesate, mass-media și publicul. Situația s-a schimbat înainte de începerea anului CEC, iar stabilitatea structurilor și a sistemului de gestionare, care s-au bucurat de sprijinul principalilor actori politici, s-a dovedit a fi unul dintre principalii factori care au asigurat succesul manifestărilor organizate în Turku în 2011. Pentru Tallinn 2011 a fost creată, de asemenea, o fundație nouă, dar au existat dificultăți cu privire la sistemul de gestionare, legate în special de reducerea bugetului, ceea ce a dus la reducerea programului cultural.

3.3.4.     Eficiența mecanismelor CEC

Evaluarea examinează eficiența procedurilor de selecție, monitorizare și finanțare desfășurate de Comisia Europeană și constată că sistemul de monitorizare actual prezintă o îmbunătățire semnificativă în comparație cu ultimii ani. Cu toate acestea, el nu garantează faptul că toate orașele își îndeplinesc totalitatea angajamentelor asumate la momentul candidaturii, în prima și în a doua etapă de monitorizare, și nici cele privind atribuirea premiului Melina Mercouri, care este acordat pe baza rapoartelor comitetelor de monitorizare.

În plus, evaluarea constată că cererile deschise de propuneri lansate la nivel național în ambele state membre au generat un interes considerabil privind CEC din partea orașelor. Statele membre au avut libertatea de a-și defini propriile lor criterii.

Pe baza concluziilor cu privire la CEC 2011, evaluatorii subliniază faptul că, la nivel național și local, guvernanța și gestionarea CEC este adesea dificilă și că influențele politice sunt în continuare semnificative. Într-o anumită măsură, acest fapt este de așteptat, având în vedere natura și amploarea CEC. În concluzie, în majoritatea orașelor care au fost desemnate drept CEC, este important să se creeze un organism independent de punere în aplicare și să se asigure că influențele politice nu afectează în mod necuvenit independența artistică și buna desfășurare a activităților. Finanțarea necesară pentru a atinge rezultatele așteptate variază în mod semnificativ de la un oraș la altul. În ciuda angajamentelor implicite în ceea ce privește finanțarea, asumate la momentul candidaturii, finanțarea pentru Tallinn a fost redusă în mod semnificativ în comparație cu cererea inițială și, de asemenea, într-o mai mică măsură, în Turku.

Evaluatorul estimează că, la nivel european, acțiunea CEC continuă să fie foarte eficientă din punct de vedere al costurilor, în comparație cu alte instrumente și mecanisme de politică ale UE. Cu toate acestea, ponderea premiului Melina Mercouri în bugetul total al programului CEC a variat considerabil între cele două orașe și, prin urmare, și importanța sa. La Turku, premiul a avut mai degrabă o importanță simbolică, în timp ce la Tallinn a reprezentat mai mult de 10% din totalul finanțării. Avantajele premiului nu au fost prezentate în mod special actorilor culturali sau publicului în niciunul dintre orașe.

3.3.5.     Eficacitatea privind dezvoltarea de activități culturale

Evaluarea consideră că ambele CEC 2011 au reușit să pună în aplicare programe culturale mai ambițioase, inovatoare și internaționale decât oferta culturală obișnuită (de exemplu, în ceea ce privește temele, artiștii/interpreții sau publicul). Au fost explorate noi teme, au fost evidențiate bogăția, diversitatea și unicitatea ofertei culturale a fiecărui oraș și s-au organizat evenimente în locuri noi sau neobișnuite.

În candidatura sa, Tallinn a propus un program cultural cu adevărat nou, complementar ofertei culturale existente a orașului, care a pus accentul pe lărgirea participării, a făcut apel la instituții cu vechime și la operatori independenți și a folosit spații publice și incinte industriale pentru organizarea evenimentelor. Chiar dacă programul cultural a fost mult mai redus decât propunerea inițială (ca urmare a diminuării bugetului), se poate totuși afirma că acțiunea CEC și-a respectat obiectivele inițiale. În ceea ce privește amploarea, programul a cuprins 251 de proiecte și peste 7 000 de evenimente individuale. El a atras două milioane de persoane, aproximativ dublul cifrei anticipate. 73% dintre promotorii proiectelor au considerat că CEC a reușit să atragă vizitatori și public. În ceea ce privește temele artistice explorate, locul desfășurării manifestărilor și metoda de realizare, Tallinn 2011 a marcat o serie de inovări în raport cu evenimentele organizate până atunci în oraș.

Desemnarea sa drept CEC 2011 a permis orașului Turku să-și consolideze statutul de oraș cultural și a crescut participarea locuitorilor orașului la activități culturale. Programul cultural a dus la organizarea a 165 proiecte, majoritatea selectate prin intermediul cererii deschise de propuneri din 2008, și 8 000 de evenimente. Au fost implicați peste 20 000 de artiști, contribuitori și producători și s-au înregistrat peste 2 milioane de vizite. Proiectele le-au permis să stabilească noi contacte și rețele și să-și îmbunătățească capacitățile operaționale în domeniul culturii. Creșterea cooperării între principalele părți interesate a fost considerată unul din principalele beneficii pentru sectorul culturii în Turku. Programul cultural prezentat de Turku în 2011 a fost echilibrat, cuprinzând atât evenimente la scară largă și inițiative la nivel local, cât și proiecte care implică cooperare transsectorială.

3.3.6.     Eficacitatea privind promovarea dimensiunii europene a culturii și prin cultură

Decizia din 1999 nu definește „dimensiunea europeană” în mod explicit, dar abordează acest concept în mod esențial ca pe o cooperare culturală, menită să pună în valoare curentele și stilurile culturale comune europenilor pe care le-a inspirat orașul sau la care acesta a adus o contribuție semnificativă, precum și să promoveze evenimente care implică persoane active în domeniul culturii din alte orașe ale statelor membre și care duc la cooperări culturale de durată, favorizând în același timp circulația lor în interiorul UE. Criteriul „dimensiunii europene” instituit prin decizia din 2006 oferă orașelor flexibilitate în interpretare. Ghidul pentru orașele candidate oferă exemple, acesta fiind disponibil online începând cu 2007.

Evaluarea consideră că dimensiunea europeană a candidaturii orașului Tallinn la titlul de CEC a vizat în principal repunerea orașului pe harta culturală europeană, în contextul aderării recente a Estoniei la UE (la acel moment). Dimensiunea europeană a temelor abordate s-a exprimat prin intermediul unor festivaluri internaționale sau proiecte individuale variate, care trebuiau să prezinte toate această dimensiune într-o formă sau alta, mai degrabă decât prin intermediul programului în ansamblul său.

În cazul orașului Turku, evaluatorul subliniază că dimensiunea europeană s-a datorat în special accentului puternic asupra regiunii Mării Baltice. În plus, aproximativ 50% dintre proiecte și-au intensificat cooperarea cu partenerii internaționali în domeniul lor de activitate în anul manifestării. Sporirea vizibilității orașului Turku în afara Finlandei a fost, de asemenea, un element important.

Deși programele orașelor Tallinn și Turku au prezentat subiecte cu un puternic caracter local, se poate considera că aceste subiecte conțin teme comune care sunt în esență europene. De exemplu, programele culturale ale ambelor orașe au subliniat istoria lor comună legată de rolul Rusiei, Marea Baltică, precum și caracteristicile lor contemporane de societăți multiculturale. Experiența din 2011 demonstrează, prin urmare, că titlul de CEC oferă posibilitatea ca astfel de subiecte locale să fie prezentate publicului europene într-un mod semnificativ. Dimensiunea europeană a programului cultural al ambelor CEC a fost legată în principal de efortul de a sprijini cooperarea culturală transnațională și de a internaționaliza sectoarele culturale ale orașelor. Deși subiectele europene au fost prezente în ambele CEC, acestea au fost legate în general de proiecte specifice, mai degrabă decât de întregul program cultural.

3.3.7.     Eficacitatea impactului asupra dezvoltării sociale, economice, urbane și turistice

Atât Tallinn, cât și Turku au încercat să dezvolte artele și cultura în scopul revigorării economice și sociale a unor foste zone industriale.

În ceea ce privește orașul Tallinn, evaluatorul observă că CEC a avut o contribuție importantă la dezvoltarea economică și urbană a orașului, chiar dacă viziunea originală nu a fost respectată pe deplin. Dosarul de candidatură al orașului a cuprins obiective ambițioase privind sprijinirea dezvoltării economiei sale creative, îmbunătățirea infrastructurii sale culturale și transformarea lui într-o destinație mai atractivă pentru turiști. Aceste obiective au fost conservate, dar au fost reinterpretate în vederea deschiderii orașului către mare. În timp ce candidatura inițială s-a concentrat pe obiective generale privind dezvoltarea economică și socială, abordarea revizuită a fost mai bine direcționată și mai bine adaptată priorităților orașului.

În ceea ce privește dezvoltarea economiei creative a orașului Tallinn, s-a dovedit că operatorii culturali sunt în prezent mai bine plasați pentru a avea o activitate internațională și la scară mai mare. Operatorii au legături internaționale mai bune și există o cooperare mai strânsă în diferite sectoare și discipline artistice. Evaluatorii remarcă faptul că întărirea acestei capacități este cu atât mai importantă cu cât Estonia nu are o tradiție îndelungată în ceea ce privește diversitatea, independența și pluridisciplinaritatea sectorului său cultural și nici nu dispune de mulți operatori privați și comerciali cu vechime în sectorul industriilor culturale și creative.

În ceea ce privește sprijinul acordat dezvoltării sociale prin cultură, inițiativa Tallinn 2011 a avut ca obiectiv sporirea participării la cultură, mai degrabă decât dezvoltarea socială ca atare. Inițiativa CEC s-a bucurat de participarea unei palete mai largi de persoane în rândul publicului, al creatorilor, artiștilor și voluntarilor și a beneficiat de un program vast de voluntariat.

Titlul de CEC a avut un impact economic semnificativ asupra orașului Turku. Facultatea de Economie din Turku estimează că CEC a oferit locuri de muncă unui număr de 3 300 de persoane suplimentare pe an și a contribuit la o creștere a producției totale cu 260 de milioane EUR. Turismul a reprezentat o parte semnificativă a acestui impact. Dezvoltarea industriilor creative a fost un obiectiv-cheie pentru Turku și evaluarea consideră că CEC a contribuit la înscrierea acestui aspect pe agenda politică.

Turku 2011 a fost prima CEC care a subliniat legăturile dintre cultură, accesul la cultură și bunăstare în programul său cultural. În plus, s-a acordat o atenție sporită necesității ca activitățile culturale să se desfășoare nu numai în centrul orașului, ci și în fiecare cartier. Aproximativ 1 500 de evenimente și activități au avut loc în grădinițe, școli, spitale, aziluri pentru bătrâni și închisori. Au existat multe opere de artă în spațiul public, destinate trecătorilor. Participarea la evenimentele și activitățile culturale a crescut în 2011 comparativ cu anii precedenți. Sectorul cultural al orașului Turku a beneficiat pentru prima dată de un program de voluntariat coordonat care a vizat o gamă largă de activități peste tot în oraș.

Atât Tallinn, cât și Turku au sprijinit puternic participarea activă a cetățenilor și s-au adresat persoanelor care, în mod tradițional, au tendința să participe mai puțin la activitățile culturale. La Tallinn, a fost acordată o atenție deosebită implicării comunității ruse. La Turku, comunitatea suedeză a fost încurajată să participe prin traducerea materialelor în limba suedeză. Cu toate acestea, experiența ambelor CEC subliniază faptul că, pentru a lărgi participarea cetățenilor în calitate de creatori și artiști, și nu numai în calitate de public, este nevoie de o abordare foarte diferită (și de obicei mai intensivă).

3.3.8.     Durabilitate

CEC trebuie „să aibă un caracter durabil și să facă parte integrantă din dezvoltarea culturală și socială pe termen lung a orașului”[5]. Ambele CEC prezintă noi activități culturale care vor continua și după anul în care orașele au deținut titlul și dispun de infrastructuri culturale renovate. În ceea ce privește durabilitatea capacității culturale, grație inițiativei CEC, cele două orașe beneficiază de o experiență și o expertiză mai vastă, precum și de o îmbunătățire a comunicării și a cooperării în sectoarele lor culturale.

La sfârșitul anului manifestării, Tallinn a elaborat un plan privind durabilitatea diferitelor activități culturale. CEC a cuprins numeroase evenimente noi sau extinse, dintre care multe vor continua în 2012 și în perioada de după. 82% dintre operatorii care au răspuns la chestionar au declarat că unele sau toate activitățile lor vor continua, în timp ce 8% au afirmat că, deși proiectul lor CEC nu va continua, au fost motivați să introducă noi activități în 2012.

Turku a început să elaboreze o strategie de dezvoltare durabilă la jumătatea anului 2011. Creșterea cooperării în rândul operatorilor culturali și al altor părți interesate a fost menționată ca fiind un rezultat semnificativ al anului CEC. În 2012, activitățile din cadrul unor proiecte vor fi implementate la scară mai largă decât în 2011. Fundația Turku 2011 va continua să finanțeze unele activități până în 2013 și să ofere sprijin unor rețele și asociații, contribuind astfel la punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare durabilă.

După cum a reieșit din evaluările anterioare, CEC generează noi activități, cooperare și infrastructuri culturale care continuă să existe și după anul manifestării. Acest lucru este valabil pentru ambele orașe care au deținut titlul de CEC în 2011. Crearea (sau menținerea) unui organism specific este un mod de a transmite moștenirea pozitivă. CEC 2011 au demonstrat că pot să aducă îmbunătățiri ale gestionării culturii în fiecare oraș și că sectorul cultural poate contribui într-o proporție mai mare la dezvoltarea orașului. Totuși, acest potențial nu a devenit încă realitate și va depinde de alegerile făcute de către principalele părți interesate.

4.           Principalele recomandări ale evaluării externe și observațiile Comisiei

Comisia este de acord cu recomandările generale ale evaluatorilor, bazate pe concluziile privind CEC 2011, care se referă la punerea în aplicare a acțiunii CEC în ansamblu. Recomandările confirmă faptul că titlul de CEC rămâne extrem de apreciat, generează programe culturale vaste și impacte semnificative. Titlul și contribuția financiară a UE au un efect de pârghie considerabil, constituind o inițiativă deosebit de rentabilă și eficientă. Comisia este de acord cu evaluarea generală a evaluatorului și acceptă recomandările acestuia, astfel cum au fost formulate în secțiunea de mai sus.

Recomandările sunt, în mare măsură, în conformitate cu propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033[6], recent prezentată de Comisie. Elaborarea noii propuneri s-a bazat pe o gamă largă de informații. Acestea au inclus concluziile conferinței organizate cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a CEC din martie 2010, evaluările independente ale capitalelor anterioare, o evaluare independentă a procedurilor actuale de selecție și monitorizare, o consultare online, o reuniune de consultare publică și propria experiență a DG EAC privind coordonarea inițiativei din 1999.

Obiectivul acestei propuneri este de a menține punctele forte ale sistemului actual, care funcționează în general bine, și de a beneficia de experiența acumulată și a efectua unele îmbunătățiri în vederea maximizării beneficiilor pentru toate orașele candidate și cetățenii lor, care pot apărea ca urmare a deținerii titlului și a participării la procedura de selecție. Noua propunere păstrează principalele caracteristici și structura generală a sistemului actual și propune o serie de îmbunătățiri. Ea sugerează, în special, continuarea atribuirii titlului pe baza unui sistem de rotație între statele membre. În plus, propunerea ține cont de următoarele recomandări formulate cu ocazia unor evaluări anterioare:

– introducerea unui obiectiv general privind contribuția culturii la dezvoltarea pe termen lung a orașelor;

– introducerea unui set mai explicit și mai cuprinzător de criterii de selecție, inclusiv legate de gestionare și finanțare;

– instaurarea unor criterii mai stricte privind atribuirea premiului Melina Mercouri în ceea ce privește respectarea angajamentelor asumate și folosirea logo-ului UE în materialele de comunicare, precum și amânarea plății sale în cursul anului manifestării;

– obligația ca orașele să efectueze acțiuni de cercetare pentru o mai bună măsurare a gradului de realizare a obiectivelor lor.

Trebuie subliniat faptul că propunerea Comisiei ia, de asemenea, în considerare recomandările evaluării din 2010 privind posibilitatea participării la acțiune a țărilor candidate și potențial candidate și privind obligația orașelor candidate de a pune în aplicare o strategie pentru dezvoltarea culturală a orașului la momentul depunerii cererii, precum și recomandarea ca acțiunea să se concentreze în continuare pe orașe.

Nu în ultimul rând, în conformitate cu o altă recomandare a evaluării pentru 2011, Comisia a organizat, la 15 octombrie 2012, un schimb de bune practici între fostele, actualele și viitoarele capitale europene ale culturii, destinat în special orașelor candidate, și își va menține eforturile de a încuraja astfel de schimburi pozitive în viitor.

[1]               Decizia 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru perioada 2007-2019 (JO L 304, 3 noiembrie 2006, p. 1).

[2]               Titlul de „capitală europeană a culturii” a fost creat pentru a sprijini apropierea între cetățenii europeni. A se vedea rezoluția miniștrilor culturii privind organizarea anuală a „Orașului european al culturii” din 13 iunie 1985.

[3]               Decizia 1419/1999/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 1999 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru perioada 2005-2019 (JO L 166, 1.7.1999, p. 1). Decizie modificată prin Decizia 649/2005/CE (JO L 117 din 4.5.2005, p.20).

[4]               Evaluare ex post a capitalelor europene ale culturii pentru 2011, raport final pentru Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/evalreports/culture/2012/ecocreport_en.pdf, realizat în temeiul contractului-cadru de prestări servicii nr. EAC/50/2009 privind evaluarea, serviciile legate de evaluare și sprijinul pentru evaluarea impactului.

[5]               Decizia 1622/CE/2006.

[6]               COM(2012) 407 final.