21.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 341/77

1.1

CESE sprijină planul de acțiune pentru o strategie maritimă în zona Oceanului Atlantic, care identifică prioritățile de cercetare și investiții în regiune și posedă o mare valoare adăugată europeană, întrucât va promova „creșterea albastră” în cadrul Strategiei Europa 2020. În acest cadru strategic se va dezvolta cooperarea dintre autorități și actorii economici și sociali din regiunile Oceanului Atlantic din cele cinci state membre vizate: Irlanda, Regatul Unit, Franța, Spania și Portugalia.

1.2

Comitetul deplânge însă abordarea limitată la o strategie de bazin maritim și propune ca planul de acțiune să reprezinte primul pas spre punerea în practică a unei strategii macroregionale care să integreze hotărât pilonul teritorial și legătura acestuia cu obiectivele politicii de coeziune. Abordarea trebuie să fie mai ambițioasă, astfel încât să devină, înainte de 2017 (anul prevăzut pentru realizarea evaluării la jumătatea perioadei), o strategie macroregională, luând în considerare experiențele regiunilor Mării Baltice și Dunării.

1.3

Comitetul regretă faptul că planul de acțiune nu dispune de un sistem corespunzător de guvernanță, el prevăzând doar un simplu mecanism de punere în aplicare. Întrucât în avizul anterior (1) CESE a propus un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri care să garanteze participarea tuturor actorilor, să dispună de o abordare de jos în sus și să permită autorităților regionale și locale, sectorului privat și societății civile să stimuleze activitățile și să-și pună la dispoziție cunoștințele direct pe teren.

1.4

CESE deplânge întreruperea de către Comisie a activităților forumului pentru Atlantic, în urma adoptării planului de acțiune. Comitetul propune ca, menținând activ Forumul pentru Atlantic până în 2020, părțile interesate să organizeze în mod periodic conferințe pentru promovarea activităților și a programelor strategiei, pentru evaluarea punerii sale în aplicare și pentru mobilizarea tuturor actorilor politici, economici și sociali din regiunile Oceanului Atlantic.

1.5

Este fundamental să se întrețină un puternic angajament politic al instituțiilor europene și al statelor membre, precum și o participare efectivă a tuturor părților interesate: autoritățile regionale și locale, actorii economici și sociali și societatea civilă. Învățămintele trase din activitatea Leadership Group (Grupul de conducere) și a Steering Group (Grupul de coordonare) pe durata forumului pentru Atlantic au permis participarea instituțiilor europene, statelor membre, regiunilor și societății civile. Comisia trebuie să dispună de resursele umane și materiale necesare.

2.1

În urma punerii în aplicare a strategiilor macroregionale pentru Marea Baltică și regiunea Dunării, au apărut diverse inițiative de adoptare a unei abordări similare pentru regiunile Oceanului Atlantic. Consiliul a încredințat Comisiei mandatul de a crea o strategie maritimă pentru zona Oceanului Atlantic. La 21 noiembrie 2011, Comisia a publicat o comunicare (2).

2.2

Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la strategia UE privind politica de coeziune pentru zona Atlanticului. CESE și-a adoptat avizul la 24 mai 2012 (3), iar CoR (4) la 10 octombrie 2012. Parlamentul, CESE și CoR au apreciat pozitiv propunerea Comisiei, dar au considerat că este necesară adoptarea unei abordări mai ample, care să integreze pe deplin dimensiunea teritorială și să creeze legături clare între zonele maritime și cele terestre. Comitetul propunea o abordare mai ambițioasă: o strategie macroregională care, alături de pilonul maritim, să includă și pilonul teritorial, ținând seama de experiențele regiunilor Mării Baltice și a Dunării.

2.3

Comisia, PE, CESE, CoR și cele cinci state membre au colaborat la punerea în practică a Forumului pentru Atlantic, în vederea elaborării planului de acțiune. Forumul a permis participarea statelor membre, a Parlamentului, a CESE, a CoR, a autorităților regionale și locale, a societății civile și a tuturor părților interesate. Au avut loc cinci întruniri, la Horta, Brest, Bilbao, Cardiff și Cork. S-a înființat Grupul de conducere al forumului pentru Atlantic, la care au participat instituțiile UE și cele cinci state membre, precum și Grupul de coordonare. Implicarea CESE a înlesnit participarea societății civile din regiunile atlantice, a Rețelei transnaționale atlantice a consiliilor economice și sociale (RTA) și a actorilor economici și sociali la evenimentele forumului.

2.4

Avizul CESE a propus ca obiectivele pentru regiunea atlantică să se încadreze în pilonii tematici ai Strategiei Europa 2020, ca forumul pentru Atlantic să nu fie desființat după elaborarea planului de acțiune și ca limitările „celor trei NU” (fără noi reglementări, fără fonduri suplimentare, fără noi instituții) să fie depășite; de asemenea, a propus un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri.

3.1

Planul de acțiune dezvoltă Strategia maritimă pentru zona Oceanului Atlantic [COM(2011) 782] și stabilește prioritățile de investiții și cercetare care să permită stimularea „creșterii albastre” în zona Oceanului Atlantic, contribuind la creșterea durabilă a zonelor de coastă, salvgardând starea de sănătate ecologică și de mediu a ecosistemului Atlanticului.

3.2

În cadrul forumului pentru Atlantic, statele membre, instituțiile europene, autoritățile regionale și locale și societatea civilă au analizat modalitatea în care s-ar putea face față celor cinci provocări din zona Oceanului Atlantic identificate în strategie și, de asemenea, au avut loc cinci seminarii tematice și o consultare online.

3.3

Având în vedere dezbaterile organizate cu statele membre și reacția forumului pentru Atlantic, Comisia a elaborat un plan de acțiune ce conține diverse domenii prioritare, menite să promoveze „creșterea albastră” și să contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei Atlanticului.

3.4

Calendarul corespunde cadrului strategic comun pentru fondurile structurale și de investiții. Planul de acțiune se sprijină pe trei axe de acțiune: realizarea de investiții corect orientate, întărirea capacității de cercetare și îmbunătățirea competențelor și calificărilor.

3.5

Planul de acțiune are patru priorități:

3.6

Calendarul planului de acțiune le va permite statelor membre să țină cont de prioritățile lor în acordurile de parteneriat care se negociază în 2013 pentru perioada 2014-2020. Acordurile de parteneriat trebuie să țină seama de strategia atlantică la definirea domeniilor prioritare. Finanțarea prin intermediul fondurilor cadrului strategic comun (FEDER, FSE, FEADR și FEPAM) va fi completată cu alte surse de finanțare.

3.7

Planul de acțiune va ghida Comisia în implementarea fondurilor pe care le gestionează direct, cum ar fi „Orizont 2020”, LIFE+, COSME și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

3.8

Investițiile publice vor stimula inițiativele antreprenoriale private. Banca Europeană de Investiții este pregătită la rândul ei să-și mobilizeze instrumentele și expertiza în materie de finanțare, cu scopul de a sprijini punerea în aplicare a planului de acțiune.

3.9

Va fi stimulată elaborarea de proiecte comune pentru cele cinci state membre, de exemplu prin intermediul „Orizont 2020”, cooperarea teritorială europeană finanțată de FEDER, programul Erasmus și alte programe europene.

3.10

Comisia propune crearea unui mecanism de implementare care să favorizeze participarea actorilor naționali, regionali și locali și să permită monitorizarea progreselor înregistrate, având în vedere învățămintele trase de pe urma forumului pentru Atlantic.

3.11

Mecanismul de implementare va promova angajamentul politic și supravegherea politică, participarea sectorului privat și evaluarea. El va fi simplu și se va baza pe alte strategii. Acest mecanism va fi definit în consultare cu statele membre și cu părțile interesate înainte de sfârșitul anului 2013 și ar putea să ofere și asistență promotorilor proiectelor, să asigure legătura cu autoritățile care gestionează programele și să promoveze cooperarea în zona atlantică.

3.12

Comisia va colabora cu statele membre în vederea definirii unei metode de monitorizare. Este prevăzută o analiză intermediară a implementării înainte de sfârșitul anului 2017, însoțită de o evaluare independentă.

3.13

Comisia și statele membre vor viza și eventuala implicare a unor parteneri internaționali din America și Africa în implementarea strategiei.

4.1

CESE a sprijinit politica maritimă integrată și în alte avize. De la publicarea Cărții albastre a politicii maritime integrate, s-a pus în aplicare o nouă formă de abordare a politicilor în domeniul mării, prin instrumente orizontale comune, precum și o focalizare pe creșterea sectoarelor maritime.

4.2

Politica maritimă integrată a pus în valoare dimensiunea maritimă pentru UE și a pus bazele dezvoltării economice a mărilor și exploatării lor durabile, printr-o abordare intersectorială și integrată.

4.3

Această nouă abordare a afacerilor maritime se bucură de un nou avânt odată cu inițiativa pentru „creștere albastră”, în Comunicarea „Creșterea albastră: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim” [COM(2012) 494 final], care scoate în evidență importanta contribuție a „economiei albastre” la creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa. „Economia albastră” este pilonul maritim al Strategiei Europa 2020.

4.4

În avizul său (5), CESE a subliniat că această abordare reprezintă „urmarea logică și necesară a eforturilor depuse pentru punerea în practică a unei politici maritime integrate în Uniunea Europeană.”

4.5

Planul de acțiune supus examinării reprezintă un nou pas care va contribui la valorificarea de către regiunile maritime atlantice a oportunităților de creștere economică și de creare de locuri de muncă. Strategia pentru Atlantic și planul de acțiune aferent presupun aplicarea politicii maritime integrate și a inițiativei pentru „creștere albastră” la caracteristicile specifice ale bazinului maritim al Oceanului Atlantic.

4.6

Prin intermediul strategiilor de bazin maritim, stimularea activităților maritime se structurează pornind de la diversele particularități ale fiecărui bazin, ceea ce va contribui la o strategie mai bine adaptată la potențialul zonei atlantice. Pentru îndeplinirea acestei sarcini este necesară cooperarea între actorii de la nivel intersectorial, transfrontalier și transnațional.

4.7

CESE este de acord ca planul de acțiune să vizeze nu numai sectoarele emergente, ci și sectoarele tradiționale, cum ar fi cel al pescuitului sau al transportului maritim, care sunt abordate dintr-o nouă perspectivă, în vederea sporirii competitivității lor și reducerii impactului lor asupra mediului. Dacă aceste sectoare tradiționale vor utiliza tehnologii și procese inovatoare, vor putea continua să creeze creștere și locuri de muncă în zona atlantică.

4.8

Cu toate acestea, CESE sprijină propunerea Comisiei care consideră ca fiind prioritare acțiunile concentrate pe cercetarea mediului marin, dar consideră ca prioritare la rândul lor acțiunile ce vizează îmbunătățirea capacităților și oportunităților sectoarelor industriale care generează direct locuri de muncă și creștere economică.

4.9

Sprijinirea competitivității IMM-urilor nu trebuie să se limiteze la sectoarele turismului, acvaculturii și pescuitului, ci trebuie să se extindă la toate domeniile acoperite de planul de acțiune, cum ar fi construcțiile navale, cu o puternică industrie auxiliară, activitățile portuare, energia din surse regenerabile marine și biotehnologia, sectoare care, în prezent, dispun de o solidă bază antreprenorială în diverse regiuni atlantice.

4.10

Comitetul consideră că tocmai întreprinderile mici și microîntreprinderile ar putea permite stimularea dinamismului economic în zonele mai îndepărtate. Este esențial ca aceste întreprinderi să poată participa la rândul lor la activitățile strategiei pentru Atlantic.

4.11

CESE recomandă să se ajungă la un mai bun echilibru între dimensiunea economică, cea socială și cea de mediu: avizul menționat anterior privind „creșterea albastră” subliniază importanța factorului uman în economia maritimă și semnalează condițiile grele în care oamenii își desfășoară adesea activitatea.

4.12

Planul de acțiune trebuie să includă îmbunătățirea condițiilor de lucru și a normelor sociale pentru profesiile marine, precum și recunoașterea și omologarea calificărilor profesionale. În localitățile costiere trebuie promovată formarea și reciclarea, pentru a se facilita adaptarea lucrătorilor atât la activitățile economice tradiționale, cât și la noile profesii. Trebuie îmbunătățită imaginea și calitatea profesiilor maritime, astfel încât aceste să fie mai atrăgătoare pentru tineri.

4.13

Desfășurarea acestor noi activități economice trebuie să fie compatibilă cu protecția mediului marin. În planul de acțiune trebuie consolidate programele de cercetare în acest domeniu. Cercetarea ce vizează evitarea impactului negativ asupra mediului marin va atenua îndoielile legate de aceste activități, cum ar fi energia din surse marine, modernizarea porturilor, acvacultura și turismul maritim. Pe baza acestor cercetări se va accelera obținerea autorizațiilor.

4.14

CESE consideră că un model de dezvoltare regională sustenabil și favorabil incluziunii sociale trebuie să conserve cultura maritimă atlantică, atât de atașată de forma tradițională de trai în localitățile costiere și care reprezintă o parte foarte importantă a patrimoniului și a identității culturale.

4.15

CESE consideră necesar să se completeze planul de acțiune și acțiunile prioritare ale acestuia cu adoptarea de măsuri legislative pentru un cadru normativ mai bine structurat și mai clar pentru sectoarele maritime.

4.16

CESE este de acord ca strategia să includă și relațiile de cooperare cu țările de pe celălalt țărm al Oceanului Atlantic. Comitetul consideră că este fundamentală încheierea de acorduri de colaborare în domeniul cercetării, nu doar cu SUA și Canada, ci și cu țări din America Centrală și de Sud, precum și din Africa.

5.1

Strategia pentru Atlantic și planul de acțiune aferent au un caracter exclusiv maritim, în concordanță cu acordul adoptat de Consiliul de Miniștri.

5.2

UE a lansat strategiile macroregionale. Aceste politici vor fi consolidate în viitor, în cadrul competențelor consacrate de Tratat în vederea sporirii coeziunii economice, sociale și teritoriale.

5.3

Comitetul consideră că strategia de bazin maritim pentru Oceanul Atlantic trebuie să includă neapărat pilonul teritorial și legătura acestuia cu obiectivele politicii de coeziune.

5.4

CESE s-a pronunțat deja, după cum urmează, în alt aviz (6): „CESE propune o abordare mai ambițioasă: o strategie macroregională care, alături de pilonul maritim, să includă pilonul teritorial, ținând seama de experiențele regiunilor Mării Baltice și regiunii dunărene (…). Dimensiunea maritimă atlantică prezintă multe provocări și oportunități legate de spațiul atlantic, dar, având în vedere că relația sa cu teritoriul este fundamentală, CESE propune ca, împreună cu dimensiunea maritimă, să se includă și dimensiunea teritorială. Teritoriul continental gestionează și dezvoltă hinterlandul, fără de care valorificarea potențialului maritim s-ar vedea lipsită de orice perspectivă. Perimetrul maritim necesită un hinterland activ și dinamic, precum și sinergii care să permită dezvoltarea coerentă a ansamblului teritoriului.”

5.5

Regiunile atlantice trebuie să-și dezvolte strategiile într-un cadru de coerență între politica maritimă și cea teritorială. Activitățile din porturi nu se pot desfășura în absența investițiilor pe teren în transportul feroviar sau în șosele, așa cum nici energiile marine nu se pot dezvolta în absența infrastructurilor de transport al energiei; la fel, litoralul și mediul marin nu pot fi conservate în absența sistemelor de epurare a apei în orașele și satele din interiorul zonei atlantice.

5.6

Din acest motiv, Comitetul consideră că, în regiunea atlantică, afacerile maritime nu pot fi definite fără a lua în considerare ansamblul teritoriului, în al cărui calendar de dezvoltare economică și socială ele trebuie integrate. Doar prin consolidarea interacțiunii armonioase între activitățile maritime și cele terestre se vor putea obține toate beneficiile „creșterii albastre”.

5.7

Prin urmare, CESE propune ca, pe baza planului de acțiune, strategia maritimă pentru Atlantic să se transforme într-o strategie macroregională.

6.1

CESE regretă faptul că planul de acțiune abordează în mod neclar mecanismele de implementare. În avizul anterior (7), Comitetul a propus un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri, care să garanteze participarea tuturor actorilor.

6.2

Finanțarea planului de acțiune, prin intermediul diverselor fonduri structurale și de investiții europene și al fondurilor aferente politicilor europene gestionate direct de Comisie, necesită o cooperare intensă între Comisie și autoritățile naționale și regionale.

6.3

Elaborarea planului de acțiune în urma întrunirilor forumului pentru Atlantic a fost călăuzită de Grupul de conducere și de Grupul de coordonare, alcătuite din reprezentanți ai celor cinci state membre cu ieșire la Oceanul Atlantic și ai instituțiilor europene. Implicarea regiunilor atlantice s-a realizat prin Grupul de conducere și prin statutul de observator, iar participarea actorilor economici și sociali atlantici, prin intermediul Comitetului Economic și Social European. Participarea actorilor socioeconomici din zona Atlanticului a fost intensă și entuziastă, atât la cele cinci conferințe, cât și la consultare.

6.4

CESE deplânge întreruperea de către Comisie a activităților Forumului pentru Atlantic, în urma adoptării planului de acțiune, precum și faptul că existența acestuia nu a fost prelungită pe toată durata strategiei, până în anul 2020.

6.5

CESE consideră indispensabilă menținerea elanului și a participării la care s-a ajuns pe durata forumului pentru Atlantic, pentru ca toate părțile interesate (regiunile, sectorul privat și societatea civilă) să rămână în continuare angajate în următoarele faze: implementare, monitorizare și evaluare.

6.6

Sistemul de guvernanță este fundamental, motiv pentru care CESE deplânge faptul că planul de acțiune îi consacră doar un capitol discret, intitulat „Sprijin”, în care, în mod vag se propune crearea unui „mecanism de implementare”, alcătuirea și funcțiile acestuia fiind lăsate pe mai târziu.

6.7

Regula celor „trei NU” se opune creării de noi structuri administrative, dar aceasta nu împiedică crearea unui sistem de guvernanță pe mai multe niveluri cu caracter participativ, similar celor înființate pentru strategiile pentru Marea Baltică și regiunea dunăreană.

6.8

CESE propune instaurarea unei autentice guvernanțe pe mai multe niveluri, participativă și care să aprofundeze abordarea de jos în sus și să permită statelor membre, instituțiilor europene, autorităților regionale și locale, sectorului privat și societății civile din zona Atlanticului să conducă procesul de implementare a planului de acțiune și să contribuie cu cunoștințele lor direct pe teren.

6.9

CESE consideră ca indispensabilă participarea regiunilor la guvernanța strategiei pentru Atlantic. În regiunile atlantice se știe prea bine că marea reprezintă o parte fundamentală a stilului lor de viață. La nivel politic, există multe regiuni atlantice care dispun de competențe ample pentru a defini și a orienta strategiile și politicile sectoriale legate de activitățile maritime și de teritoriile costiere.

6.10

Actorii economici și sociali din aceste regiuni sunt principalii interesați și se află angajați în dezvoltarea economică și în crearea de locuri de muncă în „economia albastră”. Ei dispun de cunoștințele necesare și de entitățile active pe teren.

6.11

Comitetul propune ca, menținând activ forumul pentru Atlantic, părțile interesate să organizeze în mod periodic conferințe pentru promovarea activităților și a programelor strategiei, pentru evaluarea implementării sale și mobilizarea tuturor actorilor politici, economici și sociali.

6.12

De asemenea, CESE propune evidențierea caracterului european al acestei strategii, motiv pentru care este indispensabilă asigurarea participării la structurile de guvernanță a instituțiilor europene, și anume Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Comisia are un rol-cheie, ea menținând dinamismul, îndeplinind funcții de facilitare și sprijinind implicarea părților interesate. Comisia ar trebui să dispună de resurse adecvate.

6.13

Comitetul recomandă să se asigure participarea rețelelor atlantice: Comisia Arcului Atlantic a autorităților regionale, Rețeaua transnațională atlantică a actorilor economici și sociali, Conferința orașelor din zona arcului atlantic. Aceste rețele au o contribuție decisivă la promovarea angajamentului tuturor actorilor și au o mare valoarea adăugată europeană. Fiind ancorate în teritoriu, ele posedă o amplă experiență de cooperare și cunosc în profunzime zona atlantică, cu problemele și actorii săi. Participarea acestor rețele la implementarea strategiei garantează abordarea transnațională, intersectorială și pe mai multe niveluri. Aceste rețele reprezintă și o verigă de legătură cu realitatea teritoriilor atlantice, a capacităților și a necesităților acestor teritorii care, adesea, se află foarte departe de capitalele statelor membre.

7.1

CESE îndeamnă statele membre și Comisia Europeană să includă prioritățile regiunilor atlantice în acordurile de parteneriat pentru perioada 2014-2020 a fondurilor structurale și de investiții europene.

7.2

Comisia trebuie să considere ca prioritare obiectivele planului de acțiune în fondurile pe care le gestionează direct, cum ar fi „Orizont 2020”, LIFE+, COSME și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

7.3

Cooperarea la nivel transfrontalier și transnațional deține un loc central în implementarea strategiei, dată fiind valoarea sa adăugată europeană și capacitatea sa sporită de a face față provocărilor zonei atlantice comparativ cu cea a statelor membre luate separat. Cea mai mare valoare adăugată a planului de acțiune constă tocmai în această cooperare, ea necesitând o abordare europeană.

7.4

Dat fiind că nu va exista un buget specific, trebuie ca statele membre, Comisia și regiunile care gestionează programele să acționeze în mod coerent și complementar.

7.5

Comitetul consideră că aceste intervenții publice vor facilita lansarea de investiții și inițiative private. Cooperarea Băncii Europene de Investiții este esențială, drept care aceasta trebuie să colaboreze activ la implementarea strategiei.