Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012XG1229(01)

Strategia UE în materie de droguri (2013-2020)

OJ C 402, 29.12.2012, p. 1–10 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

29.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/1


Strategia UE în materie de droguri (2013-2020)

2012/C 402/01

PREFAȚĂ

1.

Prezenta strategie a UE în materie de droguri oferă cadrul politic general și prioritățile pentru politica UE în domeniul drogurilor, identificate de statele membre și de instituțiile UE pentru perioada 2013-2020. Cadrul, scopul și obiectivele prezentei strategii vor constitui baza a două planuri de acțiune consecutive ale UE în materie de droguri, de câte patru ani.

2.

Prezenta strategie în materie de droguri se întemeiază în primul rând pe principiile fundamentale de drept ale UE și confirmă, în toate privințele, valorile pe care se întemeiază Uniunea: respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității, a solidarității, a statului de drept și a drepturilor omului. Aceasta urmărește protejarea și îmbunătățirea bunăstării societății și a individului, protejarea sănătății publice, asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru publicul larg și abordarea echilibrată, integrată și bazată pe probe a fenomenului drogurilor.

3.

De asemenea, strategia se bazează pe dreptul internațional, pe convențiile ONU relevante (1) care oferă cadrul juridic internațional pentru abordarea fenomenului ilicit al drogurilor, precum și pe Declarația Universală a Drepturilor Omului. Prezenta Strategie a UE în materie de droguri ține seama de documentele politice relevante ale ONU, inclusiv Declarația politică și Planul de acțiune ale ONU privind cooperarea internațională în direcția unei strategii integrate și echilibrate de combatere a problemei drogurilor la nivel mondial, adoptate în 2009, care prevăd că reducerea cererii și ofertei de droguri sunt elemente care se consolidează reciproc în politica în materie de droguri ilicite, precum și de Declarația politică a ONU privind HIV/SIDA. Strategia a fost elaborată pe baza principiilor stabilite în Tratatul de la Lisabona și pe baza competențelor Uniunii și, respectiv, ale statelor membre. Se acordă importanța cuvenită subsidiarității și proporționalității, întrucât prezenta strategie a UE urmărește obținerea unei valori adăugate la strategiile naționale. Strategia este pusă în aplicare în conformitate cu aceste principii și competențe. În plus, strategia respectă pe deplin Convenția europeană a drepturilor omului și Carta drepturilor fundamentale a UE.

4.

Până în 2020, prioritățile și acțiunile în domeniul drogurilor ilicite, încurajate și coordonate prin intermediul prezentei Strategii a UE în materie de droguri, ar trebui să aibă un impact global asupra aspectelor principale ale situației drogurilor din UE. Acestea asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, de stabilitate și securitate socială, prin intermediul unei implementări coerente, eficace și eficiente a unor măsuri, intervenții și abordări ale reducerii cererii și ofertei de droguri la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional și prin reducerea la minim a eventualelor consecințe negative nedorite asociate cu implementarea acestor acțiuni.

5.

Fenomenul drogurilor reprezintă o problemă națională și internațională care trebuie abordată într-un context global. În această privință, acțiunea coordonată realizată la nivelul UE joacă un rol important. Prezenta Strategie a UE în materie de droguri oferă un cadru comun și bazat pe probe ca reacție la fenomenul drogurilor, atât în interiorul, cât și în afara UE. Prin furnizarea unui cadru pentru acțiuni comune și complementare, strategia asigură faptul că resursele investite în acest domeniu sunt utilizate în mod eficace și eficient, ținând seama totodată de constrângerile și capacitățile instituționale și financiare ale statelor membre și ale instituțiilor UE.

6.

Strategia urmărește să contribuie la reducerea cererii și ofertei de droguri pe teritoriul UE, precum și la reducerea riscurilor și a efectelor nocive asupra societății și sănătății cauzate de droguri, prin intermediul unei abordări strategice care sprijină și completează politicile naționale, care oferă un cadru pentru acțiuni coordonate și comune și care formează baza și cadrul politic pentru cooperarea externă a UE în acest domeniu. Acestea vor fi realizate prin intermediul unei abordări integrate, echilibrate și bazate pe probe.

7.

În sfârșit, prezenta strategie valorifică învățămintele desprinse din punerea în aplicare a strategiilor anterioare ale UE în materie de droguri și a planurilor de acțiune conexe, inclusiv rezultatele și recomandările evaluării externe a Strategiei UE în materie de droguri 2005-2012, ținând seama totodată de alte evoluții și acțiuni relevante de politică la nivelul UE și la nivel internațional în materie de droguri.

I.   Introducere

8.

Strategia include noi abordări și răspunde noilor provocări identificate în ultimii ani, printre care:

tendința în creștere a politoxicomaniei, inclusiv combinarea de substanțe licite, cum ar fi alcoolul și medicamentele controlate, eliberate pe bază de rețetă, cu substanțele ilicite;

tendințele de utilizare a drogurilor non-opiacee, precum și apariția și răspândirea noilor substanțe psihoactive;

necesitatea de a asigura și îmbunătăți accesul la medicamentele controlate, eliberate pe bază de rețetă;

necesitatea de a îmbunătăți calitatea, gradul de acoperire și diversificarea serviciilor din domeniul reducerii cererii de droguri;

incidența ridicată continuă a bolilor cu transmitere hematogenă, în special a virusul hepatitei C, în rândul utilizatorilor de droguri injectabile și riscurile potențiale de izbucnire a unor noi infecții de HIV și de alte boli cu transmitere hematogenă conexe utilizării de droguri injectabile;

incidența ridicată continuă a deceselor legate de droguri în cadrul UE;

nevoia de a combate consumul de droguri prin intermediul unei abordări integrate bazate pe îngrijirea sănătății care să vizeze, între altele, comorbiditatea psihiatrică;

dinamica de pe piețele drogurilor ilicite, inclusiv rutele în schimbare ale traficului de droguri, criminalitatea transfrontalieră organizată și utilizarea noilor tehnologii ale comunicațiilor ca factor de facilitare a distribuției drogurilor ilicite și a unor substanțe psihoactive noi;

necesitatea de a preveni deturnarea precursorilor, a pre-precursorilor și a altor substanțe chimice esențiale utilizate la fabricarea ilegală a drogurilor, din comerțul legal către piața ilicită, precum și deturnarea anumitor substanțe chimice folosite drept agenți de diluare.

9.

Obiectivele Strategiei UE în materie de droguri sunt:

contribuția la reducerea cuantificabilă a cererii de droguri, a dependenței de droguri și a riscurilor și a efectelor nocive asupra societății și sănătății legate de droguri;

contribuția la perturbarea pieței drogurilor ilicite și la reducerea cuantificabilă a disponibilității drogurilor ilicite;

încurajarea coordonării printr-un discurs activ și prin analiza evoluțiilor și provocărilor în materie de droguri la nivelul UE și la nivel internațional;

consolidarea suplimentară a dialogului și a cooperării dintre UE și țările terțe și organizațiile internaționale în materie de droguri;

contribuția la o mai bună diseminare a rezultatelor monitorizării, cercetării și evaluării și o mai bună înțelegere a tuturor aspectelor fenomenului drogurilor și a impactului intervențiilor, pentru a furniza probe solide și cuprinzătoare pentru politici și acțiuni.

10.

Strategia valorifică realizările (2) UE în domeniul drogurilor ilicite și primește informații prin intermediul unei evaluări continue și cuprinzătoare a situației actuale a drogurilor, în special a celei furnizate de OEDT, recunoscând totodată necesitatea de a reacționa în mod proactiv la evoluții și provocări.

11.

Strategia este structurată în jurul a două domenii de politică, reducerea cererii de droguri și reducerea ofertei de droguri, și a trei teme orizontale: (a) coordonarea, (b) cooperarea internațională și (c) cercetarea, informarea, monitorizarea și evaluarea. Cele două planuri de acțiune consecutive ale acesteia, elaborate de președințiile corespunzătoare în 2013 și 2017, vor furniza o listă de acțiuni specifice, cu un calendar, părți responsabile, indicatori și instrumente de evaluare.

12.

Ținând seama în mod corespunzător de situația actuală privind drogurile și de necesitățile de punere în aplicare a strategiei, va fi selectat un număr limitat de acțiuni direcționate în cadrul fiecăreia din cele două domenii de politică și cele trei teme orizontale, în vederea includerii lor în planurile de acțiune, pe baza unor criterii care includ următoarele:

(a)

acțiunile trebuie să se bazeze pe probe, să fie solide din punct de vedere științific și eficiente din punctul de vedere al costurilor și să urmărească obținerea unor rezultate realiste și cuantificabile care să poată fi evaluate;

(b)

acțiunile vor fi încadrate în timp, vor avea criterii de referință asociate și indicatori de performanță și vor identifica părțile responsabile de punerea în aplicare, raportarea și evaluarea lor;

(c)

acțiunile trebuie să aibă o relevanță și o valoare adăugată clare pentru UE.

13.

Pentru a garanta o axare continuă pe punerea în aplicare a strategiei și a planurilor de acțiune care o însoțesc, fiecare președinție, cu sprijinul Comisiei și cu contribuția tehnică din partea OEDT și Europol, abordează prioritățile și acțiunile, care impun lucrări ulterioare în cadrul Grupului orizontal de lucru pentru substanțe stupefiante pe perioada mandatului său, și monitorizează progresele înregistrate. Comisia, ținând seama de informațiile furnizate de statele membre, de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și de cele puse la dispoziție de OEDT, Europol și de alte organisme ale UE, precum și de societatea civilă, furnizează rapoarte bianuale privind progresele înregistrate cu scopul de a evalua punerea în aplicare a obiectivelor și a priorităților Strategiei UE în materie de droguri și a planului (planurilor) de acțiune ale acesteia.

14.

Comisia, ținând seama de informațiile furnizate de statele membre și de cele puse la dispoziție de OEDT, Europol, de alte instituții și organisme ale UE și de societatea civilă, va iniția, până în 2016, o evaluare externă la jumătatea perioadei a strategiei, în vederea pregătirii unui al doilea plan de acțiune pentru perioada 2017-2020. La încheierea perioadei de valabilitate a Strategiei în materie de droguri și a planurilor de acțiune ale acesteia până în 2020, Comisia va iniția o evaluare externă generală a punerii lor în aplicare. Această evaluare ar trebui, de asemenea, să țină seama de informațiile colectate de la statele membre, OEDT, Europol, de la alte instituții și organisme relevante ale UE, de la societatea civilă și din evaluările anterioare, pentru a furniza o contribuție și recomandări pentru viitoarea evoluție a politicii UE în materie de droguri.

15.

Pentru a își îndeplini obiectivele și pentru a asigura eficacitatea, Strategia UE în materie de droguri 2013-2020 va utiliza, ori de câte ori este posibil, instrumentele și organismele existente care desfășoară activități în domeniul drogurilor, în cadrul mandatului respectiv, sau care au relevanță pentru aspectele principale ale acestuia, atât în interiorul UE [în special OEDT, Europol, Eurojust, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)], cât și prin colaborare cu organisme din afara UE (cum ar fi UNODC, WCO, OMS și Grupul Pompidou). Comisia, Înaltul Reprezentant, Consiliul și Parlamentul European vor asigura faptul că activitățile UE în domeniul drogurilor ilicite sunt coordonate și se completează reciproc.

16.

Ar trebui alocate resurse corespunzătoare și direcționate pentru punerea în aplicare a obiectivelor prezentei Strategii a UE în materie de droguri, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

II.   Domeniu de politică: reducerea cererii de droguri

17.

Reducerea cererii de droguri constă într-o gamă de măsuri de o importanță egală și care se consolidează reciproc, printre care prevenirea (de mediu, universală, selectivă și indicată), detectarea și intervenția precoce, reducerea riscurilor și a efectelor nocive, tratamentul, reabilitarea, reintegrarea socială și recuperarea.

18.

În domeniul reducerii cererii de droguri, obiectivul Strategiei UE în materie de droguri 2013-2020 este de a contribui la reducerea cuantificabilă a consumului de droguri ilicite, de a întârzia vârsta la care debutează consumul, pentru a preveni și reduce consumul problematic de droguri, dependența de droguri și problemele de sănătate legate de droguri, precum și riscurile și efectele sociale nocive, prin intermediul unei abordări integrate, multidisciplinare și bazate pe probe și prin promovarea și garantarea coerenței între politicile în materie de sănătate, sociale și de justiție.

19.

În domeniul reducerii cererii de droguri, au fost identificate următoarele priorități (neenumerate în nicio ordine a priorității):

19.1.

Îmbunătățirea disponibilității, a accesibilității și a gradului de acoperire al măsurilor eficace și diversificate de reducere a cererii de droguri, promovarea utilizării și a schimbului de bune practici și dezvoltarea și punerea în aplicare a unor standarde de calitate în ceea ce privește prevenirea (de mediu, universală, selectivă și indicată), detectarea și intervenția precoce, reducerea riscurilor și a efectelor nocive, tratamentul, reabilitarea, reintegrarea socială și recuperarea.

19.2.

Îmbunătățirea disponibilității și a eficacității programelor de prevenire (de la impactul inițial la sustenabilitatea pe termen lung) și sensibilizarea cu privire la riscurile utilizării de droguri ilicite și de alte substanțe psihoactive, precum și la consecințele aferente. În acest scop, măsurile de prevenire ar trebui să includă detectarea și intervenția precoce, promovarea unor stiluri de viață sănătoase și prevenirea direcționată (respectiv, selectivă și indicată), orientată și către familii și comunități.

19.3.

Amplificarea și dezvoltarea unor măsuri eficiente de reducere a cererii, pentru a răspunde unor provocări precum: politoxicomania, inclusiv utilizarea combinată a substanțelor licite și ilicite, folosirea necorespunzătoare a medicamentelor controlate eliberate pe bază de rețetă și utilizarea unor noi substanțe psihoactive.

19.4.

Investițiile și cercetarea suplimentară referitoare la măsurile eficace de reducere a riscurilor și a efectelor nocive, menite să diminueze substanțial numărul deceselor și al bolilor infecțioase cu transmitere hematogenă legate direct sau indirect de droguri, asociate consumului de droguri precum HIV și hepatita virală, fără a se limita la acestea, precum și numărul bolilor cu transmitere sexuală și al cazurilor de tuberculoză.

19.5.

Creșterea disponibilității, accesibilității și gradului de acoperire al tratamentului eficace și diversificat împotriva consumului de droguri pe întregul teritoriu al UE, destinat consumatorilor de droguri problematici sau dependenți, inclusiv consumatorilor de substanțe non-opiacee, astfel încât toți cei care doresc să înceapă un tratament privind consumul de droguri să o poată face, pe baza nevoilor relevante.

19.6.

Amplificarea dezvoltării, a disponibilității și a gradului de acoperire al măsurilor de reducere a cererii de droguri în cadrul închisorilor, după caz, și pe baza unei evaluări corecte a stării de sănătate și a nevoilor prizonierilor, cu scopul de a obține o calitate a îngrijirii echivalentă cu cea oferită în cadrul comunității și în concordanță cu dreptul la asistență medicală și dreptul la demnitate umană, consfințite în Convenția europeană a drepturilor omului și Carta drepturilor fundamentale a UE. Continuitatea îngrijirii ar trebui asigurată în toate stadiile prevăzute de sistemul judiciar penal, precum și după eliberare.

19.7.

Dezvoltarea și extinderea unor modele de îngrijire integrate, care să acopere nevoile legate de problemele de sănătate mentală și/sau fizică, de reabilitare și de sprijinul social, în vederea îmbunătățirii și consolidării stării de sănătate și a situației sociale, a reintegrării sociale și a recuperării consumatorilor de droguri problematici sau dependenți, inclusiv a celor afectați de comorbiditate.

19.8.

Dezvoltarea unor măsuri eficiente și diferențiate de reducere a cererii de droguri, menite să reducă și/sau să întârzie momentul de debut al utilizării drogurilor și adecvate nevoilor unor grupuri specifice și unor tipare și medii de consum de droguri, o atenție deosebită fiind acordată grupurilor vulnerabile și marginalizate.

19.9.

Prevenirea epidemiilor locale și regionale de consum de droguri, care pot amenința sănătatea publică în interiorul UE, prin asigurarea unor abordări comune coordonate și eficace.

19.10.

Prioritățile legate de reducerea cererii de droguri trebuie să țină seama de caracteristicile, nevoile și provocările specifice aferente fenomenului drogurilor la nivel național și la nivelul UE. Este imperativă asigurarea în acest scop a unui nivel adecvat al resurselor la nivel local, național și la nivelul UE.

III.   Domeniu de politică: reducerea ofertei de droguri

20.

Reducerea ofertei de droguri include prevenirea, descurajarea și perturbarea criminalității organizate, în special a celei legate de droguri, prin cooperare judiciară și în domeniul aplicării legii, interzicere, confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, anchete și gestionarea frontierelor.

21.

În domeniul reducerii ofertei de droguri, obiectivul Strategiei UE în materie de droguri 2013-2020 este de a contribui la o reducere cuantificabilă a disponibilității drogurilor ilicite, prin perturbarea traficului ilicit de droguri, desființarea grupurilor de criminalitate organizată implicate în traficul și producția de droguri, utilizarea eficientă a sistemului judiciar penal, aplicarea eficientă a legii bazate pe informații operative și partajarea sporită a informațiilor operative. La nivelul UE, se va pune accentul asupra criminalității la scară largă, transfrontaliere și organizate legate de droguri.

22.

În domeniul reducerii ofertei de droguri, au fost identificate următoarele priorități (neenumerate în nicio ordine a priorității):

22.1.

Consolidarea cooperării și coordonării dintre agențiile de aplicare a legii la nivel strategic și operațional. Aceasta ar trebui să includă îmbunătățirea schimbului transfrontalier de informații (și de informații operative) în timp real, de bune practici și de cunoștințe, precum și derularea unor operații și anchete comune, fără a se limita însă la măsurile amintite anterior. Cooperarea cu țări terțe în ceea ce privește combaterea criminalității organizate legate de droguri îndreptată spre UE sau derulată în interiorul UE ar trebui considerată importantă în acest sens.

22.2.

Reducerea, în interiorul UE și la nivel transfrontalier, a producției, contrabandei, traficului, distribuției și vânzării drogurilor ilicite și a facilitări acestor activități, precum și reducerea deturnării precursorilor de droguri și a altor substanțe chimice esențiale utilizate în fabricarea ilicită a drogurilor.

22.3.

Reacția eficace la tendințele în evoluție, cum ar fi deturnarea anumitor substanțe chimice folosite drept agenți de diluare pentru droguri ilicite și furnizarea drogurilor prin folosirea de noi tehnologii.

22.4.

O atenție specială trebuie acordată noilor tehnologii de comunicare, acestea având un rol semnificativ în facilitarea producției, comercializării, traficului și distribuției drogurilor (inclusiv a substanțelor psihoactive noi controlate).

22.5.

Statele membre continuă să coopereze și – după caz – să își coordoneze acțiunile la nivelul UE, împreună cu organismele și agențiile relevante ale UE și internaționale, precum Europol, Eurojust, OEDT, și să exploateze pe deplin instrumentele și metodele existente prevăzute în domeniul cooperării judiciare și în ceea ce privește aplicarea legii, precum activitățile polițienești bazate pe informații operative, stabilirea profilului criminalistic în materie de droguri, echipele comune de anchetă, operațiile vamale și polițienești comune și inițiativele relevante precum proiectele EMPACT, platformele ofițerilor de legătură, precum și prin utilizarea platformelor regionale.

22.6.

La nivelul UE, se pune accentul asupra aplicării legii bazate pe informații, menite să vizeze producția și traficul de droguri la scară largă. Ar trebui consolidate și mai mult coordonarea și cooperarea mai strânse dintre agențiile de aplicare a legii la nivelul statelor membre și între acestea, precum și cu Europol.

22.7.

După caz, atunci când aceste sarcini nu sunt inițiate sau puse în aplicare prin Europol, în cadrul UE pot fi create inițiative sau platforme de colaborare regională ad hoc, pentru a contracara amenințările emergente implicate de schimbarea rutelor de trafic al drogurilor și de centrele emergente ale criminalității organizate. Aceasta se realizează prin răspunsuri ale operației coordonate. Astfel de acțiuni trebuie să fie compatibile cu acordurile juridice și operaționale existente la nivelul UE și se bazează pe evaluările și analiza amenințărilor. Astfel de structuri de cooperare ar trebui să fie flexibile, pot avea o durată de viață temporară, în funcție de evoluția viitoare a amenințării specifice pe care o abordează, și lucrează în strânsă cooperare cu toate agențiile și platformele relevante ale UE, în special cu Europol.

22.8.

Consolidarea, în cazurile considerate necesare, la nivelul UE, a cooperării judiciare, a cooperării în domeniul aplicării legii în materie de droguri și a utilizării bunelor practici, prin instituirea unor reacții mai rapide și mai precise; sprijinirea activităților de cooperare judiciară și în domeniul aplicării legii și a schimbului de informații și de informații operative.

22.9.

Consolidarea cadrului legislativ al Uniunii Europene într-un mod direcționat, după cum se consideră necesar, cu scopul de a consolida reacția UE față de noile tendințe, de a garanta complementaritatea eforturilor de colaborare în vederea desființării grupurilor de criminalitate organizată transfrontalieră și a confiscării activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni legate de droguri prin utilizarea deplină a rețelei UE de birouri de recuperare a activelor, asigurând prin aceasta o reacție mai eficace la traficul de droguri. Poate fi examinată dezvoltarea în continuare a unor instrumente de aplicare a legii relevante.

22.10.

UE acționează în direcția unor politici mai eficace în domeniul reducerii ofertei de droguri, prin consolidarea evaluării și analizei politicilor, cu scopul de a avea o mai bună înțelegere a piețelor drogurilor, a infracțiunilor legate de droguri și a eficacității reacțiilor de aplicare a legii legate de droguri.

22.11.

În vederea prevenirii criminalității, a evitării recidivei și a consolidării eficienței și eficacității sistemului judiciar penal, asigurând totodată proporționalitatea, UE încurajează, după caz, utilizarea, monitorizarea și punerea în aplicare eficace a politicilor și programelor în materie de droguri, inclusiv trimiterea către un specialist pe perioada arestului și alternativele adecvate la sancțiunile coercitive (precum educația, tratamentul, reabilitarea, asistența post-tratament și reintegrarea socială) în cazul infractorilor consumatori de droguri.

IV.   Temă orizontală: coordonarea

23.

În domeniul politicii UE în materie de droguri, obiectivul coordonării este dublu, respectiv asigurarea sinergiilor, comunicării și a unui schimb eficace de informații și opinii în sprijinul obiectivelor de politică și încurajarea concomitentă a unui discurs politic activ și a unei analize a evoluțiilor și provocărilor din domeniul drogurilor la nivelul UE și la nivel internațional.

Este necesară coordonarea în interiorul și între instituțiile UE, statele membre, alte organisme europene competente și societatea civilă, pe de o parte, și între UE, organismele internaționale și țările terțe, pe de altă parte.

24.

În domeniul coordonării, au fost identificate următoarele priorități (neenumerate în nicio ordine a priorității):

24.1.

Asigurarea sinergiilor, a coerenței și a unor practici de lucru eficace între statele membre, instituțiile, organismele și inițiativele UE relevante, pe baza principiului cooperării sincere (3), cu evitarea dublării eforturilor, asigurarea schimbului eficient de informații, utilizarea în mod eficient a resurselor și garantarea continuității acțiunilor între președinții.

24.2.

Dat fiind rolul Grupului orizontal de lucru pentru substanțe stupefiante de organism principal de coordonare pe probleme de droguri din cadrul Consiliului, eforturile sale de coordonare trebuie consolidate în continuare pentru a se ține seama de activitatea diferitelor organisme care includ o componentă legată de droguri, precum Comitetul permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă (COSI) și Grupul de lucru pentru sănătate publică. În plus, abordarea echilibrată a problemei drogurilor, care să adreseze la fel de energic cererea și oferta de droguri, necesită o cooperare strânsă, o interacțiune și un schimb de informații cu alte grupuri de pregătire relevante ale Consiliului, inclusiv cele din domeniul acțiunii externe, precum și cu alte inițiative UE relevante, în materie judiciară și penală și în domeniul aplicării legii, al sănătății publice și al afacerilor sociale.

24.3.

Garantarea faptului că UE și statele membre continuă elaborarea și punerea în aplicare a metodelor de lucru și a bunelor practici pentru cooperarea multidisciplinară în sprijinul obiectivelor strategiei, precum și a faptului că acestea sunt promovate la nivel național.

24.4.

Asigurarea, în cadrul fiecărei președinții, a unor oportunități de dezbatere, monitorizare și evaluare a chestiunilor legate de coordonare, cooperare, tendințe noi, intervenții eficace și alte evoluții de politică care prezintă o valoarea adăugată pentru Strategia UE în materie de droguri, de exemplu cu ocazia reuniunilor coordonatorilor naționali pe probleme de droguri.

24.5.

Promovarea și încurajarea participării active și semnificative a societății civile, inclusiv a organizațiilor neguvernamentale, precum și a tinerilor, a consumatorilor de droguri și a clienților serviciilor conexe drogurilor, la dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor în materie de droguri la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional, pentru a asigura, de asemenea, implicarea Forumului societății civile în materie de droguri al UE la nivelul UE și la nivel internațional.

24.6.

Garantarea faptului că UE se exprimă cu o singură voce energică în cadrul forurilor internaționale, precum Comisia privind stupefiantele (CND), și în dialogurile cu țări terțe, promovând abordarea integrată, echilibrată și bazată pe probe a UE în materie de droguri. În acest cadru, delegațiile UE pot juca un rol util în promovarea acestei abordări privind domeniul drogurilor și în facilitarea unui discurs coerent privind politica în materie de droguri.

V.   Temă orizontală: cooperarea internațională

25.

Cooperarea internațională este un domeniu-cheie în care UE adaugă valoare eforturilor întreprinse de statele membre în coordonarea politicilor și abordarea provocărilor în materie de droguri. Relațiile externe ale UE privind domeniul drogurilor se bazează pe principiile responsabilității partajate și al multilateralismului, pe o abordare integrată, echilibrată și bazată pe probe, pe integrarea dezvoltării, pe respectarea drepturilor omului și a demnității umane și pe respectarea convențiilor internaționale.

26.

Obiectivul Strategiei UE în materie de droguri 2013-2020 în domeniul cooperării internaționale este de a consolida în continuare dialogul și cooperarea dintre UE și țările terțe și organizațiile internaționale cu privire la aspectele legate de droguri, într-un mod cuprinzător și echilibrat.

27.

Strategia UE în materie de droguri face parte dintr-o abordare generală care îi permite UE să vorbească cu o singură voce pe scena internațională și cu țările partenere. UE va rămâne fidelă cooperării și dezbaterii internaționale privind elementele fundamentale ale politicii în materie de droguri și va partaja într-un mod activ rezultatele abordării UE în cadrul politicii în materie de droguri, ale cărei obiective sunt, pe de o parte, reducerea cererii de droguri și, pe de altă parte, reducerea ofertei de droguri, pe baza dovezilor științifice și a informațiilor operative, cu respectarea drepturilor omului.

Acest lucru presupune o coerență între politicile și acțiunile de la nivelul UE, care includ cooperarea externă în materie de reducere a cererii de droguri, inclusiv reducerea riscurilor și a efectelor nocive, reducerea ofertei de droguri, dezvoltarea alternativă, schimbul și transferul de cunoștințe și implicarea atât a actorilor statali, cât și a celor nestatali.

28.

UE și statele sale membre ar trebui să garanteze integrarea Strategiei UE în materie de droguri și a obiectivelor acesteia în cadrul politicii externe generale a UE, ca parte a unei abordări cuprinzătoare care utilizează pe deplin gama de politici și de instrumente diplomatice, politice și financiare de care dispune UE, într-un mod coerent și coordonat. Înaltul Reprezentant, sprijinit de SEAE, ar trebui să faciliteze acest proces.

29.

Abordarea UE bazată pe acțiunea externă în domeniul drogurilor urmărește consolidarea și sprijinirea în continuare a eforturilor țărilor terțe de abordare a provocărilor cu care se confruntă sănătatea, siguranța și securitatea publică. Acest lucru se va realiza prin punerea în aplicare a unor inițiative prevăzute în prezenta strategie și a unor planuri de acțiune ulterioare, printre care dezvoltarea alternativă, reducerea cererii de droguri, reducerea ofertei de droguri și promovarea și protejarea drepturilor omului, precum și prin luarea în considerare a unor inițiative regionale. Având în vedere impactul producției și al traficului de droguri asupra stabilității interne și a situației securității în țările sursă și de tranzit, acțiunile vor viza, de asemenea, corupția, spălarea de bani și produsele infracțiunilor legate de droguri.

30.

În domeniul cooperării internaționale, au fost identificate următoarele priorități (neenumerate în nicio ordine a priorității):

30.1.

Îmbunătățirea coerenței între aspectele interne și externe ale politicilor UE în materie de droguri și a răspunsurilor adresate țărilor terțe în domeniul drogurilor.

30.2.

Creșterea angajamentului și coordonării UE în discursul de la nivel internațional legat de politica în materie de droguri, în ceea ce privește atât negocierile cu organizații și structuri internaționale precum ONU, G8 și Consiliul Europei, cât și relațiile cu țările terțe, prin adoptarea unor poziții ale UE comune și asigurarea unui rol efectiv în cadrul procesului ONU legat de politica în materie de droguri.

30.3.

Asigurarea integrării cooperării internaționale în materie de droguri în relațiile politice și acordurile-cadru generale dintre UE și partenerii săi, atât la nivel național, cât și/sau la nivel regional. Aceasta ar trebui să reflecte abordarea integrată, echilibrată și bazată pe probe a UE și să includă: dialogul politic, coordonarea în materie de droguri, reducerea cererii (inclusiv reducerea riscurilor și a efectelor nocive), reducerea ofertei, inclusiv dezvoltarea alternativă și aplicarea legii, integrarea politicilor în materie de droguri pe agenda mai amplă a cooperării pentru dezvoltare, informarea, cercetarea, monitorizarea și evaluarea.

30.4.

Asigurarea faptului că reacția și acțiunile UE la nivel internațional în țări terțe și regiuni prioritare din întreaga lume sunt cuprinzătoare, ținând cont de fiecare dimensiune a fenomenului drogurilor, și vizează dezvoltarea, stabilitatea și securitatea acestor țări și regiuni, prin intermediul unui parteneriat consolidat.

30.5.

Asigurarea faptului că reacția UE în materie de droguri la nivel internațional se bazează pe probe și include un proces de monitorizare privind situația și progresele care implică diferite instrumente de informare aparținând Comisiei, SEAE, inclusiv delegațiilor UE, statelor membre, OEDT, Europol, Eurojust și Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, în strânsă cooperare cu UNODC.

30.6.

Asigurarea faptului că sprijinul pentru țările candidate și potențial candidate și țările vizate de politica europeană de vecinătate se concentrează pe consolidarea capacităților atât de reducere a ofertei și cererii, cât și în materie de politici bazate pe probe, eficace și echilibrate în domeniul drogurilor, prin intermediul cooperării consolidate, inclusiv prin partajarea bunelor practici ale UE și prin participare, după caz, în cadrul agențiilor UE precum OEDT, Europol și Eurojust.

30.7.

Asigurarea unui nivel sustenabil al dialogului politic și al partajării informațiilor privind strategiile, obiectivele și inițiativele relevante, prin intermediul dialogurilor pe tema drogurilor cu partenerii internaționali, atât la nivel regional, cât și la nivel bilateral. Partenerii-cheie sunt identificați pe baza stadiului cooperării lor cu UE și relevanța lor pentru abordarea fenomenului global al drogurilor ilicite, ținând cont în același timp de partenerii care apar ca rezultat al evoluțiilor situației în materie de droguri. Dialogurile politice ar trebui să fie complementare altor structuri de cooperare externă și coerente cu acestea și cu impactul lor și, acolo unde este cazul, ar trebui să reprezinte un forum pentru discutarea priorităților în materie de cooperare și a progreselor înregistrate în legătură cu proiecte finanțate de UE.

30.8.

Asigurarea unui nivel de finanțare și expertiză adecvat (furnizate de UE și statele membre ale acesteia), inclusiv prin consolidarea coordonării, monitorizării și evaluării sprijinului financiar și tehnic, urmărind în același timp obținerea de sinergii, și prin echilibrarea în mod continuu a alocării transparente a cooperării, a resurselor și a asistenței financiare și tehnice între măsurile de reducere a cererii de droguri și cele de reducere a ofertei de droguri, reflectând abordarea UE. UE ar trebui să pună la dispoziția delegațiilor UE expertiza relevantă pentru sprijinirea punerii în aplicare a unor măsuri care vizează țări terțe în domeniul drogurilor. Evaluarea la jumătatea perioadei și evaluarea finală a prezentei Strategii a UE în materie de droguri ar trebui să analizeze impactul cheltuielilor UE în țările terțe, iar Comisia și SEAE ar trebui să pună la dispoziția statelor membre actualizări privind prioritățile și progresele în ceea ce privește cheltuielile UE peste mări, atunci când este cazul.

30.9.

Atunci când furnizează sprijin financiar și tehnic țărilor sursă, UE și statele membre asigură, în mod special, faptul că programele de dezvoltare alternativă:

nu impun condiții, nu sunt discriminante și, dacă eradicarea este programată, că se desfășoară pe baza unui calendar corespunzător;

stabilesc obiective realiste legate de dezvoltarea rurală și indicatori ai succesului, asigurând asumarea răspunderii la nivelul comunităților vizate; și

sprijină dezvoltarea locală, ținând cont în același timp de interacțiunile cu factori precum securitatea umană, guvernanța, violența, drepturile omului, dezvoltarea și securitatea alimentară.

30.10.

Asigurarea faptului că protecția drepturilor omului este pe deplin integrată în dialogurile politice și în punerea în aplicare și executarea programelor și proiectelor relevante din domeniul drogurilor.

VI.   Temă orizontală: informarea, cercetarea, monitorizarea și evaluarea

31.

Obiectivul Strategiei UE în materie de droguri 2013-2020 în domeniul informării, cercetării, monitorizării și evaluării este să contribuie la o mai bună înțelegere a tuturor aspectelor fenomenului drogurilor și impactului măsurilor, pentru a furniza probe solide și cuprinzătoare pentru politici și acțiuni. Mai mult decât atât, Strategia UE în materie de droguri 2013-2020 urmărește să contribuie la îmbunătățirea diseminării rezultatelor monitorizării, cercetării și evaluării la nivelul UE și la nivel național, asigurând consolidarea sinergiilor, alocarea echilibrată a resurselor financiare și evitarea dublării eforturilor. Acest lucru poate fi obținut prin armonizarea metodologiilor, prin colaborarea în rețea, precum și prin cooperarea consolidată.

32.

În domeniul informării, cercetării, monitorizării și evaluării, au fost identificate următoarele priorități (neenumerate în nicio ordine a priorității):

32.1.

UE și statele sale membre ar trebui să continue să investească în schimburile de informații, în colectarea și monitorizarea datelor și în cercetarea și evaluarea situației drogurilor și a reacțiilor la aceasta atât de la nivel național, cât și de la nivelul UE. Aceasta ar trebui să acopere toate aspectele relevante ale fenomenului drogurilor, inclusiv cererea și oferta de droguri. Un accent deosebit ar trebui pus pe menținerea și sporirea în continuare a colectării și monitorizării de date prin indicatorii-cheie ai OEDT în materie de reducere a cererii de droguri.

32.2.

OEDT ar trebui, în cadrul mandatului său, să dezvolte și mai mult infrastructura cunoașterii și ar trebui să continue să joace un rol esențial de factor principal de facilitare, sprijinire și furnizare a activităților de informare, cercetare, monitorizare și evaluare a drogurilor ilicite în întreaga UE. Acest organism ar trebui să continue să furnizeze o analiză rapidă, holistică și cuprinzătoare a situației europene a drogurilor și a reacțiilor la aceasta și să colaboreze cu alte agenții relevante, inclusiv, atunci când este relevant și adecvat, cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), precum și cu OMS.

32.3.

Europol ar trebui să își continue eforturile în ceea ce privește colectarea și analiza informațiilor în domeniul criminalității organizate legate de droguri, iar statele membre ar trebui să furnizeze agenției informații relevante. Agenția ar trebui să continue furnizarea periodică de rapoarte de evaluare a amenințării (de exemplu, SOCTA UE) privind criminalitatea organizată legată de droguri din UE.

32.4.

Statele membre, instituțiile UE și agențiile ar trebui să intensifice colectarea de informații și date privind toate aspectele ofertei de droguri, inclusiv privind piețele drogurilor, infracțiunile legate de droguri și reducerea ofertei de droguri, cu scopul îmbunătățirii analizei și a procesului de luare a deciziilor în cunoștință de cauză. Statele membre, Comisia, OEDT, Europol și, acolo unde este cazul, alte agenții ale UE ar trebui să colaboreze pentru a îmbunătăți colectarea de date și dezvoltarea de indicatori cu relevanță pentru politică și fiabili din punct de vedere științific.

32.5.

Instituțiile și organismele UE și statele membre ar trebui să îmbunătățească capacitatea de a depista, evalua și reacționa într-un mod rapid și eficace la apariția de noi substanțe psihoactive, la schimbările de comportament în materie de consum de droguri și la izbucnirea unor epidemii, precum și la alte tendințe emergente care prezintă riscuri pentru sănătatea și siguranța publică. Acest lucru se poate realiza, printre altele, prin consolidarea legislației UE existente, schimbul de informații, de informații operative, de cunoștințe și de bune practici.

32.6.

Statele membre și instituțiile și agențiile UE ar trebui să promoveze și să sprijine cercetarea, inclusiv cercetarea aplicată, în ceea ce privește noile substanțe psihoactive și să asigure cooperarea și coordonarea între rețelele de la nivel național și de la nivelul UE, pentru a avea o înțelegere mai bună a fenomenului. Monitorizarea în acest domeniu ar trebui să se intensifice, prin coordonare îndeaproape cu OEDT. În mod special, ar trebui să se pună accentul pe dezvoltarea capacității criminalistice și toxicologice, precum și pe îmbunătățirea disponibilității informațiilor epidemiologice.

32.7.

Statele membre ar trebui să își continue eforturile pentru menținerea realizărilor înregistrate în UE în materie de monitorizare și schimb de informații, inclusiv prin intermediul rețelei de puncte focale naționale Reitox, sprijinind în același timp dezvoltarea în continuare a colectării și analizei standardizate de date de către UE în domeniul cererii de droguri și al ofertei de droguri.

32.8.

Asigurarea unei finanțări adecvate pentru proiectele de cercetare și dezvoltare legate de droguri la nivelul UE și la nivel național, în conformitate cu resursele financiare, inclusiv prin programele financiare ale UE care acoperă perioada 2014-2020. Proiectele sprijinite la nivelul UE ar trebui să țină cont de prioritățile strategiei și ale planurilor de acțiune ale acesteia și să aducă o valoare adăugată clară pentru UE, asigurând coerența și sinergiile și evitând în același timp dublarea în cadrul programelor, precum și cu organismele UE.

32.9.

Instituțiile, organismele și statele membre ale UE ar trebui să recunoască rolul evaluării științifice a politicilor și intervențiilor (cu accent pe rezultatele obținute) ca element cheie în consolidarea abordării UE a drogurilor și ar trebui să promoveze utilizarea acesteia la nivel național, la nivelul UE, dar și la nivel internațional.

32.10.

Asigurarea și consolidarea formării de specialiști în chestiuni legate de droguri, în domeniul reducerii atât a cererii de droguri, cât și a ofertei de droguri.


(1)  Convenția unică a ONU asupra substanțelor stupefiante din 1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972, Convenția asupra substanțelor psihotrope (1971) și Convenția contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope (1988).

(2)  Raportul privind evaluarea independentă a Strategiei UE în materie de droguri 2005-2012 și planurile acesteia de acțiune, disponibil la http://ec.europa.eu/justice/anti-drugs/files/rand_final_report_eu_drug_strategy_2005-2012_en.pdf

(3)  Articolul 4 din TUE.


Top