Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012DC0573

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Actul privind piața unică II Împreună pentru o nouă creștere

/* COM/2012/0573 final - 2012/ () */

52012DC0573

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Actul privind piața unică II Împreună pentru o nouă creștere /* COM/2012/0573 final - 2012/ () */


COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Actul privind piața unică II

Împreună pentru o nouă creștere

(Text cu relevanță pentru SEE)

Cuprins

1..... INTRODUCERE. 3

2..... ÎMPREUNĂ PENTRU O NOUĂ CREȘTERE. 4

2.1.    Dezvoltarea unor rețele pe deplin integrate în piața unică. 5

Transportul feroviar 6

Transportul maritim.. 7

Transporturile aeriene. 7

Energia…... …..8

2.2.    Promovarea mobilității transfrontaliere a cetățenilor și a întreprinderilor 9

Mobilitatea cetățenilor 9

Accesul la finanțare. 10

Mediul de afaceri 11

2.3.    Sprijinirea economiei digitale pe întreg cuprinsul Europei 12

Servicii.. …13

O piață digitală unică. 13

Facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice. 14

2.4.    Consolidarea antreprenoriatului social, a coeziunii și a încrederii consumatorilor 15

Consumatorii 16

Coeziunea socială și antreprenoriatul social 16

3..... CONCLUZII 17

ANEXA I : LISTA ACȚIUNILOR‑CHEIE PREVĂZUTE ÎN ACTUL PRIVIND PIAȚA UNICĂ II 19

Anexa II: Actul privind piața unică I: Situația acțiunilor.. 21

1.           INTRODUCERE

Acest an marchează cea de a 20-a aniversare a pieței unice. S-au realizat progrese importante: din 1992 până în 2008, piața unică a generat 2,77 milioane de noi locuri de muncă în UE și o creștere a PIB-lui acesteia cu 2,13 %[1]. Pentru consumatorii europeni, piața unică înseamnă o gamă mai variată de produse la prețuri mai mici – o reducere cu 70 % a prețurilor la telefonia mobilă este doar unul dintre exemple. În ceea ce-i privește pe cetățeni, piața unică le oferă posibilitatea de a călători liber, de a se stabili și a lucra acolo unde doresc. Pentru tineri, ea a creat posibilitatea de a studia în străinătate – peste 2,5 milioane de studenți profitând de această șansă în ultimii 25 de ani. Pentru cele 23 de milioane de întreprinderi din UE, piața unică a deschis accesul la 500 de milioane de consumatori. Mesajul este clar, iar faptele vorbesc de la sine: o piață unică puternică, dezvoltată și integrată creează creștere și generează locuri de muncă, oferind cetățenilor europeni oportunități care nu existau cu 20 de ani în urmă.

Dezvoltarea pieței unice este un proces continuu. Piața unică trebuie să se adapteze constant unei lumi aflate în continuă schimbare, în care provocările sociale și demografice, progresul tehnologic și noile imperative, schimbările climatice și presiunea asupra resurselor naturale trebuie să facă parte integrantă din gândirea politică.

Criza economică și financiară a generat noi provocări și a întărit nevoia unor reforme structurale fundamentale. Ținând cont de rata constant ridicată a șomajului, în special în rândul tinerilor, precum și de faptul că o parte a populației europene trăiește în sărăcie, criza economică este, deopotrivă, o criză socială. Trebuie să abordăm această criză fără întârziere, cu ambiție și hotărâre. În caz contrar, riscul ca Europa și statele sale membre să acționeze izolat va crește, subminând încrederea cetățenilor în proiectul european.

Piața unică este un instrument‑cheie pentru a realiza viziunea noastră pe termen lung privind o economie socială de piață cu grad înalt de competitivitate. El sporește competitivitatea Europei pe piața mondială. Coerența și complementaritatea dintre politica internă și cea externă vor promova comerțul și creșterea.

Mai mult decât oricând, avem nevoie de o piață unică care să sprijine reformele pentru o creștere consolidată și crearea de noi locuri de muncă, să întărească încrederea cetățenilor și a întreprinderilor și să le ofere beneficii concrete în viața de zi cu zi. Realizarea acestui obiectiv va necesita o atenție și o concentrare continue.

Actul privind piața unică[2] prezentat de Comisie în aprilie 2011 prevedea douăsprezece pârghii pentru dezvoltarea în continuare a pieței unice, reflectând abordarea cuprinzătoare pe care atât Mario Monti, cât și Parlamentul European au susținut-o în rapoartele lor privind viitorul pieței unice[3][4]. El anunța un set de douăsprezece acțiuni‑cheie, însoțite de 50 de acțiuni complementare pentru stimularea creșterii și dezvoltarea unui climat de încredere. Implicarea comună a Parlamentului European, a Consiliului UE, a Comitetului Economic și Social European, a Comitetul Regiunilor și a numeroase părți interesate a condus la crearea unei viziuni politice larg împărtășite privind dezvoltarea în continuare a pieței unice și a permis concentrarea atenției politice. Cu toate acestea, trebuie făcute progrese imediate, astfel încât cele douăsprezece propuneri prioritare ale primului Act privind piața unică să poată fi adoptate rapid – chiar până la sfârșitul acestui an, acolo unde acest lucru este posibil – în conformitate cu solicitarea Consiliului European[5]. Până în prezent, unsprezece dintre cele douăsprezece propuneri de acțiuni‑cheie nu au fost încă adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.

Având în vedere caracterul urgent al crizei, trebuie să acționăm acum pentru a pregăti etapele ulterioare. Prezenta comunicare anunță deci un „Act privind piața unică II”, conținând un al doilea set de acțiuni prioritare. Aceste acțiuni sunt concepute pentru a genera efecte reale pe teren și pentru a da cetățenilor și mediului de afaceri încredere în posibilitatea de a utiliza piața unică în propriul avantaj.

Pe măsură ce actuala criză evoluează și apar noi provocări, vor fi fără îndoială necesare acțiuni ulterioare pentru ca piața unică să devină un motor al creșterii și al bunăstării.

Succesul acestui demers va depinde de aplicarea eficientă pe teren a normelor pieței unice, într-un mod previzibil și fiabil. În acest sens, transpunerea și aplicarea curentă a normelor pieței unice de către autoritățile statelor membre este de importanță capitală. Comisia va dedica toată atenția acestei provocări, după cum este prevăzut în comunicarea sa în materie, din iunie 2012[6]. Mai exact, în document se face apel la depunerea de eforturi suplimentare în sectoarele cu potențialul cel mai ridicat de creștere, cum ar fi serviciile și rețelele. Monitorizarea funcționării pieței unice va fi de asemenea ameliorată prin utilizarea procesului semestrului european. Obiectivul este de a spori presiunea inter pares și de a prezenta acțiuni de combatere a obstacolelor rămase, atât la nivel european, cât și la nivel național.

Este important de subliniat că dacă se dorește ca această viziune a pieței unice să devină o realitate concretă pentru cetățeni și întreprinderi, va fi nevoie de sprijinul politic constant al tuturor părților interesate. În ceea ce privește primul Act privind piața unică, există deja de un spirit de parteneriat între Comisie, Parlamentul European și Consiliu. Același spirit de parteneriat va fi necesar și pentru adoptarea Actului privind piața unică II.

2.           ÎMPREUNĂ PENTRU O NOUĂ CREȘTERE

De la adoptarea primului Act privind piața unică în aprilie 2011, Comisia a prezentat propuneri referitoare la cele douăsprezece acțiuni‑cheie și la 36 din cele 50 de acțiuni complementare (a se vedea anexa II). Prezenta comunicare se bazează pe primul Act privind piața unică și identifică patru factori majori de creștere în jurul cărora trebuie concentrate acțiunile‑cheie.

Cei patru factori prezentați în comunicarea de față sunt:

1. dezvoltarea unor rețele pe deplin integrate în cadrul pieței unice;

2. promovarea mobilității transfrontaliere a cetățenilor și a întreprinderilor;

3. sprijinirea economiei digitale pe întreg cuprinsul Europei;

4. consolidarea antreprenoriatului social, a coeziunii și a încrederii consumatorilor.

Rețelele sunt coloana vertebrală a economiei, iar obiectivul este de a realiza o piață unică în care cetățenii și întreprinderile să beneficieze de o piață unică a transportului și a energiei. Mobilitatea transfrontalieră a cetățenilor și a întreprinderilor este un obiectiv central al pieței unice, iar noi trebuie să facem tot posibilul pentru a încuraja dezvoltarea sa în continuare. Deoarece sectorul digital este unul dintre factorii principali de creștere a productivității și a creativității, ar trebui să se depună eforturi pentru realizarea unei piețe unice digitale în care cetățenii și întreprinderile să aibă libertatea de a efectua tranzacții transfrontaliere online, fără restricții. Antreprenoriatul social, coeziunea și încrederea consumatorilor asigură o creștere incluzivă, oferind oportunități bazate pe norme oneste, solide și echitabile pentru cetățeni și întreprinderi.

Cele douăsprezece pârghii și acțiuni‑cheie prevăzute în legătură cu acești patru factori majori au fost identificate ținând seama de punctele de vedere ale Parlamentului European[7], ale statelor membre, ale Comitetului Economic și Social European[8] și ale părților interesate. Ele reflectă principiile unei mai bune legiferări, acțiunile întreprinse în contextul studiului „Costul non-Europei”, aflat în curs de realizare pentru Comisie, precum și cele 20 de preocupări principale exprimate de cetățeni și întreprinderi[9]. În plus, ele trebuie privite în contextul revizuirii actuale a inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020, mai exact a strategiei privind politica industrială[10], a Agendei digitale[11] și a inițiativei „O Uniune a inovării”[12]. Toate cele douăsprezece acțiuni‑cheie vor contribui la generarea de creștere și de noi locuri de muncă și la întărirea încrederii în piața unică. Toate pot fi puse în practică în cadrul mandatului actualei Comisii. Chiar dacă unele acțiuni nu sunt de natură legislativă, se estimează că toate vor avea un impact real pe teren[13].

2.1.        Dezvoltarea unor rețele pe deplin integrate în piața unică

Rețelele oferă servicii pe care majoritatea cetățenilor și a întreprinderilor le utilizează zilnic, mai ales atunci când este vorba despre domeniile transportului și energiei. Cu toate acestea, piața unică rămâne incompletă tocmai în aceste două domenii, în ciuda tuturor progreselor realizate. Viziunea Comisiei propune o piață unică a transportului și a energiei în care consumatorii, fie ei cetățeni sau întreprinderi, să aibă posibilități reale de a alege, iar operatorii să fie liberi de a-și oferi serviciile oriunde, în orice moment și oricărui client, în mod egal.

Existența unor rețele eficiente, integrate și sustenabile ale infrastructurilor de transport și energie reprezintă o condiție prealabilă pentru ca această viziune să devină realitate. Pe lângă promovarea utilizării eficiente a rețelelor existente, UE va continua să finanțeze dezvoltarea acestora prin intermediul fondurilor sale structurale și de coeziune și al rețelelor sale transeuropene. Propunerile privind bugetul UE după 2013 prevăd, în special în cadrul facilității „Conectarea Europei”, necesitatea mobilizării unor surse importante de investiții în transporturi, energie și rețelele digitale, astfel încât toate statele membre să poată participa pe deplin la piața unică.

S-au realizat progrese considerabile în transpunerea în practică a acestei viziuni, atât referitor la o serie de moduri de transport, cât și la punerea în aplicare a celui de-al treilea pachet energetic, fapt care a condus la o gamă mai variată de servicii și la beneficii sporite pentru consumatori. Pentru a contribui la integrarea europeană a piețelor interne ale transporturilor și energiei, Comisia va continua să urmărească aplicarea riguroasă a normelor concurenței, cu un accent deosebit pe normele antitrust.

Mai sunt însă multe de făcut, în special în sectoarele transportului feroviar, aerian și maritim, precum și în cele ale energiei electrice și gazului, unde întreprinderile și consumatorii europeni continuă să plătească prețuri inutil de ridicate rezultând din existența unor piețe ineficiente și fragmentate în domeniul transportului și energiei. Comisia a identificat patru acțiuni-cheie care constituie următorii pași în direcția realizării viziunii noastre comune. În același timp, ea va continua procesul de reflecție referitor la domeniile în care ar putea fi obținute avantaje economice, sociale și de mediu suplimentare, cum ar fi de exemplu transportul rutier de mărfuri. Restricțiile actuale referitoare la cabotaj contribuie, pe de o parte, la numărul ridicat de camioane care circulă goale, iar pe de altă parte au un impact negativ asupra competitivității și comerțului și fac dificilă verificarea respectării unor standarde sociale de bază.

              Transportul feroviar

Acțiunea-cheie 1:

Deschiderea serviciilor naționale de transport feroviar de călători pentru operatorii din alte state membre, pentru a îmbunătăți calitatea și rentabilitatea serviciilor de transport feroviar de călători.

În domeniul transportului feroviar, operatorii dintr-un stat membru nu sunt încă autorizați să transporte pasageri pe liniile interne ale unui alt stat membru. În același timp, contractele de servicii publice pot fi acordate direct, în absența unor proceduri deschise. După cum rezultă din experiența statelor membre care au introdus deschiderea pieței serviciilor de transport intern de călători, concurența în domeniul transportului feroviar a condus la creșteri semnificative ale eficienței, în special în cazul întreprinderilor feroviare consacrate. Acest lucru s-a tradus prin reducerea substanțială a finanțării din fonduri publice a serviciilor de transport feroviar în cadrul contractelor de servicii publice, cu economii care s-ar putea ridica la 20-30 %.

Pornind de la aceste experiențe pozitive, Comisia va prezenta un al patrulea pachet feroviar, acordând tuturor întreprinderilor feroviare deținătoare ale unei licențe UE dreptul de a opera servicii de transport intern de călători în UE în regim de acces liber și dreptul de a participa la licitații pentru contracte de servicii publice. Pachetul va oferi astfel servicii de transport feroviar intern mai eficiente și mai competitive, de calitate superioară și la prețuri mai reduse pentru cetățenii europeni, care ar atrage mai mulți pasageri de la alte moduri de transport, având efecte pozitive asupra mediului.

De asemenea, pachetul va consolida guvernanța gestionării infrastructurii, optimizând utilizarea infrastructurii existente prin ameliorarea alocării capacității, a planificării lucrărilor de întreținere și a lucrărilor de dezvoltare. Aceasta, împreună cu o nouă abordare comună a normelor de siguranță și interoperabilitate, va contribui la asigurarea unui acces nediscriminatoriu, care va garanta, la rândul său, existența unor condiții concurențiale echitabile.

              Transportul maritim

Acțiunea-cheie 2:

Instituirea unei veritabile piețe unice a transportului maritim, prin încetarea aplicării, în cazul mărfurilor UE transportate între porturi maritime din UE, a formalităților administrative și vamale care se aplică mărfurilor provenind din porturi de peste mări

Aproximativ 40% din mărfurile de pe piața unică sunt transportate prin intermediul transportului maritim pe distanțe scurte între porturi din UE[14]. În prezent, navele care se deplasează între porturi ale UE sunt considerate a fi părăsit teritoriului vamal al UE. Prin urmare, în conformitate cu procedurile normale, navele care transportă mărfuri dintr‑un stat membru în altul trebuie să se supună acelorași formalități administrative complexe cărora se supun navele care sosesc din porturi de peste mări.

De aceea, cu toate că legislația UE a introdus deja proceduri administrative simplificate pentru transportul maritim, navele care se deplasează între porturi ale UE continuă să se confrunte cu un număr semnificativ de proceduri complexe care creează un dezavantaj pentru transportul maritim intra-UE, față de alte moduri de transport.

Pentru a realiza o adevărată piață internă a mărfurilor transportate pe nave, în cadrul eforturilor sale mai ample de stimulare a creșterii în domeniul marin și maritim[15], Comisia va prezenta un pachet de inițiative legislative și nelegislative intitulat „Centura albastră”, destinat a reduce sarcina administrativă a transportului maritim intracomunitar la un nivel comparabil cu cel al altor moduri de transport (aerian, feroviar, rutier). Pachetul va fi susținut de tehnologii TIC moderne, care permit urmărirea fiabilă a navelor și a încărcăturii și oferă un nivel suficient de certitudine în cazul activităților de transport maritim care se desfășoară în cadrul pieței unice.

Atractivitatea transportului maritim depinde de asemenea de disponibilitatea, eficiența și fiabilitatea serviciilor portuare. Într-o lume globalizată, este necesară o abordare integrată a lanțului valoric. Prin urmare, accesul la porturi trebuie organizat în mod integrat. Autoritățile portuare joacă un rol fundamental în acest context. Disponibilitatea, eficiența și fiabilitatea serviciilor portuare vor contribui la creșterea atractivității transportului maritim. Prin urmare, Comisia lucrează de asemenea la sporirea eficienței și a calității generale a serviciilor portuare – abordând chestiuni legate de obligațiile statelor membre în ceea ce privește o bună planificare porturilor și a legăturilor cu hinterlandul, de transparența finanțării publice și a taxelor portuare și de eforturile de simplificare a administrării porturilor – reexaminând totodată restricțiile privind furnizarea de servicii portuare.

              Transporturile aeriene

Acțiunea-cheie 3:

Accelerarea punerii în aplicare a Cerului unic european, pentru a îmbunătăți siguranța, capacitatea și eficiența și a reduce impactul aviației asupra mediului

Lipsa unui management unic și integrat al spațiului aerian european are importante repercusiuni asupra utilizatorilor spațiului aerian. Ea are drept rezultat faptul că aeronavele trebuie să facă ocoluri inutile, în loc să zboare pe rute directe, înregistrând astfel întârzieri cauzate de traficul aerian care produc daune economice și de mediu semnificative. Fragmentarea spațiului aerian european generează costuri suplimentare ridicate pentru companiile aeriene, estimate la aproximativ 5 miliarde de euro pe an[16], care sunt în cele din urmă suportate de pasagerii aerieni și de economia europeană. Din cauza creșterii continue a traficului aerian, actualul sistem de management al traficului aerian nu mai este sustenabil din motive de siguranță, capacitate și cost.

Accelerarea implementării Cerului unic european prin intermediul unui nou pachet de acțiuni, inclusiv de natură legislativă (cum ar fi clarificarea organizării instituționale, consolidarea principiilor pieței pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană, accelerarea implementării SESAR, redefinirea sistemului de performanță și punerea la dispoziția Comisiei a unor instrumente clare de executare, în special în ceea ce privește blocurile funcționale de spațiu aerian), va conduce la eliminarea obstacolelor rămase și va genera câștiguri importante în materie de funcționare și eficiență. În plus, ea va îmbunătăți siguranța aviației în Europa, va diminua costurile de transport pentru cetățeni și întreprinderi și va reduce emisiile de gaze cu efect de seră ale zborurilor prin utilizarea unor rute mai directe.

              Energia

Acțiunea-cheie 4:

Ameliorarea aplicării și respectării celui de-al treilea Pachet energetic și crearea unor piețe transfrontaliere capabile să aducă beneficii consumatorilor

O piață integrată a energiei contribuie la scăderea prețurilor energiei și facilitează investițiile. Conform estimărilor, consumatorii din întreaga UE ar putea economisi până la 13 miliarde de euro pe an dacă ar opta cu toții pentru cel mai ieftin tarif disponibil la energia electrică[17]. Totodată, o piață integrată a energiei furnizează Uniunii Europene o energie mai sigură decât ar putea să o facă 27 de piețe ale energiei de talie redusă, ea facilitând tranziția către sisteme energetice cu emisii reduse de carbon, la cel mai scăzut cost posibil.

Energia trebuie să fie disponibilă acolo unde este necesară, fără bariere fizice la frontierele naționale. În pofida adoptării celui de-al treilea Pachet energetic, UE nu dispune încă de o piața internă a energiei pe deplin integrată, în detrimentul tuturor utilizatorilor de energie, inclusiv al gospodăriilor particulare. Pentru atingerea obiectivului convenit al finalizării pieței interne a energiei până în 2014, normele aflate în vigoare ar trebui puse în aplicare în mod ambițios în statele membre, iar respectarea lor ar trebui garantată de niște autorități naționale și europene puternice și independente. În plus, în acest deceniu sunt necesare investiții majore în sistemele noastre energetice, pentru a moderniza rețelele UE, a decarboniza sistemele și a le spori randamentul energetic[18].

Comisia va prezenta în curând o comunicare pentru a face bilanțul progreselor realizate în vederea finalizării pieței interne a energiei și pentru a propune acțiuni care să garanteze realizarea deplină a potențialului pieței europene a energiei, răspunzând nevoilor și așteptărilor cetățenilor și întreprinderilor din UE.

2.2.        Promovarea mobilității transfrontaliere a cetățenilor și a întreprinderilor

Mobilitatea cetățenilor și a întreprinderilor se află în centrul procesului de integrare europeană și al realizării pieței unice. Comisia va continua să depună eforturi pentru concretizarea viziunii unei piețe unice în care cetățenii, angajații și întreprinderile au libertatea de a se deplasa peste graniță oricând și oriunde doresc, fără restricții nejustificate impuse de norme și reglementări naționale divergente. Mobilitatea este o condiție prealabilă pentru fructificarea potențialului pieței unice, fie el de natură socială, culturală, politică sau economică.

Prețul unei mobilități reduse este ridicat. În ciuda faptului că, începând de la jumătatea anului 2009, numărul locurilor de muncă disponibile neocupate se află în continuă creștere, rata șomajului se situează la niveluri record în multe state membre. În același timp, mobilitatea transfrontalieră a întreprinderilor este îngreunată atât de dificultăți legate de finanțarea unor noi proiecte de afaceri, cât și de sarcina administrativă. Deși agenda UE privind o mai bună legiferare a dus la o îmbunătățire a mediului de afaceri, trebuie menținută o preocupare constantă în ceea ce privește reducerea sarcinilor administrative și de reglementare inutile. Prin urmare, printre etapele importante care trebuie parcurse în viitor pentru realizarea viziunii noastre comune se numără echilibrarea transfrontalieră a cererii și a ofertei de locuri de muncă, îmbunătățirea accesului la finanțare și a mediului de afaceri din Europa.

              Mobilitatea cetățenilor

Acțiunea-cheie 5:

Dezvoltarea portalului EURES și transformarea acestuia într-un adevărat instrument european de recrutare și plasare a forței de muncă

UE a luat măsuri importante pentru a facilita mobilitatea cetățenilor. Legislația UE le permite acestora exportarea drepturilor de securitate socială prevăzute de lege către statul membru în care caută un loc de muncă. Ea prevede recunoașterea calificărilor profesionale dobândite într-un alt stat membru. Rețeaua EURES și portalul său conectează serviciile publice naționale de ocupare a forței de muncă și oferă informații și consiliere în legătură cu locurile de muncă vacante și cu condițiile de muncă din alte state membre.

Cu toate acestea, instrumentele și măsurile de corelare a ofertelor de muncă cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă la nivelul statelor membre pot fi îmbunătățite în continuare, pentru a contribui la o adevărată piață europeană a forței de muncă. În acest scop, Comisia va transforma EURES într-un instrument mai eficace pentru recrutarea în interiorul UE, plasarea forței de muncă și corelarea cererii cu oferta. Alături de instrumente online care sporesc transparența și interoperabilitatea competențelor și calificărilor, precum Europass și cadrul european al calificărilor, disponibilitatea mai multor servicii prin intermediul EURES va facilita și mai mult mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor. Acest lucru va contribui la echilibrarea decalajului pe piața muncii, cu efecte pozitive în ceea ce privește nivelul de ocupare a forței de muncă și producția economică. Comisia va evalua posibilitatea ca EURES să acopere, de asemenea, programele de ucenicie și de stagiu.

Trebuie de asemenea depuse eforturi suplimentare pentru a spori mobilitatea resortisanților din țări terțe care lucrează în UE, în special prin adoptarea rapidă de către Consiliu și Parlament a propunerilor privind transferul intracorporativ (intra‑corporate transfer, ICT) și lucrătorii sezonieri.

Portabilitatea drepturilor suplimentare de asigurări sociale, inclusiv a pensiilor, constituie un alt factor important pentru mobilitatea lucrătorilor între statele membre. Așa cum s-a subliniat deja în Actul privind piața unică din aprilie 2011, pentru a se facilita mobilitatea, cetățenii trebuie să fie în măsură să-și stabilească și să-și păstreze drepturile de pensii ocupaționale atunci când se mută într-un alt stat membru. Comisia salută aprobarea de către Consiliu a reînceperii negocierilor privind propunerea legislativă modificată referitoare la realizarea acestui obiectiv, prezentată de Comisie în 2007.

              Accesul la finanțare

Acțiunea-cheie 6:

Stimularea investițiilor pe termen lung în economia reală prin facilitarea accesului la fondurile de investiții pe termen lung

Pentru multe societăți din UE, accesul la finanțare a devenit vizibil mai dificil odată cu criza financiară, deși criza creditelor a fost evitată și datorită furnizării excepționale de lichiditate din partea Eurosistemului la sfârșitul anului 2011. Condițiile de finanțare rămân severe, în special pentru întreprinderile nou-înființate și pentru IMM-uri, precum și în țările ale căror economii au fost lovite mai puternic de criza economică. O scădere de 45 % în colectarea fondurilor de capital de risc ca urmare a crizei limitează în mod semnificativ finanțarea disponibilă pentru întreprinderile inovatoare[19].

O creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă depinde în mod critic de disponibilitatea finanțării într-un orizont de timp extins. S-au întreprins deja acțiuni la nivelul UE pentru a favoriza investițiile pe termen lung în economia reală – și anume furnizarea finanțării prin intermediul instrumentelor financiare ale UE[20] și al Băncii Europene de Investiții[21], al inițiativei Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte[22] și al planului de acțiune al Comisiei pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor – combinându-se măsuri financiare și de reglementare. Una dintre contribuțiile Comisiei la discuțiile din cadrul Consiliului European referitoare la creștere și ocuparea forței de muncă a constat în angajamentul acesteia de a efectua, împreună cu statele membre, un exercițiu orientat de reprogramare, pentru a utiliza fondurile structurale la îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, deziderat care reprezintă de asemenea un element‑cheie al următoarei perioade de finanțare. În plus, Comisia a anunțat o reexaminare a impactului noilor cerințe de capital impuse băncilor, rezultând din punerea în aplicare a noilor standarde Basel III, asupra anumitor domenii-cheie, cum ar fi finanțarea IMM-urilor.

Acest tip de „investiție pe termen lung” în economia reală rămâne însă limitat. În contextul viitoarei Cărți verzi privind finanțarea investițiilor pe termen lung în economia UE vor fi evaluate opțiuni concrete de politică pentru abordarea acestor aspecte. În plus, Comisia va prezenta propuneri privind posibile tipuri de fonduri de investiții pe termen lung. Fondurile de investiții pot oferi proiectelor pe termen lung și societăților private noi surse de finanțare. Ele pot constitui o ofertă atractivă pentru investitorii de retail care doresc să investească pe termen lung, să diversifice riscul și care preferă profituri stabile și constante cu volatilitate redusă, atâta timp cât este asigurat gradul necesar de protecție a investitorilor.

Capitalul de risc este un element vital al finanțării bancare atunci când este vorba despre furnizarea de finanțare pentru întreprinderile mici cu potențial de creștere. În cadrul Actului privind piața unică I, Comisia a propus un regulament pentru a facilita atragerea de capital și investirea transfrontalieră a acestuia prin fonduri de capital de risc. În acest scop, Comisia va finaliza în 2012 examinarea posibilelor obstacolelor fiscale din calea investițiilor transfrontaliere de capital de risc. Pe baza acestei examinări, ea va studia etapele următoare de parcurs în vederea prezentării, în 2013, a unor soluții care să prevină, în același timp, frauda și evaziunea fiscală[23].

              Mediul de afaceri

Acțiunea-cheie 7:

Modernizarea normelor UE privind insolvența, pentru a facilita supraviețuirea întreprinderilor și a oferi o a doua șansă antreprenorilor

Întreprinderile care își desfășoară activitatea în Europa beneficiază de un mediu de afaceri în general pozitiv, pe care UE continuă să-l îmbunătățească prin intermediul agendei sale privind o mai bună legiferare. Cu toate acestea, se poate face mai mult. Europa are nevoie de o legislație modernă în materie de insolvență, care să contribuie la supraviețuirea societăților esențialmente solide, să încurajeze antreprenorii să-și asume riscuri rezonabile și să permită creditorilor acordarea de împrumuturi în condiții mai avantajoase. Legislația modernă în materie de insolvență le permite antreprenorilor să obțină o a doua șansă și asigură proceduri rapide de înaltă calitate, în interesul atât al debitorilor, cât și al creditorilor. Prin urmare, trebuie să creăm condiții pentru recunoașterea la nivelul UE a regimurilor naționale în materie de insolvență și de descărcare a datoriilor, permițând întreprinderilor aflate în dificultate financiară să redevină actori competitivi pe scena economică. Trebuie să asigurăm existența unor proceduri de insolvență simple și eficiente, ori de câte ori există active sau datorii în mai multe state membre. Sunt necesare reguli pentru insolvența grupurilor de societăți, care să sporească șansele de supraviețuire ale acestora. În acest scop, Comisia va prezenta o propunere legislativă de modernizare a Regulamentului european privind insolvența.

Eforturile noastre trebuie să continue. În prezent, multe state membre tolerează în foarte mică măsură eșecul, iar normele actuale nu permit inovatorilor cinstiți să dea faliment în mod „rapid și ieftin”. Trebuie să deschidem calea spre măsuri și stimulente prin care statele membre să elimine stigmatizarea eșecului, asociată insolvenței și să reducă perioadele exagerat de lungi de descărcare a datoriilor. De asemenea, trebuie să analizăm modalitățile de îmbunătățire în continuare a legislației naționale în materie de insolvență, în vederea creării unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, antreprenori și persoane private în cadrul pieței interne. În acest scop, Comisia va prezenta o comunicare însoțită de revizuirea Regulamentului european privind insolvența.

Sunt necesare acțiuni suplimentare pentru îmbunătățirea în continuare a mediului de afaceri. Sistemele fiscale divergente ale statelor membre creează o sarcină administrativă considerabilă pentru societățile care operează transfrontalier în interiorul UE. Faptul că fiecare stat membru aplică norme și proceduri diferite în materie de TVA creează probleme deosebite[24], nu în ultimul rând pentru IMM-urile care doresc să își desfășoare activitatea într-un alt stat membru. Prin urmare, Comisia a anunțat că va propune introducerea de declarații standard de TVA pentru a permite întreprinderilor să completeze, în mod facultativ, o declarație standard de TVA în locul mai multor formulare de TVA, câte unul pentru fiecare stat membru[25].

Creșterea economică este influențată din ce în ce mai mult de investițiile în active necorporale, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea, brevetele și know-how-ul. Din acest motiv, este necesară îmbunătățirea mediului de afaceri pentru a ne asigura că el promovează și protejează în mod eficient creativitatea și inovarea. Dincolo de acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului European din iunie, un pas esențial în această direcție ar fi adoptarea legislației privind protecția brevetului unitar în UE, însoțită de o jurisdicție unică specializată - una dintre acțiunile‑cheie prevăzute în Actul privind piața unică din aprilie 2011. Ea ar trebui să permită prima înregistrare a efectului unitar al unui brevet european până în primăvara anului 2014, reducând astfel costurile legate de brevetare și de litigiile în materie, pe întreg cuprinsul Uniunii Europene. Pentru a încuraja investițiile în active necorporale și pentru a ajuta societățile inovatoare să-și transforme eforturile din domeniul cercetării și inovării în câștiguri competitive, serviciile Comisiei vor examina chestiunea metodelor de evaluare a proprietății intelectuale și vor lua în considerare abordarea cadrului legal extrem de fragmentat al protecției secretului comercial, astfel încât întreprinderile și organismele de cercetare să poată breveta, transfera și face schimb de cunoștințe și informații valoroase, în condiții de siguranță sporită și la costuri mai abordabile, pe ansamblul pieței interne.

2.3.        Sprijinirea economiei digitale pe întreg cuprinsul Europei

Economia digitală aduce schimbări profunde pieței unice. Datorită caracterului său inovator, vitezei și dimensiunii sale transfrontaliere, ea are potențialul de a duce integrarea pieței unice la un nou nivel. În viziunea Comisiei, economia digitală va oferi avantaje economice și sociale durabile, bazate pe servicii online moderne și pe conexiuni rapide la internet. Toți cetățenii și toate întreprinderile trebuie să aibă șansa de a face parte din economia digitală, fără a se neglija însă protejarea acestora împotriva comerțului ilicit. În unele dintre economiile majore, economia bazată pe internet reprezenta deja 21 % din creșterea PIB-ului în perioada 2006-2011[26]. Economia digitală este totodată responsabilă de producerea unor efecte puternice de contaminare pozitivă, îmbunătățind productivitatea și oferind noi soluții la provocări societale precum îmbătrânirea demografică, incluziunea și educația.

Sunt necesare eforturi suplimentare pentru atingerea rapidă a obiectivelor stabilite în Agenda digitală pentru Europa[27] și în Comunicarea privind comerțul electronic și serviciile online[28]. Pași importanți, pe viitor, sunt realizarea de progrese în eliminarea fragmentării serviciilor online de-a lungul frontierelor naționale, abordarea provocărilor legate de investițiile în rețele de mare viteză și exploatarea avantajelor unei administrații publice informatizate.

              Servicii

Acțiunea-cheie 8:

Sprijinirea serviciilor online, prin eficientizarea serviciilor de plată din UE

În cadrul sectorului serviciilor, serviciile online oferă oportunități deosebite. Concretizarea acestor avantaje va depinde de existența unor condiții-cadru adecvate, în special la nivel transfrontalier. După cum s-a subliniat deja în Actul privind piața unică din aprilie 2011, serviciile de plată și serviciile de livrare a bunurilor comandate online necesită o atenție specială. Ținând cont de faptul că 35 % dintre utilizatorii de internet nu cumpără online, deoarece au îndoieli cu privire la metodele de plată și că intrarea pe piață continuă să fie îngreunată de existența anumitor bariere[29], îmbunătățirea pieței plăților este una dintre prioritățile noastre principale. Trebuie soluționate o serie de probleme, cum ar fi armonizarea insuficientă, concurența ineficientă în anumite domenii ale plăților cu cardul sau prin internet și lipsa de stimulente pentru standardizarea tehnică, de exemplu în domeniul plăților prin telefonul mobil. Prin urmare, Comisia va propune o revizuire a Directivei privind serviciile de plată și va prezenta o propunere legislativă privind comisioanele interbancare multilaterale pentru plățile cu cardul.

O altă prioritate este crearea unor servicii de coletărie eficiente, fiabile și la prețuri accesibile pentru mărfurile comandate online, iar Comisia va lua decizii privind pașii de urmat în 2013, după încheierea unei consultări publice.

După cum s-a anunțat în Actul privind piața unică din aprilie 2011, Comisia a prezentat, în luna iunie a acestui an, un plan de acțiune[30] destinat concretizării potențialului de creștere al Directivei privind serviciile până în anul 2015. Statele membre și Comisia trebuie să conlucreze pentru a pune imediat în aplicare acțiunile acesteia din urmă, conform solicitării Consiliului European. Ele trebuie să acorde o atenție deosebită, pe de o parte respectării depline a Directivei privind serviciile și maximizării efectului economic al acesteia, iar pe de altă parte aplicării anunțatei Carte a punctelor de contact unice complet informatizate și evaluării reciproce a normelor privind profesiile reglementate. Ele ar trebui să asigure totodată aplicarea integrală a „clauzei de nediscriminare” din Directiva privind serviciile, în virtutea căreia furnizorii de servicii nu pot să discrimineze între proprii clienți în funcție de naționalitatea sau de locul de reședință al acestora, fără o justificare obiectivă.

În contextul viitorului său Plan european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul, Comisia își va intensifica lucrările pentru identificarea și combaterea practicilor comerciale neloiale, în conformitate cu angajamentul asumat în Actul privind piața unică din aprilie 2011. Aceste practici au efecte negative în special asupra IMM-urilor. În absența realizării unor progrese satisfăcătoare în ceea ce privește eliminarea practicilor comerciale neloiale, de exemplu în cadrul Forumului la nivel înalt pentru o mai bună funcționare a aprovizionării cu alimente, Comisia va avea în vedere luarea unor măsuri adecvate în 2013.

              O piață digitală unică

Acțiunea-cheie 9:

Reducerea costurilor și creșterea eficienței în implementarea infrastructurii de comunicații de mare viteză

Accesul la banda largă de mare viteză este o condiție esențială a inovării, competitivității și ocupării forței de muncă. O creștere de 10 % a gradului de penetrare a benzii largi poate conduce la o creștere anuală de 1‑1,5 % a PIB‑ului[31] și la o creștere a productivității muncii de 1,5 %[32]. Inovarea bazată pe utilizarea benzii largi în întreprinderi creează locuri de muncă; concret, ea are potențialul de a genera 2 milioane de noi locuri de muncă până în 2020[33].

Însă în ciuda progreselor realizate, UE suferă încă de pe urma nivelului scăzut al investițiilor în implementarea la nivelul întregii piețe unice a rețelelor de bandă largă de mare viteză și este departe de atingerea obiectivelor Agendei digitale privind internetul de mare viteză[34]. Piața unică poate contribui la accelerarea substanțială a progresului prin abordarea uneia dintre cauzele principale care stau la baza acestei „latențe” a investițiilor, și anume costurile nejustificat de ridicate legate de ingineria civilă, care pot constitui până la 80 % din costurile totale în acest domeniu și care ar putea fi reduse cu până la un sfert prin simpla reutilizare transsectorială a infrastructurii existente[35]. Comisia va propune norme comune care vor permite operatorilor să exploateze pe deplin potențialul utilizării benzii largi în ceea ce privește reducerea costurilor.

Adoptarea rapidă de către Parlamentul European și Consiliu a propunerii Comisiei privind Mecanismul „Conectarea Europei” ar contribui la implementarea eficientă a benzii largi de mare viteză și a infrastructurilor de servicii digitale prin utilizarea bugetului UE de o manieră eficientă, pentru a mobiliza investițiile private într-un sector‑cheie al economiei.

Pentru ca viziunea privind piața digitală unică să devină realitate, UE trebuie să soluționeze rapid o serie de alte aspecte, inclusiv utilizarea optimă a spectrului de frecvențe radio pe piața unică și continuarea procesului de reflecție referitor la necesitatea de a continua adaptarea legislației UE din domeniul telecomunicațiilor și din cel al dreptului de autor. Comisia intenționează să aprofundeze această ultimă problemă, începând cu monitorizarea Cărții verzi privind distribuirea online a operelor audiovizuale și cu finalizarea rapidă a revizuirii Directivei privind dreptul de autor, din 2001.

              Facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice

Acțiunea-cheie 10:

Impunerea facturării electronice ca mod standard de facturare în domeniul achizițiilor publice

Unul dintre obiectivele pe termen mediu ale Uniunii Europene și statelor membre ar trebui să fie reorientarea către o administrație publică informatizată, în special în ceea ce privește dimensiunea transfrontalieră a acesteia. Agenda digitală pentru Europa[36] include un apel privind creșterea utilizării serviciilor de guvernare electronică de către cetățenii și întreprinderile din UE cu 50 %, respectiv 80 % până în 2015. Un domeniu deosebit de promițător este facturarea electronică, chestiune în legătură cu care Comisia a prezentat o comunicare în care cerea ca acesta să devină modul predominant de facturare în UE până în 2020[37].

Introducerea unor măsuri legislative de impunere a facturării electronice ca modalitate standard de facturare în domeniul achizițiilor publice va transforma sectorul public într-o „piață‑lider” a facturării electronice, deschizând astfel calea unei utilizării pe scară largă a acestui mod de facturare în cadrul economiei. Aceste măsuri vor eficientiza și ieftini procedurile posterioare atribuirii în domeniul achizițiilor publice, atât în beneficiul părților implicate, cât și al contribuabililor. Ele vor contribui, de asemenea, la reducerea întârzierilor la plățile efectuate de administrațiile publice. În cazul sectorului public, o estimare preliminară arată faptul că, în următorii ani, ar putea fi realizate economii de aproximativ 1 miliard de euro pe an, dacă toate facturile ar fi emise în format electronic[38].

Sunt necesare totodată măsuri pentru a se evita agravarea fragmentării pieței unice ca rezultat al procesului, aflat în plină desfășurare, de instituire a sistemelor naționale de facturare electronică care funcționează pe baza unor standarde diferite, adesea naționale. Aceste diferențe sporesc complexitatea și costurile contractelor transfrontaliere încheiate de întreprinderi cu autoritățile publice din întreaga UE. Prin urmare, Comisia va propune acțiuni concrete vizând atingerea acestor obiective în 2013.

Trecerea la facturarea electronică în cadrul achizițiilor publice va completa cadrul procesului de modernizare a normelor UE privind achizițiile publice[39], una dintre acțiunile‑cheie prevăzute în Actul privind piața unică din aprilie 2011. Autoritățile publice care recurg deja la mijloace electronice pentru achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări raportează economii situate între 5 % și 20 %. Implementarea achizițiilor publice electronice la nivelul întregii UE ar putea genera economii de cel puțin 100 de miliarde de euro anual pentru finanțele publice[40]. În acest sens, Comisia a propus informatizarea totală a etapei preliminare de atribuire a contractelor de achiziții publice până la mijlocul anului 2016[41]. Consiliul și Parlamentul ar trebui să adopte această propunere fără întârziere.

2.4.        Consolidarea antreprenoriatului social, a coeziunii și a încrederii consumatorilor

Conștientă de faptul că criza economică lovește mai puternic părțile cele mai vulnerabile ale societăților și teritoriilor noastre, Comisia își propune ca politicile pieței unice să genereze o creștere incluzivă și lipsită de discriminare, să permită participarea economică și socială și să favorizeze coeziunea teritorială. Rata medie a șomajului în UE era de 10,4 % în iulie 2012[42], aproximativ 81 de milioane de cetățeni europeni fiind expuși riscului sărăciei[43]. Trebuie deci să acționăm de urgență. Politicile pieței unice trebuie să contribuie la eradicarea excluderii din sânul societăților noastre.

Economia socială și întreprinderile sociale joacă un rol fundamental, ele generând inovare, incluziune și încredere pe plan social. Pentru a consolida încrederea în piața unică și a întări economia socială de piață este nevoie de societăți extrem de responsabile și inovatoare, capabile de a avea un impact pozitiv asupra societății și mediului. Încrederea este, de asemenea, importantă pentru consumatori, ea permițându-le să profite pe deplin de piața unică și să se simtă în siguranță atunci când consumă bunurile și serviciile pe care le achiziționează de pe piața internă sau dintr-un alt stat membru.

              Consumatorii

Acțiunea-cheie 11:

Îmbunătățirea siguranței produselor care circulă în UE printr-o mai bună coerență și prin asigurarea respectării normelor privind siguranța produselor și supravegherea pieței

UE dispune de rețea rapidă, eficientă și fiabilă, pentru a asigura conformitatea cu normele de siguranță. Cu toate acestea, coerența și supravegherea aplicării mecanismelor existente pot fi îmbunătățite în continuare. În cadrul unei piețe unice în care produsele circulă liber, străbătând 27 de teritorii naționale, supravegherea pieței trebuie să fie extrem de bine coordonată pentru a permite o intervenție rapidă într-un teritoriu vast. Supravegherea pieței ar trebui să permită identificarea sau retragerea de pe piață a produselor periculoase sau nocive de orice fel și atragerea răspunderii civile sau penale a operatorilor necinstiți. Ea ar trebui să acționeze și ca un important factor de descurajare.

Comisia va propune un pachet de măsuri legislative și nelegislative care va oferi consumatorilor atât o piață unică mai omogenă, cu produse sigure și conforme, cât și o mai bună protecție a sănătății, a siguranței și a mediului. Pachetul va diminua totodată costurile de conformare suportate de întreprinderi și va contribui la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor necinstiți, în special printr-o mai bună coordonare a controalelor privind siguranța produsului la granițele externe ale UE.

De asemenea, consumatorii pretind un număr tot mai mare de informații referitoare la mărfurile pe care le achiziționează. Transparența și comparabilitatea informațiilor sunt esențiale pentru a permite consumatorilor să facă alegeri inteligente. După cum s-a anunțat în Actul privind piața unică din aprilie 2011, Comisia va propune o metodă pentru calcularea impactului de mediu (inclusiv a emisiilor de gaze cu efect de seră) al produselor și a modului în care acesta ar putea fi prezentat consumatorilor.

              Coeziunea socială și antreprenoriatul social

Acțiunea-cheie 12:

Punerea la dispoziția tuturor cetățenilor UE a accesului la un cont de plăți de bază, garantarea transparenței și a comparabilității comisioanelor bancare și facilitarea schimbării contului bancar

Cu toate că accesul la conturile de plăți și la alte servicii bancare a devenit esențial pentru participarea la viața economică și socială, continuă să se aplice discriminări, de exemplu pe considerente de reședință, cetățenie sau nivel scăzut de resurse. Datorită gamei de servicii atașate, contul de plăți joacă un rol important în ceea ce privește integrarea cetățenilor în comunitatea socială și economică lărgită. Este prin urmare necesar să se ofere sprijin cetățenilor care întâmpină dificultăți la deschiderea unui cont bancar, pentru a facilita coeziunea și mobilitatea socială și teritorială. În plus, dificultățile persistente legate de claritatea informațiilor bancare fac ca alegerea în cunoștință de cauză să fie dificilă pentru cetățenii UE. În consecință, consumatorii ezită să-și schimbe contul, deoarece ofertele sunt dificil de comparat. Comisia va face propuneri legislative pentru a aborda aceste chestiuni.

În inițiativa privind antreprenoriatul social din octombrie 2011[44], Comisia a prezentat un plan de acțiune în vederea consolidării rolului întreprinderilor sociale în cadrul pieței unice, după cum s-a anunțat în Actul privind piața unică din aprilie 2011. Planul de acțiune este pus la ora actuală în aplicare, în strânsă legătură cu Grupul de experți privind antreprenoriatul social și cu părțile interesate relevante. La începutul anului 2014, Comisia va trece în revistă progresele realizate și va discuta pe marginea acțiunilor ulterioare care trebuie întreprinse pentru a promova antreprenoriatul social. La 1 octombrie 2012, Comisia a lansat Premiul Diogo Vasconcelos pentru inovarea socială.

În domeniul antreprenoriatului social, problema cea mai urgentă care se pune în prezent este dezvoltarea unor instrumente pentru sporirea încrederii în întreprinderi sociale și mărirea vizibilității acestora. Trebuie convenite noi instrumente pentru a demonstra consumatorilor, bancherilor, investitorilor și autorităților publice contribuțiile pozitive ale întreprinderilor sociale. Comisia va elabora o metodă de măsurare a avantajelor socio-economice create de întreprinderile sociale. Dezvoltarea unor metode riguroase și sistematice de măsurare a impactului întreprinderilor sociale asupra comunității, fără însă a le îneca în birocrație, este esențială pentru a demonstra că sumele investite în întreprinderile sociale produc economii și venituri considerabile (de exemplu, în ceea ce privește taxele sau locurile de muncă create). Aceste metode de măsurare a impactului social vor fi necesare, printre altele, pentru punerea în aplicare a Propunerii privind fondurile europene de antreprenoriat social sau pentru instrumentul financiar de sprijinire a antreprenoriatului social din cadrul Programului pentru schimbări sociale și inovare socială, negociat în prezent de către Parlamentul European și Consiliu.

Ținând seama de faptul că o implicare proactivă a angajaților în companiile lor are un impact puternic asupra responsabilității și productivității lor societale, Comisia își va concentra totodată atenția asupra problemei cooperativelor și a acționariatului angajaților.

În fine, handicapul (inclusiv cel asociat cu îmbătrânirea) nu ar trebui să împiedice cetățenii sau grupurile de cetățeni să beneficieze de piața unică. Comisia lucrează în prezent la o inițiativă pentru îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la bunuri și servicii în cadrul pieței unice.

3.           CONCLUZII

Actul privind piața unică II stabilește douăsprezece priorități imediate, asupra cărora Comisia se va concentra pentru a sprijini creșterea, ocuparea forței de muncă și încrederea în piața unică. Ele constituie pașii următori în direcția realizării viziunii noastre referitoare la o economie socială de piață cu un grad înalt de competitivitate. Trebuie să acționăm împreună, în special la nivelul instituțiilor europene și al statelor membre, pentru a pune aceste măsuri în aplicare cât mai curând posibil. Comisia se angajează ca până în primăvara anului 2013 să prezinte toate propunerile legislative‑cheie, urmând ca restul propunerilor‑cheie cu caracter nelegislativ să fie prezentate până cel târziu la sfârșitul aceluiași an. Comisia solicită Parlamentului European și Consiliului un culoar prioritar pentru toate acțiunile legislative‑cheie și adoptarea acestora în regim de urgență până în primăvara anului 2014.

Dacă este pus rapid în aplicare, Actul privind piața unică II, alături de Actul privind piața unică I, va deschide noi căi de creștere, ocupare a forței de muncă și coeziune socială pentru cele 500 de milioane de europeni. El va demonstra voința Europei de a crea o nouă creștere, printr-un program comun de ieșire din criză. Trebuie să acționăm împreună, cu rapiditate și ambiție. Nu avem timp de pierdut.

              ANEXA I : LISTA ACȚIUNILOR‑CHEIE PREVĂZUTE ÎN ACTUL PRIVIND PIAȚA UNICĂ II

|| Pârghie || Acțiune-cheie || Propunere a Comisie

Dezvoltarea unor rețele pe deplin integrate în piața unică

1 || Transportul feroviar || Adoptarea unui al patrulea Pachet feroviar pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența costurilor serviciilor de transport feroviar de călători || Propunere legislativă care urmează a fi prezentată în al patrulea trimestru al anului 2012

2 || Transportul maritim || Adoptarea pachetului de măsuri „Centura albastră” pentru instituirea unei veritabile piețe unice pentru transportul maritim || Pachet de măsuri legislative și nelegislative care urmează a fi prezentat în al doilea trimestru al anului 2013

3 || Transporturile aeriene || Accelerarea punerii în aplicare a Cerului unic european prin intermediul unui nou pachet de acțiuni || Plan de acțiune cu măsuri legislative care urmează a fi prezentat în al doilea trimestru al anului 2013

4 || Energia || Să pună în aplicare un plan de acțiune pentru a îmbunătăți punerea în aplicare și executarea celui de-al treilea pachet privind energia, || Plan de acțiune care urmează a fi prezentat în al patrulea trimestru al anului 2012

Promovarea mobilității transfrontaliere a cetățenilor și a întreprinderilor

5 || Mobilitatea cetățenilor || Dezvoltarea portalului EURES și transformarea acestuia într-un adevărat instrument european de recrutare și plasare a forței de muncă || Decizie legislativă care urmează a fi adoptată de către Comisie în al patrulea trimestru al anului 2012

6 || Accesul la finanțare || Stimularea investițiilor pe termen lung în economia reală, prin facilitarea accesului la fondurile de investiții pe termen lung || Propunere legislativă care urmează a fi prezentată în al doilea trimestru al anului 2013

7 || Mediul de afaceri || Modernizarea normelor UE privind insolvența, pentru a facilita supraviețuirea întreprinderilor și a oferi o a doua șansă antreprenorilor || Propunere legislativă și comunicare care urmează a fi prezentate în al patrulea trimestru al anului 2012

Sprijinirea economiei digitale pe întreg cuprinsul Europei

8 || Servicii || Revizuirea Directivei privind serviciile de plată și prezentarea unei propuneri privind aplicarea unor comisioane interbancare multilaterale pentru e eficientiza serviciile de plată din UE || Propunere legislativă care urmează a fi prezentată în al doilea trimestru al anului 2013

9 || Piața unică digitală || Adoptarea de norme comune pentru reducerea costurilor și creșterea eficienței în utilizarea serviciilor de bandă largă de mare viteză || Propunere legislativă care urmează a fi prezentată în primul trimestru al anului 2013

10 || Achiziții publice și facturarea electronică || Adoptarea unei legislații privind impunerea facturării electronice ca mod standard de facturare în domeniul achizițiilor publice || Propunere legislativă care urmează a fi prezentată în al doilea trimestru al anului 2013

Consolidarea antreprenoriatului social, a coeziunii și a încrederii consumatorilor.

11 || Consumatorii || Îmbunătățirea siguranței produselor care circulă în UE prin intermediul unei revizuiri a directivei privind siguranța generală a produselor, al unui nou regulament privind supravegherea pieței unice și al unui plan de acțiune însoțitor || Pachet de măsuri legislative și nelegislative care urmează a fi prezentat în al patrulea trimestru al anului 2012

12 || Coeziunea socială și antreprenoriatul social || Punerea la dispoziția tuturor cetățenilor UE a accesului la un cont de plăți de bază, garantarea transparenței și a comparabilității comisioanelor bancare și facilitarea schimbării contului bancar || Propunere legislativă care urmează a fi prezentată în al patrulea trimestru al anului 2012

              Anexa II: Actul privind piața unică I: Situația acțiunilor

Pârghie || Acțiune || Componentă SAU Rezultat/Situație

Accesul IMM-urilor la finanțare || ACȚIUNE-CHEIE Introducerea unei legislații privind fondurile de capital de risc || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 7 decembrie 2011.

Adoptarea planului de acțiune privind accesul IMM-urilor la finanțare || Comisia Europeană a adoptat Planul de acțiune la 7 decembrie 2011.

Revizuirea Directivei privind transparența || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 25 octombrie 2011.

Revizuirea regulamentului de punere în aplicare a Directivei privind prospectul || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 30 martie 2012.

Revizuirea Directivei privind abuzul de piață || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 20 octombrie 2011.

Revizuirea Directivei MiFID || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 20 octombrie 2011.

Mobilitatea cetățenilor || ACȚIUNE-CHEIE Revizuirea sistemului de recunoaștere a calificărilor profesionale || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 19 decembrie 2011.

Publicarea Cărții albe privind pensiile || Comisia Europeană a publicat Cartea albă la 16 februarie 2012.

Adoptarea legislației privind drepturile de pensii complementare (portabilitate) || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 9 octombrie 2007.

Revizuirea Directivei IORP   || Comisia Europeană pregătește propunerea legislativă.

Crearea Pașaportului european al competențelor || Comisia Europeană pregătește Pașaportul.

Adoptarea recomandării Consiliului privind învățământul non-formal și informal || Comisia Europeană a prezentat propunerea de recomandare a Consiliului la 5 septembrie 2012.

Drepturi de proprietate intelectuală || ACȚIUNE-CHEIE Adoptarea legislației instituind protecția brevetelor unitare || Comisia Europeană a prezentat propuneri legislative la 13 aprilie 2011.

Explorarea dezvoltării instrumentului de valorizare a DPI || Comisia Europeană va examina opțiunile pentru dezvoltarea unui astfel de instrument

Adoptarea legislației privind gestionarea drepturilor colective || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 11 iulie 2012.

Adoptarea legislației privind operele orfane || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 24 mai 2011.

Consolidarea rolului Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală || Regulament adoptat de Parlamentul European și de Consiliu la 19 aprilie 2012, în urma unei propuneri legislative a Comisiei prezentate la 24 mai 2011.

Combaterea mai eficientă a încălcării drepturilor de proprietate || Comisia Europeană desfășoară consultări cu privire la etapele următoare.

Prezentarea unei propuneri legislative de modificare a regulamentului vamal existent || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 24 mai 2011.

Modernizarea sistemului mărcilor comerciale din Europa || Comisia Europeană pregătește propunerea legislativă.

Consumatori || ACȚIUNE-CHEIE Adoptarea legislației privind soluționarea alternativă a litigiilor/ a litigiilor online || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 29 noiembrie 2011.

Continuarea lucrărilor la abordarea europeană în materie de recurs colectiv || Comisia Europeană examinează posibilele opțiuni politice.

Revizuirea Directivei privind siguranța generală a produselor || Comisia Europeană pregătește propunerea legislativă.

Elaborarea unui Plan de acțiune referitor la supravegherea pieței || Comisia Europeană pregătește planul de acțiune.

Propunerea unei inițiative privind amprenta ecologică a produselor || Comisia Europeană pregătește inițiativa

Publicarea Comunicării privind drepturile pasagerilor || Comisia Europeană a adoptat Comunicarea la 19 decembrie 2011.

Revizuirea Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii || Comisia Europeană pregătește propunerea legislativă.

Asigurarea transparenței comisioanelor bancare || Comisia Europeană pregătește propunerea legislativă.

Propunerea unor norme de protejare a debitorilor pe piețele ipotecare || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 31 martie 2011.

Servicii || ACȚIUNE-CHEIE Revizuirea legislației privind sistemul de standardizare european || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 1 iunie 2011.

Garantarea punerii în aplicare a Directivei privind serviciile || Comisia Europeană a adoptat comunicarea la 8 iunie 2012.

Efectuarea unui test de performanță pentru a verifica aplicarea comună pe teren a legislației comunitare, implementată și aplicată de SM în sectoare‑cheie (construcții, turism, servicii pentru întreprinderi) || Comisia Europeană a adoptat comunicarea la 8 iunie 2012.

Lansarea unei inițiative pentru combaterea practicilor comerciale neloiale || Comisia Europeană pregătește comunicarea.

Instituirea Grupului la nivel înalt privind serviciile pentru întreprinderi || Comisia Europeană pregătește instituirea Grupului la nivel înalt

Rețele || ACȚIUNE-CHEIE Adoptarea legislației privind infrastructura energetică și de transport pentru lansarea proiectelor strategice || Comisia Europeană a prezentat propunerea legislativă la 19 octombrie 2011.

Adoptarea Deciziei de instituire a programului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio || La 15 februarie 2012, Parlamentul European și Consiliul au adoptat o decizie, în urma unei propuneri legislative a Comisiei prezentate la 20 septembrie 2010.

Piața unică digitală || ACȚIUNE-CHEIE Adoptarea legislației privind semnătura electronică, identificarea electronică, autentificarea electronică || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 4 iunie 2012.

Prezentarea unor propuneri privind tarifele de roaming || La 30 mai 2012, Parlamentul European și Consiliul au adoptat un regulament, în urma unei propuneri legislative a Comisiei prezentate la 6 iulie 2011.

Prezentarea unui Plan de acțiune pentru dezvoltarea comerțului electronic || Comisia Europeană a adoptat Planul de acțiune la 11 ianuarie 2012.

Prezentarea de orientări pentru statele membre privind identificarea discriminării nejustificate a consumatorilor pe criterii de naționalitate/țară de reședință || La 8 iunie 2012, Comisia Europeană a prezentat un Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, ca parte a Pachetului de servicii.

Revizuirea Directivei privind informațiile din sectorul public || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 12 decembrie 2011.

Antreprenoriat social || ACȚIUNE-CHEIE Adoptarea unei legislații care să faciliteze dezvoltarea fondurilor de investiții sociale || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 7 decembrie 2011.

Introducerea unei legislații de instituire a statutului fundației europene || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 8 februarie 2012.

Lansarea unei inițiative privind antreprenoriatul social || Comisia Europeană a lansat inițiativa la 25 octombrie 2011

Adoptarea unei Comunicări privind responsabilitatea socială a întreprinderilor || Comisia Europeană a adoptat Comunicarea la 25 octombrie 2011.

Propunere legislativă privind obligația de raportare nefinanciară a societăților || Comisia Europeană pregătește propunerea legislativă.

Fiscalitate || ACȚIUNE-CHEIE Revizuirea Directivei privind impozitarea energiei || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 13 aprilie 2011.

Introducerea CCCTB || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 16 martie 2011.

Identificarea elementelor strategiei în materie de TVA || Comisia Europeană a adoptat Comunicarea la 6 decembrie 2011.

Soluționarea problemelor de fiscalitate transfrontalieră ale cetățenilor || Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind modalitățile de abordare a dublei impuneri la 11 noiembrie 2011 și o comunicare însoțită de o recomandare privind impozitului pe succesiune, la 15 decembrie 2011.

Coeziune socială || ACȚIUNE-CHEIE Introducerea unei legislații privind punerea în aplicare a Directivei privind detașarea lucrătorilor și clarificarea exercitării libertății de stabilire/serviciilor, împreună cu drepturile sociale fundamentale || Comisia Europeană a prezentat propuneri legislative la 21 martie 2012, însă a retras ulterior propunerea privind clarificarea exercitării libertății de stabilire/serviciilor, împreună cu drepturile sociale fundamentale.

Prezentarea unei comunicări privind SIEG || Comisia Europeană a adoptat Comunicarea la 20 decembrie 2011.

Revizuirea pachetului post‑Altmark || Decizia legislativă a Comisiei Europene a fost adoptată la 20 decembrie 2011.

Prezentarea unei inițiative privind accesul la un cont de plăți de bază || Comisia Europeană a adoptat recomandarea la 18 iulie 2011.

Mediul de afaceri || ACȚIUNE-CHEIE Adoptarea unei legislații pentru simplificarea directivelor contabile || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 25 octombrie 2011.

Adoptarea unei directive pentru a simplifica obligațiile de raportare financiară ale microentităților în mod specific || La 14 martie 2012, Parlamentul European și Consiliul au adoptat o directivă, în urma unei propuneri legislative a Comisiei prezentate la 26 februarie 2009.

Adoptarea Statutului societăților private europene || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 25 iunie 2008.

Introducerea unui instrument opțional de drept european al contractelor || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 11 octombrie 2011.

Adoptarea unui regulament pentru simplificarea recuperării transfrontaliere a creanțelor || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 20 iulie 2011.

Achiziții publice || ACȚIUNE-CHEIE Revizuirea Directivei privind achizițiile publice || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 20 decembrie 2011.

Introducerea unei directive (de modificare) privind atribuirea contractelor de concesiune || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 20 octombrie 2011.

Introducerea unei legislații privind achizițiile publice cu țări terțe || Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă la 21 martie 2012.

[1] Conform calculelor efectuate de Comisia Europeană, utilizând modelul macroeconomic QUEST II. Pentru informații suplimentare privind acest model, vă invităm să consultați http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication1719_en.pdf

[2] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Actul privind piața unică. Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii. Împreună pentru o nouă creștere", COM(2011) 206 final.

[3] Mario Monti: „O nouă strategie pentru piața unică”, Raport către președintele Comisiei Europene, 9 mai 2010

[4] Parlamentul European: „Crearea unei piețe unice pentru consumatori și cetățeni” (Raportul Grech); A7-0132/2010

[5] Concluziile Consiliului European; 23 octombrie 2011, EUCO 52/11

[6] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O guvernanță mai bună pentru piața unică ”, COM(2012) 259.

[7] Rezoluția Parlamentului European din 14 iunie 2012, cu privire la „Actul privind piața unică: Următoarele etape în direcția creșterii ” (2012/2663 (RSP))

[8] Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Acțiuni-cheie pentru un Act privind piața unică II”; CESE 1575/2012

[9] Comisia Europeană: Piața unică prin prisma oamenilor; http://ec.europa.eu/internal_market/strategy/docs/20concerns/publication_en.pdf

[10] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării”, COM (2010) 614

[11] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O agendă digitală pentru Europa”, COM (2010) 245

[12] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O Uniune a inovării”, COM (2010) 546

[13] Toate acțiunile propuse în prezentul document pentru a fi întreprinse de Comisie sunt consecvente și compatibile cu cadrul financiar multianual actual (2007-2013) și cu cel nou, propus pentru 2014-2020.

[14] Calculate în tone/km. Estimare efectuată pe baza datelor EUROSTAT.

[15] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „«Creșterea albastră»: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim”, COM(2012) 494.

[16] Pe baza estimărilor din rapoartele Organismului de evaluare a performanțelor Cerului unic european și ale Comisiei de evaluare a performanțelor.

[17] Studiu privind funcționarea piețelor cu amănuntul ale energiei electrice pentru consumatorii din UE; http://ec.europa.eu/consumers/consumer_research/market_studies/ retail_energy_market_study_en.htm

[18] Sistemul energetic european necesită investiții de aproximativ 1 000 de miliarde EUR până în 2020, din care 200 de miliarde EUR sunt necesare doar pentru rețelele de energie electrică și gaze; http://ec.europa.eu/energy/publications/doc/2011_energy2020_en.pdf

[19] Raport al președintelui grupului de experți privind corelarea transfrontalieră a întreprinderilor inovatoare cu investitorii adecvați, Comisia Europeană 2012; http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/ index.cfm?do=groupDetail.groupDetailDoc&id=6008&no=1

[20] Mai exact în cadrul politicii de coeziune.

[21] În perioada scursă de la debutul crizei financiare, Banca Europeană de Investiții a furnizat finanțări în valoare de 40 de miliarde EUR unui număr de peste 210 000 de IMM‑uri. Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor”, COM(2011) 870 final.

[22] Scopul inițiativei Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte este atragerea investitorilor instituționali către finanțarea prin intermediul pieței de capital a proiectelor de infrastructură. În iulie 2012, UE a lansat o fază‑pilot a inițiativei UE-BEI de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte.

[23] Comisia a lansat o consultare publică. A se vedea: http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/consultations/tax/2012_venture_capital_en.htm

[24] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Program de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative în UE - Planuri de reducere sectorială și acțiuni pentru 2009”, COM(2009) 544 și: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/better-regulation/documents/ab_studies_2009_en.htm.

[25] Comunicarea Comisiei Europene privind viitorul taxei pe valoarea adăugată, COM (2011) 851

[26] McKinsey Global Institute, „Internet matters, the net's sweeping impact on growth, jobs and prosperity”, mai 2011.

[27] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O Agendă digitală pentru Europa”, COM(2010) 245 final.

[28] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Un cadru coerent pentru creșterea încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic și a serviciilor online”, COM(2011) 942.

[29] Eurostat - Studiu comunitar privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoanele fizice (2009).

[30] Aplicarea integrală de către toate statele membre ar genera o creștere economică de aproximativ 2,6 % din PIB‑ul UE. Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Parteneriat pentru o nouă creștere a serviciilor 2012-2015”, COM(2012) 261. Comisia va prezenta rapoarte privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Directivei privind serviciile, în contextul analizei sale anuale a creșterii pe anul 2013.

[31] Czernich, N., Falck, O., Kretschmer, T., and Woessman, L. (2009) Broadband infrastructure and economic growth (CESinfo Working Paper no. 2861).

[32] Booz & Company (2012) Maximising the impact of Digitalisation http://www.booz.com/media/uploads/BoozCo_Maximizing-the-Impact-of-Digitization.pdf

[33] Estimare a Comisiei bazată pe studii efectuate la nivel național (Liebenau, J., Atkinson, R., Karrberg, P., Castro, D. and Ezell, S., 2009, The UK Digital Road to Recovery; Katz R.L. et al , 2009, The Impact of Broadband on Jobs and the German Economy)

[34] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O Agendă digitală pentru Europa”, COM(2010) 245.

[35] Analysys Mason (2008), The costs of deploying fibre-based next-generation broadband infrastructure.

[36] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O Agendă digitală pentru Europa”, COM(2010) 245.

[37] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Cum poate Europa să profite din plin de avantajele facturării electronice”, COM(2010) 712.

[38] Această cifră se fondează pe estimările Comisiei, efectuate pe baza unor date publice. Impactul real al unei inițiative a Comisiei în acest domeniu ar putea fi însă diferit.

[39] Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice, COM(2011) 896 final, și Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, COM(2011) 895 final, una dintre acțiunile‑cheie din Actul privind piața unică I.

[40] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O strategie pentru achizițiile publice electronice” COM(2012) 179 final

[41] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O strategie pentru achizițiile publice electronice” COM(2012) 179 final.

[42]Eurostat

[43] Eurostat EU-SILC, an de referință 2010

[44] Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Inițiativă pentru antreprenoriatul social”, COM(2011) 682.

Top