52012DC0006R(01)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

privind strategia Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015

(Text cu relevanță pentru SEE)

1. Introducere

Articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene consideră animalele drept „ființe sensibile” și impune acordarea unei atenții deosebite cerințelor privind bunăstarea animalelor în formularea și punerea în aplicare a unor politici ale UE.

Pentru prima dată în 2006, Planul de acțiune comunitară privind protecția și bunăstarea animalelor 2006 – 2010[1], adoptat de Comisie, a grupat diferitele aspecte ale politicii UE în materie de bunăstare a animalelor care reglementează deținerea în scopuri economice a miliarde de animale în UE. Aproximativ două miliarde de păsări[2] și trei sute de milioane de mamifere sunt crescute în ferme agricole. Un număr estimat de 12 milioane de animale pe an sunt utilizate pentru experimente. Populația de câini și pisici este estimată la aproximativ o sută de milioane de animale[3], în general în proprietate privată. Este dificil să se estimeze volumul animalelor de companie comercializate în UE. Nu există date disponibile la nivel de UE privind numărul animalelor din grădinile zoologice și acvarii.

O directivă orizontală acoperă diferitele aspecte ale bunăstării animalelor de fermă[4]. Aspecte specifice sunt reglementate în legislația UE referitoare la transport[5] și sacrificare[6]. Cerințe specifice ale UE se aplică creșterii de viței[7], porcine[8], găini ouătoare[9] și pui de carne[10]. Animalele utilizate pentru experimente[11] sunt, de asemenea, supuse unor norme specifice cu privire la bunăstarea animalelor. Legislația UE privind grădinile zoologice[12] se concentrează asupra conservării speciilor, ținând seama de bunăstarea animalelor. Nu există legislație UE privind bunăstarea animalelor de companie. Normele UE privind agricultura ecologică includ standarde ridicate de bunăstare a animalelor pentru producția de bovine, porcine și păsări de curte[13].

Prezenta comunicare se bazează pe experiența dobândită prin intermediul planului de acțiune pentru perioada 2006-2010 pentru a propune linii de acțiune ale Uniunii Europene în următorii patru ani, profitând de progresele științifice și tehnologice realizate pentru a reconcilia bunăstarea animalelor cu realitățile economice în cadrul punerii în aplicare a dispozițiilor legislative existente. Această strategie este o continuare a planului de acțiune, conform recomandării din partea majorității părților interesate consultate și a Parlamentului European.

Valoarea anuală a sectorului creșterii animalelor în UE este de 149 de miliarde de euro și utilizarea animalelor de laborator este estimată la o valoare anuală de 930 de milioane de euro.

2. De ce o strategie pentru bunăstarea animalelor?

În ultimii ani[14], Uniunea a alocat în medie aproape 70 de milioane de euro pe an pentru a sprijini bunăstarea animalelor, din care 71% sunt direcționați către agricultori ca plăți în favoarea bunăstării animalelor din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Cheltuielile de dezvoltare rurală sunt cofinanțate de către statele membre și, în plus față de măsurile specifice pentru angajamentele privind bunăstarea animalelor care depășesc dispozițiile legislative, statele membre pot opta, de asemenea, să prevadă, în conformitate cu prioritățile naționale, măsuri care sprijină, de exemplu, investițiile în exploatațiile agricole, programe de formare, servicii de consultanță și participarea agricultorilor la programe de calitate. Restul sumei este dedicat tuturor activităților UE relevante pentru elaborarea politicilor: cercetare (21%), studii economice, comunicare, educație, formare și aspecte internaționale, asigurarea aplicării legislației etc.

Cu toate acestea, de-a lungul anilor, a devenit din ce în ce mai clar că simpla aplicare a acelorași norme sectoriale specifice pentru bunăstarea animalelor nu dă întotdeauna rezultatele scontate. Problemele în materie de conformitate cu normele sectoriale specifice indică necesitatea de a examina dacă o abordare universală poate duce la îmbunătățirea rezultatelor în materie de bunăstare în întreaga Uniune. Diversitatea sistemelor agricole, a condițiilor climatice, a naturii solurilor din diversele state membre a dus la dificultăți importante în a conveni asupra unor norme unitare și chiar la mai multe dificultăți în ceea ce privește asigurarea punerii în aplicare corecte a acestora. Ca urmare a acestui fapt, condițiile privind bunăstarea animalelor în Uniune nu sunt respectate uniform în cadrul unei concurențe echitabile care este necesară pentru susținerea activității economice enorme care reprezintă un factor determinant în ceea ce privește tratamentul animalelor în Uniunea Europeană.

În plus, deși agenda privind bunăstarea animalelor a cunoscut progrese prin anumite acte legislative, există domenii în care nu există legislație UE specifică, iar cerințele generale actuale sunt dificil de aplicat. Ar exista posibilitatea unei simplificări, prin introducerea de dispoziții mai precise în normele generale privind factorii determinanți comuni pentru bunăstarea animalelor.

Evaluarea politicii UE privind bunăstarea animalelor a concluzionat că standardele de bunăstare au impus costuri suplimentare asupra sectorului creșterii animalelor și sectorului experimental, estimate la aproximativ 2% din valoarea totală a acestor sectoare. Nu există dovezi că acest lucru a amenințat până în prezent viabilitatea lor economică. Cu toate acestea, ar trebui să se profite de fiecare oportunitate pentru a exprima în termeni economici valoarea adăugată a politicii privind bunăstarea animalelor în scopul de a spori competitivitatea agriculturii UE, inclusiv a exploatațiilor agricole mici.

Principalii factori determinanți comuni care afectează bunăstarea animalelor în Uniune au fost identificați după cum urmează:

1.      Există încă cazuri frecvente de neaplicare a legislației UE de către statele membre într-o serie de domenii.

Unele state membre nu iau suficiente măsuri pentru informarea părților interesate, pentru a instrui inspectorii oficiali, pentru a efectua verificări și pentru a aplica sancțiuni[15]. În consecință, o serie de dispoziții legislative ale UE nu au fost aplicate în întregime și nu au produs efectele scontate asupra bunăstării animalelor.

Standardele de bunăstare a animalelor implică adesea costuri suplimentare, dar nu neapărat împărțite proporțional de-a lungul lanțului alimentar. Uniunea oferă anumite instrumente pentru a compensa producătorii pentru costurile mai mari de producție. Legislația UE permite perioade de tranziție de mai mulți ani în scopul de a facilita punerea în aplicare a unor schimbări structurale în anumite sisteme agricole. Cu toate acestea, această abordare nu a dus întotdeauna la modificarea lor în termenul convenit. Într-adevăr, aprecierea culturală a aspectelor legate de bunăstarea animalelor joacă un rol fundamental în îmbunătățirea respectării efective atât a spiritului, cât și a dispozițiilor concrete ale legislației.

2.      Lipsa de informații adecvate cu privire la aspecte legate de bunăstarea animalelor, destinate consumatorilor.

Un sondaj la nivelul UE arată că bunăstarea animalelor este importantă pentru 64% din populație. Cu toate acestea, studiile[16] arată că preocuparea pentru bunăstarea animalelor este numai unul dintre factorii care influențează alegerea consumatorilor și, deseori, acest aspect nu intră în joc deoarece aceștia nu sunt întotdeauna bine informați cu privire la metodele de producție și impactul acestora asupra bunăstării animalelor. În ultimă instanță, deciziile consumatorilor sunt influențate, în principal, de prețul produselor alimentare și de caracteristicile direct verificabile ale acestora.

3.      Multe părți interesate nu dispun de cunoștințe suficiente privind bunăstarea animalelor.

În vreme ce cea mai mare parte a finanțării UE pentru cercetare privind bunăstarea animalelor este cheltuită cu metodele alternative de înlocuire a experimentelor pe animale, rezultatele nu sunt bine difuzate, iar activitățile de cercetare din statele membre nu sunt suficient de bine coordonate. Pe de altă parte, lipsa cunoașterii practicilor alternative în sistemele de producție favorizează adesea rezistența la schimbări care ar putea îmbunătăți bunăstarea animalelor.

4.      Necesitatea de a simplifica și de a dezvolta principii clare pentru bunăstarea animalelor.

Directiva generală privind protecția animalelor de fermă sau directiva privind animalele din grădinile zoologice conține dispoziții care sunt prea generale pentru a avea efecte concrete, cum ar fi, de exemplu, în anexa la Directiva 98/58/CE: „Toate animalele trebuie să aibă acces la hrană la intervalele adecvate nevoilor lor fiziologice” sau în Directiva 1999/22/CE a Consiliului privind animalele din grădinile zoologice: „adăpostirea animalelor în condiții care să corespundă cerințelor biologice și de conservare pentru speciile individuale, între altele, prin îmbunătățiri specifice speciilor aduse țarcurilor.”

În anumite acte legislative specifice ale UE au fost introduse cerințe în materie de competență a persoanelor care lucrează cu animale[17]. Cu toate acestea, cerințele respective nu vizează toate animalele în cauză (nu există cerințe specifice de competență pentru păsările de curte sau pentru viței), în timp ce unele probleme de bunăstare a animalelor referitoare la proiectarea sistemelor de producție nu sunt acoperite.

Nu există legislație UE specifică privind alte specii de animale de crescătorie (precum vaci de lapte, bovine pentru carne și iepuri) în pofida mai multor probleme care au fost evidențiate de către oamenii de știință și de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)[18].

3. Acțiuni strategice

Ținând seama de cele menționate anterior, această strategie se bazează pe două abordări complementare.

În primul rând, unele probleme comune trebuie să fie abordate într-o manieră diferită și globală. De mai mulți ani, Uniunea a adoptat sau a adaptat legislația specifică în funcție de probleme specifice. Cu toate acestea, stabilirea de principii generale într-un cadru legislativ revizuit consolidat al UE poate contribui la o simplificare a acquis-ului în materie de bunăstare a animalelor și, în cele din urmă, poate facilita aplicarea acestuia.

În urma unei evaluări a impactului, Comisia va lua în considerare necesitatea unui cadru legislativ al UE revizuit bazat pe o abordare globală. În special, Comisia va examina fezabilitatea și oportunitatea introducerii unor indicatori științifici bazați pe rezultate în materie de bunăstare a animalelor și nu pe date prestabilite, cum s-a întâmplat până acum. Comisia va evalua dacă o astfel de nouă abordare ar putea duce la un cadru juridic simplificat și ar putea contribui la îmbunătățirea competitivității agriculturii UE. Va fi important să se ia în considerare pentru viitoarele evoluții experiența dobândită în domeniile respective în care indicatorii sunt deja prevăzuți (pui de carne și sacrificare).

În al doilea rând, există acțiuni pe care Comisia le realizează deja, dar care trebuie să fie consolidate sau mai bine utilizate. Acesta este motivul pentru care, pe lângă cele prevăzute în cadrul legislativ simplificat, Comisia propune următoarele:

· Elaborarea de instrumente, inclusiv, acolo unde este cazul, planuri de punere în aplicare, pentru a consolida respectarea legislației de către statele membre;

· Sprijinirea cooperării internaționale;

· Oferirea de informații adecvate consumatorilor și publicului;

· Optimizarea efectelor sinergice ale politicii agricole comune actuale;

· Investigarea bunăstării peștilor de crescătorie.

Impactul asupra drepturilor fundamentale al acțiunilor întreprinse în cadrul prezentei strategii va fi bine evaluat, după caz, în special în ceea ce privește libertatea de religie[19]. Într-adevăr, în acest context, Comisia va examina, de asemenea, subiectul etichetării, astfel cum se prevede în acordul încheiat cu privire la propunerea legislativă privind informațiile referitoare la produsele alimentare[20].

3.1. Un cadru legislativ al UE simplificat în materie de bunăstare a animalelor

Comisia va lua în considerare fezabilitatea introducerii unei simplificări a cadrului legislativ al UE, care să conțină principiile ce țin de bunăstarea animalelor pentru toate animalele[21] deținute în contextul unei activități economice, incluzând, atunci când este cazul, animalele de companie, cu o atenție deosebită asupra simplificării, reducerii sarcinii administrative și asupra valorificării standardelor privind bunăstarea animalelor ca mijloc de a spori competitivitatea industriei alimentare din UE, inclusiv potențialul de a aduce valoare adăugată al standardelor de bunăstare a animalelor.

Acesta ar avea în vedere:

(a) utilizarea unor indicatori de bunăstare animală, fundamentați științific, ca posibilă modalitate de a simplifica cadrul juridic și de a permite flexibilitatea, pentru a spori competitivitatea crescătorilor de animale;

(b) un nou cadru la nivel de UE pentru a spori transparența și caracterul adecvat al informațiilor oferite consumatorilor privind bunăstarea animalelor în vederea alegerii produsului în momentul cumpărării;

(c) crearea unei rețele europene de centre de referință;

(d) crearea unor cerințe comune privind competența personalului care manipulează animalele.

(a)     Utilizarea indicatorilor de bunăstare a animalelor bazați pe rezultate.

Posibilitatea de a utiliza indicatori validați științific, bazați pe rezultate, care completează cerințele prescriptive din legislația UE va fi luată în considerare atunci când este necesar, cu o atenție specială asupra contribuției acestei noi abordări la simplificarea acquis-ului. Indicatori care țin de animale au fost introduși în două documente legislative recente ale UE privind bunăstarea animalelor [Directiva 2007/43/CE de stabilire a normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne și Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii].

Vor fi examinate criteriile elaborate prin proiectul Welfare Quality®[22] asociate cu un sistem de evaluare a riscurilor, astfel cum sunt aplicate în domeniul siguranței alimentare (a se vedea legea referitoare la produsele alimentare[23]). În cadrul examinării propunerilor relevante de gestionare a riscului, vor fi luate în considerare avizele științifice ale EFSA privind evoluția indicatorilor de bunăstare, precum și factorii socio-economici.

Utilizarea indicatorilor de bunăstare a animalelor bazați pe rezultate este, de asemenea, recunoscută la nivel internațional de către organizații precum Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE)[24].

(b)     Un nou cadru la nivel de UE pentru a spori transparența și caracterul adecvat al informațiilor oferite consumatorilor privind bunăstarea animalelor în vederea alegerii produsului în momentul cumpărării

Cadrul legislativ revizuit al UE privind bunăstarea animalelor ar putea avea drept obiectiv furnizarea unui instrument pentru a garanta consumatorilor că afirmațiile privind bunăstarea animalelor sunt transparente și relevante din punct de vedere științific.

Vor fi explorate acțiunile sinergice și convergente cu inițiative similare la nivelul UE în alte domenii de politică relevante, pentru a spori responsabilizarea consumatorilor.

(c)     Rețeaua europeană de centre de referință

Ideea unei rețele de centre de referință pentru bunăstarea animală a fost deja discutată de Comisie într-o comunicare a sa anterioară[25]. Aceasta vizează în principal garantarea faptului că autoritățile competente primesc informații tehnice coerente și uniforme cu privire la modul în care legislația UE ar trebui să fie pusă în aplicare, în special în contextul indicatorilor de bunăstare a animalelor bazați pe rezultate.

Rețeaua ar putea fi înființată prin cofinanțarea din resursele naționale științifice și tehnice existente pentru bunăstarea animalelor. Rolul acestei rețele ar putea fi de a completa rolul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și activitatea Centrului Comun de Cercetare al UE[26] și nu de a coincide cu acestea.

Rețeaua ar putea fi organizată în așa fel încât să reflecte structura actuală a legislației UE[27] pentru a asigura, la nivel european, următoarele:

– Sprijin pentru Comisie și statele membre în ceea ce privește expertiza tehnică, în special în contextul utilizării indicatorilor de bunăstare a animalelor bazați pe rezultate;

– Predarea unor cursuri de formare în beneficiul personalului din rândul autorităților competente și al experților din țările terțe în cazul în care este relevant;

– Contribuția, după caz, la difuzarea rezultatelor cercetării și inovațiilor tehnice în rândul părților interesate din UE și comunității științifice internaționale;

– Coordonarea cercetării în colaborare, atunci când este cazul, cu structuri existente de cercetare finanțate din fondurile UE[28];

(d)     Cerințe comune privind competența personalului care manipulează animale

Cadrul legislativ simplificat al UE pentru bunăstarea animalelor ar consolida într-un singur text și ar îmbunătăți cerințele de competență care există deja în anumite părți din legislația UE. Principiile generale care să demonstreze competența ar urma să fie elaborate pe baza unei evaluări a impactului.

Cerințele comune ale UE privind competența pentru personalul care manipulează animale ar avea drept obiectiv asigurarea faptului că acesta posedă capacitatea de a identifica, preveni sau limita durerea, suferința și stresul animalelor, precum și de a cunoaște obligațiile juridice privind protecția și bunăstarea animalelor.

În plus, un nivel corespunzător de competență ar putea fi luat în considerare pentru persoanele responsabile cu conceperea unor procese, instalații sau echipamente care se aplică în cazul animalelor.

Un studiu privind educația în domeniul bunăstării animalelor va fi lansat pentru a identifica temele privind bunăstarea animalelor care să fie incluse în programa pentru profesii care au legătură cu animalele și acțiunile care ar fi necesare pentru a spori gradul de sensibilizare în cadrul profesiilor respective.

3.2. Sprijinirea statelor membre și luarea de măsuri pentru a ameliora nivelul de respectare a legislației

Comisia va aborda cu prioritate aspectul privind respectarea legislației. Respectarea legislației poate fi realizată numai prin intermediul unor acțiuni de punere în aplicare realizate de către sau sub responsabilitatea statelor membre. Cu toate acestea, Comisia are un rol important de jucat în garantarea faptului că respectarea legislației se realizează în mod uniform în UE. Este esențial să se asigure că se aplică condiții egale pentru toți producătorii din UE și că animalele sunt tratate în mod adecvat. Următoarele acțiuni sunt propuse prin această strategie:

· Comisia va continua să efectueze vizite în statele membre prin intermediul OAV. Va continua, de asemenea, să facă uz cu fermitate de prerogativele sale în temeiul tratatului, înaintând cauze în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cazul în care este necesar. Aceasta este o acțiune esențială a Comisiei pentru a asigura respectarea legislației, în special în contextul provocărilor actuale sau viitoare în domeniul bunăstării animalelor.

· Cu toate acestea, Comisia consideră că o strategie de educație corespunzătoare poate fi un instrument puternic pentru a promova deprinderea de a respecta legea de către operatori și în statele membre. Posibilitatea dezvoltării unei rețele europene de centre de referință ar putea prelua acest rol.

· Între timp, Comisia va spori eforturile sale de formare a inspectorilor veterinari prin programul „O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”. De asemenea, Comisia va examina necesitatea și posibilitatea de a extinde activitățile de formare la bunăstarea animalelor de laborator, precum și la bunăstarea animalelor sălbatice.

· De asemenea, Comisia își va dezvolta rolul de consiliere a autorităților competente ale statelor membre, precum și în ceea ce privește încurajarea cooperării, schimbului de bune practici și adoptării de comun acord a unor obiective și orientări comune prin intermediul unor grupuri de lucru și evenimente tematice.

· Prin urmare, în următorii patru ani, Comisia va elabora orientări specifice sau norme de punere în aplicare a diferitelor instrumente legislative ale UE privind bunăstarea animalelor[29].

Bunăstarea animală este, de asemenea, o problemă tehnică pentru operatorii care lucrează cu animale în cadrul unei activități economice. În consecință, este important ca aceștia să fie ajutați să înțeleagă raționamentul din spatele cerințelor UE și modul în care aceștia ar putea ameliora nivelul de respectare a legislației prin planificare sau practici mai bune.

3.3. Sprijinirea cooperării internaționale

Condițiile de concurență echitabile privind bunăstarea animalelor, la nivel internațional, sunt importante pentru a asigura competitivitatea la nivel mondial a operatorilor din UE. Uniunea a elaborat deja o serie de activități bilaterale și multilaterale, care trebuie să fie optimizate și sprijinite astfel cum se indică în evaluare.

În acest sens, Comisia:

– va continua să includă subiectul bunăstării animalelor în acordurile comerciale bilaterale sau în forumurile de cooperare[30] pentru a spori oportunitățile strategice în vederea dezvoltării unei cooperări mai concrete cu țările terțe;

– va rămâne activă în relațiile multilaterale, în special în cadrul Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) și al Organizației pentru Agricultură și Alimentație a Națiunilor Unite (FAO), primele care au adoptat standardele internaționale, ambele luând inițiative privind bunăstarea animalelor[31];

– va examina modul în care bunăstarea animalelor ar putea fi mai bine integrată în cadrul politicii europene de vecinătate;

– va organiza evenimente internaționale majore atunci când este cazul, având drept scop promovarea opiniei Uniunii cu privire la bunăstarea animalelor.

Astfel de acțiuni reprezintă oportunități pentru împărtășirea la nivel mondial a punctului de vedere al UE asupra bunăstării animalelor. Prin urmare, este important să se realizeze o utilizare optimă a resurselor disponibile dedicate activităților internaționale privind bunăstarea animalelor pentru a face față acestor provocări și pentru a spori contribuția resurselor la competitivitatea crescătorilor europeni de animale într-o lume globalizată. În consecință, Comisia va iniția o revizuire a acestor acțiuni în scopul de a evalua avantajele acestora, printre altele, pentru sectorul agricol al UE, și va înainta un raport Parlamentului European și Consiliului.

3.4. Oferirea de informații adecvate consumatorilor și publicului

Bunăstarea animalelor este o problemă societală care are însemnătate pentru un public numeros. Tratamentul aplicat animalelor este legat de etică și face parte din setul de valori al Uniunii. Prin urmare, este important să se comunice cu copiii, tinerii sau publicul larg pentru a-i sensibiliza cu privire la respectul față de animale și pentru a promova responsabilitatea proprietarilor de animale.

Bunăstarea animalelor este, de asemenea, o preocupare a consumatorilor. Produsele de origine animală sunt utilizate pe scară largă, în special în contextul producției de alimente, iar consumatorii se preocupă în ceea ce privește modul în care au fost tratate animalele. Pe de altă parte, consumatorii, în general, nu au puterea să acționeze pentru stabilirea unor standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor.

În consecință, este importantă informarea consumatorilor europeni cu privire la legislația UE care se aplică animalelor de la care se obțin produse alimentare și garantarea faptului că aceștia nu sunt induși în eroare de afirmațiile înșelătoare în materie de bunăstare a animalelor.

În statele membre există multe activități de comunicare și educative. O prezentare cuprinzătoare a situației din UE ar permite identificarea ariilor deficitare în cazul cărora Uniunea ar putea aduce valoare adăugată.

Toate aceste obiective sunt complementare și pot avea nevoie de instrumente specifice. Unele dintre acestea sunt deja în vigoare, spre exemplu jocul „Farmland” (pentru copiii și profesorii din școlile primare) sau programul „O formare mai bună pentru o hrană mai sigură” (pentru inspectorii oficiali). În plus, Comisia organizează reuniuni periodice pentru o mai bună înțelegere și aplicare a legislației UE. Pot exista modalități de a le spori eficiența și de a le completa cu noi instrumente de comunicare.

Prin urmare, Comisia intenționează, mai întâi, să lanseze un studiu pentru a stabili nivelul actual de educație în materie de bunăstare a animalelor și activitățile de informare direcționate către publicul larg și consumatori. Astfel de acțiuni ar putea include posibilitatea de a acorda fonduri pentru campanii de informare transnaționale de succes sau inițiative educaționale privind bunăstarea animalelor.

3.5. Optimizarea sinergiilor cu politica agricolă comună

Bunăstarea animalelor face parte dintr-o abordare a agriculturii axată pe aspectele sociale, iar Uniunea a stabilit deja legături puternice între agricultură și bunăstarea animalelor. Într-adevăr, cea mai mare parte din bugetul UE dedicat bunăstării animalelor este destinată agricultorilor în cadrul programelor de dezvoltare rurală. Cu toate acestea, în special în caz de restricții economice, este necesară o mai bună coordonare în vederea raționalizării acțiunilor și optimizării rezultatelor.

Comisia va stabili un acord inter-servicii specific pentru a evalua modul în care se pot optimiza efectele sinergice ale mecanismelor actuale ale PAC, în special prin intermediul ecocondiționalității, dezvoltării rurale, măsurilor de promovare, politicilor de calitate, agriculturii ecologice etc.

3.6. Investigarea bunăstării peștilor de crescătorie

Peștii de crescătorie sunt incluși în domeniul de aplicare al legislației UE privind protecția animalelor în timpul transportului și în momentul sacrificării, fără a fi supuși unor norme specifice. Comisia va continua să solicite avize științifice, în funcție de specie, și să evalueze aspecte legate de bunăstarea peștilor de acvacultură pentru a lua măsurile adecvate pe baza rezultatului evaluării respective.

ANEXĂ

Acțiuni prevăzute || An

Serii de măsuri de punere în aplicare a legislației pentru protecția găinilor ouătoare (Directiva 1999/74/CE) || 2012

Planul de punere în aplicare și măsurile în acest sens privind gruparea scroafelor (Directiva 2008/120/CE) || 2012

Punerea în aplicare a planului pentru regulamentul privind sacrificarea (Regulamentul (CE) nr. 1099/2009) || 2012

Norme de aplicare sau orientări ale UE privind protecția animalelor în timpul transportului || 2012

Raport către Parlamentul European și Consiliu cu privire la impactul selecției genetice asupra bunăstării puilor crescuți și destinați producției de carne * || 2012

Raport către Parlamentul European și Consiliu cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1523/2007 de interzicere a introducerii pe piață a blănurilor de pisică și de câine* || 2012

Studiu asupra bunăstării peștilor de crescătorie la momentul sacrificării || 2012

Raport către Parlamentul European și Consiliu privind diferitele metode de asomare a păsărilor de curte * || 2013

Raport către Consiliu privind punerea în aplicare a Directivei 98/58/CE* || 2013

Orientările UE privind protecția porcinelor || 2013

Studiu privind educația în materie de bunăstare a animalelor, precum și privind activitățile de informare direcționate către publicul larg și consumatori || 2013

Studiu privind posibilitatea de a oferi consumatorilor informații relevante privind asomarea animalelor* || 2013

Studiu asupra bunăstării peștilor de crescătorie în timpul transportului || 2013

Posibilă propunere legislativă pentru un cadru legislativ simplificat la nivel de UE pentru bunăstarea animalelor || 2014

Raport privind impactul activităților internaționale în materie de bunăstare a animalelor asupra competitivității crescătorilor europeni de animale într-o lume globalizată || 2014

Raport către Parlamentul European și Consiliu privind sistemul de imobilizare a bovinelor în poziții inverse sau orice poziții nefirești* || 2014

Studiu privind bunăstarea câinilor și pisicilor care fac obiectul unor practici comerciale || 2014

Orientări sau norme de aplicare ale UE privind protecția animalelor în momentul sacrificării || 2014

Raport către Parlamentul European și Consiliu privind posibilitatea de a introduce anumite cerințe privind protecția peștilor în momentul sacrificării* || 2015

Raport către Parlamentul European și Consiliu privind aplicarea Directivei 2007/43/CE și influența acesteia asupra bunăstării puilor crescuți și destinați producției de carne* || 2015

*            Obligații care decurg din legislația UE

[1]               COM(2006) 13 final din 23. 1.2006.

[2]               793 de milioane de pui pentru producția de carne, 453 de milioane de găini ouătoare și 197 de milioane de curcani. Datele nu au fost disponibile în toate statele membre pentru curcani, rațe și gâște.

[3]               „Evaluarea politicii UE în domeniul bunăstării animalelor și eventualele opțiuni strategice viitoare” decembrie 2010. A se vedea anexa A1.7, a se vedea http://www.eupaw.eu/

[4]                      Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă (JO L 221, 8.8.1998, p. 23). Mai mult, prin Decizia 78/923/CEE a Consiliului privind încheierea Convenției europene pentru protecția animalelor domestice (JO L 323, 17.11.1978, p. 12), Uniunea a inclus convenția menționată în legislația UE.

[5]               Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului (JO L 3, 5.1.2005, p.1).

[6]               Directiva 93/119/CE privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii (JO L 340, 31.12.1993, p. 21). Va fi înlocuită la 1.1.2013 prin Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului privind protecția animalelor în momentul uciderii (JO L 303, 18.11.2009, p. 1).

[7]               Directiva 2008/119/CE a Consiliului de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (JO L 10, 15.1.2009, p. 7).

[8]               Directiva 2008/120/CE a Consiliului de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor (JO L 47, 18.2.2009, p. 5).

[9]               Directiva 1999/74/CE a Consiliului de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare (JO L 203, 3.8.1999, p. 53).

[10]             Directiva 2007/43/CE a Consiliului de stabilire a normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne (JO L 183, 12.7.2007, p. 19).

[11]             Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (JO L 276, 20.10.2010, p. 33).

[12]             Directiva 1999/22/CE a Consiliului privind animalele sălbatice din grădini zoologice (JO L 94, 9.4.1999, p. 24).

[13]             Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (JO L 189, 20.7.2007) și Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei (JO L 250, 18.9.2008, p. 1).

[14]             Datele din raportul de evaluare se referă la perioada 2000-2008.

[15]             În unele state membre, animalele sunt sacrificate fără asomare în număr mare, deoarece autoritățile acorda derogarea de la asomare fără evaluarea justificării calitative și cantitative prevăzută în legislația UE.

[16]             A se vedea, studiul de fezabilitate: „Opţiuni de etichetare în domeniul bunăstării animale și stabilirea unei rețele europene de centre de referință pentru protecția și bunăstarea animalelor”, FCEC 26.1.2009, pagina de internet: http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/farm/docs/options_animal_welfare_labelling_report_ro.pdf

[17]             Directiva privind porcinele, regulamentul privind transportul, regulamentul privind sacrificarea, directiva privind animalele de laborator.

[18]             Lista avizelor științifice privind bunăstarea animalelor poate fi consultată în raportul de evaluare a impactului care însoțește prezenta comunicare.

[19]             „Strategie pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale de către Uniunea Europeană”, COM(2010) 573 final din 19.10.2010.

[20]                    Considerentul 50 din Regulamentul (CE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare (JO L 304 22.11.2011, p. 18) prevede că: „Consumatorii Uniunii manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru punerea în aplicare a normelor Uniunii referitoare la bunăstarea animalelor în momentul sacrificării, inclusiv dacă animalul a fost asomat înainte de sacrificare. În acest sens, în contextul viitoarei strategii a Uniunii în domeniul protecției și bunăstării animalelor, ar trebui să se analizeze posibilitatea efectuării unui studiu referitor la oportunitatea de a furniza consumatorilor informațiile relevante referitoare la asomarea animalelor. ”

[21]             Nevertebratele utilizate în acvacultură, precum și activitățile de pescuit comercial nu vor fi vizate de prezenta inițiativă. Peștii de crescătorie vor face obiectul unor evaluări specifice.

[22]             http://www.welfarequality.net/everyone/26536/5/0/22

[23]             Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare.

[24]             Principii directoare privind bunăstarea animalelor din Codul internațional de sănătate a animalelor terestre. A se vedea www.oie.int.

[25]             COM(2009) 584 final, 28.10.2009.

[26]             Laboratorul de referință al Uniunii privind metode alternative la testele pe animale (ECVAM), găzduit de DG JRC nu abordează direct bunăstarea animalelor, ci metodele alternative de testare.

[27]             Creșterea vițeilor, creșterea porcinelor, creșterea găinilor ouătoare, creșterea puilor de carne, creșterea altor animale de fermă, transportul animalelor, sacrificarea animalelor, utilizarea animalelor pentru experimente și animalele sălbatice în captivitate.

[28]             Precum grupul de lucru în colaborare în domeniul cercetării privind sănătatea și bunăstarea animalelor din cadrul SCAR (Comitetul permanent privind cercetarea agricolă), precum și programul ERA-Net în domeniul sănătăţii și bunăstării animalelor (ANIHWA).

[29]             În special în ceea ce privește utilizarea derogării de la asomarea animalelor în cazul sacrificării rituale.

[30]             Această serie de acorduri de liber schimb conținând aspecte legate de bunăstarea animalelor s-a dublat în 2011.

[31]             Nouă standarde OIE privind bunăstarea animalelor sunt disponibile în prezent (a se vedea: http://www.oie.int). FAO a organizat reuniuni pentru schimbul de experiență și pentru a facilita consolidarea capacităților în diferite domenii legate de bunăstarea animalelor. De asemenea, a creat un site specific privind bunăstarea animalelor de fermă (http://www.fao.org/ag/againfo/themes/animal-welfare/en/)