EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012AR0099

Avizul Comitetului Regiunilor — „Pachet de măsuri privind achizițiile publice”

OJ C 391, 18.12.2012, p. 49–83 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

18.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 391/49


Avizul Comitetului Regiunilor — „Pachet de măsuri privind achizițiile publice”

2012/C 391/09

COMITETUL REGIUNILOR

este de părere că în cadrul dispozițiilor privind achizițiile publice ar trebui să se acorde mai multă atenție considerațiilor privind raportul costuri-beneficii. În cazul unei achiziții, autoritatea contractantă este interesată în primul rând de obținerea unei anumite mărfuri, a unui serviciu sau de executarea unor lucrări de construcții; dispozițiile trebuie să asigure că în final cetățenii, cumpărătorii și vânzătorii sunt în egală măsură mulțumiți de rezultatul acțiunii. Dispozițiile clare și inteligibile facilitează cu siguranță mai mult decât orice altă măsură și comerțul transfrontalier;

consideră că, din păcate, și unele propuneri noi sunt dificil de înțeles și extrem de detaliate. În plus, s-au adăugat o serie de noi dispoziții. Deși s-au adăugat câteva dispoziții privind facilitarea achizițiilor publice, alte noutăți generează sarcini administrative suplimentare pentru autoritățile contractante, în timp ce este necesară o stabilitate juridică pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a achizițiilor publice;

este convins că este posibil să se conceapă dispoziții mai simple, dar și mai eficiente pentru achizițiile publice, așa cum demonstrează nu în ultimul rând Acordul privind achizițiile publice (AAP), care este mult mai simplu decât reglementarea UE. Se solicită Comisiei să mărească considerabil pragurile pentru achizițiile publice. Având în vedere cota neglijabilă de achiziții publice transfrontaliere și sarcinile administrative pe care le reprezintă cadrul de reglementare pentru autoritățile contractante și contractanți, astfel de praguri scăzute nu sunt utile;

subliniază că propunerea contravine dreptului statelor membre de a-și organiza ele însele administrațiile și vine în contradicție cu principiul subsidiarității. Este important să se respecte principiile subsidiarității și proporționalității. O măsură propusă de UE trebuie să fie, pe de o parte, necesară pentru atingerea obiectivului propus și, pe de altă parte, să fie mai eficientă decât măsurile respective de la nivel național.

Raportor

Catarina SEGERSTEN-LARSSON, (SE-PPE), membră a Consiliului general al regiunii Värmland

Documente de referință

Avizul privind pachetul de măsuri privind achizițiile publice, compus din

propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale

COM(2011) 895 final

și din propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice

COM(2011) 896 final

I.   CONTEXT

COMITETUL REGIUNILOR

1.

constată că în Cartea verde a Comisiei Europene intitulată „Modernizarea politicii UE în domeniul achizițiilor publice – Către o piață europeană a achizițiilor publice mai performantă” [COM(2011) 15 final] a fost abordat un număr mare de întrebări privind achizițiile publice;

2.

și-a prezentat în mai 2011 poziția cu privire la Cartea verde și a subliniat printre altele în avizul său că este foarte important ca IMM-urile să poată participa la achizițiile publice, că dispozițiile existente sunt prea detaliate și că ar trebuie să existe posibilități de a ține seama de aspectele de mediu, de a impune obligații sociale și de a realiza achiziții în domeniul inovării. În continuare, Comitetul s-a pronunțat pentru menținerea distincției între serviciile de categoria A și cele de categoria B, pentru introducerea unor pașapoarte europene pentru achizițiile publice, pentru utilizarea extinsă a procedurii de negociere și pentru acorduri-cadru îmbunătățite;

II.   PROPUNEREA COMISIEI EUROPENE PRIVIND MODIFICAREA DIRECTIVEI PRIVIND ACHIZIȚIILE EFECTUATE DE ENTITĂȚILE CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA ÎN SECTOARELE APEI, ENERGIEI, TRANSPORTURILOR ȘI SERVICIILOR POȘTALE

3.

constată că noile directive propuse privind achizițiile publice conțin o serie de dispoziții detaliate noi față de directivele existente. Unele propuneri au în vedere facilități pentru IMM-uri. Sunt excluse anumite forme de cooperare între autorități. Mediul, aspectele sociale și inovațiile dobândesc o importanță mai mare, acesta fiind și cazul achizițiilor electronice. O altă noutate o reprezintă propunerea de eliminare a distincției între serviciile de categoria A și cele de categoria B, fiind propus un nou sistem pentru achiziționarea de servicii sociale. Se propun, de asemenea, dispoziții privind supravegherea achizițiilor publice, precum și consultarea;

4.

a subliniat că, deja în faza de elaborare a directivelor aflate în prezent în vigoare, este necesar să se simplifice în mod considerabil cadrul de reglementare. Din cauza complexității sale și a neclarității prevederilor, sistemul existent duce la numeroase probleme și acțiuni în justiție. Acest sistem poate fi înțeles și ca un semn de neîncredere față de autoritățile contractante; de asemenea, își exprimă regretul că în centrul atenției se află procedura de achiziții publice și nu rezultatul acesteia sub aspectul interesului general;

5.

este de părere că în cadrul dispozițiilor privind achizițiile publice ar trebui să se acorde mai multă atenție considerațiilor privind raportul costuri-beneficii. În cazul unei achiziții, autoritatea contractantă este interesată în primul rând de obținerea unei anumite mărfuri, a unui serviciu sau de executarea unor lucrări de construcții; dispozițiile trebuie să asigure că în final cetățenii, cumpărătorii și vânzătorii sunt în egală măsură mulțumiți de rezultatul acțiunii. Dispozițiile clare și inteligibile facilitează cu siguranță mai mult decât orice altă măsură și comerțul transfrontalier;

6.

consideră că, din păcate, și unele propuneri noi sunt dificil de înțeles și extrem de detaliate. În plus, s-au adăugat o serie de noi dispoziții. Deși s-au adăugat câteva dispoziții privind facilitarea achizițiilor publice, alte noutăți generează sarcini administrative suplimentare pentru autoritățile contractante, în timp ce este necesară o stabilitate juridică pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a achizițiilor publice;

7.

menționează că, în conformitate cu articolul 5, alineatul (4) din Tratatul UE, măsurile Uniunii nu trebuie să depășească nici din punct de vedere formal, nici substanțial măsura necesară pentru îndeplinirea obiectivelor tratatelor. Propunerea acestor detalii exacte contravine simplificării urmărite a dispozițiilor privind achizițiile publice și reprezintă o povară inacceptabilă pentru autoritățile contractante – în special pentru cele mici de la nivel local și regional;

8.

este de părere că s-ar fi putut crea un cadru juridic mai ușor de utilizat prin dispoziții mai simple și mai puține, completate, dacă este cazul, cu orientări pentru jurisprudența Curții Europene de Justiție. Acestea pot fi actualizate continuu fără să fie necesară în acest scop modificarea directivelor;

9.

consideră că este întru totul posibil să se conceapă dispoziții mai simple, dar și mai eficiente pentru achizițiile publice, așa cum demonstrează nu în ultimul rând Acordul privind achizițiile publice (AAP), care este mult mai simplu decât reglementarea UE. Se solicită Comisiei să mărească considerabil pragurile pentru achizițiile publice. Având în vedere cota neglijabilă de achiziții publice transfrontaliere și sarcinile administrative pe care le reprezintă cadrul de reglementare pentru autoritățile contractante și contractanți, astfel de praguri scăzute nu sunt utile. Acordul privind achizițiile publice (AAP) încheiat recent înlocuiește acordul din 1994. Comitetul Regiunilor solicită deja de acum Comisiei să renegocieze acordul încheiat în decembrie 2011 pentru a mări considerabil pragurile;

10.

consideră că este extrem de important ca dispozițiile să fie astfel concepute încât IMM-urile să poată participa ușor la achizițiile publice, cu evidențierea posibilităților de subcontractare. Și în această privință, un cadru juridic mai simplu ar fi util, deoarece IMM-urile nu își pot permite să angajeze juriști specializați în dreptul achizițiilor publice și nici alți experți. Întreprinderile își cunosc mărfurile sau serviciile, nu posedă însă expertiză în ceea ce privește dispozițiile referitoare la achizițiile publice. Se propun câteva prevederi care trebuie să asigure facilități întreprinderilor, de exemplu în ceea ce privește transmiterea documentelor și pașaportul european pentru achiziții publice, lucru care merită apreciat pozitiv. În schimb, CoR respinge propunerea privind împărțirea obligatorie pe loturi sau oferirea unei justificări corespunzătoare în caz contrar;

11.

ia notă de faptul că ar trebui excluse de la aplicarea dispozițiilor relevante atribuirea contractelor către o întreprindere controlată sau cooperarea în scopul îndeplinirii în comun a sarcinilor publice ale autorităților contractante implicate, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile menționate în directivă. Reglementarea propusă privind excepțiile referitoare la cooperarea în cadrul entitățile controlate, precum și cooperarea între autoritățile contractante este concepută mult prea îngust, nu va fi fezabilă în practică și, prin urmare, permite directivei să intervină în procedurile administrative interne ale statelor membre;

12.

în avizul său privind Cartea verde, a propus ca procedura de negociere să se utilizeze în aceleași condiții ca în domeniul utilităților publice și își menține această poziție. Nu este clar de ce autoritățile care operează în domeniul tradițional sunt mai puțin apte pentru negocieri decât autoritățile contractante din domeniul utilităților publice. Autoritățile contractante nu achiziționează doar produse standard, ci și produse foarte complexe, printre acestea numărându-se sistemele IT sau produsele tehnico-medicale. În aceste cazuri, ca și în cazul multor servicii complexe, este oportună utilizarea procedurii de negociere;

13.

consideră că extinderea posibilităților de utilizare a procedurii de negociere ar putea ajuta IMM-urile, deoarece ar asigura mai multă flexibilitate. O problemă frecventă pentru aceste întreprinderi o reprezintă dificultățile legate de modificarea și completarea ofertelor. În acest context, dispozițiile ar trebui să fie mai puțin rigide;

14.

este de părere că apar numeroase dificultăți în legătură cu atribuirea de contracte pentru tehnologiile informației și comunicațiilor (sisteme TIC), în cazul cărora încheierea unor contracte adiționale, de exemplu pentru licențe suplimentare sau pentru noi module, este adesea însoțită de probleme. Aceste dificultăți pot fi atât de natură tehnică, cât și legate de costuri;

15.

subliniază că pentru autoritățile contractante locale și regionale se propune un sistem ceva mai simplu, conform dispozițiilor OMC, în ceea ce privește invitația la o procedură concurențială de ofertare în cazul achiziției competitive. Dacă fac uz de această posibilitate, acestea nu mai trebuie să publice un anunț separat de participare înainte de inițierea procedurii de achiziție. Această propunere este utilă întrucât aduce simplificări atât pentru autorități, cât și pentru întreprinderi;

16.

în răspunsul său la Cartea verde, s-a pronunțat în favoarea conceperii dispozițiilor acordului-cadru în conformitate cu directiva în vigoare privind utilitățile publice ca punct de plecare pentru elaborarea unor dispoziții mai flexibile. Din păcate, Comisia propune în schimb o modificare a directivei privind utilitățile publice, prin care cadrul de reglementare ar deveni la fel de complex ca și pentru domeniul tradițional. În plus, ar trebui afirmat clar că, în cazul produselor și serviciilor destinate uzului individual, de exemplu, al accesoriilor pentru persoanele cu handicap, contractele ar trebui concepute astfel încât fiecare cetățean în parte să poată alege unul din furnizorii enumerați în acordul-cadru;

17.

sprijină achizițiile publice electronice și salută inițiativa Comisiei Europene în acest sens. Achizițiile publice electronice aduc simplificări atât cumpărătorilor, cât și vânzătorilor. Perioada de tranziție propusă de doi ani până la instituirea obligației de depunere și primire electronică a ofertelor este în schimb mult prea scurtă, în special pentru întreprinderile mici. Ar trebui să fie la latitudinea autorității contractante să decidă cum se procedează în această privință, întrucât în acest domeniu există diferențe mari între sectoare economice și între statele membre, autoritățile contractante având cea mai bună imagine de ansamblu. Nu este de înțeles de ce pentru organismele centrale de achiziție trebuie să se aplice reguli speciale și termene mai reduse în acest sens, cel puțin nu atunci când este vorba de organisme centrale de achiziție, în special de cele de la nivel local și regional;

18.

în continuare, subliniază necesitatea absolută a revizuirii sistemului de coduri CPV de către Comisia Europeană. Acest sistem este dificil pentru căutări, este ambiguu și în anumite părți ilogic. Un sistem de coduri CPV funcțional facilitează achizițiile electronice;

19.

în opinia Comitetului, trebuie menținută neapărat distincția actuală între serviciile de categoria A și cele de categoria B; articolele 74-76 propuse privind serviciile sociale și de altă natură trebuie suprimate. Aceste servicii nu au decât o relevanță transfrontalieră foarte redusă. Modelul propus pentru serviciile sociale nu compensează dezavantajele pe care le aduce cu sine suprimarea tratamentului special pentru serviciile de categoria B. Ar trebui excluse nu doar serviciile sociale și cele din domeniul sănătății; și în cazul serviciilor juridice, încrederea personală joacă un rol esențial, astfel încât este dificil să se realizeze achiziția prin metoda tradițională a concurenței. Și în cazul serviciilor de catering și al serviciilor de formare profesională există adesea puncte de legătură cu serviciile sociale, situația fiind similară, printre altele, și pentru serviciile de curățenie a spațiilor care sunt prestate în folosul cetățenilor vârstnici și celor cu handicap;

20.

este de părere că autoritățile își pot aduce o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin utilizarea puterii lor de cumpărare, în special în ce privește inițiativele emblematice referitoare la Uniunea inovării și o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor;

21.

salută faptul că în directivele propuse, se acordă o pondere mai mare posibilității de a introduce considerente ecologice și sociale, chiar dacă dispozițiile nu pot fi întotdeauna ușor aplicate, de exemplu calcularea costurilor pe ciclu de viață prevăzută la articolul 67. Ar trebui să se lase la latitudinea autorităților contractante să decidă dacă și ce cerințe trebuie impuse, deoarece mărfurile și serviciile pot fi de natură foarte diferită și este nevoie ca obiectivele politice să fie definite prin decizii politice la nivel local și regional. Există o diferență uriașă între achiziția de ciment și de tomografe cu rezonanță magnetică. Însă CoR constată că trebuie să existe, în orice caz, o legătură concretă cu obiectul contractului, pentru a împiedica deciziile de atribuire netransparente și arbitrare și a asigura concurența loială între întreprinderi;

22.

consideră că, la efectuarea achiziției publice, trebuie să existe posibilitatea, pentru autoritatea contractantă, de a alege între oferta cu prețul cel mai scăzut și oferta cea mai rentabilă economic. În cazul anumitor produse standardizate, precum combustibilii, prețul este singurul criteriu realist de evaluare. Acest lucru este valabil și pentru anumite produse complexe, precum anumite medicamente, a căror calitate a fost deja asigurată de către autorități prin proceduri de autorizare a vânzărilor. Achiziționarea la prețul cel mai redus nu trebuie în niciun caz echivalată cu renunțarea la cerințele privind calitatea. În cazul unor astfel de achiziții, se stabilesc în mod obligatoriu cerințe privind calitatea și abia după ce acestea sunt îndeplinite se acceptă oferta cu prețul cel mai redus. În plus, achizițiile la prețul cel mai redus favorizează întreprinderile mici, deoarece acestea au adesea cheltuieli administrative scăzute și pot oferi prețuri concurențiale. Invers, concurența bazată pe considerente sociale și de mediu ar putea scoate de pe piață multe întreprinderi mici. Faptul că în propunere se vorbește de „costul cel mai scăzut” în loc de „prețul cel mai scăzut” creează confuzie. Conceptul de „costul cel mai scăzut” este legat mai degrabă de oferta cea mai rentabilă economic și indică faptul că în afară de preț trebuie să se țină seama și de alte criterii. Din motive de claritate, trebuie păstrată formularea din directiva în vigoare;

23.

menționează că, în continuare, Comisia propune noi dispoziții care se referă la relația cu subcontractanții și la modificarea contractului în timpul perioadei sale de valabilitate. CoR consideră că aceste aspecte nu ar trebui să fie nici pe viitor reglementate în directivă, ele ținând în primul rând de legislația națională privind contractele. În schimb, ar putea fi oportun să se ofere explicații în acest sens prin documente explicative;

24.

constată că Comisia propune o serie de dispoziții ample privind organismele naționale de supraveghere și sprijinirea achizițiilor publice. Se constată că în Cartea verde nu s-a purtat nicio dezbatere în acest sens. Conform articolului 2 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, Comisia trebuie să realizeze consultări ample înainte de propunerea unui act legislativ. În acest context, trebuie să se țină seama de importanța locală și regională a măsurilor luate în considerare, cu excepția cazurilor extrem de urgente. Înființarea unor organisme de supraveghere naționale este cu siguranță foarte importantă pentru autoritățile locale și regionale. Acest lucru este valabil în special pentru statele membre în care autoritățile subnaționale au puteri legislative;

25.

subliniază că propunerea contravine dreptului statelor membre de a-și organiza ele însele administrațiile și vine în contradicție cu principiul subsidiarității. Este important să se respecte principiile subsidiarității și proporționalității. O măsură propusă de UE trebuie să fie, pe de o parte, necesară pentru atingerea obiectivului propus și, pe de altă parte, să fie mai eficientă decât măsurile respective de la nivel național. În cazul de față, nu există niciun fel de indicii că sistemul propus este mai eficient decât acțiunile întreprinse de statele membre în conformitate cu sistemele naționale respective. Structurile guvernamentale și judiciare existente ar trebui să fie în măsură să-și asume noile roluri de asigurare a punerii în aplicare, fără a fi necesară înființarea unor noi organisme de supraveghere în fiecare stat membru. Mai mult, modelul propus de Comisie pare să combine sarcini diferite într-un mod care contravine separării tradiționale a sarcinilor între autoritățile publice și instanțele judiciare.

III.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

COM(2011) 896 final

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(14)

Există un nivel considerabil de incertitudine juridică cu privire la măsura în care cooperarea între autoritățile publice trebuie să facă obiectul normelor privind achizițiile publice. Jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene face obiectul unor interpretări divergente între statele membre și chiar între autoritățile contractante. Prin urmare, este necesar să se clarifice cazurile în care contractele încheiate între autorități contractante nu sunt supuse aplicării normelor privindachizițiile publice. Această clarificare trebuie să fie ghidată de principiile stabilite în jurisprudența relevantă a Curții de Justiție. Simplul fapt că părțile la un acord sunt autorități contractante nu exclude în sine aplicarea normelor privind achizițiile publice. Aplicarea acestor norme nu trebuie însă să interfereze cu libertatea autorităților publice de a decide cu privire la organizarea modului în care își îndeplinesc misiunea de serviciu public. Contractele atribuite unor entități controlate sau cooperarea pentru realizarea în comun a misiunilor de serviciu public ale autorităților contractante participante trebuie scutite așadar de la aplicarea normelor dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta directivă. Prezenta directivă trebuie să aibă obiectivul de a garanta că situațiile de cooperare public-public scutite nu cauzează o denaturare a concurenței în raport cu operatorii economici privați. În mod similar, nici participarea unei autorități contractante în calitate de ofertant la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică nu trebuie să producă o denaturare a concurenței.

(14)

Există un nivel considerabil de incertitudine juridică cu privire la măsura în care cooperarea între autoritățile publice trebuie să facă obiectul normelor privind achizițiile publice. Jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene face obiectul unor interpretări divergente între statele membre și chiar între autoritățile contractante. Prin urmare, este necesar să se clarifice cazurile în care contractele încheiate între autorități contractante nu sunt supuse aplicării normelor privind achizițiile publice. Această clarificare trebuie să fie ghidată de principiile stabilite în jurisprudența relevantă a Curții de Justiție. Simplul fapt că părțile la un acord sunt autorități contractante nu exclude în sine aplicarea normelor privind achizițiile publice. Aplicarea acestor norme nu trebuie însă să interfereze cu libertatea autorităților publice de a decide cu privire la organizarea modului în care își îndeplinesc misiunea de serviciu public. Contractele atribuite unor entități controlate sau cooperarea pentru realizarea în comun a misiunilor de serviciu public ale autorităților contractante participante trebuie scutite așadar de la aplicarea normelor dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta directivă. Prezenta directivă trebuie să aibă obiectivul de a garanta că situațiile de cooperare public-public scutite nu cauzează o denaturare a concurenței în raport cu operatorii economici privați. În mod similar, nici participarea unei autorități contractante în calitate de ofertant la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică nu trebuie să producă o denaturare a concurenței.

Expunere de motive

Trebuie precizat că diversele forme de cooperare între autoritățile publice nu se încadrează în domeniul de aplicare a regulilor privind achizițiile publice.

Amendamentul 2

COM(2011) 896 final

Considerentul 46

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(46)

Autoritățile contractante se pot confrunta cu situații externe pe care nu le puteau prevedea atunci când au atribuit contractul. În acest caz, trebuie să existe un anumit grad de flexibilitate pentru adaptarea contractului la circumstanțele respective fără a desfășura o nouă procedură de achiziție. Noțiunea de circumstanțe neprevăzute se referă la situațiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligență rezonabilă a procedurii inițiale de către autoritatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura și caracteristicile proiectului concret, bunele practici din sectorul în cauză și necesitatea de a asigura o relație corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire și valoarea previzibilă a contractului. Acest lucru nu se aplică însă în cazul în care o modificare conduce la o transformare a naturii achiziției globale, de exemplu prin înlocuirea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor care urmează să fie achiziționate cu altele diferite sau prin modificarea fundamentală a tipului de achiziție, întrucât, în această situație, se poate presupune că modificarea respectivă va influența rezultatul.

(46)

Autoritățile contractante se pot confrunta cu situații externe pe care nu le puteau prevedea atunci când au atribuit contractul. În acest caz, trebuie să existe un anumit grad de flexibilitate pentru adaptarea contractului la circumstanțele respective fără a desfășura o nouă procedură de achiziție. Noțiunea de circumstanțe neprevăzute se referă la situațiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligență rezonabilă a procedurii inițiale de către autoritatea contractantă. Acest lucru nu se aplică însă în cazul în care o modificare conduce la o transformare a naturii achiziției globale, de exemplu prin înlocuirea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor care urmează să fie achiziționate cu altele diferite sau prin modificarea fundamentală a tipului de achiziție, întrucât, în această situație, se poate presupune că modificarea respectivă va influența rezultatul.

Expunere de motive

Aprecierea circumstanțelor neprevăzute menționate în considerente nu poate lua în considerare mijloacele aflate la dispoziția autorităților contractante și raportul lor cu valoarea totală previzibilă a unui proiect. Mijloacele la dispoziția autorităților contractante și estimarea acestora nu intră în sfera de competențe a Comisiei, iar evaluarea rezultatului final al procedurii de atribuire nu ar trebui să țină seama de factori legați de organizarea sau de personalul autorității contractante. Autoritățile contractante de la nivelul local își pot stabili singure alocarea resurselor umane și metodele de lucru indiferent de modul în care urmează să atribuie contractele pentru servicii publice. Acest mecanism de evaluare ar trebui eliminat din considerente deoarece este contrar legislației UE.

Amendamentul 3

COM(2011) 895 final

Articolul 1

COM(2011) 896 final

Articolul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 1

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Obiectul și domeniul de aplicare

1.   Prezenta directivă instituie norme aplicabile procedurilor de achiziție utilizate de către autoritățile contractante în legătură cu contractele de achiziții publice și concursurile de proiecte a căror valoare este estimată ca fiind cel puțin egală cu pragurile prevăzute la articolul 4.

1.   Prezenta directivă instituie norme aplicabile procedurilor de achiziție utilizate de către autoritățile contractante în legătură cu contractele de achiziții publice și concursurile de proiecte a căror valoare este estimată ca fiind cel puțin egală cu pragurile prevăzute la articolul 4.

2.   În sensul prezentei directive, achizițiile publice înseamnă cumpărarea sau alte forme de achiziționare de lucrări, de bunuri sau de servicii de către una sau mai multe autorități contractante de la operatori economici aleși de aceste autorități contractante, ontractiledacălucrărilebunurilesauserviciilesuntdestinatesaunuunorscopuripublice

2.   În sensul prezentei directive, achizițiile publice înseamnă cumpărarea sau alte forme de achiziționare de lucrări, de bunuri sau de servicii, contra cost, de către una sau mai multe autorități contractante de la operatori economici aleși de aceste autorități contractante.

Un ansamblu de lucrări, bunuri și/sau servicii, chiar dacă sunt cumpărate prin contracte diferite, constituie o achiziție unică în sensul prezentei directive, în cazul în care contractele sunt părți ale unui singur proiect.

 

3.   Un contract atribuit de o autoritate contractantă unei alte persoane juridice nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

 

autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control care similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

 

partea principală a activităților persoanei juridice este efectuată pentru autoritățile contractante care o controlează sau pentru alte persoane juridice controlate de respectivele autorități contractante;

 

nu există participare privată la capitalul persoanei juridice controlate.

 

4.   Alineatul (3) se aplică și în cazul în care o entitate controlată care este o autoritate contractantă atribuie un contract entității sau entităților care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de către aceeași autoritate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată la capitalul persoanei juridice căreia îi este atribuit contractul de achiziție publică.

 

5.   O autoritate contractantă care nu exercită asupra unei persoane juridice un control în sensul alineatului (3) poate să atribuie un contract, fără a aplica prezenta directivă, unei persoane juridice pe care o controlează în comun cu alte autorități contractante, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

 

autoritățile contractante exercită în comun asupra persoanei juridice un control similar celui pe care ele îl exercită asupra propriilor servicii;

 

partea principală a activităților persoanei juridice este efectuată pentru autoritățile contractante care o controlează sau pentru alte persoane juridice controlate de respectivele autorități contractante;

 

nu există participare privată la capitalul persoanei juridice controlate.

 

6.   Un acord încheiat între două sau mai multe autorități contractante nu se consideră a fi un „contract de achiziții publice” în sensul articolului 2 punctul (7) al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

 

(a)

obiectul colaborării este prestarea unui serviciu de interes public aflat în sarcina autorităților contractante sau prestarea unor servicii auxiliare care sunt necesare pentru prestarea serviciului de interes public;

 

(b)

nu există participare privată activă la capitalul autorităților contractante.

 

7.   Transferul sarcinilor și competențelor de la un organism public la altul în contextul unei măsuri organizaționale nu face obiectul acestei directive.

Expunere de motive

Lucrările, achizițiile și serviciile care nu sunt utilizate în interes public nu ar trebui să facă obiectul directivei privind achizițiile publice.

O procedură de achiziții ar trebui să se bazeze pe un contract individual, nu pe un proiect, întrucât un proiect poate conține și elemente care nu fac parte din domeniul de aplicare a directivei.

Regulile privind legăturile dintre autoritățile publice ar trebui să fie menționate la articolul 1, în loc de articolul 11 [în COM(2011) 896] și articolul 21 [în COM(2011) 895], întrucât nu fac parte din domeniul de aplicare a directivei.

Jurisprudența CEJ (Teckal C-107/98) se referă la partea principală a activităților, nu la 90 %, și ar trebui evitată o contradicție cu practicile CEJ.

Ca urmare a amendamentelor propuse, articolul 11 [în COM(2011) 896] și articolul 21 [în COM(2011) 895] ar trebui eliminate.

Amendamentul 4

COM(2011) 896 final

Articolul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 4

Articolul 4

Valorile pragurilor

Valorile pragurilor

Prezenta directivă se aplică achizițiilor publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

Prezenta directivă se aplică achizițiilor publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

(a)

5 000 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de lucrări;

(a)

5 000 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de lucrări;

(b)

130 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de bunuri și de servicii atribuite de autoritățile guvernamentale centrale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități; atunci când sunt atribuite contracte de achiziții publice de bunuri de către autorități contractante care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, acest prag se aplică numai pentru contractele care au ca obiect produsele menționate în anexa III;

(b)

130 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de bunuri și de servicii atribuite de autoritățile guvernamentale centrale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități; atunci când sunt atribuite contracte de achiziții publice de bunuri de către autorități contractante care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, acest prag se aplică numai pentru contractele care au ca obiect produsele menționate în anexa III;

(c)

200 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de bunuri și de servicii atribuite de autoritățile contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități;

(c)

1 000 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de bunuri și de servicii atribuite de autoritățile contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități;

(d)

500 000 EUR pentru contractele de achiziții publice de servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XVI.

Expunere de motive

La pragul actual de 1,5 milioane de coroane daneze pentru bunuri și servicii, comerțul transfrontalier este aproape inexistent. În 2009, doar 1,4 % din contracte au fost încheiate cu parteneri din afara granițelor naționale. Se recomandă mărirea pragurilor pentru bunuri și servicii și eliminarea articolului 4 litera (d). La următoarea renegociere a acordului OMC, Comisia ar trebui să acorde cel puțin o prioritate înaltă unei creșteri serioase a pragurilor pentru achizițiile publice. Având în vedere cota neglijabilă de achiziții publice transfrontaliere și sarcinile administrative pe care le implică cadrul de reglementare pentru autoritățile contractante și contractanți, astfel de praguri scăzute nu sunt utile.

Amendamentul 5

COM(2011) 895 final

Articolul 19

COM(2011) 896 final

Articolul 10

Excluderi specifice pentru contractele de servicii

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Excluderi specifice pentru contractele de servicii

Excluderi specifice pentru contractele de servicii

(c)

servicii de arbitraj și de conciliere;

(c)

servicii de arbitraj și de conciliere:

 

(c)

1.

oricare dintre următoarele servicii juridice:

 

(i)

reprezentarea juridică a unui client în cadrul procedurilor în fața unei instanțe judecătorești sau a unei autorități de către un avocat în sensul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE;

 

(ii)

servicii de autentificare de documente, prestate de către notariate;

 

(iii)

servicii juridice prestate de către un administrator fiduciar sau un tutore sau alte servicii juridice prestate de către o parte numită de către o instanță judecătorească din statele membre respective;

 

(iv)

alte servicii juridice care sunt legate, chiar și temporar, de exercitarea autorității publice în statele membre;

 

(c)

2.

servicii de urgență sau de securitate națională;

(d)

servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului, servicii furnizate de băncile centrale și operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară;

(d)

servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și tranzacțiile prin care autoritățile contractante urmăresc atragerea de bani sau de capital, servicii furnizate de băncile centrale și operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară;

(e)

contracte de muncă;

(e)

contracte de muncă;

 

[…]

 

(g)

prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice atribuite de o autoritate contractantă unei alte autorități contractante sau unei asocieri de autorități contractante pe baza unui drept exclusiv de care acestea dispun în temeiul actelor cu putere de lege și actelor administrative publicate, cu condiția ca respectivele acte să fie compatibile cu tratatul.

Expunere de motive

(c.1)

Serviciile de reprezentare juridică în fața unei instanțe judecătorești și alte servicii juridice sunt legate strâns de sistemul juridic național respectiv, ceea ce exclude în general dispozițiile transfrontaliere. Mai mult, astfel de servicii necesită un nivel deosebit de încredere, care nu poate fi definit în mod obiectiv într-o procedură de achiziții publice.

(c.2)

Criteriile precum viabilitatea economică nu ar trebui să aibă nicio relevanță atunci când este vorba de securitatea națională, inclusiv de serviciile de urgență.

(d)

Excepțiile privind dreptul exclusiv, prevăzute la articolul 18 din Directiva 2004/18/CE și la articolele 24 și 25 din Directiva 2004/17/CE, ar trebui menținute, precum și dispozițiile de la articolul 16 litera d) privind excepțiile pentru tranzacțiile prin care autoritățile contractante urmăresc atragerea de bani sau de capital. Aceste prevederi sunt necesare în statele membre.

(g)

Tratatele Europene conferă în mod explicit statelor membre dreptul de a transfera drepturi exclusive. Acest drept ar trebui să se reflecte în normele privind achizițiile publice.

Amendamentul 6

COM(2011) 896 final

Articolul 15

Proiect de aviz

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

Propunerea de completare ar trebui să clarifice exceptarea transferului de sarcini și de competențe de la aplicarea legislației achizițiilor publice

Amendamentul 7

COM(2011) 895 final

Articolul 21

COM(2011) 896 final

Articolul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Relațiile dintre autoritățile publice

Relațiile dintre autoritățile publice

1.   Un contract de achiziții publice atribuit de o autoritate contractantă unei alte persoane juridice nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

   

(a)

autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

(b)

cel puțin 90 % din activitățile acelei persoane juridice sunt efectuate pentru autoritatea contractantă care o controlează sau pentru alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă;

(c)

nu există participare privată la capitalul persoanei juridice controlate.

Se consideră că o autoritate contractantă exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii în sensul literei (a) de la primul paragraf atunci când exercită o influență decisivă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate.

2.   Alineatul (1) se aplică și în cazul în care o entitate controlată care este o autoritate contractantă atribuie un contract entității care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de către aceeași autoritate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată la capitalul persoanei juridice căreia îi este atribuit contractul de achiziție publică.

   

3.   O autoritate contractantă care nu exercită asupra unei persoane juridice un control în sensul alineatului (1) poate să atribuie un contract, fără a aplica prezenta directivă, unei persoane juridice pe care o controlează în comun cu alte autorități contractante, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

   

(a)

autoritățile contractante exercită în comun asupra persoanei juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

(b)

cel puțin 90 % din activitățile acelei persoane juridice sunt efectuate pentru autoritățile contractante care o controlează sau pentru alte persoane juridice controlate de aceleași autorități contractante;

(c)

nu există participare privată la capitalul persoanei juridice controlate.

În sensul literei (a), se consideră că autoritățile contractante controlează în comun o persoană juridică dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(a)

organele de decizie ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezentanți ai tuturor autorităților contractante participante;

(b)

autoritățile contractante sunt în măsură să exercite în comun o influență decisivă asupra obiectivelor strategice și a deciziilor importante ale persoanei juridice controlate;

(c)

persoana juridică controlată nu urmărește interese care diferă de cele ale autorităților publice care îi sunt afiliate;

(d)

persoana juridică controlată nu obține alte câștiguri decât rambursarea costurilor efective din contractele de achiziții publice cu autoritățile contractante.

4.   Un acord încheiat între două sau mai multe autorități contractante nu se consideră a fi un „contract de achiziții de bunuri, lucrări sau servicii” în sensul articolului 7 punctul 2 al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

   

(a)

acordul stabilește o cooperare veritabilă între autoritățile contractante participante, care vizează desfășurarea în comun a sarcinilor lor de serviciu public și care implică drepturi și obligații reciproce ale părților;

(b)

acordul este guvernat doar de considerente legate de interesul public;

(c)

autoritățile contractante participante nu efectuează pe piața deschisă mai mult de 10 %, ca cifră de afaceri, din activitățile care sunt relevante în contextul acordului;

(d)

acordul nu implică transferuri financiare între autoritățile contractante participante, altele decât cele care corespund rambursării costurilor efective ale lucrărilor, serviciilor sau bunurilor;

(e)

nu există participare privată la capitalul niciuneia dintre autoritățile contractante implicate.

5.   Absența participării private menționate la alineatele (1) - (4) se verifică în momentul atribuirii contractului sau al încheierii acordului.

   

Excluderile prevăzute la alineatele (1)-(4) nu se mai aplică din momentul în care există o participare privată, ca atare contractele în curs de derulare trebuie deschise concurenței prin intermediul procedurilor normale de achiziții.

Expunere de motive

Eliminarea articolului 11, respectiv a articolului 21 este o concluzie logică a amendamentului 3.

Amendamentul 8

COM(2011) 895 final

Articolul 31

COM(2011) 896 final

Articolul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Contracte rezervate

Contracte rezervate

Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de achiziții publice unor ateliere protejate și unor operatori economici al căror scop principal este integrarea socială și profesională a lucrătorilor cu dizabilități și defavorizați sau pot prevedea ca astfel de contracte să fie executate în contextul programelor de angajare protejată, dacă peste 30 % dintre angajații atelierelor, operatorilor economici sau programelor în cauză sunt lucrători cu dizabilități sau defavorizați.

Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de achiziții publice unor ateliere protejate și unor operatori economici al căror scop principal este integrarea socială și profesională a lucrătorilor cu dizabilități și defavorizați sau pot prevedea ca astfel de contracte să fie executate în contextul programelor de angajare protejată, dacă peste 30 % dintre persoanele din cadrul acestor ateliere, al operatorilor economici sau care iau parte la programele în cauză sunt lucrători cu dizabilități sau defavorizați. Termenul „lucrători defavorizați” include, printre altele, șomerii care au probleme deosebite de integrare și în special grupurile vulnerabile, precum și minoritățile.

Invitația la procedura concurențială de ofertare trebuie să facă trimitere la această dispoziție.

Invitația la procedura concurențială de ofertare trebuie să facă trimitere la această dispoziție.

Expunere de motive

Aceasta este o dispoziție nouă și, prin urmare, este necesar să se definească grupurile la care se referă, în special întrucât include mai multe aspecte decât actualul articol 19.

Amendamentul 9

COM(2011) 895 final

Articolul 34

COM(2011) 896 final

Articolul 19 alineatul (7)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Statele membre se asigură că, în termen de cel mult 2 ani de la data prevăzută la articolul 92 alineatul (1), toate procedurile de achiziție care intră sub incidența prezentei directive sunt efectuate prin mijloace electronice de comunicare, în special prin depunerea electronică, în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

Statele membre iau măsuri pentru ca toate procedurile de achiziție care intră sub incidența prezentei directive să fie efectuate prin mijloace electronice de comunicare, în special prin depunerea electronică, în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

Expunere de motive

Având în vedere condițiile foarte diferite atât pentru autoritățile contractante (în special pentru cele de la nivel local), cât și pentru furnizorii din cadrul diverselor sectoare, este mai oportun să se îndemne statele membre să se implice activ în pregătirile pentru achizițiile pe cale electronică, în loc ca acestea să fie confruntate cu cerințe pe termen scurt.

Amendamentul 10

COM(2011) 896 final

Articolul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Alegerea procedurilor

Alegerea procedurilor

1.   La atribuirea contractelor de achiziții publice, autoritățile contractante aplică proceduri naționale adaptate pentru a fi în conformitate cu prezenta directivă, cu condiția ca, fără a aduce atingere articolului 30, să fi fost publicată o invitație la o procedură concurențială de ofertare în conformitate cu prezenta directivă.

1.   La atribuirea contractelor de achiziții publice, autoritățile contractante aplică proceduri naționale adaptate pentru a fi în conformitate cu prezenta directivă, cu condiția ca, fără a aduce atingere articolului 30, să fi fost publicată o invitație la o procedură concurențială de ofertare în conformitate cu prezenta directivă.

Statele membre prevăd posibilitatea ca autoritățile contractante să aplice proceduri deschise sau restrânse prevăzute în prezenta directivă.

Statele membre prevăd posibilitatea ca autoritățile contractante să aplice la alegere proceduri deschise sau restrânse, proceduri competitive de negociere sau dialogul competitiv, prevăzute în prezenta directivă.

Statele membre pot prevedea că autoritățile contractante pot aplica parteneriate pentru inovare, după cum se prevede în prezenta directivă.

Statele membre prevăd că autoritățile contractante pot aplica parteneriate pentru inovare, după cum se prevede în prezenta directivă.

Ele pot prevedea totodată posibilitatea ca autoritățile contractante să utilizeze o procedură competitivă cu negociere sau un dialog competitiv în cazurile următoare:

(a)

în cazul lucrărilor, atunci când contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât și execuția unor lucrări în sensul articolului 2 punctul (8), sau când sunt necesare negocieri pentru a stabili structura juridică sau financiară a proiectului;

(b)

în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, pentru lucrările care sunt realizate exclusiv în vederea cercetării sau inovării, experimentării sau dezvoltării, și nu pentru a asigura un profit sau pentru a recupera costurile de cercetare și de dezvoltare;

(c)

în cazul serviciilor sau al furnizării de bunuri, atunci când specificațiile tehnice nu pot fi definite cu suficientă precizie prin trimitere la un standard, un agrement tehnic european, o specificație tehnică comună sau o referință tehnică în sensul anexei VIII punctele 2-5;

(d)

în cazul prezentării unor oferte neconforme sau inacceptabile în sensul articolului 30 alineatul (2) litera (a) ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă;

(e)

dacă, din cauza circumstanțelor specifice legate de natura sau de complexitatea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor sau de riscurile aferente acestora, contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile.

Statele membre pot decide să nu transpună în legislația lor națională procedura competitivă cu negociere, procedura dialogului competitiv și procedura parteneriatului pentru inovare.

Expunere de motive

CoR consideră că pentru procedurile de negociere trebuie să existe aceleași condiții în sectoarele tradiționale ca în sectorul utilităților publice, acest lucru fiind valabil și pentru dialogul competitiv. Nu există niciun motiv să se creadă că autoritățile active în sectoarele tradiționale ar fi mai puțin pregătite pentru aceste proceduri decât autoritățile din sectorul utilităților publice. Ar trebui să fie la latitudinea autorităților contractante ce procedură se va aplica, în funcție de contractul respectiv.

Este important să se precizeze faptul că autoritatea contractantă este cea care trebuie să aleagă procedura adecvată în fiecare caz, și nu nivelul UE sau național. Nivelul EU sau național trebuie să pună la dispoziția autorităților contractante toate procedurile. Dacă ar proceda altfel, ar da naștere la reguli și proceduri diferite în diferite statele membre, la denaturări ale concurenței și la condiții de concurență neechitabile.

Amendamentul 11

COM(2011) 896 final

Articolul 30 alineatul (2) litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)

dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată sau nicio cerere de participare ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă, atât timp cât condițiile inițiale ale contractului nu sunt modificate în mod substanțial și se transmite un raport Comisiei sau organismului de supraveghere național desemnat în conformitate cu articolul 84, la cererea acestora;

(a)

dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată sau nicio cerere de participare ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă, atât timp cât condițiile inițiale ale contractului nu sunt modificate în mod substanțial ;

Expunere de motive

Împreună cu introducerea unui nou organism de supraveghere național, prevăzută la articolul 84, aceasta obligație de raportare duce la sarcini birocratice inutile. În spiritul obiectivelor de simplificare și flexibilizare a legislației UE privind achizițiile publice, noile sarcini administrative ar trebui evitate cu orice preț. De aceea trebuie eliminat acest fragment.

Amendamentul 12

COM(2011) 895 final

Articolul 44 alineatul (3) litera (d), (i) și (e)

COM(2011) 896 final

Articolul 30 alineatul 2 litera (c), (i) și (d)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(c)

dacă lucrările, bunurile sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele următoare:

(c)

dacă lucrările, bunurile sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele următoare:

(i)

absența concurenței din motive tehnice;

(i)

absența concurenței din motive tehnice sau juridice;

[…]

[…]

(d)

în măsura în care este absolut necesar atunci când, din motive de extremă urgență determinate de un caz de forță majoră, termenele pentru procedura deschisă, restrânsă sau competitivă cu negociere nu pot fi respectate; situațiile invocate pentru a justifica extrema urgență nu trebuie în niciun caz să fie atribuibile autorității contractante.

(d)

în măsura în care este absolut necesar atunci când, din motive de extremă urgență determinate de evenimente care nu au putut fi prevăzute de autoritățile contractante, termenele pentru procedura deschisă, restrânsă sau competitivă cu negociere nu pot fi respectate; situațiile invocate pentru a justifica extrema urgență nu trebuie în niciun caz să fie atribuibile autorității contractante.

Expunere de motive

La acest punct ar trebui menționate și motivele juridice. Astfel ar trebui să se țină seama de cazul în care o autoritate contractantă dorește să construiască o clădire (de exemplu, o școală) într-un anumit loc, pe care proprietarul terenului este dispus să-l vândă numai în condiția în care el însuși va putea construi clădirea.

Față de formularea aflată în vigoare din Directiva 2004/18/CE articolul 31 litera (c), sintagma „un caz de forță majoră” ar reprezenta o cerință mai strictă. Ar trebui menținut textul în vigoare. În timpul unei examinări în justiție, procedurile de negociere în absența ofertării concurențiale ar trebui să fie posibile în cazul achiziționării de bunuri și servicii, pe care o autoritate contractantă are obligația de a le furniza ca urmare a unor alte prevederi juridice. Se are în vedere, de exemplu, îngrijirea persoanelor în vârstă în centrele de îngrijire a bătrânilor sau livrarea de valvulopatii în spitale.

Amendamentul 13

COM(2011) 895 final

Articolul 45

COM(2011) 896 final

Articolul 31

Acorduri-cadru

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Autoritățile contractante pot încheia acorduri-cadru, cu condiția să aplice procedurile prevăzute de prezenta directivă.

1.   Autoritățile contractante pot încheia acorduri-cadru, cu condiția să aplice procedurile prevăzute de prezenta directivă.

Un acord-cadru înseamnă un acord încheiat între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici cu scopul de a stabili condițiile pentru contractele care urmează să fie atribuite în decursul unei perioade determinate, în special în ceea ce privește prețurile și, dacă este cazul, cantitățile avute în vedere.

Un acord-cadru înseamnă un acord încheiat între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici cu scopul de a stabili condițiile pentru contractele care urmează să fie atribuite în decursul unei perioade determinate, în special în ceea ce privește prețurile și, dacă este cazul, cantitățile avute în vedere.

Durata unui acord-cadru nu poate fi mai mare de patru ani, cu excepția cazurilor excepționale bine justificate, în special prin obiectul acordului-cadru.

2.   Contractele bazate pe un acord-cadru se atribuie în conformitate cu procedurile prevăzute la prezentul alineat și la alineatele (3) și (4).

2.   Contractele bazate pe un acord-cadru se atribuie în conformitate cu procedurile prevăzute la prezentul alineat și la alineatele (3) și (4).

Aceste proceduri pot fi aplicate numai între autoritățile contractante identificate cu claritate în acest scop în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în invitația pentru confirmarea interesului și operatorii economici care au fost inițial părți la acordul-cadru.

Contractele bazate pe un acord-cadru nu pot în niciun caz să aducă modificări substanțiale clauzelor stabilite în respectivul acord-cadru, în special în cazul menționat la alineatul (3).

Autoritățile contractante nu pot recurge la acorduri-cadru în mod abuziv sau în așa fel încât să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurența.

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor consideră că acordurile-cadru ar trebui reglementate în principiu la fel ca în Directiva 2004/17/CE, în vigoare, întrucât nu există niciun motiv să se stabilească, de exemplu, un cadru temporal pentru astfel de contracte, atât timp cât acest lucru nu este valabil și pentru alte tipuri de contracte. Așa cum se întâmplă în cazul sistemelor dinamice de achiziții, ar trebui să fie posibil să se admită noi actori economici pe durata contractului, întrucât acest lucru este util atât contractanților, cât și autorităților contractante. Ultimul fragment este inutil, ideile respective rezultând din principiile în cauză.

Amendamentul 14

COM(2011) 895 final

Articolul 45 alineatul (4)

COM(2011) 896 final

Articolul 31 alineatul (4)

Acorduri-cadru

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Acorduri-cadru

Acorduri-cadru

4.   În cazul în care un acord-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici, el poate fi executat în unul dintre următoarele două moduri:

4.   În cazul în care un acord-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici, el poate fi executat în următorul mod:

(a)

în conformitate cu termenii și condițiile din acordul-cadru, fără reluarea competiției, atunci când acesta stabilește toate condițiile care reglementează furnizarea lucrărilor, a serviciilor și a bunurilor în cauză și condițiile obiective pentru a determina care dintre operatorii economici parte la acordul-cadru le va executa; aceste din urmă condiții trebuie indicate în documentele achiziției;

în măsura în care toate condițiile care reglementează furnizarea lucrărilor, a serviciilor și a bunurilor sunt specificate în acordul-cadru, atribuirea se realizează fără reluarea competiției, în baza condițiilor stabilite în acordul-cadru executa;

(b)

dacă în acordul-cadru nu sunt prevăzute toate condițiile care reglementează furnizarea lucrărilor, a serviciilor și a bunurilor, prin reluarea competiției între operatorii economici care sunt parte la acordul-cadru.

(b)

dacă în acordul-cadru nu sunt prevăzute toate condițiile care reglementează furnizarea lucrărilor, a serviciilor și a bunurilor, atribuirea se realizează prin reluarea competiției între operatorii economici care sunt parte la acordul-cadru.

 

Alegerea între procedurile menționate la litera (a), respectiv (b) se face pe baza unor criterii obiective, prin care se garantează respectarea principiilor nediscriminării și transparenței. În același acord-cadru există libertatea de alegere între procedurile menționate la litera (a), respectiv (b) sau o combinație a celor două.

Expunere de motive

Propunerea de directivă nu aduce claritate cu privire la utilizarea acordurilor-cadru. Acest lucru este în special valabil pentru utilizarea atribuirii directe și relansarea competiției. Pentru a permite o utilizare flexibilă, ar trebui să fie posibilă combinarea celor două metode, astfel încât contractele mai mici să poată fi atribuite direct în condițiile stabilite, în timp ce în cazul comenzilor mai mari să se poată relansa competiția în cadrul aceluiași acord-cadru.

Amendamentul 15

COM(2011) 896 final

Articolul 37

Achiziții comune ocazionale

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Achiziții comune ocazionale

Achiziții comune ocazionale

1.   Una sau mai multe autorități contractante pot conveni să efectueze anumite achiziții specifice în comun.

1.   Una sau mai multe autorități contractante pot conveni să efectueze anumite achiziții specifice în comun.

2.   Atunci când o singură autoritate contractantă efectuează procedurile de achiziție respective în toate etapele, de la publicarea invitației la procedura concurențială de ofertare până la finalizarea executării contractului sau contractelor rezultate în urma procedurii, autoritatea contractantă respectivă este unica responsabilă de îndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă.

2.   Atunci când o singură autoritate contractantă efectuează procedurile de achiziție respective în toate etapele, de la publicarea invitației la procedura concurențială de ofertare până la finalizarea executării contractului sau contractelor rezultate în urma procedurii, autoritatea contractantă respectivă este unica responsabilă de îndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă.

Cu toate acestea, dacă desfășurarea procedurilor de achiziție și executarea contractelor rezultate sunt realizate de mai multe autorități contractante participante, fiecare continuă să fie responsabilă de îndeplinirea propriilor obligații care decurg din prezenta directivă în ceea ce privește etapele pe care le realizează

Cu toate acestea, dacă desfășurarea procedurilor de achiziție și executarea contractelor rezultate sunt realizate de mai multe autorități contractante participante, fiecare continuă să fie responsabilă de îndeplinirea propriilor obligații care decurg din prezenta directivă în ceea ce privește etapele pe care le realizează.

 

3.   Autoritățile contractante pot colabora pentru a atribui în mod ocazional în comun anumite contracte, fără a aplica procedura prevăzută în prezenta directivă, inclusiv în cazul în care una sau mai multe părți este remunerată de celelalte părți pentru serviciile prestate.

Expunere de motive

Completarea garantează că atribuirea în comun a contractelor nu este îngreunată în mod inutil. Regulile care se aplică pentru organismul central de achiziții conform articolului 35 alineatul (5) ar trebui să se aplice în mod corespunzător și la atribuirea ocazională în comun a contractelor.

Amendamentul 16

COM(2011) 895 final

Articolul 54

COM(2011) 896 final

Articolul 40

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Specificațiile tehnice definite la punctul 1 din anexa VIII sunt stabilite în documentele achiziției. Ele definesc caracteristicile pe care trebuie să le întrunească lucrările, serviciile sau bunurile.

1.   Specificațiile tehnice definite la punctul 1 din anexa VIII sunt stabilite în documentele achiziției. Ele definesc caracteristicile pe care trebuie să le întrunească lucrările, serviciile sau bunurile.

Aceste caracteristici se pot referi, de asemenea, la procesul specific de producție sau furnizare a lucrărilor, bunurilor sau serviciilor solicitate sau la oricare altă etapă a ciclului de viață conform articolului 2 punctul (22).

Aceste caracteristici se pot referi, de asemenea, la procesul specific de producție sau furnizare a lucrărilor, bunurilor sau serviciilor solicitate sau la oricare altă etapă a ciclului de viață conform articolului 2 punctul (22).

Specificațiile tehnice trebuie să precizeze totodată dacă va fi necesar transferul drepturilor de proprietate intelectuală.

Specificațiile tehnice trebuie să precizeze totodată dacă va fi necesar transferul drepturilor de proprietate intelectuală.

Pentru toate achizițiile al căror obiect este destinat utilizării de către persoane, indiferent dacă este vorba de publicul larg sau de personalul autorității contractante, aceste specificații tehnice trebuie să fie redactate, cu excepția cazurilor bine justificate, astfel încât să ia în considerare criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori.

În cazurile în care este posibil, autoritățile contractante ar trebui să redacteze specificații tehnice, care să ia în considerare criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toți utilizatorii.

În cazul în care printr-un act legislativ al Uniunii sunt adoptate standarde de accesibilitate obligatorii, specificațiile tehnice trebuie definite, în ceea ce privește criteriile de accesibilitate, prin trimitere la acestea.

În cazul în care printr-un act legislativ al Uniunii sunt adoptate standarde de accesibilitate obligatorii, specificațiile tehnice trebuie definite, în ceea ce privește criteriile de accesibilitate, prin trimitere la acestea.

Expunere de motive

Având în vedere actuala gamă largă de proceduri de achiziție, textul propus merge mult prea departe. În afară de aceasta, adesea, dispozițiile de acest tip sunt prevăzute în legislația națională privind construcțiile. Ar trebui menținut textul din directivele actuale 2004/18/CE articolul 23 punctul 1 și 2004/17/CE articolul 34.

Amendamentul 17

COM(2011) 896 final

Articolul 44

Împărțirea contractelor pe loturi

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Contractele de achiziții publice pot fi împărțite în loturi omogene sau eterogene. Pentru contractele având o valoare, determinată în conformitate cu articolul 5, egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la articolul 4, dar nu mai mică de 500 000 EUR, dacă autoritatea contractantă nu consideră că este oportună împărțirea pe loturi, aceasta furnizează o justificare specifică în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului.

1.   Contractele de achiziții publice pot fi împărțite în loturi omogene sau eterogene. Autoritățile contractante precizează, în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului, dacă ofertele trebuie să se limiteze la unul sau mai multe loturi.

Autoritățile contractante precizează, în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului, dacă ofertele trebuie să se limiteze la unul sau mai multe loturi.

 

Expunere de motive

Acest lucru reprezintă sarcini administrative inutile pentru autoritățile contractante; prin urmare acest fragment trebuie eliminat.

Amendamentul 18

COM(2011) 896 final

Articolul 54 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 54

Articolul 54

Autoritățile contractante pot decide să nu atribuie un contract ofertantului care a depus cea mai bună ofertă, dacă stabilesc că oferta nu este conformă, cel puțin într-o manieră echivalentă, cu obligațiile prevăzute de legislația Uniunii în domeniul social, al muncii sau al mediului sau cu dispozițiile internaționale în domeniul social și al mediului enumerate în anexa XI.

Autoritățile contractante pot decide să nu atribuie un contract ofertantului care a depus cea mai bună ofertă, dacă stabilesc că oferta nu este conformă, cel puțin într-o manieră echivalentă, cu obligațiile prevăzute de legislația Uniunii sau de legislația națională în domeniul social, al muncii sau al mediului sau cu dispozițiile internaționale în domeniul social și al mediului enumerate în anexa XI.

Expunere de motive

Ofertanții trebuie să respecte nu doar legislația UE, ci și legislația națională.

Amendamentul 19

COM(2011) 896 final

Articolul 55 alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 55

Articolul 55

Pentru a aplica motivul de excludere prevăzut la litera (d) de la primul paragraf, autoritățile contractante trebuie să prevadă o metodă pentru evaluarea executării contractului care să se bazeze pe criterii măsurabile și obiective și să fie aplicată în mod sistematic, coerent și transparent. Orice evaluare a performanței se comunică contractantului în cauză, căruia i se oferă posibilitatea de a o contesta și de a obține protecție judiciară.

Expunere de motive

Afirmația de la articolul 55 alineatul (3) ultimul paragraf este ininteligibiă și implică astfel o reducere a certitudinii juridice, ceea ce ar putea conduce la un număr mai mare de acțiuni în justiție. În plus, se instituie noi obligații pentru autoritățile contractante, care trebuie evitate pentru a elimina sarcinile birocratice suplimentare.

Amendamentul 20

COM(2011) 895 final

Articolul 76

COM(2011) 896 final

Articolul 66

Criterii de atribuire a contractelor

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Fără a aduce atingere actelor cu putere de lege și actelor administrative de drept intern privind remunerarea anumitor servicii, criteriul pe baza căruia autoritățile contractante atribuie contractele de achiziții publice este unul dintre următoarele:

1.   Fără a aduce atingere actelor cu putere de lege și actelor administrative de drept intern privind remunerarea anumitor servicii, criteriul pe baza căruia autoritățile contractante atribuie contractele de achiziții publice este unul dintre următoarele:

(a)

oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;

a)

oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;

(b)

costul cel mai scăzut.

(b)

prețulcel mai scăzut.

Costurile pot fi evaluate, la alegerea autorității contractante, numai pe baza prețului sau aplicând o abordare bazată pe eficacitatea costurilor, de exemplu o abordare pe baza costului ciclului de viață, în condițiile stabilite la articolul 67.

2.   Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic menționată la alineatul (1) litera (a) din perspectiva autorității contractante trebuie identificată pe baza unor criterii legate de obiectul contractului de achiziție publică în cauză. Aceste criterii trebuie să includă, în plus față de prețul sau costurile menționate la alineatul (1) litera (b), alte criterii legate de obiectul contractului de achiziție publică în cauză, cum ar fi:

2.   Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic menționată la alineatul (1) litera (a) din perspectiva autorității contractante trebuie identificată pe baza unor criterii legate de obiectul contractului de achiziție publică în cauză. Aceste criterii trebuie să includă, în plus față de preț, alte criterii legate de obiectul contractului de achiziție publică în cauză, cum ar fi:

(a)

calitatea, inclusiv caracteristicile tehnice, estetice și funcționale, accesibilitatea, proiectarea pentru toți utilizatorii, caracteristicile ecologice și caracterul inovator;

(a)

calitatea, inclusiv caracteristicile tehnice, estetice și funcționale, accesibilitatea, proiectarea pentru toți utilizatorii, caracteristicile ecologice și caracterul inovator, precum și circuitele scurte;

(b)

pentru contractele de achiziții de servicii și contractele care implică proiectarea de lucrări, pot fi luate în considerare organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat să execute contractul în cauză, cu consecința că, după atribuirea contractului, aceste persoane pot fi înlocuite doar cu aprobarea autorității contractante, care trebuie să verifice dacă înlocuirile asigură o organizare și o calitate echivalente;

(b)

pentru contractele de achiziții de servicii și contractele care implică proiectarea de lucrări, pot fi luate în considerare organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat să execute contractul în cauză, cu consecința că, după atribuirea contractului, aceste persoane pot fi înlocuite doar cu aprobarea autorității contractante, care trebuie să verifice dacă înlocuirile asigură o organizare și o calitate echivalente;

(c)

serviciile post-vânzare și asistența tehnică, data livrării și termenul de livrare sau de execuție;

(c)

serviciile post-vânzare și asistența tehnică, data livrării și termenul de livrare sau de execuție;

(d)

procesul specific de producție sau furnizare a lucrărilor, bunurilor sau serviciilor solicitate sau din oricare altă etapă a ciclului de viață menționată la articolul 2 punctul (22), în măsura în care criteriile respective sunt specificate în conformitate cu alineatul (4) și se referă la factori direct implicați în aceste procese și caracterizează procesul specific de producție sau de furnizare a lucrărilor, bunurilor sau serviciilor solicitate.

(d)

procesul specific de producție sau furnizare a lucrărilor, bunurilor sau serviciilor solicitate sau din oricare altă etapă a ciclului de viață menționată la articolul 2 punctul (22), în măsura în care criteriile respective sunt specificate în conformitate cu alineatul (4) și se referă la factori direct implicați în aceste procese și caracterizează procesul specific de producție sau de furnizare a lucrărilor, bunurilor sau serviciilor solicitate;

 

(e)

criterii legate considerente sociale.

Expunere de motive

Faptul că li se acordă autorităților contractante posibilitatea de a alege între oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic și costul cel mai scăzut este un lucru pozitiv. Cu toate acestea, termenul utilizat în directiva actuală, și anume prețul cel mai scăzut, trebuie utilizat în continuare, întrucât costurile cele mai favorabile reprezintă altceva decât prețul. Termenul „cost” cuprinde mai multe aspecte decât termenul „preț”. „Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” este criteriul care trebuie utilizat dacă se dorește să se utilizeze și alți parametri, precum relația ciclu de viață - costuri.

În anumite cazuri, autoritatea contractantă indică prețul final deja în documentele de publicare a ofertei. Trebuie să fie foarte clar că o astfel de procedură este posibilă.

Obiectivul luării în considerare a acestui ultim criteriu este acela de a oferi autorităților contractante o valoare adăugată pentru anumite produse și servicii. Aceasta constă în faptul că, prin circuite scurte, de regulă produsele și serviciile pot ajunge mai repede la organismele de achiziție și se poate reacționa mai rapid și cu mai mare flexibilitate la exigențele lor. În plus, prin intermediul acestui criteriu, și standardele de mediu pot fi îmbunătățite considerabil (timp mai scurt de transport și de depozitare, emisii mai puține), ceea ce este în folosul organismelor de achiziție și, deopotrivă, al cetățenilor. Organismele de achiziție ar avea așadar posibilitatea de a prevedea, printre criteriile lor de atribuire, parametri care, în cazul anumitor categorii, generează declarații mai ample referitoare la oferta unui anumit operator economic, care pot răspunde și mai bine la exigențele contractelor de achiziții publice.

În plus, trebuie menționat în mod expres că se poate lua în considerare ponderea criteriilor sociale, de exemplu, acordându-se un bonus pentru o politică corporativă de egalitate de șanse pentru angajați și pentru angajarea șomerilor pe termen lung.

Amendamentul 21

COM(2011) 896 final

Articolul 66 alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 66

Statele membre pot impune ca atribuirea anumitor tipuri de contracte să se bazeze pe cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic, așa cum se prevede la alineatul (1) litera (a) și la alineatul (2).

Expunere de motive

Obiectivul acestei modernizări este de a oferi o flexibilitate maximă autorităților contractante și ofertanților. În acest sens, autoritățile contractante trebuie să poate decide ele însele dacă atribuie contractele după criteriul ofertei celei mai avantajoase economic sau al prețului celui mai scăzut. Statele membre nu trebuie să intervină, în acest context, anticipând nevoile autorităților locale. În plus, dacă nu s-ar mai putea utiliza criteriul prețului celui mai scăzut, șansele de a concura ale întreprinderilor mici ar scădea semnificativ. Articolul 66 alineatul (3) ar trebui eliminat.

Amendamentul 22

COM(2011) 895 final

Articolul 76 alineatul (4)

COM(2011) 896 final

Articolul 66 alineatul (4)

Criterii de atribuire a contractelor

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

4.   Criteriile de atribuire nu trebuie să confere autorității contractante o libertate de alegere nelimitată. Ele trebuie să asigure posibilitatea unei concurențe efective și să fie însoțite de cerințe care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de ofertanți. Autoritățile contractante trebuie să verifice efectiv, pe baza informațiilor și a dovezilor furnizate de ofertanți, dacă ofertele îndeplinesc criteriile de atribuire.

   

Expunere de motive

Această dispoziție este inutilă. Ea nu aduce nimic nou și ar trebui eliminată. Această idee se regăsește deja în principiile generale.

Amendamentul 23

COM(2011) 896 final

Articolul 73 litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)

excepțiile prevăzute la articolul 11 încetează să se mai aplice în urma unei participații private la capitalul persoanei juridice căreia i se atribuie contractul, conform articolului 11 alineatul (4);

Expunere de motive

Amendament propus la textul Comisiei, ca urmare a eliminării alineatului (5) de la art. 11 din COM(2011) 896 final și a alineatului (5) de la art. 21 din COM(2011) 895 final, în conformitate cu amendamentul 7. Această situație nu mai este posibilă după atribuirea contractului

Amendamentul 24

COM(2011) 895 final

Articolul 77

COM(2011) 896 final

Articolul 67

Calcularea costurilor pe ciclu de viață

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

3.   În toate cazurile în care se adoptă, ca parte a unui act legislativ al Uniunii, inclusiv prin acte delegate în temeiul legislației sectoriale specifice, o metodologie comună pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață, aceasta trebuie aplicată atunci când costul pe ciclu de viață este inclus în criteriile de atribuire menționate la articolul 76 alineatul (1).

   

O listă a acestor acte legislative și acte delegate figurează în anexa XV. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 98 în ceea ce privește actualizarea acestei liste, atunci când, din cauza adoptării unor noi dispoziții legislative, a abrogării sau a modificării legislației, aceste actualizări se dovedesc necesare.

Expunere de motive

CoR susține deschis obiectivele Strategiei Europa 2020 și cunoaște valoarea unor achiziții publice durabile, răspunzătoare din punct de vedere social și favorabile inovării. De asemenea, este de salutat și încurajarea adresată de Comisie autorităților contractante de a include costurile pe ciclu de viață. În prezent se lucrează mult în acest domeniu, însă mai sunt multe de făcut. În opinia Comitetului, în circumstanțele actuale, cerința de a se aplica procedurile UE merge prea departe.

Amendamentul 25

COM(2011) 895 final

Articolul 79

COM(2011) 896 final

Articolul 69

Oferte anormal de scăzute

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Autoritățile contractante solicită operatorilor economici să justifice prețul sau costurile percepute, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

   

(a)

prețul sau costul perceput este cu mai mult de 50 % mai mic decât prețul sau costul mediu al celorlalte oferte;

(b)

prețul sau costul perceput este cu mai mult de 20 % mai mic decât prețul sau costul celei de-a doua oferte din ierarhia ofertelor celor mai scăzute;

(c)

au fost prezentate cel puțin cinci oferte.

 

1.   În cazul în care, pentru un anumit contract, ofertele par a fi anormal de scăzute, înainte de a respinge respectivele oferte autoritatea contractantă cere în scris informații cu privire la elementele constitutive ale ofertei, atunci când consideră acest lucru pertinent.

Clarificările respective se pot referi în special la:

 

(a)

rentabilitatea procedeului de construcție, a procedeului de fabricare a produselor sau a prestării serviciilor;

 

(b)

soluțiile tehnice adoptate și/sau condițiile excepțional de favorabile de care dispune ofertantul pentru execuția lucrărilor, pentru furnizarea bunurilor sau pentru prestarea serviciilor;

 

(c)

originalitatea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor propuse de ofertant;

 

(d)

respectarea dispozițiilor privind protecția și condițiile de muncă în vigoare în locul în care se furnizează prestația în cauză;

 

(e)

posibilitatea ca ofertantul să obțină un ajutor de stat.

 

2.   Autoritatea contractantă verifică aceste elemente constitutive prin consultarea ofertantului și ține seama de explicațiile primite.

 

3.   În cazul în care o autoritate contractantă stabilește că o ofertă este anormal de scăzută pentru că ofertantul a obținut un ajutor de stat, oferta poate fi respinsă din acest unic motiv numai după consultarea ofertantului, dacă acesta nu este în măsură să demonstreze, într-un termen suficient stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul în cauză a fost acordat în mod legal. Autoritatea contractantă care respinge o ofertă în aceste circumstanțe aduce acest lucru la cunoștința Comisiei.

2.   În cazul în care ofertele par să fie anormal de scăzute din alte motive, autoritățile contractante pot solicita, de asemenea, astfel de clarificări.

4.   În cazul în care ofertele par să fie anormal de scăzute din alte motive, autoritățile contractante pot solicita, de asemenea, astfel de clarificări.

3.   Clarificările menționate la alineatele (1) și (2) se pot referi în mod concret la:

   

(a)

economia procedeului de construcție, a procedeului de fabricare a produselor sau a prestării serviciilor;

(b)

soluțiile tehnice adoptate sau condițiile excepțional de favorabile de care dispune ofertantul pentru execuția lucrărilor, pentru furnizarea bunurilor sau pentru prestarea serviciilor;

(c)

originalitatea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor propuse de ofertant;

(d)

respectarea, cel puțin într-o manieră echivalentă, a obligațiilor prevăzute de legislația Uniunii în domeniul social, al muncii sau al mediului sau de dispozițiile internaționale în domeniul social și al mediului enumerate în anexa XI sau, în cazul în care acestea nu sunt aplicabile, de alte dispoziții care asigură un nivel echivalent de protecție;

(e)

posibilitatea ca ofertantul să obțină un ajutor de stat.

4.   Autoritatea contractantă verifică informațiile furnizate prin consultarea ofertantului. Ea poate respinge oferta numai atunci când dovezile nu justifică nivelul scăzut al prețului sau al costurilor percepute, ținând seama de elementele menționate la alineatul (3).

   

Autoritățile contractante trebuie să respingă oferta atunci când constată că aceasta este anormal de scăzută deoarece nu respectă obligațiile prevăzute de legislația Uniunii în domeniul social, al muncii sau al mediului sau de dispozițiile internaționale în domeniul social și al mediului enumerate în anexa XI.

5.   În cazul în care o autoritate contractantă stabilește că o ofertă este anormal de scăzută pentru că ofertantul a obținut un ajutor de stat, oferta poate fi respinsă din acest unic motiv numai după consultarea ofertantului, dacă acesta nu este în măsură să demonstreze, într-un termen suficient stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul în cauză este compatibil cu piața internă în sensul articolului 107 din tratat. Autoritatea contractantă care respinge o ofertă în aceste circumstanțe aduce acest lucru la cunoștința Comisiei.

   

6.   Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, în conformitate cu articolul 88, orice informație referitoare la dovezile și documentele prezentate în legătură cu elementele menționate la alineatul (3).

   

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor preferă formularea de la articolul 55 din Directiva 2004/18/CE, în vigoare, cu privire la ofertele anormal de scăzute, deoarece textul propus implică sarcini administrative atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru ofertant. În plus, textul propus limitează marja de acțiune a autorității contractante în acest domeniu într-un mod inutil.

Amendamentul 26

COM(2011) 895 final

Articolul 81

COM(2011) 896 final

Articolul 71

Subcontractarea

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   În documentele achiziției, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului, sau poate fi obligată de un stat membru să îi solicite acestuia, să indice în oferta sa partea din contract pe care intenționează să o subcontracteze unor terți, precum și subcontractanții propuși.

   

2.   Statele membre pot dispune ca, la cererea subcontractantului și atunci când natura contractului permite acest lucru, autoritatea contractantă să transfere direct subcontractantului respectiv plățile datorate pentru servicii, bunuri sau lucrări furnizate contractantului principal. În acest caz, statele membre instituie mecanisme corespunzătoare pentru a permite contractantului principal să formuleze obiecții cu privire la plățile necuvenite. Dispozițiile privind această modalitate de plată trebuie incluse în documentele achiziției.

   

3.   Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere răspunderii operatorului economic principal.

   

Expunere de motive

Relația dintre ofertant și subcontractant cade sub incidența legislației în materie de concurență și a legislației privind contractele din fiecare stat, cărora această directivă nu trebuie să le aducă atingere.

În plus, această dispoziție generează o situație juridică neclară, deoarece un subcontractant care lucrează pentru autoritatea publică contra plată nu mai este astfel subcontractant, ci devine contractant. Mai mult, această dispoziție ar putea elimina posibilitatea pentru autoritatea contractantă de a suspenda o plată în așteptarea execuției contractului conform ordinii stabilite.

Amendamentul 27

COM(2011) 895 final

Articolul 82

COM(2011) 896 final

Articolul 72

Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Modificarea substanțială a dispozițiilor unui contract de achiziție publică în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată ca fiind o nouă atribuire în sensul prezentei directive și necesită derularea unei noi proceduri de achiziție în conformitate cu dispozițiile prezentei directive.

   

2.   Modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanțială în sensul alineatului (1) atunci când, prin această modificare, contractul devine substanțial diferit față de cel încheiat inițial. În orice caz, fără a aduce atingere alineatelor (3) și (4), o modificare este considerată substanțială atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

   

(a)

modificarea introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de achiziție, ar fi permis selectarea altor candidați decât cei selectați inițial sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant;

(b)

modificarea schimbă balanța economică a contractului în favoarea contractantului;

(c)

modificarea extinde domeniul contractului în mod considerabil astfel încât acesta să includă bunuri, servicii sau lucrări care nu erau incluse inițial.

3.   Înlocuirea partenerului contractual este considerată ca fiind modificare substanțială în sensul alineatului (1).

   

Cu toate acestea, primul paragraf nu se aplică în cazul preluării poziției contractantului inițial prin succesiune universală sau parțială, ca urmare a insolvenței sau a unor operațiuni de restructurare a societății comerciale, de către un alt operator economic care îndeplinește criteriile de selecție calitativă stabilite inițial, cu condiția ca aceasta să nu implice alte modificări substanțiale ale contractului și să nu se facă în scopul de a eluda aplicarea prezentei directive.

4.   În cazul în care valoarea modificării poate fi exprimată în termeni monetari, modificarea nu este considerată substanțială în sensul alineatului (1) dacă valoarea sa nu depășește pragurile stabilite la articolul 4 și este mai mică de 5 % din prețul contractului inițial, cu condiția ca respectiva modificare să nu schimbe caracterul general al contractului. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, evaluarea se face pe baza valorii cumulate a modificărilor succesive.

   

5.   Modificările la contract nu sunt considerate substanțiale în sensul alineatului (1) dacă ele au fost prevăzute în documentele achiziției sub forma unor clauze sau opțiuni de revizuire clare, precise și fără echivoc. Astfel de clauze trebuie să precizeze limitele și natura posibilelor modificări sau opțiuni, precum și condițiile în care se poate recurge la acestea. Ele nu trebuie să prevadă modificări sau opțiuni care ar schimba caracterul general al contractului.

   

6.   Prin derogare de la alineatul (1), o modificare substanțială nu necesită derularea unei noi proceduri de achiziție dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

   

(a)

necesitatea modificării a survenit în urma unor circumstanțe pe care o autoritate contractantă care acționează conștiincios nu ar fi putut să le prevadă;

(b)

modificarea nu schimbă caracterul general al contractului;

(c)

creșterea prețului nu depășește 50 % din valoarea contractului inițial.

Autoritățile contractante publică anunțuri cu privire la astfel de modificări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Anunțurile respective conțin informațiile prevăzute în anexa VI partea G și se publică în conformitate cu articolul 49.

7.   Autoritățile contractante nu recurg la modificări ale contractului în cazurile în care:

   

(a)

modificările ar avea ca scop remedierea unor deficiențe de executare a contractului de către contractant sau a consecințelor acestora care pot fi remediate prin asigurarea respectării obligațiilor contractuale;

(b)

modificările ar avea ca scop compensarea riscurilor de creștere a prețurilor față de care contractantul s-a asigurat prin hedging.

Expunere de motive

Directivele în vigoare conțin norme procedurale privind derularea achizițiilor publice. Ele nu conțin dispoziții privind modificarea contractelor în curs și situația ar trebui să rămână neschimbată și în noile directive. Altfel, s-ar genera sarcini administrative inutile pentru autoritățile contractante și s-ar restrânge flexibilitatea. În cazul în care Comisia dorește să informeze cu privire la practica judiciară relevantă, ar fi oportun să fac acest lucru sub forma unor comunicări referitoare la chestiuni de interpretare.

Amendamentul 28

COM(2011) 896 final

Articolul 83

Textul propus de Comisi

Amendamentul CoR

Articolul 83

Articolul 83

În conformitate cu Directiva 89/665/CEE a Consiliului, statele membre garantează aplicarea corectă a prezentei directive prin mecanisme eficace, accesibile și transparente care completează sistemul existent de contestare a deciziilor luate de autoritățile contractante.

Expunere de motive

Este superfluu să se sublinieze într-o directivă că directiva respectivă trebuie aplicată corect. Sistemele existente de contestare a deciziilor autorităților contractante sunt suficiente. În interesul simplificării și flexibilizării, nu ar trebui create structuri noi superflue.

Amendamentul 29

COM(2011) 895 final

Articolul 93

COM(2011) 896 final

Articolul 84

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 84

Supravegherea publică

1.   Fiecare stat membru desemnează un organism unic independent responsabil de supravegherea și coordonarea activităților de implementare (denumit în continuare „organismul de supraveghere”). Statele membre informează Comisia în legătură cu desemnarea acestor organisme.

Toate autoritățile contractante fac obiectul acestei supravegheri.

   

2.   Autoritățile competente implicate în activitățile de implementare sunt organizate astfel încât să se evite conflictele de interese. Sistemul de supraveghere publică trebuie să fie transparent. În acest scop, trebuie publicate toate documentele de orientare și cele legate de avize, precum și un raport anual care prezintă implementarea și punerea în aplicare a normelor prevăzute de prezenta directivă.

   

Raportul anual trebuie să cuprindă următoarele informații:

(a)

rata de succes a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în domeniul achizițiilor publice; în cazul în care procentul este mai mic de 50 %, calculat din punctul de vedere al valorii contractelor câștigate de către IMM-uri, raportul trebuie să prezinte o analiză a cauzelor acestui fapt;

(b)

o imagine de ansamblu a implementării politicilor sustenabile de achiziții, inclusiv a procedurilor în domeniu, ținând seama de considerente legate de protecția mediului, incluziunea socială, cu referire inclusiv la accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, sau de încurajarea inovării;

(c)

informații referitoare la monitorizarea și urmărirea încălcărilor normelor privind achizițiile care afectează bugetul Uniunii, conform alineatelor (3)-(5) de la prezentul articol;

(d)

date centralizate referitoare la cazurile raportate de fraudă, corupție, conflict de interese și alte nereguli grave în domeniul achizițiilor publice, inclusiv la cele care afectează proiecte cofinanțate din bugetul Uniunii.

3.   Organismul de supraveghere are următoarele sarcini:

   

(a)

monitorizarea aplicării normelor privind achizițiile publice și a practicilor aferente de către autoritățile contractante și în special de către organismele centrale de achiziție;

(b)

furnizarea de consiliere juridică pentru autoritățile contractante privind interpretarea normelor și principiilor de achiziții publice și aplicarea normelor privind achizițiile publice în cazuri specifice;

(c)

emiterea de avize din proprie inițiativă și de orientări referitoare la aspecte de interes general legate de interpretarea și aplicarea normelor privind achizițiile publice, la probleme recurente și la dificultăți sistemice legate de aplicarea normelor privind achizițiile publice, în lumina dispozițiilor prezentei directive și a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene;

(d)

instituirea și aplicarea unor sisteme complexe și eficace de alertare (red-flagging) pentru prevenirea, depistarea și raportarea corespunzătoare a situațiilor de fraudă, corupție, conflict de interese și a altor nereguli similare grave în cadrul procedurilor de achiziție;

(e)

atragerea atenției instituțiilor naționale competente, inclusiv a autorităților de audit, asupra încălcărilor concrete depistate și asupra problemelor sistemice;

(f)

analizarea reclamațiilor din partea întreprinderilor și a cetățenilor referitoare la aplicarea normelor privind achizițiile publice în situații concrete și transmiterea acestor analize către autoritățile contractante implicate, care sunt obligate să le ia în considerare în deciziile lor sau, după caz, să explice motivele pentru care nu țin cont de aceste analize;

(g)

monitorizarea deciziilor luate de instanțele judecătorești și autoritățile naționale în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate în temeiul articolului 267 din tratat sau în urma unor constatări ale Curții Europene de Conturi referitoare la încălcări ale normelor Uniunii privind achizițiile publice în legătură cu proiecte cofinanțate de Uniune; organismul de supraveghere raportează Oficiului European de Luptă Antifraudă orice încălcare a normelor Uniunii în domeniul achizițiilor publice în cazul în care aceasta privește contracte finanțate, direct sau indirect, de Uniunea Europeană.

Sarcinile menționate la litera (e) nu aduc atingere exercitării dreptului de contestare în temeiul legislației naționale sau în cadrul sistemului instituit pe baza Directivei 89/665/CEE.

Statele membre împuternicesc organismul de supraveghere să sesizeze instanța care, conform legislației naționale, deține competența analizării deciziilor autorităților contractante, în cazul în care detectează o încălcare în cursul activității sale de monitorizare și de consiliere juridică.

4.   Fără a aduce atingere procedurilor generale și metodelor de lucru stabilite de Comisie în ceea ce privește comunicarea și contactele sale cu statele membre, organismul de supraveghere funcționează ca punct de contact specific pentru Comisie atunci când aceasta monitorizează aplicarea dreptului Uniunii și execuția bugetului Uniunii în temeiul articolului 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană și al articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Organismul de supraveghere raportează Comisiei orice încălcare a prezentei directive în cadrul procedurilor de achiziție publică pentru atribuirea contractelor finanțate, în mod direct sau indirect, de Uniune.

   

Comisia poate în special să transmită organismului de supraveghere spre analiză cazuri individuale în care nu a fost încă încheiat un contract sau în care există încă posibilitatea derulării unei proceduri de contestare. Comisia poate, de asemenea, să încredințeze organismului de supraveghere sarcina de a desfășura activitățile de monitorizare necesare pentru a asigura aplicarea măsurilor pe care statele membre s-au angajat să le instituie pentru a remedia o încălcare a normelor și principiilor Uniunii privind achizițiile publice identificată de Comisie.

Comisia poate impune organismului de supraveghere să analizeze încălcările prezumate ale normelor Uniunii în domeniul achizițiilor publice care afectează proiecte cofinanțate din bugetul Uniunii. Comisia poate însărcina organismul de supraveghere să urmărească anumite cazuri și să se asigure că autoritățile naționale competente, care vor fi obligate să-i urmeze instrucțiunile, iau măsurile corespunzătoare în cazul încălcării normelor Uniunii în domeniul achizițiilor publice care afectează proiecte cofinanțate.

5.   Activitățile de anchetă și de asigurare a aplicării normelor desfășurate de organismul de supraveghere pentru a asigura conformitatea deciziilor autorităților contractante cu prezenta directivă și cu principiile din tratat nu înlocuiesc și nu aduc atingere rolului instituțional al Comisiei în calitate de gardian al tratatului. În cazul în care Comisia decide să transmită un caz individual spre analiză conform alineatului (4), aceasta își rezervă, de asemenea, dreptul de a interveni în limitele competențelor care îi sunt conferite prin tratat.

   

6.   Autoritățile contractante transmit organismului național de supraveghere textul integral al tuturor contractelor încheiate care au o valoare egală cu sau mai mare decât:

   

(a)

1 000 000 EUR în cazul contractelor de achiziții publice de bunuri sau de servicii;

(b)

10 000 000 EUR în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări.

7.   Fără a aduce atingere legilor naționale privind accesul la informații și în conformitate cu legislația naționala și a UE în domeniul protecției datelor, organismul de supraveghere acordă, pe baza unei cereri scrise, acces liber, direct, total și gratuit la contractele încheiate menționate la alineatul (6). Accesul la anumite părți ale contractelor poate fi refuzat în cazul în care dezvăluirea lor ar împiedica aplicarea legii sau ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici, publici sau privați, sau ar putea aduce atingere concurenței loiale dintre aceștia.

   

Accesul la părțile care pot fi dezvăluite se acordă într-un termen rezonabil și cel târziu în 45 de zile de la data cererii.

Nu este obligatoriu ca solicitanții care depun o cerere de acces la un contract să demonstreze vreun interes direct sau indirect în legătură cu acel contract. Destinatarul informațiilor trebuie să le poată face publice.

8.   În raportul anual menționat la alineatul (2) se include o prezentare succintă a tuturor activităților desfășurate de organismul de supraveghere în conformitate cu alineatele (1)-(7).

   

Expunere de motive

Cerința privind crearea unor organisme de supraveghere naționale cărora trebuie să li se transmită contractele contravine în mod clar principiul subsidiarității. Statele membre sunt responsabile de organizarea administrației lor publice. Controlul național al respectării dispozițiilor privind achizițiile publice reprezintă sarcina instanțelor, organismelor de supraveghere și de control naționale. În plus, regulile creează sarcini administrative suplimentare pentru autoritățile contractante.

Amendamentul 30

COM(2011) 896 final

Articolul 85, primul paragraf

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 85

Articolul 85

Pentru fiecare contract sau acord-cadru și de fiecare dată când se instituie un sistem dinamic de achiziții, autoritățile contractante întocmesc un raport scris care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

(a)

denumirea și adresa autorității contractante, obiectul și valoarea contractului, a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții;

(b)

numele candidaților sau ofertanților câștigători și justificarea alegerii lor;

(c)

numele candidaților sau ofertanților respinși și motivele respingerii lor;

(d)

motivele respingerii ofertelor considerate nejustificat de scăzute;

(e)

numele ofertantului câștigător și justificarea alegerii ofertei sale, precum și, dacă se cunoaște, partea din contract sau din acordul-cadru pe care acesta intenționează să o subcontracteze unor terți;

(f)

în cazul procedurilor negociate fără publicare prealabilă, circumstanțele menționate la articolul 30 care justifică recurgerea la procedura respectivă;

(g)

atunci când este necesar, motivele pentru care autoritatea contractantă a renunțat să atribuie un contract sau să încheie un acord-cadru ori să inițieze un sistem dinamic de achiziții;

(h)

acolo unde este cazul, conflictele de interese identificate și măsurile luate în acest sens.

Expunere de motive

Obligațiile de documentare prevăzute aici împovărează autoritățile locale într-un mod disproporționat și în plus nu aduc nicio îmbunătățire. Obiectivul acestei reforme constă tocmai în eliminarea obligațiilor inutile de documentare, nu în crearea unor noi sarcini birocratice.

Amendamentul 31

COM(2011) 896 final

Articolul 85 – ultimele două paragrafe

Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 85

Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

Articolul 85

Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

Autoritățile contractante documentează desfășurarea tuturor procedurilor de achiziție, indiferent dacă acestea se desfășoară prin mijloace electronice sau în alt mod. În acest scop, ele documentează toate etapele procedurii de achiziție, inclusiv toate comunicările cu operatorii economici și deliberările interne, pregătirea procedurilor de ofertare, de dialog sau de negociere, după caz, precum și etapele de selecție și de atribuire a contractului.

Raportul sau elementele sale principale sunt comunicate Comisiei sau organismului național de supraveghere, la solicitarea acestora.

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor consideră că sistemul de raportare prevăzut la articolul actual 43 din Directiva2004/18 este preferabil celui propus, deoarece simplifică sarcinile administrative ale autorităților contractante.

Amendamentul 32

COM(2011) 895 final

Articolul 95

COM(2011) 896 final

Articolul 86

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Raportarea națională și lista autorităților contractante

1.   Organismele instituite sau desemnate în conformitate cu articolul 84 înaintează Comisiei un raport statistic și de implementare pentru fiecare an, pe baza unui formular standard, nu mai târziu de data de 31 octombrie a anului următor anului de raportare.

   

2.   Raportul menționat la alineatul (1) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

   

(a)

o listă completă și actualizată a tuturor autorităților guvernamentale centrale, a autorităților contractante regionale și locale și a organismelor de drept public, incluzând autoritățile regionale și locale și asociațiile de autorități contractante care atribuie contracte de achiziție publică sau încheie acorduri-cadru, indicând pentru fiecare autoritate numărul unic de identificare în cazul în care un astfel de număr este prevăzut în legislația națională; această listă trebuie organizată pe tipuri de autorități;

(b)

o listă completă și actualizată a tuturor organismelor centrale de achiziție;

(c)

pentru toate contractele care depășesc pragurile prevăzute la articolul 4 din prezenta directivă:

(i)

numărul și valoarea contractelor atribuite, defalcate pe tipuri de autorități, precum și pe proceduri și pe lucrări, bunuri și servicii identificate prin diviziunea din nomenclatura CPV;

(ii)

în cazul în care contractele au fost încheiate printr-o procedură negociată fără publicare prealabilă, datele menționate la punctul (i) sunt defalcate de asemenea în funcție de circumstanțele prevăzute la articolul 30 și se precizează numărul și valoarea contractelor atribuite, defalcate pe state membre și pe țări terțe ale contractanților câștigători;

(d)

pentru toate contractele care se situează sub pragurile prevăzute la articolul 4 din prezenta directivă, dar care ar intra sub incidența prezentei directive dacă valoarea lor ar depăși respectivele praguri, numărul și valoarea contractelor atribuite, defalcate pe tipuri de autorități.

3.   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a modifica anexa I în scopul actualizării listei de autorități contractante în urma notificărilor din partea statelor membre, atunci când o astfel de modificare se dovedește a fi necesară pentru a identifica în mod corect autoritățile contractante.

   

Comisia poate publica periodic lista de organisme de drept public transmisă în conformitate cu alineatul (2) litera (a), pentru informare, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

4.   Statele membre transmit Comisiei informații cu privire la organizarea lor instituțională pentru implementarea, monitorizarea și aplicarea prezentei directive, precum și informații referitoare la inițiativele naționale în vederea furnizării de orientări sau de asistență pentru implementarea normelor Uniunii privind achizițiile publice, sau la inițiativele menite să răspundă unor provocări în implementarea acestor norme.

   

5.   Comisia stabilește formularul standard al raportului anual statistic și de implementare menționat la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 91.

   

Expunere de motive

Dispozițiile propuse ar trebui eliminate căci ar genera sarcini administrative foarte mari atât pentru organismele care ar trebui să colecteze aceste informații, cât și pentru autoritățile contractante care ar trebui să le pună la dispoziție.

Amendamentul 33

COM(2011) 895 final

Articolul 96

COM(2011) 896 final

Articolul 87

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Asistență pentru autoritățile contractante și pentru întreprinderi

1.   Statele membre pun la dispoziție structuri de asistență tehnică în scopul de a oferi autorităților contractante consiliere, îndrumare și asistență juridică și economică pentru pregătirea și derularea procedurilor de achiziții. Statele membre se asigură, de asemenea, că fiecare autoritate contractantă poate obține consiliere și asistență competentă pe probleme individuale.

   

2.   În vederea îmbunătățirii accesului la achizițiile publice pentru operatorii economici, în special pentru IMM-uri, și pentru a facilita înțelegerea corectă a dispozițiilor prezentei directive, statele membre se asigură că se poate obține asistența corespunzătoare, inclusiv prin mijloace electronice sau prin utilizarea rețelelor existente destinate asistenței în afaceri.

   

3.   Operatorii economici care intenționează să participe la o procedură de achiziție într-un alt stat membru trebuie să aibă la dispoziție asistență administrativă specifică. Această asistență trebuie să acopere cel puțin cerințele administrative din statul membru în cauză, precum și eventualele obligații legate de achizițiile publice electronice.

   

Statele membre se asigură că operatorii economici interesați au acces cu ușurință la informații corespunzătoare referitoare la obligațiile privind impozitele sau protecția mediului și la obligațiile impuse de legislația socială și de legislația muncii în vigoare în statul membru, regiunea sau localitatea unde urmează să se desfășoare lucrările sau să se presteze serviciile și care se aplică lucrărilor desfășurate la fața locului sau serviciilor prestate pe durata executării contractului.

4.   În aplicarea alineatelor (1), (2) și (3), statele membre pot desemna un organism unic sau mai multe organisme sau structuri administrative. Statele membre asigură o coordonare corespunzătoare între aceste organisme și structuri.

   

Expunere de motive

Sprijinirea autorităților contractante la nivel național este sarcina statelor membre și prin urmare acest articol ar trebui eliminat. De altfel, dacă se simplifică dispozițiile privind achizițiile publice, este de așteptat ca și nevoia de a primi asistență să descrească.

Amendamentul 34

COM(2011) 896 final

Articolul 88 alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 88

Articolul 88

În aplicarea prezentului articol, statele membre desemnează unul sau mai multe puncte de legătură, ale căror detalii de contact se comunică celorlalte state membre, organismelor de supraveghere și Comisiei. Statele membre publică și actualizează cu regularitate lista punctelor de legătură. Organismul de supraveghere este responsabil de coordonarea acestor puncte de legătură.

În aplicarea prezentului articol, statele membre desemnează unul sau mai multe puncte de legătură, ale căror detalii de contact se comunică celorlalte state membre și Comisiei. Statele membre publică și actualizează cu regularitate lista punctelor de legătură.

Expunere de motive

Articolul 88 ar trebui menținut, însă fără referirea la noile organisme de supraveghere. Obiectivul aceste reforme constă tocmai în eliminarea obligațiilor inutile de documentare, nu în crearea unor noi sarcini birocratice.

Bruxelles, 9 octombrie 2012

Președintele Comitetului Regiunilor

Ramón Luis VALCÁRCEL SISO


Top